Metodologie din 14 noiembrie 2025

Capitolul IFundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat finanțat de la bugetul de stat și prin bugetele locale/județene, după caz

Articolul 1

Proiectul planului de școlarizare la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de stat, respectiv al inspectoratelor școlare, în vederea fundamentării cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, se realizează pe baza următoarelor criterii generale: criteriul legislativ, criteriul economic, criteriul demografic, criteriul geografic, criteriul socioeconomic și criteriul relevanței.

Articolul 2

Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare, în cadrul criteriului legislativ se vor urmări:

a)respectarea prevederilor art. 23 și ale art. 248 alin. (16) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare;

b)încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat de Ministerul Educației și Cercetării pentru fiecare inspectorat școlar, corelarea la nivelul unităților de învățământ a numărului de posturi cu numărul de elevi/preșcolari/antepreșcolari și încadrarea în bugetul aprobat pe baza costului standard per elev/preșcolar/antepreșcolar;

c)respectarea reglementărilor naționale din domeniul educației privind asigurarea de resurse umane calificate necesare desfășurării unui proces educațional eficient;

d)respectarea recomandărilor din documentele de planificare strategică care stau la baza elaborării proiectului planului de școlarizare prin învățământul preuniversitar tehnologic, inclusiv în sistem dual, respectiv: Planul regional de acțiune pentru învățământ (PRAI), Planul local de acțiune pentru învățământ (PLAI), Planul de acțiune al școlii (PAS);

e)respectarea principiului asumării filierei la nivelul unităților de învățământ, prin justificarea explicită de inspectoratul școlar a școlarizării filierei teoretice, respectiv a celei vocaționale.

Articolul 3

Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a)situația claselor paralele despre care se estimează că la sfârșitul anului școlar au efective sub limita minimă stabilită prin lege și a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică și în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localității/unității administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23, respectiv ale art. 248 alin. (16) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, după caz;

b)situația claselor din unitățile de învățământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcționeze cel puțin cu efectivele medii prevăzute la art. 23, respectiv art. 248 alin. (16) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, după caz.

Articolul 4

Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare, în cadrul criteriului demografic se va ține seama de:

a)analiza datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică privind evoluția demografică a populației cu vârsta cuprinsă în intervalul 0-18 ani, a densității acesteia, a componenței etnice. Pentru nivelurile de studii specifice învățământului preuniversitar tehnologic, inclusiv în sistem dual, analiza evoluției demografice se va face avându-se în vedere și recomandările stabilite prin PRAI și PLAI;

b)analiza fenomenului de migrare internă și externă a populației de vârstă școlară, preșcolară și antepreșcolară;

c)asigurarea cuprinderii populației de vârstă preșcolară și școlară, în raport cu opțiunile exprimate, într-o formă organizată de învățământ;

d)respectarea prevederilor art. 19 alin. (10) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, în vederea respectării capacității instituționale a unităților de învățământ.

Articolul 5

Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare, în cadrul criteriului geografic se vor urmări:

a)promovarea unor măsuri dinamice pentru accesul la educație al tuturor copiilor și elevilor, care să permită acoperirea echitabilă a tuturor zonelor din mediul urban și din mediul rural cu ofertă de formare profesională prin învățământ preuniversitar tehnologic;

b)dezvoltarea calificărilor profesionale care valorifică tradiția locală și potențialul de dezvoltare socioeconomică, corelate cu posibilitățile de inserție socioprofesională.

Articolul 6

Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare pentru învățământul liceal, în cadrul criteriului relevanței - conform căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare socioeconomică - se vor urmări:

a)investigarea necesarului de calificări/specializări solicitat pentru școlarizare în învățământul liceal, care să ofere acces pe piața muncii sau în învățământul superior;

b)analiza și soluționarea integrală a solicitărilor operatorilor economici pentru școlarizarea în învățământul preuniversitar tehnologic, inclusiv în sistem dual, cu excepția situațiilor care pot fi motivate obiectiv în legătură cu autorizarea/acreditarea unităților de învățământ, capacitatea de școlarizare existentă sau imposibilitatea constituirii formațiunilor de studiu în limitele efectivelor de elevi stabilite prin reglementările în vigoare;

c)includerea cu prioritate în proiectul planului de școlarizare a solicitărilor operatorilor economici pentru școlarizarea în învățământul preuniversitar tehnologic în sistem dual.

Articolul 7

(1)În vederea elaborării proiectului planului de școlarizare, la nivelul centrelor județene de resurse și asistență educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională se realizează un studiu privind orientarea școlară a elevilor din clasa a VIII-a.

(2)Elaborarea proiectului planului de școlarizare pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat se realizează pe baza următoarelor criterii specifice obligatorii:

a)constituirea formațiunilor de studiu la educație timpurie, învățământ primar - clasele pregătitoare, I și a II-a, învățământ gimnazial - clasele a V-a, a VI-a și a VII-a, în cadrul limitelor prevăzute de art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) și alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare;

b)constituirea formațiunilor de studiu la clasa a IX-a/a XI-a/ anul I în învățământul de masă se realizează astfel:

(i)învățământ liceal cu frecvență (zi), filiera teoretică, filiera tehnologică, inclusiv dual, din 28 de locuri;

(ii)învățământ liceal cu frecvență (zi), filiera vocațională, profil sportiv, teologic, pedagogic, precum și învățământ liceal de artă, din 24 de locuri;

(iii)învățământ liceal cu frecvență seral și frecvență redusă, clasa a IX-a, din 30 de locuri;

(iv)învățământ liceal cu frecvență seral, filiera tehnologică, filiera teoretică, clasa a XI-a, din 30 de locuri;

(v)învățământ tertiar nonuniversitar (postliceal și de maiștri), din 32 de locuri;

c)formațiunile de studiu în învățământul liceal tehnologic, inclusiv dual, pot fi constituite din maximum 3 grupe de calificări diferite, conform solicitărilor operatorilor economici;

d)includerea în proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027 al fiecărei unități de învățământ care poate școlariza în filiera vocațională, profilul pedagogic, a cel puțin o clasă a IX-a, învățământ cu frecvență „zi“, specializarea „Pedagogia educației timpurii“, precum și a cel puțin o clasă a IX-a, specializarea „Pedagogia învățământului primar“;

e)stabilirea de către inspectoratele școlare a numărului de locuri, repartizat pe unități de învățământ, pentru:

(i)candidații de etnie romă;

(ii)candidații cu cerințe educaționale speciale;

(iii)tinerii de origine română din Republica Moldova, țări învecinate și diasporă;

f)asigurarea cuprinderii întregii generații a copiilor în vârstă de 4 ani în grupa mijlocie;

g)asigurarea cuprinderii întregii generații a copiilor în vârstă de 5 ani în grupa mare;

h)asigurarea cuprinderii întregii generații a copiilor în vârstă de 6 ani în clasa pregătitoare;

i)asigurarea cuprinderii întregii generații de absolvenți ai clasei a VIII-a în învățământul liceal, inclusiv în sistem dual, în vederea finalizării învățământului obligatoriu;

j)organizarea programului educațional „A doua șansă“, pentru persoanele care au depășit vârsta corespunzătoare clasei, potrivit prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, indiferent dacă persoana respectivă a mai fost sau nu a mai fost înscrisă în sistemul de învățământ preuniversitar sau de momentul și motivele abandonului școlar;

k)formațiunile de studiu care intră sub incidența prevederilor art. 23 alin. (8) și (9) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, se constituie de regulă cu maximum 3 elevi cu cerințe educaționale speciale/clasă.

Articolul 8

(1)Formațiunile de studiu pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale se pot înființa și pot funcționa sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, conform prevederilor art. 23 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

(2)La organizarea, reorganizarea sau desființarea formațiunilor de studiu, inclusiv cel simultan, pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale se va ține cont de prevederile art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

(3)Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și formațiunilor de studiu cu predare în limba română, atunci când acestea funcționează în zone unde ponderea unei minorități etnice este majoritară.

Articolul 9

(1)Inspectoratele școlare centralizează solicitările unităților de învățământ care organizează formațiuni de studiu, aflate sub incidența prevederilor art. 8 alin. (1) sau (2), și le transmit, semnate și ștampilate, la direcția care coordonează învățământul preuniversitar în limbile minorităților, conform precizărilor transmise.

(2)Solicitările unităților de învățământ privind organizarea formațiunilor de studiu prevăzute la art. 23 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, sunt centralizate, analizate, avizate de către direcția care coordonează învățământul preuniversitar în limbile minorităților și sunt înaintate conducerii Ministerului Educației și Cercetării în vederea aprobării.

(3)La nivelul Ministerului Educației și Cercetării, avizul conform pentru organizarea formațiunilor de studiu prevăzute la art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, se emite de către secretarul de stat care coordonează învățământul preuniversitar și de către secretarul de stat care coordonează învățământul preuniversitar în limbile minorităților naționale.

(4)Solicitările unităților de învățământ care intră sub incidența art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, care au primit aviz conform din partea Ministerului Educației și Cercetării, se transmit organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României.

(5)Rezoluția organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României se transmite la Ministerul Educației și Cercetării. Direcția care coordonează învățământul preuniversitar în limbile minorităților comunică rezoluția respectivă inspectoratului școlar care a înaintat solicitările, conform prevederilor art. 23 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 10

(1)Unitățile de învățământ pot propune cifră de școlarizare pentru clasa a IX-a, cu frecvență, zi, învățământ de masă, nivel liceal, doar pentru filiera/profilurile/specializările/ calificările profesionale pentru care acestea au obținut autorizarea de funcționare provizorie/acreditarea prin ordin al ministrului educației și cercetării. Unitățile de învățământ care, în sesiunile cumulate din anul 2025 ale examenului de bacalaureat, au înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de un singur absolvent pot propune cifră de școlarizare la clasa a IX-a cu frecvență, zi, doar în baza unui raport întocmit de inspectoratul școlar în urma efectuării unei inspecții care vizează cauzele rezultatelor slabe, însoțit de un plan de măsuri care să vizeze îmbunătățirea rezultatelor școlare.

(2)Unitățile de învățământ pot propune cifră de școlarizare pentru clasa a IX-a, cu frecvență, zi, învățământ special, nivel liceal, doar pentru filiera/profilurile/specializările/calificările profesionale pentru care acestea au obținut autorizarea de funcționare provizorie/acreditarea prin ordin al ministrului educației și cercetării.

(3)Propunerile privind cifra de școlarizare pentru filierele tehnologică și teoretică, clasa a IX-a, cu frecvență, seral, se pot face numai pentru absolvenții clasei a VIII-a din promoțiile anterioare care nu au urmat o formă de învățământ liceal și care împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2026-2027.

(4)Propunerile privind cifra de școlarizare pentru filiera teoretică, clasa a IX-a, cu frecvență redusă, se pot face numai pentru absolvenții clasei a VIII-a din seriile anterioare care împlinesc 20 de ani până la data de 31 august 2026 inclusiv.

(5)Propunerile privind cifra de școlarizare pentru clasele de început din învățământul de masă, clasa a XI-a, cu frecvență, seral, filiera tehnologică, filiera teoretică, se pot face ținând seama de numărul solicitărilor absolvenților de zece clase de liceu din seriile anterioare, absolvenților de stagii de pregătire practică, absolvenților învățământului profesional, absolvenților anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislației în vigoare.

(6)Propunerile privind cifra de școlarizare pentru clasele de început din învățământul tehnologic dual, clasa a XI-a, cu frecvență, zi și seral, se pot face numai pe baza solicitărilor operatorilor economici, cu respectarea prevederilor Metodologiei de acces și de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul dual pentru calificări profesionale de nivel 4, conform Cadrului național al calificărilor, aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 5.733/2022.

(7)Propunerile privind cifra de școlarizare pentru clasele de început din învățământul liceal special, clasa a XI-a, cu frecvență zi/seral/frecvență redusă, filiera tehnologică/teoretică, se pot face ținând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenților de clasa a X-a învățământ liceal din seria curentă și din seriile anterioare, absolvenților de stagii de pregătire practică, absolvenților învățământului profesional din seria curentă și seriile anterioare, absolvenților anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislației în vigoare pentru organizarea și funcționarea învățământului special.

Articolul 11

Propunerile privind numărul de locuri pentru învățământul tehnologic dual se realizează pe baza solicitărilor operatorilor economici, doar în condițiile existenței contractelor de parteneriat încheiate între unitățile de învățământ, operatorii economici și unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea de învățământ.

Articolul 12

(1)Propunerile privind numărul de locuri pentru programul educațional „A doua șansă“ - învățământ primar se realizează de unități de învățământ care au autorizat să funcționeze provizoriu/acreditat nivelul primar.

(2)Propunerile privind numărul de locuri pentru programul educațional „A doua șansă“ - învățământ secundar se realizează de unități de învățământ liceal care au autorizație de funcționare provizorie/acreditare prin ordin al ministrului educației și cercetării pentru nivelul 3 de calificare.

(3)Propunerile privind numărul de locuri pentru stagiile de pregătire practică (720 de ore) se realizează pe baza opțiunilor exprimate în scris de către absolvenți ai programului educațional „A doua șansă“. Propun astfel de locuri doar unitățile de învățământ care au autorizație de funcționare provizorie/ acreditare prin ordin al ministrului educației și cercetării pentru nivelul 3 de calificare.

(4)Pentru anul școlar 2026-2027 nu se mai propun locuri pentru învățământul profesional, inclusiv dual. Începând cu 1 septembrie 2026, formațiunile de studiu de nivel profesional funcționează în lichidare până la finalizarea nivelului.

Articolul 13

(1)Propunerile privind numărul de locuri pentru învățământul liceal pentru toate tipurile și formele de învățământ se realizează cu respectarea principiului asumării filierei, în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (3)-(5) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

(2)Filiera vocațională este destinată asigurării formării teoretice și practice a elevilor în domenii specifice, precum: artistic, sportiv, teologic, pedagogic sau militar.

(3)Pentru a asigura o formare practică de calitate, unitatea de învățământ care își asumă filiera vocațională trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru obținerea de performanțe la concursuri, olimpiade și alte competiții școlare la nivel național sau internațional, să încheie parteneriate cu instituții din domeniul vocațional, respectiv teatre, filarmonici, cluburi sportive, instituții teologice, militare.

(4)Filiera teoretică este destinată asigurării unei educații generale solide, conform profilului absolventului de liceu aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 6.731/2023 privind aprobarea Profilului de formare al absolventului, pregătindu-i pe elevi pentru continuarea studiilor la nivel universitar sau pentru diverse cariere academice.

(5)Unitățile de învățământ care își asumă filiera teoretică trebuie să ofere un mediu care să conducă la dezvoltarea competențelor-cheie la gradul cel mai mare de complexitate, să încurajeze pregătirea pentru învățământul superior, excelența academică și performanțe la concursuri, olimpiade și alte competiții școlare la nivel național sau internațional.

(6)Absolvenții filierei teoretice se pot angaja în domenii care necesită competențe-cheie dezvoltate certificate prin absolvirea învățământului liceal și/sau diploma de bacalaureat, care nu necesită un certificat de calificare/specializare specific, de exemplu: administrație și secretariat, servicii de relații cu clienții, vânzări și comerț, marketing și publicitate, respectiv tehnologia informației și a comunicațiilor.

(7)La fundamentarea proiectului planului de școlarizare, inspectoratele școlare justifică explicit necesitatea școlarizării profilurilor aferente filierei teoretice, respectiv filierei vocaționale.

(8)Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile:

a)în cazul unităților de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale sau care au secții cu predare în limbile minorităților naționale, singulare în unitatea administrativteritorială, situații în care se pot organiza clase de liceu cu grupe de elevi de diferite specializări/calificări/ profiluri/filiere, în condițiile legii;

b)în cazul în care pe raza unității administrativ-teritoriale nu există unitate de învățământ liceal tehnologic cu predare exclusiv în limbile minorităților naționale, aceste formațiuni de studiu pot funcționa în cadrul liceelor teoretice sau vocaționale;

c)în cazul unităților de învățământ unice la nivelul unității administrativ-teritoriale, pentru fiecare limbă de predare.

(9)Denumirea unității de învățământ trebuie să reflecte nivelul cel mai înalt de învățământ școlarizat, precum și filiera asumată, urmată, după caz, de un nume (nume de personalități ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură) sau un număr.

(10)În situația în care pentru o unitate de învățământ se impune modificarea denumirii ca urmare a asumării filierei, consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește prin hotărâre noua denumire, în acord cu prevederile alin. (8) și ale Procedurii de atribuire a denumirilor unităților de învățământ din sistemul național de învățământ preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6.564/2011, cu modificările și completările ulterioare, hotărâre pe care o supune avizării de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar. Dacă nu se modifică numele unității de învățământ dat de o personalitate, evenimente istorice, politice, culturale etc., atunci nu sunt aplicabile prevederile art. 5 din procedura aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6.564/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(11)După avizarea hotărârii unității de învățământ, conducerea inspectoratului școlar înaintează autorității publice locale noua denumire a unității de învățământ, în vederea emiterii sau modificării, după caz, a hotărârii consiliului local/județean privind aprobarea rețelei școlare cu noua denumire.

Articolul 14

(1)Propunerile privind cifrele de școlarizare pe niveluri de învățământ pentru instituțiile de învățământ superior care au componente organizatorice de tipul unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv colegii terțiare nonuniversitare, se transmit la Ministerul Educației și Cercetării în baza prevederilor art. 17 alin. (5) lit. c), respectiv alin. (8) lit. c) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, și conform precizărilor transmise de către direcția de resort.

(2)Proiectul planului de școlarizare pentru componentele organizatorice de tipul unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv colegii terțiare nonuniversitare, din structura instituțiilor de învățământ superior, transmis la Ministerul Educației și Cercetării, este însoțit de dovada informării inspectoratului școlar.

Articolul 15

(1)Conducerea unității de învățământ răspunde de fundamentarea și elaborarea proiectului planului de școlarizare la nivelul unității de învățământ, cu respectarea prevederilor art. 2-7, precum și cu respectarea prevederilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

(2)În proiectul planului de școlarizare se propun doar clase pentru nivelul/filiera/profilul/specializarea/calificarea profesională/ forma de învățământ/limba de predare pentru care unitatea de învățământ are autorizare de funcționare provizorie/acreditare aprobată prin ordin al ministrului educației și cercetării, respectându-se capacitatea instituțională și principiul asumării filierei.

(3)Proiectul planului de școlarizare este elaborat de directorul unității de învățământ, este avizat în consiliul profesoral, aprobat de către consiliul de administrație al unității de învățământ și înaintat inspectoratului școlar.

(4)Prin excepție de la prevederile alin. (3), pentru unitățile de învățământ nou-înființate sau cele care au intrat în proces de reorganizare, proiectul planului de școlarizare se realizează de către inspectoratul școlar.

(5)La nivelul fiecărui inspectorat școlar se desemnează, prin decizie a inspectorului școlar general, o comisie pentru verificarea modului în care la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar de stat sunt puse în aplicare prevederile art. 33 alin. (1)-(7) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

(6)Responsabilul comisiei prevăzute la alin. (5) are obligația de a prezenta în consiliul de administrație al inspectoratului școlar orice abatere de la prevederile legale privind principiul asumării filierei la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de stat.

Articolul 16

(1)Consiliul de administrație al inspectoratului școlar analizează pentru fiecare unitate de învățământ propunerile transmise, dacă au fost respectate prevederile art. 2-7, precum și prevederile art. 33 alin. (3) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, operează, dacă este cazul, modificări și întocmește proiectul planului de școlarizare la nivel județean, pe care îl înaintează spre aprobare la Ministerul Educației și Cercetării.

(2)Inspectoratul școlar aprobă proiectul planului de școlarizare în acord cu filiera asumată de fiecare unitate de învățământ.

(3)În situația în care autoritățile administrației publice locale nu transmit propuneri privind organizarea rețelei școlare din raza lor de competență sau nu întreprind demersurile necesare privind organizarea rețelei școlare, consiliul de administrație al inspectoratului școlar va fundamenta proiectul planului de școlarizare pentru unitățile de învățământ aflate în această situație, pe baza actului administrativ (hotărârea consiliului local, hotărâre judecătorească etc.) valabil la momentul respectiv.

(4)În situația în care la nivelul consiliului de administrație al inspectoratelor școlare se operează modificări în proiectul planului de școlarizare propus, inspectoratele școlare au obligația să comunice în scris unităților de învățământ aceste modificări.

(5)Datele referitoare la proiectul planului de școlarizare pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat pentru anul școlar 2026-2027 se încarcă integral în aplicația informatică dedicată - Sistemul informatic integrat al învățământului din România (SIIIR).

Articolul 17

(1)Proiectul planului de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat liceal (filiera tehnologică) și terțiar nonuniversitar conține, în mod obligatoriu, avizul Comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social (CLDPS) și al coordonatorului regional al Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT).

(2)CNDIPT elaborează Calendarul etapelor și acțiunilor pentru stabilirea cifrei de școlarizare în învățământul liceal tehnologic, inclusiv dual, care se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării.

Articolul 18

De modul de fundamentare a proiectului planului de școlarizare și defalcarea acestuia în profil teritorial pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, limbi de predare, filiere, profiluri, specializări, domenii, calificări profesionale și forme de învățământ, precum și de exactitatea datelor înregistrate în SIIIR și a celor transmise la Ministerul Educației și Cercetării răspund inspectorii școlari generali și inspectorii școlari generali adjuncți care au atribuții privind planul de școlarizare.

Articolul 19

Ministerul Educației și Cercetării analizează proiectul planului de școlarizare înaintat de fiecare inspectorat școlar, pe niveluri și forme de învățământ, operează sau nu operează modificări și întocmește proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea cifrelor de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat.

Articolul 20

(1)Cifrele de școlarizare aprobate prin hotărâre a Guvernului au caracter maximal. Ministerul Educației și Cercetării repartizează cifrele de școlarizare, global, fiecărui inspectorat școlar, pe niveluri și forme de învățământ.

(2)Cifrele de școlarizare pentru unitățile de învățământ înființate în structura/subordinea instituțiilor de învățământ superior, precum și pentru colegiile terțiare nonuniversitare din structura instituțiilor de învățământ superior se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării, care se comunică instituțiilor de învățământ superior.

Articolul 21

(1)În termen de 10 zile de la primirea cifrelor de școlarizare de la Ministerul Educației și Cercetării, inspectoratele școlare aprobă și repartizează fiecărei unități de învățământ cifrele de școlarizare defalcate pe niveluri de învățământ, limbi de predare, filiere, profiluri, domenii de pregătire de bază, specializări și calificări profesionale autorizate/acreditate, număr de formațiuni de studiu, respectiv număr de locuri, cu respectarea principiului asumării filierei.

(2)Repartizarea cifrelor de școlarizare conform alin. (1) se realizează doar pentru clasele care au specializări și calificări profesionale autorizate/acreditate prin ordin al ministrului educației și cercetării.

Capitolul IIEvidența efectivelor de antepreșcolari, preșcolari și elevi din unitățile de învățământ preuniversitar particular autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate

Articolul 22

(1)Conducerile unităților de învățământ preuniversitar particular:

a)întocmesc proiectul planului de școlarizare pe fiecare nivel de învățământ, menționând distinct numărul de copii/elevi pe fiecare nivel de învățământ/limbă de predare/filieră/profil/ specializare/calificare profesională/domeniu de pregătire de bază pentru fiecare program de studii/pentru fiecare formă de învățământ/pentru fiecare locație autorizat(ă)/acreditat(ă) prin ordin al ministrului educației și cercetării;

b)transmit inspectoratelor școlare proiectele planurilor de școlarizare stabilite la nivelul unității de învățământ respective, pe niveluri de învățământ/limbă de predare/filiere/profiluri/ domenii de pregătire de bază/domenii/specializări/calificări profesionale;

c)înaintează inspectoratului școlar, separat, prin proiectul planului de școlarizare, datele referitoare la nivelurile de învățământ/specializările/calificările profesionale acreditate, care vor fi școlarizate în anul școlar 2026-2027 în unitatea de învățământ, în vederea asigurării finanțării de la bugetul de stat.

(2)Inspectoratele școlare verifică și aprobă în consiliul de administrație proiectele planurilor de școlarizare propuse de către unitățile de învățământ particular în raport cu capacitatea de școlarizare a unității de învățământ.

(3)Inspectoratele școlare transmit centralizat proiectul planului de școlarizare al unităților de învățământ preuniversitar particular la Ministerul Educației și Cercetării.

(4)Datele privind elevii din învățământul preuniversitar particular referitoare la nivelurile de învățământ/limba de predare/specializările/calificările profesionale pentru care unitățile de învățământ particular sunt autorizate/acreditate prin ordin al ministrului educației și cercetării se centralizează la nivel de inspectorat școlar și se introduc obligatoriu în SIIIR.

Capitolul IIIDispoziții finale

Articolul 23

(1)Inspectoratul școlar transmite la Ministerul Educației și Cercetării proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027, separat, atât pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, cât și pentru unitățile de învățământ particular, în format electronic, până la data de 30 ianuarie 2026.

(2)Adresa de înaintare a proiectului planului de școlarizare întocmită de către inspectoratele școlare și transmisă la Ministerul Educației și Cercetării are următorul conținut: „Prezentul proiect al planului de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027 a fost întocmit cu încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat inspectoratului școlar de către Ministerul Educației și Cercetării. Inspectoratul școlar a dispus toate măsurile cu privire la încadrarea unităților de învățământ în bugetul calculat, în conformitate cu prevederile legale.“

(3)Prin excepție de la prevederile art. 16 alin. (2), în situații justificate, inspectoratul școlar solicită aprobarea Ministerului Educației și Cercetării pentru ca o unitate de învățământ liceal să școlarizeze mai puțin de 2/3 dintre elevi corespunzător filierei teoretice sau vocaționale asumate.

(4)Persoana responsabilă cu planul de școlarizare are obligația de a prezenta în consiliul de administrație al inspectoratului școlar orice abatere de la prevederile legale privind constituirea formațiunilor de studiu la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de stat, pe parcursul anului școlar 2026-2027. Consiliul de administrație al inspectoratului școlar analizează dacă, pentru fiecare unitate de învățământ preuniversitar de stat, formațiunile de studiu funcționează cu efective care se încadrează în prevederile legale și stabilește prin hotărâre modificările care se impun în vederea respectării prevederilor legale.