Anexe din 18 august 2022

Publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 842 bis din 29 august 2022

PROGRAMA

pentru

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a

DISCIPLINA

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

București, 2022

!image

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, clasele a V-a – a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.

Limba şi literatura română are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării naţionale pentru absolvenții clasei a VIII-a.

Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Astfel, subiectele de limba și literatura română de la Evaluarea naţională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele de receptare a mesajului scris de diverse tipuri, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă, adecvată și eficientă a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum și exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional.

Etapele intermediare ale formării competențelor specifice pe care le conține programa de evaluare și detalierea conținuturilor sunt prezentate în programa școlară în vigoare.

În evaluarea competențelor și a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortografice, ortoepice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Dicționarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (Editura Univers Enciclopedic Gold, ediția a III-a revăzută și adăugită, 2021 – DOOM 3), Dicţionarul explicativ al limbii române etc. .

Competenţe generale și competențe specifice

Receptarea textului scris de diverse tipuri

Identificarea informaţiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale

Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale

Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informaţiile în texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale

Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse

Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse

Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii

Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale

Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple

Redactarea textului scris de diverse tipuri

Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate

Redactarea unui text complex, de exprimare a unor puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite

Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare

Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii

Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale

Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne

Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative

Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse

Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă

Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare

Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală

Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și analogică (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară

!image

Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional

Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice

Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi

Compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare sau a unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi

Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii naționale și ale culturii altor popoare

Conţinuturi

Teme generale

Eu și universul meu familiar; Eu și lumea din jurul meu; Orizonturile lumii și ale cunoașterii; Reflecții asupra lumii

Lectură

Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă; planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei.

Tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar – în proză, în versuri: timp, spaţiu; instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje; mijloace de caracterizare; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; acțiune, momentele subiectului/etapele acțiunii; narativul nonliterar: acțiune, participanți, timp, spaţiu; narativul în texte multimodale: text și imagine – banda desenată); textul descriptiv (literar – în proză, în versuri; nonliterar); textul dialogat (dialogul în textul literar; dialogul în textul scris și în spectacol; dialogul în textul nonliterar – interviul); textul explicativ; textul argumentativ.

Versificație: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv).

Tipuri de texte: textul epic, textul liric (exprimarea emoțiilor și a sentimentelor), textul dramatic și arta spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicațiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume, lumini, muzică).

Texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ etc.).

Strategii de comprehensiune: inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-soluţie etc.); predicții; împărtășirea impresiilor de lectură; reprezentări mentale, integrarea informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv; reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii.

Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparaţia, epitetul, enumerația, repetiția, metafora, aliterația, hiperbola, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; dezbateri pe marginea textelor citite.

Redactare

− Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea, rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor; prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină; părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; prezentarea textului: organizarea unui text în funcție de situația de comunicare; adecvarea la temă.

− Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei, rezumatul; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă.

− Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ, integrarea părților; comparaţie, analogie, pro-contra, „întrebările jurnalistului” (cine? ce? când? unde? de ce?); integrarea părților.

Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii; caracterizarea personajului; modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor; alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurnalul etc.;

Etica redactării: originalitate; stil: proprietatea termenilor, puritate şi adecvare situaţională, originalitate, naturaleţe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie.

Elemente de construcție a comunicării

Gramatică

Enunțul: enunțuri asertive, interogative, exclamative, imperative; enunțuri eliptice; propoziția simplă; propoziția dezvoltată; propoziția afirmativă; propoziția negativă; norme de punctuaţie.

Fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune; conjuncții coordonatoare; subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative; norme de punctuație (virgula, punctul-şi-virgula).

Construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul a fi; construcţii impersonale; construcţii cu pronume reflexive; construcţii incidente; construcții concesive și condiționale.

Predicatul verbal; predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu şi multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînțeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb); apoziţia; norme de punctuaţie;

!image

!image

complementul: complementul direct, complementul indirect, complementul prepozițional; circumstanțialul de mod, circumstanțialul de timp, circumstanțialul de loc, circumstanțialul de cauză, circumstanțialul de scop; topica în propoziție; norme de punctuaţie (virgula).

Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă, completiva prepozițională, circumstanțiala de loc, de timp, de mod, cauzala, finala.

Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul): moduri verbale (indicativul, imperativul, conjunctivul şi condiţionalul-optativ) și timpurile lor; timpuri simple şi compuse; structura timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea); verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a părea, a rămâne, a însemna); forme verbale nepersonale; utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; posibilități combinatorii ale verbului.

Prepoziția.

Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; punctuaţia vocativului; corelarea cazului morfologic cu funcția sintactică; posibilități combinatorii ale substantivului; articolul; posibilități combinatorii ale substantivului.

Pronumele: tipuri de pronume – pronumele personal, personal de politețe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele reflexiv și pronumele personal); posibilități combinatorii ale pronumelui; anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire; pronumele şi adjectivul pronominal negativ şi negaţia în propoziţie; posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale.

Adjectivul: gradele de comparație; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilități combinatorii ale adjectivului.

Adverbul: tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); gradele de comparație.

Numeralul: tipuri de numeral (cardinal, ordinal); aspecte normative; posibilități combinatorii ale numeralului.

Interjecția; onomatopeele; interjecția predicativă.

Ortoepie şi ortografie

Alfabetul limbii române, ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic, dicţionarul, articolul de dicționar; tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală; corespondenţa sunet-literă; structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat; silaba, despărțirea în silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corectă a accentului, variante accentuale admise/neadmise de normă; scrierea şi pronunţia cuvintelor de origine străină, conţinând foneme nespecifice limbii române.

Vocabular

Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă şi sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat); rolul contextului în crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; câmpul lexical; mijloace de îmbogăţire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat; familia lexicală; externe: împrumuturi lexicale); îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse; confuzii paronimice, pleonasmul.

Variaţie stilistică

Limba standard; normă și abatere; limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală, construcţia frazei); istoria cuvintelor – variații ale formei și ale sensului în timp; limbaj popular, variaţie regională a limbii, variații de registru, jargonul, argoul; limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare); termeni ştiinţifici; valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale şi a anaforelor.

Elemente de interculturalitate Identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și lingvistică; elemente de mitologie românească; carte românească de învățătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală; modele comportamentale în legende greco-romane, în textele literaturii universale; valori ale culturii populare în spațiul românesc; valori etice în legendele popoarelor; relații culturale constructive; noi și ceilalți; valori culturale românești în lume; despre limba și cultura țărilor din vecinătatea României; limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni; contacte culturale.

Írásbeli szövegalkotás

A nyelvi megformálásra való érzékenység és igényesség a szóbeli és írásbeli kommunikációban

Programa

Disciplina Limba şi literatura germană maternă Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a

STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura germană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

!image

3393/28.02.2017.

Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii germane materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr.

Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura germană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).

COMPETENȚE DE EVALUAT

Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura germană maternă.

Gelesenes verstehen und mit Texten umgehen

Schlüsselwörter herausschreiben

Wortfamilien/Synonyme/Antonyme in gelesenen Texten finden

den Titel eines Textes erklären

gattungsspezifische Merkmale eines Textes erarbeiten: Märchen, Fabel, Ballade, Kurzgeschichte

Stilmittel in einer Ballade identifizieren: Epitheton, Vergleich, Aufzählung, Wiederholung, Personifikation, Alliteration, Hyperbel

die Struktur einer Ballade erkennen: Strophe, Reim, dramatischer Aufbau

die Problematik des Textes erkennen

Texte situationsgerecht verfassen

einen Brief persönlichen Inhalts verfassen

einen Tagebucheintrag verfassen

eine Gestalt anhand von äußeren und inneren Merkmalen charakterisieren

einen Textinhalt aus verschiedenen Erzählperspektiven wiedergeben

einen Text sinnvoll fortsetzen

kurze Dialoge verfassen

die eigene Meinung schriftlich äußern

eine Vorgeschichte zu einem Text schreiben

ein anderes Ende zu einem Text schreiben

einen Text, der die Gedanken und Gefühle einer Figur ausdrückt, verfassen

Hauptgedanken formulieren

einen Text nacherzählen

Fragen zur Klärung von Sinnzusammenhängen formulieren und beantworten

den Inhalt eines Textes in chronologischer Reihenfolge mit eigenen Worten zusammenfassen

die Merkmale der Inhaltsangabe beachten; die Einleitung einer Inhaltsangabe formulieren und dabei folgende Elemente angeben: Textart, Titel, Autor/in, Thema; die Inhaltsangabe im Präsens verfassen; keine direkte Rede

Präfixe und Suffixe richtig gebrauchen

neue Wörter durch Zusammensetzung bilden

Wortfamilien bilden

Homonyme in bedeutungstragenden Sätzen verwenden

die Bedeutung der Wörter in verschiedenen Kontexten erschließen

Wortfelder zusammenstellen und erweitern

treffende und differenzierte Ausdrucksweisen (Synonyme, Antonyme) gebrauchen

Regeln zur Zeichensetzung anwenden: Punkt, Ausrufezeichen, Fragezeichen am Satzende, Doppelpunkt vor angekündigter direkter Rede und bei Aufzählungen, Anführungszeichen bei direkter Rede, Beistrich bei Aufzählungen und vor den meisten Konjunktionen, Kommas in Satzgefügen

Regeln zur Rechtschreibung anwenden: die Dehnung der Vokale, die Schreibung des [s]-Lautes, die Verdoppelung der Konsonanten, der Gebrauch von das-dass, gleich- und ähnlich klingende Konsonanten, die Groß- und Kleinschreibung

Substantiv und Artikel: Numerus, Genus, Deklination mit Schwerpunkt Dativ und Akkusativ

Gebrauch der Präpositionen mit dem richtigen Fall

die Deklination des Adjektivs

das Pronomen: Personal-, Possessiv- und Relativpronomen

das Verb und seine Zeitformen (Präsens – Präteritum – Perfekt - Plusquamperfekt - Futurum I)

die Modalverben und ihre Zeitformen (Präsens und Präteritum)

die feste Verbindung zwischen Verb und Präposition anwenden

Konjunktivformen bilden und situationsbezogen verwenden (Konjunktiv I - indirekte Rede; Konjunktiv II - irrealer Komparativ- und Konditionalsatz, Wunschsatz)

die Zeitformen des Vorgangspassivs bilden: Präsens, Präteritum, Perfekt und Futur I

das Aktiv ins Vorgangspassiv umwandeln und umgekehrt

die Satzglieder erkennen: Subjekt, Prädikat (einteilig und mehrteilig), Objekte (Akkusativ-, Dativ-, Präpositionalobjekt), Temporal-, Konditional-, Kausalbestimmung

das Attribut als Satzgliedteil: adjektivisches und substantivisches Attribut (Genitivattribut, Präpositionalattribut, Apposition)

Inhalt der Nebensätze: Subjektsatz, Objektsatz, Attributsatz, Temporalsatz (der Vor-, Gleich- und Nachzeitigkeit), Konditionalsatz und Kausalsatz

Form der Nebensätze: eingeleitet (Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz), nicht eingeleitet (verkappter Nebensatz, Infinitivgruppe)

Nebensätze (Subjektsatz, Objektsatz, Attributsatz, Temporalsatz, Konditionalsatz, Kausalsatz) in Satzglieder umwandeln und umgekehrt

!image

PROGRAMA

pentru

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a

DISCIPLINA

LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

București, 2022

!image

STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura sârbă maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

!image

3393/28.02.2017.

Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii sârbe materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform Programei școlare pentru disciplina Limba și literatura maternă sârbă, clasele a V-a – a VIII-a, aprobate prin OMEN nr.

Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura sârbă maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).

În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permament aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice și de punctuație, utilizându-se constant Pravopis srpskog jezika (Mitar Pešikan, Jovan Jerković, Mato Pižurica, školsko izdanje Zavoda za udžbenike i nastavna sredstva Beograd i MATICE SRPSKE, 2004. god.), Pravopis srpskog jezika (Izdanje MATICE SRPSKE, Novi Sad, 1993. god.), Rečnik srpskog jezika (Izdanje MATICE SRPSKE, Novi Sad, 2011. god.), Gramatika srpskog jezika (Živojin Stanojčić, Ljubomir Popović, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva Beograd, 1999. godina).

COMPETENȚE DE EVALUAT

Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura sârbă maternă.

1.Receptarea textului scris de diverse tipuri

Competențe specifice

Identificarea informaţiilor importante din texte continue, discontinue şi multimodale

Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte continue, discontinue și multimodale

Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte de diverse tipuri

Recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informaţiile din texte continue, discontinue şi multimodale

Compararea diferitelor tipuri de răspuns, a punctelor de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse

!image

Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte continue, discontinue și multimodale

Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii

Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple

Conținuturi

Кључне речи, главне идеје, тема књижевног дела

Једноставан нацрт

Текст са елементима нарације:

Књижевни текст са елементима приповедања у прози и стиху (аутор, приповедач, приповедање, прича, главни лик, средства карактеризације, време и простор у књижевном тексту, приповедање у I., II. и III. лицу, предмет књижевног дела/заплет, споредне идеје, развијање радње, дијалог у књижевном тексту)

Некњижевни текст са елементима описивања

Књижевни текст с елементима описивања у прози и стиху

Некњижевни текст са елементима описивања

Информативни/објашњавајући текст

Епско дело – текст у прози

Лирско дело – текст у стиху (изражавање емоција и осећања)

Драма – текст у дијалогу (аутор, лик, улога сценских режија, улога дијалога/говора, глумци, сценографија, костими, светла, музика)

Аргументативни текст

Версификација: стих, строфа, рима, ритам

Перцептивне стратегије текста:

Утисци из прочитаног текста, разматрање језичке разноликости и структуре наративних, описних, епских, лирских и драмских текстова

Стратегије тумачења:

Тумачење уметничких, језичких средстава (персонификација, поређења, епитета), набрајања, понављања, метафора, алитерација, хипербола, антитеза)

Изношење сопствених мишљења о прочитаним текстовима

Књижевни текстови:

Старац преварио дивове – народна бајка; Основна школа – Бранислав Нушић; У цара Тројана козје уши – народна приповетка; Зидање Скадра – епска народна песма; Данак у крви – Иво Андрић; Цар Лазар и царица Милица – епска народна песма; Косовка девојка – епска народна песма; Географија – Бранислав Нушић; Аналфабета – Бранислав Нушић; Ропство Јанковић Стојана – епска народна песма; Покошена ливада – Десанка Максимовић; Плави чуперак – Мирослав Антић; Мостови – Иво Андрић; Кад млидијах умрети – Бранко Радичевић; Све, све, али занат – народна приповетка; Хасанагиница – лирско епска народна песма; Све ће то народ позлатити – Лаза Лазаревић; Покондирена тиква – Јован Стерија Поповић.

Некњижевни текстови:

Могу бити коришћени само они књижевни текстови који су тематски везани за опште теме које проистичу из наставног плана и програма за српски језик и књижевност бр. 3393/28.02.2017.

2.Redactarea textului scris de diverse tipuri

Competențe specifice

Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate

Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite

!image

Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare

Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii

Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale

Conținuturi

Изглед текста: рукопис, постављање текста на страници

Стилске фигуре: наративни стилски поступак, дескриптивни стилски поступак, експланаторно-стилски поступак, наративно-описни стилски поступак, дијалошки стилски поступак, стилски поступак са елементима поређења, аргументативни стилски поступак – ред аргумената у тексту

Текстуални шаблони/обрасци за структурирање идеја: дефиниција, подела и класификација, примери, „новинарска питања” (Ко?, Шта?, Када?, Где?, Зашто?)

Израда функционалних текстова: писмо, разгледница, молба, позивница, упитник

Прилагођавање писмене комуникације задатој теми

Структура писмене комуникације: увод, садржај, закључак, пасуси

Стил: граматичка исправност, употреба правописних правила, континуитет мисли, изражавање чињеница, прикладност, кохерентност, оригиналност, разноврсност, сажетост

Садржај, стварање садржаја

Претварање директног говора у индиректни говор

Интерпретација задатих делова из прочитаног текста, опис изазваних емоција (радости, изненађења, страха)

3.Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

Competențe specifice

Aplicarea achizițiilor lexicale și semantice de bază, în procesul de înțelegere și de exprimare corectă a intențiilor comunicative

Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și competența lingvistică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții

Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă

Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală

Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii sârbe literare pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative

Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse

Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne

Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare

Conținuturi

Фонетика

Самогласници и сугласници

Слог

Једначење сугласника по звучности и месту творбе

Палатализација

Јотовање

Прелаз сугласника л у o

Непостојано a

Речник

Породица речи

!image

Синоними

Антоними

Хомоними

Суфиксација и префиксација

Сложенице

Архаизми

Неологизми

Варваризми

Професионализми

Провинцијализми

Фразеолошке јединице

Морфологија

Именице

Врсте именица

Граматичке категорије: род, број, падеж

Деклинација именица

Придеви

Врсте придева

Граматичке категорије: род, број, падеж

Неодређени и одређени придевски облици

Поређење придева

Заменице

Личне заменице; Промена личних заменица

Придевске заменице: присвојне заменице

Граматичке категорије: лице, број, падеж

Бројеви

Подела бројева

Бројне именице

Глаголи

Глаголски вид (глаголи по трајању радње: свршени и несвршени)

Глаголска времена и начини: перфекат, презент, футур I, футур II

Граматичке категорије: лице, број, време

Прилози

Подела прилога

Поређење прилога

Предлози

Везници

Речце

Узвици

Синтакса

Главни реченички чланови: субјекат (граматички, логички), предикат ( глаголски, именски)

Зависни реченички чланови: атрибут, апозиција, прави и неправи објекат, прилошке одредбе

4.Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional

Competențe specifice

Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi

Compararea unor tradiții sârbe și a unor tradiții din alte culturi

Exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii materne sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite

Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare

!image

Conținuturi

Матерњи језик – основни ресурс за лични развој и богаћење културних садржаја

Српски језик и култура у Европи

Емпатија и отвореност. Ми и други.

!image

PROGRAMA

pentru

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a

DISCIPLINA

LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

București, 2022

!image

STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura slovacă maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

!image

Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii slovace materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform Programei școlare pentru disciplina Limba și literatura maternă slovacă, clasele a V-a – a VIII-a, aprobate prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura slovacă maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea

apartenenței la o specie literară).

În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permament aspectele normative ortografice, morfologice și de punctuație, utilizându-se constant Pravidlá slovenského pravopisu (VEDA, vydavateľstvo Slovenskej akadémie vied, 4. nezm. vyd., 2013), Slovník súčasného slovenského jazyka A – G, H – L, M – N, O – Pn (VEDA, vydavateľstvo Slovenskej akadémie vied, 2006, 2011, 2015, 2021), Krátky slovník slovenského jazyka (VEDA, vydavateľstvo Slovenskej akadémie vied, 4. doplnené a upravené vyd., 2003).

COMPETENȚE DE EVALUAT

Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura slovacă maternă.

1.Receptarea textului scris de diverse tipuri

Competențe specifice

Identificarea informaţiilor importante din texte continue, discontinue şi multimodale

Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte continue, discontinue și multimodale

Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte de diverse tipuri

Recunoașterea structurilor logice în care sunt organizate informaţiile din texte continue, discontinue şi multimodale

Compararea diferitelor tipuri de răspuns, a punctelor de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse

!image

Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte continue, discontinue și multimodale

Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii

Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple

Conținuturi

Kľúčové slová, hlavná myšlienka, téma literárneho textu

Jednoduchá osnova

Text s prvkami rozprávania

Literárny text s prvkami rozprávania v próze a vo veršoch (autor, rozprávač, rozprávanie, príbeh, literárna postava, prostriedky charakteristiky, čas a priestor v literárnom texte, rozprávanie v I., II. a III. osobe, sujet literárneho diela/fázy sujetu, vedľajšie myšlienky, rozvitie jednoduchej osnovy, dialóg v literárnom texte)

Neliterárny text s prvkami rozprávania

Literárny text s prvkami opisu v próze a vo veršoch

Neliterárny text s prvkami opisu

Informačný/výkladový text

Epika – text v próze

Lyrika – text vo verši (vyjadrovanie emócií a pocitov)

Dráma – text v prehovoroch (autor, postava, úloha scénických pokynov, úloha dialógu/ prehovorov, herci, kulisy, kostýmy, osvetlenie, hudba)

Argumentačný text

Verzifikácia: verš, strofa, rým, stopa, rytmus

Percepčné stratégie textu:

Dojmy z prečítaného textu, úvaha o jazykovej diverzite a štruktúre naratívnych, deskriptívnych, epických, lyrických a dramatických textov

Interpretačné stratégie:

Interpretácia umeleckých jazykových prostriedkov (personifikácia, prirovnanie, básnický prívlastok (epiteton), enumerácia, opakovanie, metafora, aliterácia, hyperbola, antitéza)

Prezentácia vlastných názorov na margo prečítaných textov

Literárne texty:

Moric, R. – Peťko; Ako kapor orla utopil, Podjavorinská, Ľ. – Čakanka, Duríčková, M. – Žabia studňa, Ondrejov, Ľ. – Syn môj milený; Obyvatelia pri potôčiku, Jarunková, K. – Kamaráti, Jesenský, J. – Medicína, Doktor, Rúfus, M. – Rozhovor v parku so strážnym anjelom, ľudová balada – Išli hudci horou, P. O. Hviezdoslav – Zuzanka Hraškovie, Záborský J. – Tulipán a fialka, Pes a vlci, Horák, J. – Sitniansky vatrár, Hronský, J. C. – Zakopaný meč pod Zoborom, Tajovský, J. G. – Na chlieb; Prvé hodinky; Žliebky, Statky- zmätky, Sládkovič, A. – Martin, Bujtar, P. – Aneta, Kukučín, M. – Rysavá jalovica,

Neliterárne texty:

Súčasťou testov môžu byť len tie neliterárne texty, ktoré sú tematicky príbuzne všeobecným témam vyplývajúcich z učebných osnov pre slovenský jazyk a literatúru č. 3393/28.02.2017.

2.Redactarea textului scris de diverse tipuri

Competențe specifice

Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate

Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite

Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare

Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii

Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale

!image

Conținuturi

Vzhľad textu: rukopis, umiestnenie textu na stranu

Slohové postupy: naratívny slohový postup, deskriptívny slohový postup, vysvetľujúci slohový postup, naratívno-deskriptívny slohový postup, dialogický slohový postup, slohový postup s prvkami porovnávania, argumentačný slohový postup – poradie argumentov v texte

Textové predlohy/vzory slúžiace pri štruktúrovaní myšlienok: definícia, delenie a triedenie, príklady, „žurnalistické otázky” (Kto?, Čo?, Kedy?, Kde?, Prečo?)

Tvorba funkčných textov: list, pohľadnica, žiadosť, pozvánka, dotazník

Prispôsobenie písomného komunikátu zadanej téme

Štruktúra písomného komunikátu: úvod, obsah, záver, odseky

Štýl: gramatická správnosť, používanie pravidiel slovenského pravopisu, myšlienková nadväznosť, výrazová vecnosť, primeranosť, súvislosť a ucelenosť, originalita, rozmanitosť, stručnosť

Obsah, tvorba obsahov

Transformácia priamej reči na nepriamu reč

Interpretácia daných časti z prečítaného textu, opis vyvolanej emócie (radosť, prekvapenie, strach)

3.Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

Competențe specifice

Aplicarea achizițiilor lexicale și semantice de bază, în procesul de înțelegere și de exprimare corectă a intențiilor comunicative

Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și competența lingvistică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții

Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă

Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală

Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii slovace literare pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative

Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse

Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne

Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare

Conținuturi

Fonetika a ortografia

Abeceda, klasifikácia hlások: samohlásky, dvojhlásky, spoluhlásky

Ortografická a ortoepická klasifikácia spoluhlások

Vybrané slová

Lexikológia

Slovo, základná jednotka slovnej zásoby

Tvorba slov odvodzovaním, skladaním. Skratky a značky.

Interné prostriedky obohacovania slovnej zásoby: neologizmy, odborné slová

Externé prostriedky obohacovania slovnej zásoby: lexikálne výpožičky

Sémantické kategórie: synonymá, antonymá, homonymá

Frazeologické jednotky

Rozdeľovanie slov na slabiky

Morfológia

Podstatné mená

Druh podstatných mien: všeobecné – vlastné, konkrétne – abstraktné, životné – neživotné, hromadné – pomnožné

!image

Gramatické kategórie: rod, číslo, pád

Skloňovacie vzory podstatných mien: chlap, hrdina, dub, stroj, žena, ulica, dlaň, kosť, mesto, vysvedčenie, srdce, dievča

Pravopis vlastných podstatných mien

Prídavné mená

Druh prídavných mien

Gramatické kategórie: rod, číslo, pád

Skloňovacie vzory prídavných mien: pekný, cudzí, otcov/matkin, páví

Pravidelné a nepravidelné stupňovanie prídavných mien

Zhoda prídavného mena s podstatným menom

Slovesá

Gramatické kategórie: osoba, číslo, čas, spôsob

Časovanie slovies vo všetkých časoch a spôsoboch

Pomocné sloveso byť

Zámená

Druh zámen: osobné, privlastňovacie, ukazovacie, opytovacie

Gramatické kategórie: rod, číslo, pád

Číslovky

Druh čísloviek: základné, radové

Gramatické kategórie: rod, číslo

Pravopis čísloviek

Príslovky

Príslovky miesta, času, spôsobu a príčiny

Tvorenie prísloviek

Stupňovanie a pravopis prísloviek

Predložky

Prvotné predložky jednoduché

Prvotné predložky zložené

Spojky

Priraďovacie spojky príčinné a dôsledkové

Podraďovacie spojky jednoduché a zložené

Častice

Uvádzacie častice

Vytyčovacie častice

Citoslovcia

Vlastné a zvukomalebné citoslovcia

Veta – vetná syntax

Veta. Interpunkčné znamienka

Jednoduchá veta a rozvitá veta

Klasifikácia viet podľa obsahu, zloženia a členitosti

Podmet

Vyjadrený podmet (jednoduchý a viacnásobný), nevyjadrený podmet

Prísudok: slovesný a neslovesný (menný), zhoda podmetu s prísudkom

Prívlastok: zhodný a nezhodný prívlastok

Predmet: priamy a nepriamy predmet

Príslovkové určenie: miesta, času, spôsobu a príčiny

Súvetie – súvetná syntax

Priraďovacie súvetie

Druhy priraďovacích súvetí: priraďovacie súvetie zlučovacie, priraďovacie súvetie stupňovacie, priraďovacie súvetie vylučovacie a odporovacie

Pravopis priraďovacích súvetí

Podraďovacie súvetie

Klasifikácia podraďovacích súvetí: vedľajšia veta prívlastková, vedľajšia veta predmetová, vedľajšia veta príslovková miestna, časová, spôsobová a príčinná

4.Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional

Competențe specifice

Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi

Compararea unor tradiții slovace și a unor tradiții din alte culturi

Exprimarea unui punct de vedere față de anumite tradiții și valori ale culturii materne sau ale unei alte culturi, descrise în cărțile citite

Argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare

Conținuturi

Materinský jazyk – nevyhnutný zdroj pre osobný rozvoj a obohatenie kultúrnej vybavenosti

Slovenský jazyk a kultúra v Európe

Empatia a otvorenosť. My a tí druhí.

!image

PROGRAMA DISCIPLINA

LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ

EVALUAREA NAŢIONALĂ pentru absolvenţii clasei a VIII-a

STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura croată maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

!image

3393/28.02.2017.

Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii croate materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform Programei școlare pentru disciplina Limba și literatura croată maternă, clasele a V-a – a VIII-a, aprobate prin OMEN nr.

Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura croată maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).

În evaluarea competențelor și a conținuturilor se vor urmări permament aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice și de punctuație, utilizându-se constant Hrvatski pravopis (Institut za hrvatski jezik i jezikoslovlje, Zagreb, 2013), Školski rječnik hrvatskog jezika (Školska knjiga, Zagreb, 2012), Rječnik hrvatskog jezika (Školska knjiga, Zagreb, 2000).

COMPETENȚE DE EVALUAT

Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura croată maternă.

!image

!image

!image

!image

!image

PROGRAMA

pentru

EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a

DISCIPLINA

LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ

București, 2022

!image

STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura italiană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

!image

3393/28.02.2017.

Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii italiene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr.

Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).

COMPETENȚE DE EVALUAT

Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura italiană maternă.

Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

idei principale, idei secundare; ordinea logică şi cronologică a ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text;

moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog);

subiectul operei literare;

procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteză);

sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat;

trăsăturile specifice genului epic şi liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;

trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula;

texte literare (aparţinând diverselor genuri şi specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă,

reperarea unor informaţii esenţiale dintr-un text;

completarea unui text lacunar;

recunoaşterea secvenţelor narative şi dialogate dintr-un text;

recunoaşterea de cuvinte şi expresii noi în text;

utilizarea unui lexic diversificat recurgând la categoriile semantice studiate.

Scrierea funcţională: scrisoarea, invitaţia. Fişa de lectură. Completarea unor formulare tipizate. Conspectul.

Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni.

Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvenţe. Semnificaţia titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text ştiinţific.

Articolul: hotărât, nehotărât şi partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele proprii geografice.

Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse.

Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziţia adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv şi omiterea articolului in cazul posesivelor care însoţesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparaţie - forme sintetice (cele ma frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso)

Numeralul: cardinal (de la 1000 la 100.000); ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal; distributiv; colectiv; multiplicativ.

Pronumele personal în acuzativ cu şi fără prepoziţie; pronumele

Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate şi neregulate; perfectul compus al verbelor regulate şi neregulate; imperfectul verbelor regulate şi neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate si neregulate (cele mai frecvente); viitorul simplu şi viitorul anterior; condiţionalul prezent şi trecut; folosirea condiţionalului; imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politeţe; conjunctivul prezent si trecut; concordanţa timpurilor la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere).

Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul ”–mente”; adverbele de loc şi de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuţiuni adverbiale (cele mai frecvente).

Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare; conjunctiile subordonatoare: se, perché, affinché, cosicché, benché, nonostante, nel caso che; locuţiuni conjuncţionale (cele mai frecvente)

Prepoziţia: folosirea celor mai uzuale prepoziţii – di, a, da, in, su, per, con, tra, fra; prepoziţii articulate; locuţiuni prepoziţionale (cele mai frecvente).

Interjecţia: interjecţii proprii – ah, eh, ih,oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecţii improprii – bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuţiuni – santo cielo, poveri noi, miseri

Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Teme recomandate:

Universul personal: gusturi şi preferinţe, activităţi şcolare şi în afara şcolii, familia, prietenia, sentimente şi emoţii, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanţa;

Universul adolescenţei: stiluri de viaţă;

Mediul înconjurător: viaţa la ţară şi oraş, natura (plante, animale, locuri şi peisaje), ecologie;

Progres şi schimbare: obiecte şi ustensile domestice, ocupaţii şi profesiuni, invenţii şi descoperiri;

Relaţii interpersonale: relaţii între tineri, corespondenţă şi schimburi între şcoli, călătorii;

Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine, obiective turistice şi culturale, personalităţi importante;

Obiceiuri şi tradiţii: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiţionale, activităţi specifice sărbătorilor tradiţionale (reluare şi îmbogăţire);

Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărţi şi filme;

Universul cultural italian: trecut şi prezent;

Societatea informaţională şi mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală, publicitate şi anunţuri în presă, radioul şi televiziunea, internetul;

Umorismul.

PROGRAMA

pentru

EVALUARE NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a

DISCIPLINA

LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ

București, 2022

STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura rromani maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

Programa, bazată pe modelul comunicativ-funcţional, recomandă valorificarea tuturor experienţelor de învăţare ale elevilor, integrând cele trei dimensiuni ale educaţiei (formală, nonformală şi informală), ale căror interferenţe favorizează dezvoltarea la elev a competenţelor generale, prin intermediul celor specifice, aplicate la conţinuturile propuse.

Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul gimnazial. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor.

Programa de limba și literatura rromani maternă favorizează abordarea învăţării din perspectivă inter- şi transdisciplinară, urmărind:

înţelegerea faptelor de limbă şi a coerenţei lor structurale, pornind de la mecanismele esenţiale de generare a mesajului în comunicare orală şi scrisă;

asigurarea controlului asupra uzului comunicării lingvistice în activităţi de ascultare, vorbire, lectură şi scriere, în raport cu norma limbii rromani în vigoare;

cunoaşterea şi înţelegerea elementelor fundamentale de ordin lexical şi gramatical, comune limbii rromani şi altor limbi de contact, într-o viziune sincronică;

dobândirea unor competenţe de lectură pe care elevii să le poată folosi în contexte diverse de viaţă în şcoală şi în afara ei;

asumarea valorilor etice şi a idealurilor umaniste naţionale şi europene, definitorii pentru omul modern, necesare propriei dezvoltări afective şi morale, având ca reper modelul sociocultural contemporan.

Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura rromani maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).

COMPETENȚE DE EVALUAT

Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura rromani maternă.

!image

Receptarea și redactarea textului scris de diverse tipuri

Instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje

Narațiunea la persoana a III-a și la persoana I

Momentele subiectului/etapele acțiunii. Idei secundare Planul dezvoltat de idei

Textul narativ nonliterar

Textul descriptiv literar

Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip narativ, descriptiv, dialogat; discuții pe marginea textelor citite

Strategii de interpretare: interpretarea limbajului figurat (epitetul, enumerația)

Autor, personaj dramatic

Rolul indicațiilor scenice

Rolul dialogului

Actori, decor, costume, lumini, muzică

Dialogul - în textul scris și în spectacol

Dialogul în textul nonliterar (interviul)

Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic

Texte care combină diverse tipuri (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ)

Strategii de comprehensiune: compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii

Rescrierea textului pentru a-i da coerenţă şi claritate, pentru a nuanţa ideile

Corectarea greşelilor de literă, ortografie, punctuaţie. Tipare textuale de structurare a ideilor

„Întrebările cheie” pentru realizarea unui interviu, eseu- portretistic, eseu-argumentativ (cine?/ kon?, ce? /so?, când?/ kana? unde? /kaj?, de ce?/ sosθar?)

Stil: naturaleţe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, varietate

Structuri textuale: secvenţe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal

Prezentarea textului: elemente grafice specifice diverselor tipuri de texte: scheme, tabele corelate cu conţinutul textului.

Organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare.

Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor

Rezumatul /planul de idei

Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă

Expansiunea sau contragerea unei secvenţe dintr-un text narativ sau descriptiv

Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii (bucurie, uimire, frică)

Caracterizarea personajului pe baza unor trăsăturii definitorii extrase dintr-o secvenţă a textului

Tipare textuale de structurare a ideilor: comparaţie, analogie, ordinea argumentelor în textul argumentativ

Etica redactării: originalitate

Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise

!image

PROGRAMA

pentru

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a

DISCIPLINA

LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

București, 2022

!image

STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura ucraineană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

!image

3393/28.02.2017.

Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii ucrainene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform Programei școlare pentru disciplina Limba și literatura maternă ucraineană, clasele a V-a – a VIII-a, aprobate prin ordinul ministrului educației naționale cu nr.

Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura ucraineană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).

COMPETENȚE DE EVALUAT

Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura ucraineană maternă.

Competențe generale

Receptarea textului scris de diverse tipuri

Redactarea textului scris de diverse tipuri

Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării scrise

Manifestarea unui comportament empatic cultural și intercultural

!image

!image

!image

!image

!image

!image

PROGRAMA

pentru

EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a

DISCIPLINA

MATEMATICĂ

București, 2022

!image

PROGRAMA PENTRU EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a

MATEMATICĂ

Prezenta programa este realizată în conformitate cu prevederile Programei școlare pentru disciplina matematică, clasele a V-a – a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.

Subiectele de matematică pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele formate/dezvoltate pe parcursul învățământului gimnazial și se elaborează în baza prezentei programe.

Matematica are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a.

COMPETENȚELE GENERALE ALE DISCIPLINEI ȘI COMPETENȚELE SPECIFICE CARE VOR FI EVALUATE ȘI CONȚINUTURILE ASOCIATE

Competenţele generale (CG) și competențele specifice (CS)

CG1. Identificarea unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea apar

V.CS1.1. Identificarea numerelor naturale în contexte variate

V.CS1.2. Identificarea fracţiilor ordinare sau zecimale în contexte variate

V.CS1.3. Identificarea noţiunilor geometrice elementare şi a unităţilor de măsură în diferite contexte

VI.CS1.1. Identificarea unor noţiuni specifice mulţimilor și relației de divizibilitate în !image VI.CS1.2. Identificarea rapoartelor, proporţiilor şi a mărimilor direct sau invers proporţionale VI.CS1.3. Identificarea caracteristicilor numerelor întregi în contexte variate

VI.CS1.4. Recunoaşterea fracţiilor echivalente, a fracţiilor ireductibile şi a formelor de scriere a unui număr raţional

VI.CS1.5. Recunoaşterea unor figuri geometrice plane (drepte, unghiuri, cercuri, arce de cerc) în configuraţii date

VI.CS1.6. Recunoaşterea unor elemente de geometrie plană asociate noţiunii de triunghi

VII.CS1.1. Identificarea numerelor aparținând diferitelor submulțimi ale lui !image

VII.CS1.2. Identificarea unei situații date rezolvabile prin ecuaţii sau sisteme de ecuaţii liniare VII.CS1.3. Identificarea unor informații din tabele, grafice și diagrame

VII.CS1.4. Identificarea patrulaterelor particulare în configurații geometrice date

VII.CS1.5. Identificarea elementelor cercului şi/sau poligoanelor regulate în configurații geometrice date VII.CS1.6. Identificarea triunghiurilor asemenea în configurații geometrice date

VII.CS1.7. Recunoașterea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configuraţie geometrică dată VIII.CS1.1. Recunoașterea apartenenţei unui număr real la o mulțime

VIII.CS1.2. Identificarea componentelor unei expresii algebrice

VIII.CS1.3. Identificarea unor dependenţe funcţionale în diferite situaţii date

VIII.CS1.4. Identificarea unor figuri plane sau a unor elemente caracteristice acestora în configuraţii spaţiale date

VIII.CS1.5. Identificarea corpurilor geometrice şi a elementelor metrice necesare pentru calcularea ariei sau a volumului acestora

CG2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse informaționale

V.CS2.1. Efectuarea de calcule cu numere naturale folosind operaţiile aritmetice şi proprietăţile acestora V.CS2.2. Efectuarea de calcule cu fracţii folosind proprietăţi ale operaţiilor aritmetice

V.CS2.3. Utilizarea instrumentelor geometrice pentru a măsura sau pentru a construi configurații geometrice

VI.CS2.1. Evidenţierea în exemple a relaţiilor de apartenenţă, de incluziune, de egalitate și a criteriilor de

divizibilitate cu 2, 5, 10n , 3 și 9 în !image

VI.CS2.2. Prelucrarea cantitativă a unor date utilizând rapoarte și proporţii pentru organizarea de date VI.CS2.3. Utilizarea operațiilor cu numere întregi pentru rezolvarea ecuațiilor și inecuațiilor

VI.CS2.4. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raţionale pentru rezolvarea ecuaţiilor de tipul: x  a  b ,

x  a  b ,

x : a  b

a  0 , ax  b  c , unde a , b și c sunt numere raţionale

VI.CS2.5. Recunoașterea coliniarităţii unor puncte, a faptului că două unghiuri sunt opuse la vârf, adiacente, complementare sau suplementare şi a paralelismului sau perpendicularității a două drepte

VI.CS2.6. Calcularea unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri în contextul geometriei triunghiului

VII.CS2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru estimarea şi aproximarea numerelor reale

VII.CS2.2. Utilizarea regulilor de calcul cu numere reale pentru verificarea soluţiilor unor ecuaţii sau sisteme

!image

de ecuaţii liniare

VII.CS2.3. Prelucrarea unor date sub formă de tabele, grafice sau diagrame în vederea înregistrării, reprezentării și prezentării acestora

VII.CS2.4. Descrierea patrulaterelor utilizând definiții și proprietăți ale acestora, în configuraţii geometrice date

VII.CS2.5. Descrierea proprietăților cercului şi ale poligoanelor regulate înscrise într-un cerc VII.CS2.6. Stabilirea relaţiei de asemănare între triunghiuri

VII.CS2.7. Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale acestuia

VIII.CS2.1. Efectuarea unor operaţii cu intervale numerice reprezentate pe axa numerelor sau cu mulțimi definite printr-o proprietate a elementelor ei

VIII.CS2.2. Aplicarea unor reguli de calcul cu numere reale exprimate prin litere

VIII.CS2.3. Descrierea unei dependenţe funcţionale într-o situaţie dată, folosind diagrame, tabele sau formule

VIII.CS2.4. Reprezentarea, prin desen sau prin modele, a unor configuraţii spaţiale date

VIII.CS2.5. Prelucrarea unor date caracteristice ale corpurilor geometrice studiate în vederea calculării unor elemente ale acestora

CG3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice

V.CS3.1. Utilizarea regulilor de calcul pentru efectuarea operaţiilor cu numere naturale şi pentru divizibilitate

V.CS3.2. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operaţiilor cu fracţii ordinare sau zecimale

V.CS3.3. Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) şi a volumelor (cub, paralelipiped dreptunghic) şi exprimarea acestora în unităţi de măsură corespunzătoare

VI.CS3.1. Utilizarea unor modalităţi adecvate de reprezentare a mulţimilor și de determinare a c.m.m.d.c. şi a c.m.m.m.c.

VI.CS3.2. Aplicarea unor metode specifice de rezolvare a problemelor în care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi direct/invers proporţionale

VI.CS3.3. Aplicarea regulilor de calcul şi folosirea parantezelor în efectuarea operaţiilor cu numere întregi VI.CS3.4. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor pentru compararea și efectuarea calculelor cu numere raţionale VI.CS3.5. Utilizarea unor proprietăţi referitoare la distanţe, drepte, unghiuri, cerc pentru realizarea unor construcții geometrice

VI.CS3.6. Utilizarea criteriilor de congruenţă și a proprietăților unor triunghiuri particulare pentru determinarea caracteristicilor unei configurații geometrice

VII.CS3.1. Utilizarea unor algoritmi şi a proprietăţilor operaţiilor în efectuarea unor calcule cu numere reale VII.CS3.2. Utilizarea transformărilor echivalente în rezolvarea unor ecuaţii şi sisteme de ecuaţii liniare VII.CS3.3. Alegerea metodei adecvate de reprezentare a problemelor în care intervin dependenţe funcţionale și reprezentări ale acestora

VII.CS3.4. Utilizarea proprietăţilor patrulaterelor în rezolvarea unor probleme VII.CS3.5. Utilizarea proprietăților cercului în rezolvarea de probleme

VII.CS3.6. Utilizarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice date pentru determinarea de lungimi, măsuri și arii

VII.CS3.7. Deducerea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic

VIII.CS3.1. Utilizarea unor procedee matematice pentru operații cu intervale și rezolvarea inecuațiilor în !image VIII.CS3.2. Utilizarea formulelor de calcul prescurtat şi a unor algoritmi pentru rezolvarea ecuaţiilor şi a inecuaţiilor

VIII.CS3.3. Reprezentarea în diverse moduri a unor funcții cu scopul caracterizării acestora

VIII.CS3.4. Folosirea unor proprietăţi de paralelism sau perpendicularitate pentru analizarea poziţiilor relative ale dreptelor și planelor

VIII.CS3.5. Alegerea metodei adecvate pentru calcularea unor caracteristici numerice ale corpurilor geometrice

CG4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și demersurilor de rezolvare pentru o situaţie dată

V.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic aunor proprietăţi referitoare la comparări, aproximări, estimări şi ale operaţiilor cu numere naturale

V.CS4.2. Utilizarea limbajului specific fracţiilor/procentelor în situații date

!image

V.CS4.3. Transpunerea în limbaj specific a unor probleme practice referitoare la perimetre, arii, volume, utilizând transformarea convenabilă a unităţilor de măsură

VI.CS4.1. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete care se pot descrie utilizând mulţimile și divizibilitatea în !image

VI.CS4.2. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor şi a mărimilor care apar în probleme cu rapoarte, proporţii și mărimi direct sau invers proporţionale

VI.CS4.3. Redactarea etapelor de rezolvare a ecuaţiilor şi a inecuaţiilor studiate în mulţimea numerelor întregi

VI.CS4.4. Redactarea etapelor de rezolvare a unor probleme, folosind operații în mulţimea numerelor raţionale

VI.CS4.5. Exprimarea, prin reprezentări geometrice sau în limbaj specific matematic, a noţiunilor legate de dreaptă, unghi şi cerc

VI.CS4.6. Exprimarea în limbaj geometric simbolic şi figurativ a caracteristicilor triunghiurilor și ale liniilor importante în triunghi

VII.CS4.1. Folosirea terminologiei aferente noţiunii de număr real (semn, modul, opus, invers) VII.CS4.2. Redactarea rezolvării ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii liniare

VII.CS4.3. Descrierea în limbajul specific matematicii a unor elemente de organizare a datelor VII.CS4.4. Exprimarea în limbaj geometric a noțiunilor legate de patrulatere

VII.CS4.5. Exprimarea proprietăţilor cercului şi ale poligoanelor în limbaj matematic

VII.CS4.6. Exprimarea în limbaj matematic a proprietăţilor unor figuri geometrice folosind asemănarea VII.CS4.7. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor dintre elementele unui triunghi dreptunghic VIII.CS4.1.Folosirea terminologiei aferente noţiunilor de mulțime, de interval numeric și de inecuații VIII.CS4.2. Exprimarea matematică a unor situaţii concrete prin calcul algebric

VIII.CS4.3. Utilizarea unui limbaj specific pentru formularea unor opinii referitoare la diferite dependențe funcţionale

VIII.CS4.4. Descrierea în limbaj matematic a elementelor unei configurații geometrice

VIII.CS4.5. Utilizarea unor termeni şi expresii specifice pentru descrierea proprietăţilor figurilor şi corpurilor geometrice

CG5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii date

V.CS5.1. Analizarea unor situaţii date în care intervin numere naturale pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule

V.CS5.2. Analizarea unor situaţii date în care intervin fracţii pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule

V.CS5.3. Interpretarea prin recunoașterea elementelor, a măsurilor lor și a relațiilor dintre ele, a unei configuraţii geometrice dintr-o problemă dată

VI.CS5.1. Analizarea unor situaţii date în contextul mulţimilor și al divizibilității în !image

VI.CS5.2. Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul rapoartelor, proporţiilor şi a colecţiilor de date VI.CS5.3. Interpretarea unor date din probleme care se rezolvă utilizând numerele întregi

VI.CS5.4. Determinarea unor metode eficiente în efectuarea calculelor cu numere raţionale

VI.CS5.5. Analizarea seturilor de date numerice sau a reprezentărilor geometrice în vederea optimizării calculelor cu lungimi de segmente, distanţe, măsuri de unghiuri şi de arce de cerc

VI.CS5.6. Analizarea unor construcţii geometrice în vederea evidenţierii unor proprietăţi ale triunghiurilor

VII.CS5.1. Elaborarea de strategii pentru rezolvarea unor probleme cu numere reale VII.CS5.2. Stabilirea unor metode de rezolvare a ecuațiilor sau a sistemelor de ecuații liniare VII.CS5.3. Analizarea unor situaţii practice prin elemente de organizare a datelor

VII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculării unor lungimi de segmente, a unor măsuri de unghiuri şi a unor arii

VII.CS5.5. Interpretarea unor proprietăți ale cercului și ale poligoanelor regulate folosind reprezentări geometrice

VII.CS5.6. Interpretarea asemănării triunghiurilor în configurații geometrice VII.CS5.7. Interpretarea unor relaţii metrice între elementele unui triunghi dreptunghic VIII.CS5.1. Interpretarea unei situaţii date utilizând intervale și inecuaţii

VIII.CS5.2. Interpretarea unei situaţii date utilizând calcul algebric VIII.CS5.3. Analizarea unor funcţii în context intra și interdisciplinar

VIII.CS5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea descrierii unor configuraţii spaţiale şi a calculării unor elemente metrice

!image

VIII.CS5.5. Analizarea condiţiilor necesare pentru ca o configuraţie geometrică spațială să verifice anumite cerinţe date

CG6. Modelarea matematică a unei situaţii date, prin integrarea achizițiilor din diferite domenii

V.CS6.1. Modelarea matematică, folosind numere naturale, a unei situații date, rezolvarea problemei obţinute prin metode aritmetice şi interpretarea rezultatului

V.CS6.2. Reprezentarea matematică, folosind fracțiile, a unei situaţii date, în context intra și interdisciplinar (geografie, fizică, economie etc.)

V.CS6.3. Analizarea unor probleme practice care includ elemente de geometrie studiate, cu referire la unităţi de măsură şi la interpretarea rezultatelor

VI.CS6.1. Transpunerea, în limbaj matematic, a unor situaţii date utilizând mulţimi, operații cu mulțimi și divizibilitatea în !image

VI.CS6.2. Modelarea matematică a unei situaţii date în care intervin rapoarte, proporţii şi mărimi direct sau invers proporţionale

VI.CS6.3. Transpunerea, în limbaj algebric, a unei situaţii date, rezolvarea ecuației sau inecuației obținute și interpretarea rezultatului

VI.CS6.4. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operaţiilor cu numere raţionale VI.CS6.5. Interpretarea informaţiilor conţinute în reprezentări geometrice pentru determinarea unor lungimi de segmente, distanţe şi a unor măsuri de unghiuri/arce de cerc

VI.CS6.6. Transpunerea, în limbaj specific, a unei situaţii date legate de geometria triunghiului, rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea rezultatului

VII.CS6.1. Modelarea matematică a unor situații practice care implică operații cu numere reale VII.CS6.2. Transpunerea matematică a unor situații date, utilizând ecuații și/sau sisteme de ecuații liniare VII.CS6.3. Transpunerea unei situații date într-o reprezentare adecvată (text, formulă, diagramă, grafic) VII.CS6.4. Modelarea unor situații date prin reprezentări geometrice cu patrulatere

VII.CS6.5. Modelarea matematică a unor situații practice în care intervin poligoane regulate sau cercuri VII.CS6.6. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situaţii date, utilizând asemănarea triunghiurilor

VII.CS6.7. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situaţii date, utilizând relații metrice în triunghiul dreptunghic

VIII.CS6.1. Rezolvarea unor situaţii date, utilizând intervale numerice sau inecuații

VIII.CS6.2. Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea ecuaţiilor sau a formulelor de calcul prescurtat

VIII.CS6.3. Modelarea cu ajutorul funcţiilor a unor fenomene din viața reală

VIII.CS6.4. Modelarea unor situaţii practice în limbaj geometric, utilizând configurații spațiale

VIII.CS6.5. Interpretarea informațiilor referitoare la distanțe, arii și volume după modelarea printr-o configurație spațială a unei situații date din cotidian

Conținuturi asociate

Domeniul de conținut: Mulțimi. Numere Subdomeniul: Mulțimi

Descriere, notaţii, reprezentări; mulţimi numerice/nenumerice; relaţia dintre un element şi o mulţime; relaţii între mulţimi

Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor

Mulţimi finite, cardinalul unei mulţimi finite; mulţimi infinite

Operaţii cu mulţimi: reuniune, intersecţie, diferenţă

Intervale numerice şi reprezentarea lor pe axa numerelor; intersecţia şi reuniunea intervalelor

Subdomeniul: Mulțimea numerelor naturale Operaţii cu numere naturale

Scrierea şi citirea numerelor naturale; reprezentarea pe axa numerelor; compararea şi ordonarea

numerelor naturale; aproximări, estimări

Adunarea numerelor naturale, proprietăţi; scăderea numerelor naturale

Înmulţirea numerelor naturale, proprietăţi; factor comun

Împărţirea cu rest zero a numerelor naturale; împărţirea cu rest a numerelor naturale

Puterea cu exponent natural a unui număr natural; pătratul unui număr natural; reguli de calcul cu puteri; compararea puterilor; scrierea în baza 10; scrierea în baza 2 (fără operații)

!image

Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor

Ordinea efectuării operaţiilor; utilizarea parantezelor: rotunde, pătrate şi acolade

Metode aritmetice de rezolvare a problemelor: metoda reducerii la unitate, metoda comparaţiei, metoda figurativă, metoda mersului invers, metoda falsei ipoteze

Divizibilitatea numerelor naturale

Divizor; multiplu; divizori comuni; multipli comuni

Criterii de divizibilitate cu: 2, 5, 10n , 3 și 9; numere prime; numere compuse

Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime; aplicaţie: determinarea celui mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) şi a celui mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.); numere prime între ele

!image

!image

!image

!image

!image

Proprietăţi ale divizibilității în !image : a a , unde a  !image ; a b şi bc a c , unde a,b,c !image; a b şi

!image

!image

a c  a (b  c),

unde a,b,c !image; a !image bc şi a,b 1 a !image c , unde a,b,c !image

Subdomeniul: Mulțimea numerelor întregi

Mulţimea numerelor întregi; opusul unui număr întreg; reprezentarea pe axa numerelor; modulul unui număr întreg; compararea şi ordonarea numerelor întregi

Adunarea numerelor întregi, proprietăţi; scăderea numerelor întregi

Înmulţirea numerelor întregi, proprietăţi

Împărţirea numerelor întregi când deîmpărţitul este multiplu al împărţitorului

Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul; reguli de calcul cu puteri

Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor

Subdomeniul: Mulțimea numerelor raționale

Fracţii ordinare; fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare; procente; fracţii echivalente (prin reprezentări)

Compararea fracţiilor cu acelaşi numitor/numărător; reprezentarea pe axa numerelor a unei fracţii ordinare

Introducerea şi scoaterea întregilor dintr-o fracţie

Amplificarea şi simplificarea fracţiilor; fracţii ireductibile

Aducerea fracţiilor la un numitor comun; adunarea şi scăderea fracţiilor

Înmulţirea fracţiilor, puteri; împărţirea fracţiilor

Fracţii/procente dintr-un număr natural sau dintr-o fracţie ordinară

Fracţii zecimale; scrierea fracţiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10 sub formă de fracţii zecimale; transformarea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule în fracţie ordinară

Aproximări; compararea, ordonarea şi reprezentarea pe axa numerelor a unor fracții zecimale cu un număr finit de zecimale nenule

Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule

Înmulţirea fracţiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule

Împărţirea a două numere naturale cu rezultat fracţie zecimală; transformarea unei fracţii ordinare într- o fracţie zecimală; periodicitate

Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul; împărţirea a două fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule

Transformarea unei fracţii zecimale periodice în fracţie ordinară

Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu fracții în care intervin și unități de măsură pentru lungime, arie, volum, capacitate, masă, timp și unități monetare

Număr raţional; mulţimea numerelor raţionale; reprezentarea numerelor raţionale pe axa numerelor, opusul unui număr raţional; modulul; compararea şi ordonarea numerelor raţionale

Adunarea numerelor raţionale; proprietăţi; scăderea numerelor raţionale

Înmulţirea numerelor raţionale; proprietăţi; împărţirea numerelor raţionale; puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul; reguli de calcul cu puteri

Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor

Subdomeniul: Mulțimea numerelor reale

Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural; estimarea rădăcinii pătrate dintr-un număr raţional

C C C

Scoaterea factorilor de sub radical; introducerea factorilor sub radical

!image

Numere iraţionale, exemple; mulţimea numerelor reale; incluziunile ; modulul unui

!image

număr real (definiţie, proprietăţi); compararea şi ordonarea numerelor reale; reprezentarea numerelor reale pe axa numerelor prin aproximări

!image

b

Operaţii cu numere reale (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, puteri cu exponent număr întreg); raţionalizarea numitorului de forma a

Media aritmetică ponderată a n numere reale, n  2 ; media geometrică a două numere reale pozitive

Domeniul de conținut: Algebră Subdomeniul: Calcul algebric

Operații cu numere reale reprezentate prin litere (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere); reducerea termenilor asemenea

Formule de calcul prescurtat

a  b2  a2  2ab  b2 , unde

a  ba  b  a2  b2 , unde

a, b  !image

a, b  !image

Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în !image (factor comun, grupare de termeni, formule de calcul prescurtat)

Fracţii algebrice; operații cu acestea (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere)

Subdomeniul: Ecuații. Inecuații. Sisteme de ecuații

Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă; identităţi

Ecuaţii de forma ax  b  0 , unde a, b  !image ; mulţimea soluţiilor unei ecuaţii; ecuaţii echivalente

!image

Sisteme de două ecuaţii liniare cu două necunoscute; rezolvare prin metoda substituţiei şi/sau prin metoda reducerii

Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţii liniare

!image

Inecuaţii de forma ax  b  0 �,,  , unde a, b 

Ecuaţii de forma ax2  bx  c  0 , unde a, b, c  !image

Subdomeniul: Funcții

Produsul cartezian a două mulţimi nevide; sistem de axe ortogonale în plan; reprezentarea într-un sistem de axe ortogonale a unor perechi de numere reale; reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale; distanţa dintre două puncte din plan

Reprezentarea şi interpretarea unor dependenţe funcţionale prin tabele, diagrame şi grafice

Funcții definite pe mulțimi finite, exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule; graficul unei funcții, reprezentarea geometrică a graficului unor funcții numerice

Funcţii de forma f : D ➔ !image , f x  ax  b , unde a şi b sunt numere reale şi D este o mulţime finită

de numere reale sau un interval nedegenerat; interpretare geometrică; lecturi grafice

Domeniul de conținut: Geometrie

Subdomeniul: Noțiuni geometrice fundamentale în plan și spațiu, lungimi de segmente, măsuri de unghiuri

Puncte, drepte, plane, semiplan, semidreaptă, segment: convenţii de notare, reprezentări, determinarea dreptei, determinarea planului, relaţii între puncte, drepte şi plane (descriere, reprezentare, notaţii1)

Poziţiile relative ale unui punct faţă de o dreaptă; puncte coliniare; „prin două puncte distincte trece o dreaptă şi numai una”; poziţiile relative a două drepte: drepte concurente, drepte paralele

Drepte paralele (definiţie, notaţie); axioma paralelelor; criterii de paralelism (unghiuri formate de două drepte paralele cu o secantă); aplicații practice în poligoane și corpuri geometrice

Distanţa dintre două puncte; lungimea unui segment; segmente congruente; mijlocul unui segment; simetricul unui punct faţă de un punct

Unităţi de măsură pentru lungime; unităţi de măsură pentru arie; unităţi de măsură pentru volum; transformări ale unităților de măsură

Unghi: definiţie, notaţii, elemente; interiorul unui unghi, exteriorul unui unghi; măsura unui unghi2, unghiuri congruente; clasificări de unghiuri: unghi drept, unghi ascuţit, unghi obtuz; unghi nul, unghi alungit; calcule cu măsuri de unghiuri exprimate în grade şi minute sexagesimale

Unghiuri opuse la vârf, congruenţa lor; unghiuri formate în jurul unui punct, suma măsurilor lor; unghiuri suplementare, unghiuri complementare; unghiuri adiacente; bisectoarea unui unghi

!image

Drepte perpendiculare în plan (definiţie, notaţie); oblice; aplicații practice în poligoane și corpuri geometrice; distanţa de la un punct la o dreaptă; mediatoarea unui segment; simetria faţă de o dreaptă

Subdomeniul: Figuri geometrice: triunghiul, patrulatere, cercul

Triunghiul: definiţie, elemente; clasificare; perimetru; suma măsurilor unghiurilor unui triunghi; unghi exterior unui triunghi, teorema unghiului exterior; inegalităţi între elementele triunghiului

Linii importante în triunghi: bisectoarele unghiurilor unui triunghi: concurenţa, cercul înscris în triunghi; mediatoarele laturilor unui triunghi: concurenţă, cercul circumscris unui triunghi; înălţimile unui triunghi: definiţie, construcţie, concurenţa; medianele unui triunghi: definiţie, construcţie, concurenţa

Congruenţa triunghiurilor oarecare: criterii de congruenţă a triunghiurilor: LUL, ULU, LLL; criteriile de congruenţă a triunghiurilor dreptunghice: CC, IC, CU, IU; metoda triunghiurilor congruente, aplicaţii: proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi/mediatoarea unui segment

Proprietăţi ale triunghiului isoscel; proprietăți ale triunghiului echilateral; proprietăţi ale triunghiului dreptunghic (cateta opusă unghiului de 30 , mediana corespunzătoare ipotenuzei – teoreme directe şi reciproce)

Segmente proporţionale; teorema paralelelor echidistante; teorema lui Thales; reciproca teoremei lui Thales; împărţirea unui segment în părţi proporţionale cu numere (segmente) date

Triunghiuri asemenea; criterii de asemănare a triunghiurilor; teorema fundamentală a asemănării, aplicații: raportul ariilor a două triunghiuri asemenea, aproximarea în situații practice a distanţelor folosind asemănarea

Proiecţii ortogonale pe o dreaptă; teorema înălţimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora; reciproca teoremei lui Pitagora

Noţiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic: sinusul, cosinusul, tangenta şi cotangenta unui unghi ascuţit

Rezolvarea triunghiului dreptunghic; aplicaţii: calculul elementelor (latură, apotemă, arie, perimetru) în triunghiul echilateral, în pătrat și în hexagonul regulat; aproximarea în situații practice a distanţelor folosind relaţii metrice

Patrulaterul convex; suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex

Paralelogramul: proprietăţi; aplicaţii în geometria triunghiului: linie mijlocie în triunghi, centrul de greutate al unui triunghi

Paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pătrat; proprietăţi

Trapezul, clasificare, proprietăţi; linia mijlocie în trapez; trapezul isoscel, proprietăţi

Perimetre și arii: paralelogram, paralelograme particulare, triunghi, trapez

Cerc; elemente în cerc: centru, rază, coardă, diametru, arc de cerc; unghi la centru; unghi înscris în cerc; măsuri; coarde şi arce în cerc, proprietăţi: la arce congruente corespund coarde congruente şi reciproc, diametrul perpendicular pe o coardă, arce cuprinse între coarde paralele, coarde egal depărtate de centru; tangente dintr-un punct exteior la un cerc; lungimea cercului şi aria discului

Poziţiile unei drepte faţă de un cerc; poziţiile relative a două cercuri

Poligoane regulate înscrise într-un cerc

Subdomeniul: Corpuri geometrice

Corpuri geometrice: piramida, piramida regulată, tetraedrul regulat; prismă dreaptă, paralelipiped dreptunghic, cub; cilindru circular drept; con circular drept; reprezentare, elemente caracteristice, desfășurări

Paralelism: drepte paralele, unghiul a două drepte, dreaptă paralelă cu un plan, plane paralele, aplicații: secţiuni paralele cu baza în corpurile geometrice studiate; trunchiul de piramidă şi trunchiul de con circular drept

Perpendicularitate: drepte perpendiculare în spațiu, dreaptă perpendiculară pe un plan, aplicații: înălţimea unei piramide, înălțimea unui con circular drept, distanţa dintre două plane paralele, înălţimea prismei drepte, a paralelipipedului dreptunghic, a cilindrului circular drept, a trunchiului de piramidă/con circular drept; plane perpendiculare, aplicații: secțiuni diagonale, secțiuni axiale în corpurile studiate; proiecţii de puncte, de segmente şi de drepte pe un plan; unghiul dintre o dreaptă şi un plan, aplicație: lungimea proiecţiei unui segment; unghi diedru, unghi plan corespunzător diedrului; unghiul a două plane; plane perpendiculare; teorema celor trei perpendiculare; calculul distanţei de la un punct la o dreaptă; calculul distanţei de la un punct la un plan; calculul distanţei dintre două plane paralele

!image

Distanţe şi măsuri de unghiuri pe feţele sau în interiorul corpurilor geometrice studiate

Arii şi volume ale unor corpuri geometrice: piramidă regulată (cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat), prismă dreaptă (cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat), paralelipiped dreptunghic, cub, cilindru circular drept, con circular drept, trunchi de piramidă regulată, trunchi de con circular drept

Sfera: arie, volum

Domeniul de conținut: Organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică matematică Subdomeniul: Rapoarte. Proporții

Rapoarte; proporţii; proprietatea fundamentală a proporţiilor; determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie; proporţii derivate

Şir de rapoarte egale; mărimi direct proporţionale; mărimi invers proporţionale; regula de trei simplă

Subdomeniul: Organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică matematică

Elemente de organizare a datelor; reprezentarea datelor prin grafice în contextul proporţionalităţii; reprezentarea datelor cu ajutorul unor softuri matematice; probabilităţi (aplicaţie la rapoarte)

Probleme de organizare a datelor; frecvenţă; date statistice organizate în tabele, grafice cu bare şi/sau cu linii; media unui set de date statistice; poligonul frecvenţelor

Elemente de statistică: indicatorii tendinţei centrale (frecvenţă, medie, mediană, mod şi amplitudine a unui set de date)