Decizia nr. 352 din 3 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cabinetul de avocat Gavra Diana din București în Dosarul nr. 39.681/299/2017 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 501D/2018.2. La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.679D/2018 și nr. 2.001D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cabinetul de avocat Gavra Diana din București în Dosarul nr. 37.756/299/2017 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă și de Societatea Synergy Construct - S.R.L. din București în Dosarul nr. 11.971/280/2018 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă.

4.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.679D/2018 și nr. 2.001D/2018 la Dosarul nr. 501D/2018. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.679D/2018 și nr. 2.001D/2018 la Dosarul nr. 501D/2018, care este primul înregistrat.

6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7.Prin deciziile civile nr. 897A din 13 martie 2018 și nr. 857A din 9 martie 2018, pronunțate în dosarele nr. 39.681/299/2017 și nr. 37.756/299/2017, Tribunalul București - Secția a V-a civilă și Tribunalul București - Secția a III-a civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cabinetul de avocat Gavra Diana din București în cauze având ca obiect soluționarea căii de atac formulate împotriva unei încheieri prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite formulate în cadrul contestației la executare dintr-un alt dosar de executare.

8.Prin Încheierea din 2 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 11.971/280/2018, Judecătoria Pitești - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Synergy Construct - S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare formulate împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea provizorie a unei executări silite.

9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât creditorul este în imposibilitate de a-și exercita dreptul la apărare, de a propune probe, de a invoca excepții, cu ocazia judecării cererii de suspendare provizorie în care nu este citat și nu poate formula apărări. Întrucât nu există nicio cale de atac împotriva încheierii de suspendare provizorie, creditorul este obligat să suporte consecințele unei hotărâri pronunțate într-o procedură în care nu a avut posibilitatea să își facă vreo apărare sau să exercite vreo cale de atac. Prin dispozițiile legale criticate se creează o discriminare a creditorului și o situație privilegiată debitorului, care, singur, într-o procedură contencioasă, își poate exercita dreptul la apărare. Creditorul, într-o astfel de procedură, poate fi prejudiciat de un debitor de rea-credință, care, prin efectul suspendării provizorii a executării silite, își poate mări starea de insolvabilitate. În cazul suspendării provizorii, judecătorul care studiază cererea are o părere formată numai în raport cu susținerile debitorului, astfel încât reglementarea criticată avantajează debitorul. Pornind de la premisa că drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică, imposibilitatea concretă de a exercita o cale de atac de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție. Deși procedura de suspendare provizorie a executării silite este una specială, de urgență, ce are un scop limitat, un aspect relevant este cel privitor la lipsa caracterului contradictoriu al judecării cererii, soluționarea acesteia realizându-se fără citarea părților. În situația unor grave încălcări ale normelor de drept acestea vor rămâne necenzurate de către o instanță de control judiciar, aspecte ce produc efecte pe multiple planuri, pornind de la faptul că partea împotriva căreia s-a pronunțat o hotărâre defavorabilă este lipsită de o cale jurisdicțională de apărare, îi sunt încălcate dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.

10.Tribunalul București - Secția a V-a civilă, Tribunalul București - Secția a III-a civilă și Judecătoria Pitești - Secția civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

12.Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 501D/2018, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(7) Dacă există urgență și dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauțiunea, instanța poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea depusă potrivit prezentului alineat rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă și este deductibilă din cauțiunea finală stabilită de instanță, dacă este cazul.“16. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiție, ale art. 24 - Dreptul la apărare, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 alin. (2) privind caracterul unic, imparțial și egal al justiției și ale art. 129 - Folosirea căilor de atac.

17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 362 din 31 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 9 octombrie 2018, a analizat dispozițiile legale prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză și a constatat constituționalitatea acestora. Astfel, împrejurarea că împotriva încheierii instanței prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executării, până la soluționarea cererii de suspendare, nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, la folosirea căilor de atac și la înfăptuirea justiției, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situații juridice, iar, pe de altă parte, prevederile constituționale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac. În acest sens s-a pronunțat Curtea Constituțională, cu valoare de principiu, în Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, prin care s-a reținut că legea poate exclude folosirea unor căi de atac fie pentru a reduce cheltuielile ocazionate de proces datorită caracterului modic al obiectului în litigiu, fie din motive de celeritate sau de protecție a unor interese sociale, fie pentru că natura cauzei impune o rezolvare promptă și definitivă. Curtea a reținut că, spre deosebire de cererea de suspendare a executării, dispozițiile legale criticate nu impun citarea părților, justificat de faptul că cererea de suspendare provizorie a executării reclamă o soluționare urgentă în vederea evitării unor consecințe prejudiciabile. Curtea mai constată faptul că instituirea obligației de plată a cauțiunii, ca o condiție a suspendării executării, are o dublă finalitate, și anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanție pentru creditor, în ceea ce privește acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, și, pe de altă parte, de a preveni și limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 24 din Legea fundamentală, Curtea a reținut că aceste susțineri sunt neîntemeiate, având în vedere, pe de-o parte, urgența care impune suspendarea provizorie a executării silite - urgență care nu îngăduie întârzieri generate de exercitarea vreunei căi de atac împotriva încheierii instanței -, iar, pe de altă parte, faptul că măsura provizorie dispusă de instanță nu îl prejudiciază pe creditor în valorificarea pretențiilor sale, acesta beneficiind de toate drepturile și garanțiile procedurale, fiind apărat prin instituirea unei cauțiuni menite să acopere eventualele daune cauzate acestuia prin suspendarea provizorie a executării silite.

18.Întrucât nu au apărut elemente noi de natură să schimbe jurisprudența în materie, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

19.În continuare, Curtea mai reține că nici dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție nu sunt încălcate, întrucât reglementarea dedusă controlului de constituționalitate se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. De asemenea, măsura instituită prin dispozițiile legale criticate se ia în considerarea naturii urgente a cauzelor, iar nu a persoanelor care o solicită, acestea beneficiind de un tratament egal în fața legii.

20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cabinetul de avocat Gavra Diana din București în Dosarul nr. 39.681/299/2017 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și în Dosarul nr. 37.756/299/2017 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă și de Societatea Synergy Construct - S.R.L. din București în Dosarul nr. 11.971/280/2018 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a V-a civilă, Tribunalului București - Secția a III-a civilă și Judecătoriei Pitești - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 3 iunie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin