Decizie nr. 106 din 27 februarie 2014

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Gagu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, excepţie ridicată de Ştefania Sidonia Constantin în Dosarul nr. 11.432/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 530D/2013 al Curţii Constituţionale.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 11 februarie 2014, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 27 februarie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 iunie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 11.432/3/2012, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Excepţia a fost ridicată de Ştefania Sidonia Constantin într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că certificarea viabilităţii unui post nu are la bază un temei legal, deoarece nu este prevăzut modul de calcul al viabilităţii postului sau modul de estimare în urma căruia se poate certifica viabilitatea unui post.

De asemenea, în absenţa unor dispoziţii legale care să prevadă condiţiile pe baza cărora consiliul de administraţie al unităţii şcolare urmează să îşi dea acordul privind titularizarea/netitularizarea pe post, intervin privilegii sau discriminări privind ocuparea unui post de titular.

Autoarea consideră că, pentru titularizarea pe un post şi modificarea contractului de muncă, în sensul angajării pe perioadă nedeterminată, este necesară stabilirea unor condiţii măsurabile şi controlabile, astfel încât, pentru a fi în spiritul Constituţiei, prevederile de lege criticate ar trebui să aibă următoarea redactare: "Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul naţional unic de titularizare în ultimii 3 ani, anteriori intrării în vigoare a prezentei legi, care au obţinut cel puţin nota 7 şi au ocupat un post/o catedră, devin titulari ai şcolii respective".

Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Arată că regulile privind titularizarea pe post, în condiţiile viabilităţii postului, sunt stabilite în mod general valabil pentru toate domeniile de activitate din învăţământul preuniversitar, pentru toate persoanele care intră în categoria celor care au obţinut cel puţin nota 7 şi au ocupat un post/o catedră. De asemenea, introducerea unei condiţii de organizare a activităţii într-un anumit domeniu, atunci când nu este vădit abuzivă sau absolut oneroasă, nu înseamnă o îngrădire a dreptului la muncă.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 1/2011 sunt constituţionale, reţinând că acestea se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de ipoteza normelor juridice, fără privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Instituirea condiţiilor generale privitoare la titularizarea cadrelor didactice (viabilitatea postului, cât şi acordul consiliului de administraţie) sunt criterii obiective stabilite pentru toate cadrele didactice care intră în categoria celor care au obţinut cel puţin nota 7 şi au ocupat un post/o catedră. În plus, este opţiunea liberă a legiuitorului ca într-o anumită perioadă de timp să instituie şi alte condiţii privind titularizarea, pentru a răspunde unor cerinţe privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar. De asemenea, soluţia legislativă instituită prin prevederile de lege criticate nu constituie o restrângere a exercitării dreptului de a profesa, ci dă expresie organizării domeniilor de activitate din învăţământul preuniversitar, în funcţie de criterii obiective şi rezonabile.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în notele scrise ale autoarei excepţiei, îl constituie prevederile art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu următorul cuprins:

Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul naţional unic de titularizare în ultimii 3 ani, anteriori intrării în vigoare a prezentei legi, care au obţinut cel puţin nota 7 şi au ocupat un post/o catedră devin titulari ai şcolii respective dacă:

a)se certifică viabilitatea postului/catedrei;

b)consiliul de administraţie al şcolii respective este de acord.

Curtea observă că aceste prevederi de lege au fost modificate prin articolul unic pct. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 31 mai 2012, şi ulterior prin art. I pct. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2013 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi pentru luarea unor măsuri în domeniul învăţământului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 30 decembrie 2013, fiind păstrată, de principiu, soluţia legislativă.

În aceste condiţii, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 1/2011, astfel cum au fost modificate, prevederi care, în prezent, au următorul cuprins: "Cadrele didactice netitulare calificate care au participat în ultimii 6 ani la concursul naţional unic de titularizare, care au obţinut cel puţin nota/media 7 şi au ocupat un post/o catedră, devin titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii generale:

a)se certifică viabilitatea postului/catedrei;

b)consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ respective este de acord."

Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi art. 41 alin. (1) privind munca şi protecţia socială a muncii.

Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este întemeiată, urmând să o admită pentru considerentele ce vor fi arătate în cele ce urmează.

Prevederile art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 1/2011 instituie condiţiile generale care trebuie îndeplinite cumulativ de cadrele didactice netitulare calificate pentru a deveni titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar.

O asemenea reglementare instituie, în realitate, o modalitate de dobândire a calităţii de titular în învăţământul preuniversitar contrară principiilor pe care legea le instituie pentru titularizare, precum şi regimului juridic pe care legea îl circumscrie noţiunii de "titular" în învăţământ. Astfel, în contradicţie cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, se creează o discriminare în ceea ce priveşte ocuparea posturilor în învăţământul preuniversitar, în sensul că, pentru o anumită categorie de persoane - cadrele didactice netitulare calificate care au participat în ultimii 6 ani la concursul naţional unic de titularizare, care au obţinut cel puţin nota/media 7 şi au ocupat un post/o catedră aceasta se realizează doar pe baza certificării viabilităţii postului şi acordului consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ respective.

Curtea reţine că statutul de titular în învăţământul preuniversitar are un regim juridic distinct, această categorie de personal didactic beneficiind de drepturi specifice [de exemplu, pentru personalul preuniversitar: transferul în situaţia restrângerii de activitate, repartizarea pe posturi/catedre vacante în condiţiile art. 252 alin. (3) din lege, pretransfer, în condiţiile art. 252 alin. (5) din lege, posibilitatea detaşării, în condiţiile art. 254^1 din lege, rezervarea postului didactic sau a catedrei în condiţiile art. 255 din lege, concediu fără plată pe timp de un an şcolar în condiţiile aceluiaşi articol, posibilitatea de a ocupa funcţii de director sau director adjunct în condiţiile art. 257 din lege etc.].

În considerarea acestui regim juridic specific, statutul de titular în învăţământ se dobândeşte prin concurs, acesta fiind principiul care se desprinde din interpretarea sistematică a Legii nr. 1/2011.

Astfel, potrivit art. 89 din Legea nr. 1/2011, "În învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice vacante şi rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului", iar, potrivit art. 254 alin. (3) din aceeaşi lege, "(3) În învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului".

În plus, potrivit art. 2 alin. (1) din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2013-2014, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.239/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 şi 64 bis din 30 ianuarie 2013, "Prin cadre didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar, în sensul prezentei Metodologii, numite în continuare cadre didactice titulare, se au în vedere cadrele didactice care au contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată".

Or, chiar dacă dobândirea calităţii de titular în condiţiile art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 1/2011 are caracter de excepţie, instituirea acestei excepţii trebuie să respecte normele şi principiile constituţionale. Insuficienţa numărului de cadre didactice nu justifică denaturarea regimului juridic al unei instituţii care are o configuraţie bine definită prin lege şi crearea unei modalităţi "paralele" de accedere la calitatea de titular în învăţământul preuniversitar, contrară derulării în condiţii optime a procesului de învăţământ în cadrul unui sistem naţional de învăţământ predictibil şi funcţionabil.

Curtea constată, totodată, că normele criticate, în ansamblul reglementării din care fac parte, configurează o instituţie cu un regim juridic confuz, care permite dobândirea calităţii de cadru didactic titular în alte condiţii decât prin promovarea unui concurs. O asemenea instituţie este de natură să încalce exigenţele de claritate şi precizie a reglementării impuse de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. Chiar dacă textele constituţionale indicate nu stabilesc în mod expres exigenţe privitoare la calitatea legislaţiei, realizând interpretarea lor în concordanţă cu prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constituţională a stabilit o serie de criterii care trebuie respectate în activitatea de legiferare: "precizie, previzibilitate şi predictibilitate pentru ca subiectul de drept vizat să îşi poată conforma conduita, astfel încât să evite consecinţele nerespectării lor" (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). Respectarea acestor criterii impune ca noţiunea de "titular" în învăţământ reglementată de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 să aibă un regim unic în ceea ce priveşte accederea la statutul pe care îl desemnează.

Pe cale de consecinţă, Curtea constată că normele de lege criticate în prezenta cauză sunt discriminatorii, întrucât permit recunoaşterea calităţii de titular în învăţământul preuniversitar într-o altă modalitate decât concursul, la care sunt obligate să se supună toate celelalte persoane care vor să acceadă la posturile didactice ca titulari. De asemenea, noţiunea de "viabilitate a postului/catedrei", utilizată în textul de lege criticat, are un caracter vădit imprecis, în timp ce instituirea condiţiei acordului consiliului de administraţie al şcolii deschide calea arbitrarului şi subiectivismului în domeniu. În consecinţă, prin reglementarea confuză, se creează dificultăţi în planul interpretării şi aplicării.

Faţă de cele expuse, Curtea constată că dispoziţiile art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 1/2011 sunt neconstituţionale, încălcând prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.

Soluţia şi considerentele din prezenta cauză sunt în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care, soluţionând excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului, a constatat neconstituţionalitatea prevederilor art. 284 alin. (7) şi art. 289 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, deoarece acestea permiteau consiliilor de administraţie ori senatelor universitare să confere calitatea de titulari unor cadre didactice care au statutul de pensionari într-o altă modalitate decât concursul (a se vedea Decizia nr. 397 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 29 octombrie 2013).

În fine, Curtea nu poate reţine susţinerea privind contrarietatea faţă de dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei şi a locului de muncă este liberă. Aceasta deoarece prevederile de lege criticate ca fiind neconstituţionale nu afectează încadrarea în învăţământ a cadrelor didactice calificate, cu consecinţa încălcării dreptului la muncă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ştefania Sidonia Constantin în Dosarul nr. 11.432/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2014.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Gagu