Decizie nr. 684 din 15 decembrie 2005

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Cristina Toma - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. (1), (2), (4) şi (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, excepţie ridicată de Elena Pătraşcu în Dosarul nr. 3.010/2005 al Tribunalului Tulcea.

La apelul nominal răspunde autorul excepţiei. Lipseşte partea Tribunalul Tulcea, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 803D/2005, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. (4) din Legea nr. 303/2004.

La apelul nominal în acest dosar răspunde Paul Irimia, autorul excepţiei. Lipseşte partea Casa Judeţeană de Pensii Dolj, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 803D/2005 la Dosarul nr. 792D/2005, având în vedere faptul că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Elena Pătraşcu este de acord cu conexarea dosarelor.

Paul Irimia nu se opune conexării.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, având în vedere identitatea parţială de obiect a cauzelor menţionate, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 803D/2005 la Dosarul nr. 792D/2005, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, Elena Pătraşcu solicită admiterea excepţiei, arătând că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât discriminează persoanele care la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare au altă ocupaţie decât cea de judecător sau procuror, deşi au o vechime mare în magistratură faţă de persoanele care la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare au funcţia de magistrat, chiar dacă au avut această ocupaţie pentru o perioadă foarte scurtă.

Având cuvântul, Paul Irimia solicită admiterea excepţiei. Arată în acest sens că dispoziţiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 sunt discriminatorii, întrucât stabilesc acordarea pensiei de serviciu în funcţie de vechimea în magistratură.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, apreciind că dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 septembrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 3.010/2005, Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. (1), (2), (4) şi (5) din Legea nr. 303/2004. Excepţia a fost ridicată de Elena Pătraşcu într-o cauză de contencios administrativ, având ca obiect refuzul Tribunalului Tulcea de a elibera adeverinţa tip pentru stabilirea pensiei de serviciu.

Prin Încheierea din 5 octombrie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 480/CM/2005, Curtea de Apel Craiova - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. (4) din Legea nr. 303/2004. Excepţia a fost ridicată de Paul Irimia într-o cauză ce are ca obiect contestaţia împotriva deciziei Casei Judeţene de Pensii Dolj.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât instituie privilegii pentru persoanele care se pensionează din funcţia de judecător sau procuror, indiferent ce vechime au în această funcţie, şi le discriminează pe cele care la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare au altă ocupaţie, deşi au o vechime mare în magistratură, mai mică însă de 25 de ani.

Tribunalul Tulcea apreciază ca fiind neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate formulate.

Curtea de Apel Craiova arată că excepţia ridicată nu este întemeiată.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, deoarece acestea nu instituie discriminări, ci prevăd un tratament juridic egal pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie juridică.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 81 alin. (1), (2), (4) şi (5) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul magistraţilor.

Anterior sesizării Curţii cu excepţia de neconstitu-ţionalitate, această lege a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, sub titlul "Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor", dându-se articolelor o nouă numerotare, astfel că art. 81 a devenit art. 82.

Prin urmare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 82 alin. (1), (2), (4) şi (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu următorul conţinut: "(1) Judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării.

(2)Judecătorii şi procurorii sunt pensionaţi la cerere înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în aceste funcţii. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca ponderea acestora să poată fi mai mare de 10 ani. [...] (4) De pensia de serviciu beneficiază şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (1) fiind micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală.

(5)Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) numai în funcţia de judecător sau procuror beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariale pe care le are un judecător sau procuror în funcţie în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului".

Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie "Egalitatea în drepturi", deoarece acestea stabilesc privilegii pentru persoanele care se pensionează din funcţia de judecător sau procuror, iar pentru persoanele care timp îndelungat au deţinut o asemenea funcţie, dar la data pensionării au o altă ocupaţie, prevăd un tratament discriminatoriu.

Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea observă că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, dreptul la pensie, ca şi celelalte forme de asistenţă socială, se exercită în condiţiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul este în drept ca pentru diferite categorii socioprofesionale, având în vedere situaţia deosebită a acestora, să stabilească condiţii, criterii şi mod de calcul al pensiei diferenţiate.

Pensia de serviciu pentru magistraţi este mai avantajoasă decât cea stabilită conform normelor general aplicabile în cadrul sistemului public de pensii. Legiuitorul a stabilit acest beneficiu pentru magistraţi în scopul creşterii atractivităţii profesiei, al asigurării stabilităţii în aceste funcţii şi al recompensării privaţiunilor şi incompatibilităţilor pe care le impune exercitarea acestora.

Persoanele care se pensionează din funcţia de judecător sau de procuror, rămânând în această funcţie până la îndeplinirea tuturor condiţiilor de pensionare, cele care, deşi au trecut într-o altă activitate, au în funcţia de judecător sau de procuror o vechime de 20 de ani sau chiar de 25 de ani, se află, în mod evident, într-o situaţie diferită faţă de persoanele care la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare sunt încadrate în alte funcţii, iar în funcţia de judecător sau de procuror nu au realizat o vechime de cel puţin 25 sau 20 de ani. Conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, concordantă şi cu practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, situaţia obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferenţiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1), (2), (4) şi (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Elena Pătraşcu în Dosarul nr. 3.010/2005 al Tribunalului Tulcea şi de Paul Irimia în Dosarul nr. 480/CM/2005 al Curţii de Apel Craiova - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 decembrie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Toma