Tratat din 7 septembrie 1940

MAJESTATEA SA REGELE ROMÂNIEI, pe de o parte, şi MAJESTATEA SA REGELE BULGARILOR pe de altă parte, insufletiti de dorinţa de a reglementa într-un spirit de înţelegere reciprocă toate chestiunile privitoare la raporturile dintre cele doua State şi de a crea bazele pozitive în vederea unei colaborări amicale între popoarele Lor,

contribuind astfel la întărirea păcii în Europa Sud-Orientala;

Au hotărât sa încheie un Tratat în acest scop şi au desemnat ca plenipotentiari ai Lor, anume:

Majestatea sa Regele României:

D-l ALEXANDRU CRETZIANU, Ministru Plenipotenţiar;

D-l HENRI GEORGES MEITANI, Consilier Juridic pe lîngă Ministerul Regal al Afacerilor Străine al României.

Majestatea SA Regele Bulgarilor:

D-l SVETOSLAV POMENOV, Ministru Plenipotenţiar;

D-l THEOKHAR PAPAZOFF, judecător ad-hoc la Curtea Permanenta de Justiţie Internationala;

Care, după ce au schimbat Deplinele lor Puteri aflate în buna şi cuvenită forma, au convenit asupra celor ce urmează:

Articolul 1

În sectorul cuprins între Dunăre şi Marea Neagra, frontiera între Bulgaria şi România va fi pe viitor stabilită astfel încît să urmeze traseul arătat în Protocolul anexat articolului de faţa (Anexa A). Acest protocol face parte integrantă din prezentul Tratat.

Modalităţile de punere în aplicare ale acestui articol formează obiectul unui Acord special între Inaltele Părţi Contractante. (Anexa B).

Articolul 2

Pe baza Tratatului de faţa, Inaltele Părţi Contractante declara în mod solemn frontiera stabilită între ele ca fiind definitivă şi perpetua.

Fiecare din Inaltele Părţi Contractante se angajează în consecinţa sa nu mai formuleze niciodată vreo pretentiune de ordin teritorial împotriva celeilalte Înalte Părţi Contractante.

Articolul 3

Inaltele Părţi Contractante sînt de acord pentru a proceda într-un termen de trei luni cu începere dela schimbul instrumentelor de ratificare ale prezentului Tratat, la schimbul obligatoriu dintre supusii români de origina etnică bulgara din judeţele Tulcea şi Constanta (acesta din urma în delimitarea dinainte de 14 Iunie 1925) şi supusii români de origina etnică română din judeţele Durostor şi Caliacra.

Întrucât priveşte supusii români de origina etnică bulgara şi supusii bulgari de origina etnică română din alte regiuni ale României şi Bulgariei, imigrarea acestora în ţara lor de afinitate etnică, rămîne facultativă, într-un termen de un an cu începere dela schimbul instrumentelor de ratificare ale Tratatului de faţa.

S-a convenit totuşi ca Guvernul român va putea decreta emigrarea obligatorie în Bulgaria a unui număr de supuşi români de origina etnică bulgara egal cu acela al supusilor bulgari de origina etnică română, ce şi-ar fi exercitat facultatea de a emigra potrivit alineatului precedent,- Guvernul bulgar angajandu-se a primi pe teritoriul sau pe zisii supuşi români de origina etnică bulgara.

În mod reciproc, Guvernul bulgar ca putea decreta emigrarea obligatorie în România a unui număr de supuşi bulgari de origina etnică română egal cu acela al supusilor români de origina etnică bulgara care şi-ar fi exercitat facultatea de a emigra în conformitate cu alineatul al doilea al articolului de faţa, Guvernul român angajandu-se a-i primi pe teritoriul sau.

Chestiunile tehnice referitoare la transferul de populatiuni fac obiectul unui Acord special între Inaltele Părţi Contractante. (Anexa C.).

Articolul 4

Chestiunile de ordin financiar derivând din Tratatul de faţa formează obiectul unui acord special între Inaltele Părţi Contractante (Anexa D.).

Articolul 5

Bunurile rurale - proprietăţi cladite şi necladite - situate în judeţele Durostor şi Caliacra (în delimitarea lor dinainte de 14 Iunie 1925), dobândite potrivit legilor române şi aparţinînd tuturor românilor ce nu sînt cuprinşi în transferul de populatiuni, vor putea fi lichidate liber şi nesilit de către proprietarii lor, fără piedici ce ar rezultă din dispoziţiuni legislative sau administrative bulgare, într-un termen de 18 luni, cu începere dela schimbul instrumentelor de ratificare ale Tratatului de faţa.

După expirarea acestui termen, autorităţile bulgare vor putea expropria aceste proprietăţi, în schimbul unei juste şi prealabile despăgubiri, stabilită după evaluarile făcute de Comisiunea Mixtă pentru schimbul de populatiuni.

Articolul 6

Se creează o Comisiune Mixtă compusa din trei membri români şi trei membri bulgari căreia vor fi supuse toate chestiunile relative la aplicarea Tratatului de faţa, chestiuni pentru a căror soluţionare nu s-ar fi prevăzut o procedură specială.

Zisa Comisiune îşi va avea sediul la Giurgiu şi se va întruni într-un termen de trei zile după schimbul instrumentelor de ratificare ale Tratatului de faţa.

Dacă Comisiunea mixtă nu ar ajunge sa găsească solutiunea unei chestiuni într-un termen de 10 zile, cu începere din momentul în care ea ar fi sesizată, zisa chestiune va fi supusă la cererea uneia dintre delegatiuni la Comisiunea Mixtă, celor două Guverne, pentru a fi rezolvată pe calea diplomatică.

Dacă într-un nou termen de doua luni, cu începere din momentul cînd Guvernul respectiv ar fi fost sesizat de delegaţiunea sa în Comisiunea Mixtă, tratativele pe calea diplomatică nu ar fi ajuns la un Acord, diferendul va fi supus arbitrajului.

Fiecare din Inaltele Părţi Contractante va desemna un arbitru. Cei doi arbitri se vor pune de acord pentru desemnarea unui supra arbitru.

În caz de dezacord, alegerea supra arbitrului va fi încredinţată unei terţe Puteri, desemnată de comun acord de către Inaltele Părţi Contractante.

Articolul 7

Prezentul Tratat va fi ratificat. Schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc în Bucureşti, cel mai târziu pînă la 15 septembrie 1940.

Făcut în Craiova, la 7 Septemvrie 1940, în dublu exemplar.

Pentru România:

AL. CRETZIANU

HENRI GEORGES MEITANI

Pentru Bulgaria:

S. POMENOV

TH. PAPAZOFF

Anexa A

PROTOCOL

la articolul I al Tratatului semnat la Craiova la 7 Septemvrie 1940

1.Noua frontiera va începe dela Dunăre, imediat în aval de Silistra, pentru a ajunge la Marea Neagra la aproximativ 8 km Sud de Mangalia.

Între aceste doua puncte extreme, ea va urma o linie conventionala lăsând (harta 1.200.000):

–de o parte, Bulgariei, satele: Kalipetrovo, Kara-Orman-Kranova, Kadi-Keui (Cadiul), Terz-Kundu (Ters-Cindu), Ketchi-Deresi (Pîrîul Caprei), Deliyusuf Kuyussu (Padureni), Hassantchi (Asanesti), Dourassy, Enidje (Enigea-Haidar), Hissarlik, Tchifut-Kuyussu, Murfatche (Predel), Husseintche (Viceva) şi Akandji (Valtoarea);

–de altă parte, României, satele: Almaly, Essekeui, Karvan Mic, Karvan Mare, Velikeui, Kalaidji (Faurei), Redjebkuyussu (Tudor Vladimirescu), Teke Deresi (Valea Tapului), Dobrimir (Dobromir din Deal), Hissarlik (Cetatea), Hairankeui (Dumbraveni), Dokusagatch (Magura), Dere-keui (Cerchezul), Doulikeui (Darabani), Valaly (Valcelele), Kadikeui (Coroana) şi Ilanlik (Vama Veche).

2.O comisiune mixtă, compusa din reprezentanţi ai celor două Înalte Părţi Contractante, în număr egal din amândouă părţile, va începe sa fixeze pe teren, chiar a doua zi după schimbul instrumentelor de ratificare ale Tratatului de faţa, traseul noii frontiere, conform textelor şi crochiurilor (la scara 1/150.000 şi 1/30.000) întocmite şi semnate la 5 Septemvrie 1902 de către Comisiunea Mixtă româno-bulgara, întrunită la Mangalia.

Facuta la Craiova, în dublu exemplar, la 7 Septemvrie 1940.

Pentru România:

AL. CRETZIANU

HENRI GEORGES MEITANI

Pentru Bulgaria:

S. POMENOV

TH. PAPAZOFF

Anexa B

ACORD

privitor la modalităţile de evacuare şi de transferare a teritoriului

Partea din teritoriul Dobrogei cuprinsă între frontiera actuala româno-bulgara şi noua linie de frontieră, astfel cum este definită la articolul I din prezentul Tratat şi în Protocolul sau Anexa (Anexa A), va fi evacuata de către România şi transferata Bulgariei, în condiţiunile care urmează:

1.Transferul bunurilor imobiliare publice

Transferul bunurilor imobiliare publice existând în teritoriul mai sus indicat, se va face în patru etape, pe bază de procese-verbale încheiate şi semnate de către delegaţii autorizaţi ai celor două Înalte Părţi Contractante.

În acest scop teritoriul în chestiune va fi împărţit în patru zone, separate respectiv prin liniile L1, L2, L3, marcate pe harta 1/200.000 aci alăturată.

Guvernul român va trimite Guvernului bulgar chiar de a doua zi după schimbul instrumentelor de ratificare ale prezentului Tratat, o lista de bunurile imobiliare publice, existând în fiecare din aceste patru zone.

La rândul sau, Guvernul bulgar va face cunoscut în timp util, Guvernului român, numele persoanelor destinate să facă recepţia ziselor bunuri imobiliare, aceste persoane fiind împărţite în patru grupe corespunzînd celor patru zone mai sus indicate.

Delegaţii bulgari destinaţi a face recepţia bunurilor imobiliare publice situate în prima zona, se vor prezenta neinarmati la 15 Septemvrie 1940, orele 18, la staţiunea de frontieră Boteni (Botievo) şi la Turcsmil, unde vor fi primiţi de un reprezentant ai celor două subcomisiuni române menţionate la punctul I al declaratiunii care urmează prezentului Acord.

Celelalte trei grupe de delegaţi bulgari se vor prezenta şi vor fi primiţi de către aceiaşi reprezentanţi români la aceleaşi puncte, respectiv la 19, 22 şi 25 Septemvrie 1940, orele 9.

2.Arhivele

Arhivele Comunelor şi Judeţelor, ca şi arhivele Tribunalului şi celorlalte Autorităţi publice de Stat existând în teritoriul transferat Bulgariei, vor fi remise autorităţilor bulgare. De asemenea li se vor remite planurile cadastrale care sînt depuse în teritoriul transferat. În ceea ce priveşte planurile şi registrele cadastrale depuse la Bucureşti şi alte documente, se vor remite Guvernului bulgar copii certificate.

3.Evacuarea teritoriului

Teritoriul făcînd obiectul prezentului Acord va fi evacuat de către România şi ocupat de armata bulgara în patru etape, între 20 Septemvrie şi 1 Octomvrie 1940:

a)Unităţile militare române, inclusiv granicerii, aflate între frontiera actuala şi linia L1 vor porni la 20 Septemvrie, orele 9 şi vor trebui să se găsească în aceeaşi zi cel mai târziu la orele 18, pe linia L1. Ele vor fi precedate de către jandarmi, poliţie şi autorităţile administrative române, care se găseau în zisa zona; b) Unităţile militare, granicerii, jandarmii şi poliţia, pe care Guvernul Bulgar ar avea intenţia să le trimită în prima zona, nu vor trece frontiera actuala decât la 21 Septemvrie, orele 9 şi nu vor putea atinge linia L1, înainte de 21 Septemvrie, orele 18; c) Procedeul descris la punctele a şi b de mai sus, va fi repetat în mod identic pentru fiecare din celelalte trei zone ale teritoriului ce urmează a fi transferat.

Liniile L1, L2 şi L3 vor fi deci:

–părăsite de armata română la 24, 27 şi 30 Septemvrie 1940, orele 9;

–trecute de armata bulgara la 25, 28 Septemvrie şi 1 Octomvrie 1940, orele 9.

Armata română ca şi jandarmeria, poliţia şi autorităţile administrative române vor trebui deci sa fi evacuat complet ultima zona cuprinsă între linia L3 şi noua frontiera cel mai târziu la 30 Septemvrie, orele 18.

4.Măsurile practice de luat

Măsurile practice de luat pentru ca operaţiunile de evacuare şi de transfer sa decurgă în buna ordine şi fără incidente, sînt prevăzute în Declaraţiunea care urmează prezentului acord.

Toate contestaţiunile rezultând din operaţiunile de transfer - inclusiv cele relative la eventualele deteriorări ale imobilelor publice sau la lipsurile care ar fi fost constatate - vor fi supuse Comisiunii Mixte prevăzute la art. 6 din Tratat.

5.Recoltele de porumb, bumbac şi floarea soarelui

Dat fiindca persoanele cuprinse în schimbul de populaţii nu vor putea sa culeagă şi sa transporte recolta de porumb, de bumbac şi de floarea soarelui, Inaltele Părţi Contractante convin asupra celor ce urmează:

Chiar dela prima sa reuniune, Comisiunea Mixtă prevăzută la art. VI din prezentul Tratat, va insarcina numărul necesar de subcomisiuni mixte pentru a constata la faţa locului în judeţele Tulcea, Constanta, Durostor şi Caliacra:

–pe de o parte, totalul suprafeţelor insamantate cu porumb, bumbac şi floarea soarelui, care nu au fost încă culese şi aparţinînd persoanelor supuse schimbului de populatiune.

–şi pe de altă parte, productiunea mijlocie aproximativă pe hectar.

Pe baza rapoartelor prezentate de subcomisiuni, Comisiunea Mixtă prevăzută la art. VI din prezentul Tratat va stabili cifrele forfetare corespunzînd productiunii pe hectar de porumb, bumbac şi floarea soarelui nerecoltata pînă în momentul evacuarii.

Comisiunea Mixtă va stabili cantitatea rezultând ca sold în favoarea unuia dintre Guverne. Ea va tine cont de rapoartele Subcomisiunilor în ceea ce priveşte intinderile insamantate cu porumb, bumbac şi floarea soarelui, care ar fi fost eventual recoltate sau distruse înainte de evacuare. Guvernul debitor se obliga a transfera aceasta diferenţa în natura celuilalt Guvern, predarea trebuind să fie facuta într-unul sau mai multe porturi de pe Dunăre, ce urmează a se fixa ulterior de către Guvernul creditor, pînă la data de 1 Martie 1941, cel mai târziu.

Guvernul român va lua în posesiunea sa şi va deveni proprietarul cantităţilor de porumb, bumbac şi floarea soarelui, aparţinînd emigrantilor bulgari şi Guvernul bulgar va lua în posesiune în aceleaşi condiţiuni, recoltele respective ale românilor din judeţele Caliacra şi Durostor.

Făcut la Craiova, în dublu exemplar, la 7 Septemvrie 1940.

Pentru România:

AL. CRETZIANU

HENRI GEORGES MEITANI

Pentru Bulgaria:

S. POMENOV

TH. PAPAZOFF

DECLARAŢIUNE

Prin articolul IV din Acordul de mai sus (Anexa B), cele doua Înalte Părţi Contractante s-au angajat sa ia toate măsurile practice, pentru ca ocupatiunile de evacuare şi de transfer sa decurgă în buna ordine şi fără incidente.

Inaltele Părţi Contractante declara în primul rând ca este absolut necesar ca operaţiunile de evacuare de către armata română şi respectiv de ocupare de către armata bulgara, să fie strict executate în condiţiunile specificate la art. 3 din Acord, Anexa B.

Zisele Înalte Părţi Contractante convin de a insera chiar de acum în prezenta declaraţiune măsurile practice esenţiale prevăzute mai jos, accentuand totuşi ca ele nu trebuie să fie considerate ca limitative. Inaltele Părţi Contractante au facultatea de a le completa ulterior, de comun acord şi fiecare dintre ele va da organelor sale de execuţiune toate ordinele destinate să asigure scopul urmărit.

1.Supravegherea operaţiunilor pentru transferul puterilor, ca şi controlul operaţiunilor de evacuare şi de ocupare a teritoriului vor fi asigurate de către o Comisiune Mixtă româno-bulgara compusa din 10 membri (civili şi militari), în număr egal din amândouă părţile.

Aceasta Comisiune va fi ajutata de doua Subcomisiuni similare, una pentru judeţul Caliacra, cealaltă pentru judeţul Durostor.

Delegaţii bulgari în Comisiune vor fi primiţi de către delegaţii români la staţiunea de frontieră Boteni (Botievo) la 15 Septemvrie 1940, orele 18 şi vor fi condusi la Bazargic (Dobrici), unde Comisiunea Mixtă îşi va avea sediul permanent.

Delegaţii bulgari în cele doua Subcomisiuni vor fi primiţi la aceeaşi dată şi la aceeaşi ora de către delegaţii români respectivi la Boteni (Botievo) şi la Turcsmil, de unde vor fi condusi la Bazargic (Dobrici) şi la Turtucaia (Toutrakan). La 25 Septemvrie 1940, orele 9, cele doua Subcomisiuni se vor duce respectiv la Casim (I. G. Ducă) şi la Silistra.

Delegaţii români în Comisiune şi în Subcomisiunile Mixte, vor părăsi teritoriul transferat Bulgariei la 1 Octomvrie 1940, orele 9, fiind condusi pînă la noua frontiera de către delegaţii bulgari.

2.Forţele aeriene, fluviale şi maritime ale celor două Înalte Părţi Contractante, nu vor avea nici un moment dreptul de a depăşi linia atinsa de către propriile lor forte terestre.

3.Trupele care pleacă, nu vor putea lasă în urma şi trupele care ocupa, nu vor putea sub nici un motiv să fie precedate de formaţiuni paramilitare, sau de indivizi avînd asupra lor arme de foc.

4.Fiecare din Inaltele Părţi Contractante va da ordine formale trupelor sale, de a se abţine dela orice jaf şi va reprima cu energie orice acţiune de acest fel.

Un schimb reciproc de informaţiuni va avea loc în aceasta privinta în sanul Comisiunii mixte menţionate la punctul 1 de mai sus.

Făcut la Craiova, în dublu exemplar, la 7 Septemvrie 1940.

Pentru România:

AL. CRETZIANU

HENRI GEORGES MEITANI

Pentru Bulgaria:

S. POMENOV

TH. PAPAZOFF

Anexa C

ACORD

privitor la schimbul de populatiune Română şi Bulgara

Articolul 1

I. În conformitate cu articolul III al Tratatului încheiat la Craiova între România şi Bulgaria, la 7 Septemvrie 1940, Inaltele Părţi Contractante sînt de acord pentru a proceda, într-un termen de trei luni, socotit cu începere dela data schimbului instrumentelor de ratificare ale Tratatului de faţa, la un schimb obligator între supusii români de origina etnică bulgara din judeţele Tulcea şi Constanta (acesta din urma în delimitarea anterioară datei de 14 Iunie 1925) şi supusii români de origina etnică română din judeţele Durostor şi Caliacra.

În ce priveşte supusii români de origina etnică bulgara şi supusii bulgari de origina etnică română din celelalte regiuni ale României şi ale Bulgariei, imigrarea în ţara lor de afinitate etnică rămîne facultativă, într-un termen de un an, cu începere dela data schimbului instrumentelor de ratificare ale Tratatului de faţa.

Totuşi s-a convenit ca Guvernul Roman va putea decreta emigrarea obligatorie în Bulgaria a unui număr de supuşi români de origina etnică bulgara, egal cu acel al supusilor bulgari de origina etnică română, care-şi vor fi exercitat facultatea de a emigra, conform alineatului precedent,- Guvernul Bulgar angajandu-se sa primească pe teritoriul sau pe zisii supuşi români de origina etnică bulgara.

În mod reciproc, Guvernul Bulgar va putea decreta emigrarea obligatorie în România a unui număr de supuşi bulgari de origina etnică română, egal cu cel al supusilor români de origine etica bulgara, care-şi vor fi exercitat facultatea de emigrare, conform alineatului al 2-lea al prezentului articol, - Guvernul Roman angajandu-se să-i primească pe teritoriul sau.

Articolul 2

Persoanele care părăsesc România, respectiv Bulgaria, în virtutea Acordului de faţa, vor pierde de plin drept calitatea lor de cetăţeni români sau bulgari, în momentul plecării lor de pe teritoriul celor două Regate.

Articolul 3

Supusii români de origina etnică română sau bulgara, care au părăsit deja, dela 15 Iunie 1940, judeţele menţionate în art. I, vor fi consideraţi ca fiind de plin drept cuprinşi în schimbul de populatiune prevăzut de Tratat.

Articolul 4

Proprietăţile imobiliare rurale aparţinînd supusilor români de origine etnică bulgara, care vor fi obligaţi sa părăsească teritoriul român, vor fi considerate ca bunuri abandonate şi vor deveni, în virtutea Acordului de faţa şi din momentul schimbului instrumentelor de ratificare, proprietatea Statului Roman.

Proprietăţile imobiliare rurale aparţinînd românilor obligaţi sa părăsească, în virtutea prezentului Acord, teritoriile transferate Bulgariei, devin proprietatea Statului Bulgar, în condiţiunile prevăzute în alineatul precedent.

Inaltele Părţi Contractante convin ca persoanele supuse dispoziţiunilor Acordului de faţa sa păstreze posesiunea ziselor proprietăţi pînă la plecarea lor definitivă, care va trebui să aibă loc cel mai târziu pînă la expirarea termenului prevăzut de art. I al prezentului Acord.

În cazul schimbului facultativ de populaţie, prevăzut de alineatul 2 al art. I al Acordului de faţa, proprietăţile rurale, părăsite de supusii români şi bulgari, vor deveni proprietatea Statelor respective, în momentul plecării lor definitive de pe teritoriul fiecăreia din Inaltele Părţi Contractante.

Proprietatea imobiliară urbana, aparţinînd populatiunilor făcînd obiectul prezentului Acord, rămîne proprietatea privată a actualilor proprietari şi, în consecinţa, supusă legilor tarii unde se afla situata.

Articolul 5

Statul Roman ia în sarcina sa despăgubirea românilor ce părăsesc bunurile lor rurale situate în teritoriile transferate Bulgariei.

Statul Bulgar va despăgubi pe cetăţenii români de origina etnică bulgara ce vor părăsi bunurile lor rurale situate în judeţele Constanta şi Tulcea.

Articolul 6

Persoanele care fac obiectul prezentului schimb păstrează proprietatea tuturor bunurilor lor mobile, corporale şi incorporale.

Aceste persoane vor fi libere de a lua cu ele sau de a transporta bunurile lor mobile de orice natura, vite, inventar agricol, etc., fără ca, pentru aceasta, să fie obligate la plata unor taxe sau supuse vreunei restricţiuni, fie la ieşire fie la intrare. Exportul aurului şi a monedelor, în piese de metal sau în hârtie, va fi reglementat, de comun acord, de cele doua Bănci de Emisiune.

Autorităţile celor două Înalte Părţi Contractante vor usura transportul persoanelor care fac obiectul schimbului de populaţie cat şi acel al bunurilor lor mobile.

Articolul 7

Nici o împiedicare, sub nici un motiv, nu va putea fi adusă plecării vreunei persoane aparţinînd populatiunilor de schimbat.

Articolul 8

Guvernul Roman va stabili listele persoanelor făcînd obiectul schimbului obligatoriu de populatiune, despre care este vorba în art. I, primul alineat.

Interesatii vor dresa, în dublu exemplar, un inventar, complet al imobilelor lor, ce va fi prezentat Comisiunii Mixte prevăzută în art. IX următor, prin intermediul autorităţilor locale române, respectiv bulgare, care vor înapoia interesatului unul din exemplarele legal certificat. Autorităţile locale, în lipsa prezentării de către interesaţi, vor întocmi ele insile sus-zisele inventare.

Guvernul Bulgar va semnala, după expirarea termenului fixat pentru evacuarea de către autorităţile române a judeţelor Caliacra şi Durostor, pe românii care întrunesc condiţiunile prevăzute de art. I, primul alineat, şi care nu ar figura încă pe listele alcătuite conform primului alineat al prezentului articol.

Articolul 9

O Comisiune Mixtă compusa din patru membri, fiecare din Inaltele Părţi Contractante desemnând 2 membri, va fi creata într-un termen de cinci zile, cu începere dela data schimbului instrumentelor de ratificare ale Tratatului.

În cazul împărţirii voturilor, dezacordul va fi adus de către oricare din cele doua Părţi, într-un termen de 15 zile, cu începere dela constatarea acelui dezacord, în faţa Comisiunii prevăzute de art. VI al Tratatului.

Comisiunea Mixtă instituită prin acest articol va avea dreptul de a constitui, de fiecare data cînd va socoti necesar, Subcomisiuni paritare, lucrand sub ordinele sale.

Comisiunea Mixtă va determina puterile ce urmează a fi delegate Subcomisiilor.

Articolul 10

Comisiunea Mixtă va avea drept misiune de a supraveghea transferul populatiunilor despre care este vorba, după listele stabilite în conformitate cu art. VIII precedent şi operaţiunile de schimb facultativ, prevăzute la alineatele 2 şi 3 ale primului articol al Acordului de faţa.

Comisiunea Mixtă va avea de asemenea atributiunea:

1.De a verifica inventarul fiecărui interesat, alcătuit conform art. VIII, alineatul al 2-lea, în vederea stabilirii situaţiei prevăzute de art. XII următor;

2.De a determina în ce constau proprietăţile imobiliare cladite şi necladite ale emigrantilor, ale căror drepturi sînt legal recunoscute de legile române în vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare ale Tratatului.

Pentru cazurile de schimb facultativ, prevăzut de alineatele 2, 3 şi 4, ale primului articol al Acordului de faţa, stabilirea drepturilor de proprietate imobiliară ale emigrantilor se va face prin Comisiunea Mixtă, după legea locului unde se afla situat imobilul;

3.De a constata totalul datoriilor, creanţelor şi drepturilor persoanelor supuse schimbului de populaţie;

4.De a proceda la evaluarea bunurilor şi drepturilor emigrantilor.

Valoarea proprietăţilor cladite şi necladite va fi fixată de Comisiunea Mixtă pe baza oricărui element de informare.

Articolul 11

Comisiunea Mixtă va avea toată puterea de a convoca şi a asculta pe interesaţi şi va reglementa toate contestaţiunile făcute de ei cu privire la înscrierea în listele de emigranti sau relative la bunurile şi drepturile lor, prevăzute în Acordul de faţa.

În general, Comisiunea Mixtă, va avea toată puterea de a stabili procedura de urmat şi de a lua măsurile necesare pentru a rezolva toate chestiunile ridicate de executarea Acordului de faţa, cu excepţiunea litigiilor ce sînt de competinţa instanţelor judecătoreşti ordinare.

Articolul 12

Comisiunea Mixtă va întocmi o situaţie a bunurilor specificate în art. X, punctele 2 şi 3, aparţinînd interesatului, evaluarea bunurilor sale şi a sarcinilor ce-l grevează, activul şi pasivul patrimoniului intrand în cadrul Acordului de faţa.

Situaţiile sus-menţionate vor fi întocmite în patru exemplare, din care unul va fi păstrat în arhivele Comisiunii Mixte, doua exemplare vor fi remise fiecăreia din Inaltele Părţi Contractante, care vor stabili despăgubirea individuală, datorită de ele fiecărui interesat, conform art. V de mai sus şi vor putea, dacă va fi cazul, sa procedeze la lichidarea obligaţiunilor sale personale şi la degrevarea sarcinilor ce afectează imobilele rurale; al patrulea exemplar va fi remis interesatului.

Comisiunea Mixtă va stabili soldul general rezultând din situaţiile individuale relative la proprietăţile imobiliare rurale. Acest sold va fi considerat ca o creanta dela Stat la Stat şi va fi achitat în conformitate cu dispoziţiunile Acordului Financiar anexat Tratatului (Anexa D.).

Pentru schimbul facultativ, soldul va fi stabilit la expirarea anului prevăzut ca termen pentru acest schimb, de alineatul 2, art. I al Acordului de faţa, el fiind considerat ca o creanta dela Stat la Stat.

Articolul 13

Comisiunea Mixtă va recurge pentru toate notificările, convocările etc., ce va avea de făcut, la autorităţile administrative ale Statului respectiv.

Articolul 14

Cheltuielile de întreţinere şi de funcţionare ale Comisiunii Mixte şi ale organelor sale vor fi fixate, de comun acord, de către cele doua Părţi Contractante şi vor fi suportate, în mod egal, de fiecare din ele.

Articolul 15

Acordul de faţa va intra în vigoare în acelaşi timp cu Tratatul încheiat la Craiova, la 7 Septemvrie 1940, din care face parte integrantă.

Făcut la Craiova, la şapte Septemvrie 1940, în dublu exemplar.

Pentru România:

AL CRETZIANU

HENRI GEORGES MEITANI

Pentru Bulgaria:

S. POMENOV

TH. PAPAZOFF

Anexa D

ACORD FINANCIAR

România şi Bulgaria sînt de acord a renunţa definitiv la toate pretentiunile de ordin financiar dela Stat la Stat, rezultând din transferul de teritoriu prevăzut la art. I al Tratatului semnat la Craiova, la 7 Septemvrie 1940 şi din schimbul de populatiuni, prevăzut la art. III al aceluiaşi Tratat (completat prin Acordul Anex relativ la schimbul de populatiuni) în schimbul plăţii de către Guvernul Bulgar Guvernului Roman a unei sume forfetare de un miliard lei, care va fi pusă la dispoziţia Ministerului de Finanţe al României în doua transe egale, la data de 15 Ianuarie 1941 şi 15 Ianuarie 1942.

Prin efectul zisului Acord forfetar Statul Roman renunţa irevocabil la toate pretentiunile de ordin financiar faţă de Statul Bulgar, rezultând din Tratatul încheiat la Craiova, la 7 Septemvrie 1940, în deosebi:

Toate pretentiunile relative la cota-parte a datoriei publice române, proporţională teritoriilor cedate:

–la investitiunile şi la plus-valuta rezultată, la construcţiile de Stat, autorităţi române şi Instituţii publice şi de ordine publică (provincie, judeţe, comune, regii autonome, Banca Naţionala a României, Credit Judeţean, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, Casa de Economii şi Cecuri, Cooperative), făcute, construite sau dobândite după 1913 în acest teritoriu;

–la creanţele Statului Roman faţă de cele doua Judeţe transferate, sub-prefecturile şi comunele lor;

–la creanţele rezultând din credite acordate de Instituţiile publice române (Credit Judeţean, Creditul Comunal, Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni, Casa de Economii şi Cecuri, Cooperative), Judeţelor Durostor şi Caliacra şi Comunelor depinzand de aceste doua judeţe;

–la creanţele fiscale de orice natura neplătite încă ale Statului Roman în contra persoanelor rămînînd în teritoriile transferate şi ale resortisantilor români de origina etnică bulgara părăsind România în virtutea Acordului pentru reglementarea schimbului de populaţie;

–la cota-parte suportată de Statul Roman din reducerea datoriilor, beneficiind de legea asupra conversiunii datoriilor agricole şi urbane în vigoare în România;

–la creanţele rezultând din legea asigurărilor sociale;

–la creanţele scadente ale Statului, autorităţilor române, Institutiunilor publice şi de ordine publică reprezentând chirii, arenzi etc.;

–la soldul eventual în favoarea României, rezultând din schimbul de populatiune prevăzut de art. III al Tratatului încheiat la Craiova, la 7 Sept. 1940 (şi de Acordul Anex la zisul articol).

În virtutea aceluiaşi Acord forfetar, Statul Bulgar renunţa irevocabil la toate pretentiunile de ordin financiar în contra Statului Roman, rezultând din Tratatul dela Bucureşti din 28 Iulie (10 August) 1913 sau din Tratatul încheiat la Craiova, la 7 Septemvrie 1940, în deosebi:

Pretentiunile Statului Bulgar relative la imobilele sau la valoarea lor care au aparţinut acestui Stat şi trecute în virtutea Tratatului din 1913 Statului Roman, şi alienate de acesta din urma persoanelor private:

–la suprafeţele de pămînt proprietăţi private, la valoarea lor şi la contravaloarea folosinţei lor, care au făcut obiectul răscumpărării dijmei, prin abandon Statului Roman a unei treimi din aceste proprietăţi private situate în teritoriul făcînd obiectul transferului de teritoriu prevăzut de art. I al Tratatului;

–relative la exerciţiul şi aplicarea legilor române pentru reforma agrară în acest teritoriu;

–relative la toate indemnizarile pretinse individual de orice supus de origina etnică bulgara, locuind în zisul teritoriu dela 1913, prin faptul exercitării de către Statul Roman a suveranităţii sale, a oricărui act de guvernamant, de autoritate sau de gestiune administrativă şi în general din orice fapt sau abţinere a autorităţilor române în acest teritoriu;

–relative la totalitatea pensiilor plătite de Statul Bulgar resortisantilor săi din acelaşi teritoriu, deveniti cetăţeni români în 1913;

–la soldul eventual rezultând în favoarea Bulgariei din Acordul pentru schimbul de populaţii.

Toate chestiunile de ordin financiar şi economic rezultând din Tratatul încheiat la Craiova, la 7 Septemvrie 1940, altele decât cele reglementate prin Acordul forfetar de mai sus, vor face obiectul unui Acord special de încheiat între cele doua Guverne.

Făcut la Craiova, în dublu exemplar, la şapte Septemvrie 1940.

Pentru România:

AL. CRETZIANU

HENRI GEORGES MEITANI

Pentru Bulgaria:

S. POMENOV

TH. POPAZOFF

Craiova, 7 Septemvrie 1940

Domnule Preşedinte,

Aţi binevoit a-mi semnala importanţa capitala ce o prezintă pentru navigaţiune farurile dela Sabla şi Caliacra, precum şi radio-farul dela Caliacra, ale căror caracteristici, mi le-aţi remis.

Confirmandu-Va primirea lor, am onoarea a Va face cunoscut ca Guvernul Bulgar se angajează a întreţine aceste instalatiuni, precum şi acelea de semnalizare ale portului Balcic şi a veghea ca funcţionarea lor să fie asigurată pe orice timp, pentru securitatea navigatiunii.

Va rog sa primiţi, Domnule Preşedinte, încredinţarea înaltei mele consideratiuni.

S. POMENOV

Excelentei Sale

Domnului Alex. Cretzianu

Ministru Plenipotenţiar,

Preşedinte al Delegatiunii Române

În oraş.

Craiova, 7 Septemvrie 1940

a)Pe timp frumos se emite litera Z ( - - . .) s, repetată de 6 ori în 30'', apoi o pauza de 15''; această perioadă de 45'' se repeta de 6 ori în 4' 30'', apoi urmează o pauza de 15' 30''; ciclul întreg este de 20 minute; ciclurile urmează fără întrerupere; b) Pe timp de ceata, pauza de 15' 30'' se suprima, perioada de emisiune specificată la punctul a) de mai sus fiind repetată continuu.

Craiova, 7 Septemvrie 1940

Domnule Preşedinte,

Am onoarea a Va comunică cele ce urmează:

În dorinţa sa de a păstra amintirea rolului glorios pe care armata română l-a avut în războiul ruso-turc din 1877-1878, care s-a încheiat cu eliberarea Bulgariei, Guvernul bulgar a hotărât sa ia asupra sa întreţinerea bisericii comemorative române dela Grivita. O paza specială va fi numita de Ministerul de Razboiu, care va avea şi grija de a organiza la 30 August a fiecărui an, în ziua bataliei dela Grivita, celebrarea unui serviciu pentru odihna sufletelor Românilor morţi pe câmpul de onoare.

Guvernul bulgar va acorda de asemeni toată atenţia sa chestiunii celorlalte monumente ce comemoreaza participarea armatei române la războiul din 1877-1878.

Primiţi va rog, Domnule Preşedinte, asigurarea înaltei mele consideratiuni.

S. POMENOV

Excelentei Sale

Domnului Alexandru Cretzianu,

Ministru Plenipotenţiar,

Preşedintele Delegatiunii Române

În oraş.

Craiova, 7 Septemvrie 1940

Domnule Preşedinte,

Am onoarea a Va comunică cele ce urmează:

Ţinînd seama de dorinţa Guvernului Roman, Guvernul Bulgar este hotărât sa acorde înlesniri deosebite persoanelor ce călătoresc în automobile de turism pe soseaua Turtucaia (Toutrakan) - Silistra, în privinta trecerii şi a formalităţilor vamale.

Comisiunea mixtă, prevăzută la articolul VI al Tratatului încheiat la Craiova între România şi Bulgaria, va fi însărcinată cu elaborarea unui regulament cu privire la înlesnirile de mai sus, precum şi la durata lor.

Va rog sa primiţi, Domnule Preşedinte, încredinţarea înaltei mele consideratiuni.

S. POMENOV

Excelentei Sale

Domnului Alexandru Cretzianu

Ministru Plenipotenţiar,

Preşedinte al Delegatiunii Române