Convenție
Convenţie din 5 octombrie 1973
privind eliberarea brevetelor europene
- Emitent
- Parlamentul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 844 din 22 noiembrie 2002
Textul actului · 356 de articole
100%
privind eliberarea brevetelor europene
Notă *) Traducere.
Preambul
Cap. I - Dispoziţii generale
Cap. II - Organizaţia Europeană de Brevete
Cap. III - Oficiul European de Brevete
Cap. IV - Consiliul de administraţie
Cap. V - Dispoziţii financiare
Cap. I - Brevetabilitatea
Cap. II - Persoane îndreptăţite să solicite şi să obţină un brevet european. Menţionarea inventatorului
Cap. III - Efectele brevetului european şi ale cererii de brevet european
Cap. IV - Cererea de brevet european ca obiect de proprietate
Cap. I - Depunerea cererii de brevet european şi condiţiile pe care ea trebuie să le îndeplinească
Cap. II - Prioritatea
Cap. I - Dispoziţii generale de procedura
Cap. II - Informarea publicului şi a instanţelor oficiale
Cap. III - Reprezentarea
Cap. I - Transformarea în cerere de brevet naţional
Cap. II - Nulitatea şi drepturi anterioare
Cap. III - Alte incidente asupra dreptului naţional
Prin prezenta convenţie se instituie un drept comun al statelor contractante cu privire la eliberarea brevetelor de invenţie.
(1)Brevetele eliberate în temeiul prezentei convenţii sunt denumite brevete europene.
(2)În fiecare stat contractant, pentru care este eliberat, brevetul european are aceleaşi efecte şi este supus aceluiaşi regim ca şi un brevet naţional eliberat în acel stat, cu condiţia ca prezenta convenţie sa nu prevadă altfel.
Eliberarea unui brevet european poate fi cerută pentru unul sau mai multe state contractante.
(1)Prin prezenta convenţie se instituie Organizaţia Europeană de Brevete, denumita în continuare Organizaţie. Aceasta va avea autonomie administrativă şi financiară.
(2)Organele Organizaţiei sunt:
a)Oficiul European de Brevete (OEB);
b)Consiliul de administraţie.
(3)Organizaţia are ca sarcina eliberarea brevetelor europene. Aceasta sarcina este îndeplinită de Oficiul European de Brevete sub controlul Consiliului de administraţie.
(1)Organizaţia are personalitate juridică.
(2)În fiecare stat contractant Organizaţia se va bucura de capacitatea juridică cel mai deplin recunoscută, acordată de legislaţia naţionala persoanelor juridice; în mod special, aceasta poate să achizitioneze sau sa înstrăineze bunuri mobile sau imobile şi să fie parte la procedurile legale.
(3)Preşedintele Oficiului European de Brevete reprezintă Organizaţia.
(1)Organizaţia are sediul la Munchen.
(2)Oficiul European de Brevete este situat la Munchen. Oficiul are o filiala la Haga.
Prin decizie a Consiliului de administraţie pot fi înfiinţate, în funcţie de necesitaţi, agenţii ale Oficiului European de Brevete, în scop de informare sau de legătură, în statele contractante sau pe lângă organizaţii interguvernamentale în materie de proprietate industriala, sub rezerva consimţământului statului contractant sau al organizaţiei în cauza.
Protocolul privind privilegiile şi imunităţile, anexa la prezenta convenţie, defineste condiţiile în care Organizaţia, membrii Consiliului de administraţie, angajaţii Oficiului European de Brevete şi oricare altă persoană menţionată în protocol, care participa la activităţile Organizaţiei, se bucura de privilegiile şi imunităţile necesare îndeplinirii misiunii lor pe teritoriul statelor contractante.
(1)Răspunderea contractuală a Organizaţiei este guvernata de legea aplicabilă contractului în cauza.
(2)Răspunderea necontractuala a Organizaţiei privind daunele cauzate de ea sau de agenţii angajaţi ai Oficiului European de Brevete în exercitarea funcţiei lor este reglementată conform prevederilor legii în vigoare în Republica Federala Germania. Dacă daunele au fost cauzate de filiala de la Haga sau de o agenţie ori de angajaţi ai acestora, se vor aplica prevederile legii statului contractant în care este situata filiala sau agenţia.
(3)Răspunderea personală a angajaţilor Oficiului European de Brevete faţă de Organizaţie este stabilită în Regulamentul de serviciu sau în condiţiile contractului de angajare.
(4)Instanţele competente sa rezolve litigiile prevăzute la paragrafele (1) şi (2) sunt:
a)în privinta litigiilor prevăzute la paragraful (1), instanţele competente ale Republicii Federale Germania, cu excepţia stabilirii, în contractul încheiat între părţi, a instanţei unui alt stat;
b)în privinta litigiilor prevăzute la paragraful (2), după caz, fie instanţa competenţa a Republicii Federale Germania, fie instanţa competenţa a statului în care este situata filiala sau agenţia.
(1)Conducerea Oficiului European de Brevete este asi gurata de preşedinte, care răspunde de activitatea Oficiului în faţa Consiliului de administraţie.
(2)În acest scop preşedintele are următoarele competente:
a)ia toate măsurile utile, inclusiv adoptarea unor instrucţiuni administrative interne şi publicarea unui ghid informativ pentru public, pentru a asigura funcţionarea Oficiului;
b)deoarece aceasta convenţie nu conţine nici o prevedere în acest sens, stabileşte activităţile care trebuie să se desfăşoare la Oficiul European de Brevete din Munchen şi, respectiv, din Haga;
c)poate supune Consiliului de administraţie orice proiect de modificare a prezentei convenţii şi orice proiect de reglementare generală sau decizii, care intră în sfera de competenţa a Consiliului de administraţie;
d)pregăteşte şi executa bugetul, precum şi orice buget modificator sau adiţional;
e)supune anual Consiliului de administraţie un raport managerial de activitate;
f)exercita autoritatea ierarhica asupra personalului;
g)sub rezerva prevederilor art. 11, numeşte şi promovează angajaţii;
h)exercita autoritatea disciplinară asupra angajaţilor, alţii decât cei vizati la art. 11, şi poate propune Consiliului de administraţie sancţiuni disciplinare împotriva angajaţilor vizati la art. 11 paragrafele (2) şi (3);
i)poate delega competentele şi atribuţiile sale.
(3)Preşedintele este asistat de un număr de vicepreşedinţi. În cazul absentei sau indisponibilitatii preşedintelui, unul dintre vicepreşedinţi îşi asuma funcţiile acestuia, conform procedurii stabilite de Consiliul de administraţie.
(1)Preşedintele Oficiului European de Brevete va fi numit prin decizie a Consiliului de administraţie.
(2)Vicepreşedinţii sunt numiţi prin decizie a Consiliului de administraţie, după consultarea preşedintelui.
(3)Membrii camerelor de apel şi ai Marii Camere de Apel, inclusiv preşedinţii acestora, sunt numiţi prin decizie a Consiliului de administraţie, luată la propunerea preşedintelui Oficiului European de Brevete. Numirea lor în funcţie poate să fie reînnoită de Consiliul de administraţie după consultarea preşedintelui Oficiului European de Brevete.
(4)Consiliul de administraţie exercita autoritatea disciplinară asupra angajaţilor vizati la paragrafele (1)-(3).
Angajaţii Oficiului European de Brevete sunt obligaţi, chiar şi după încetarea contractului de angajare, sa nu divulge şi sa nu utilizeze informaţiile care, prin natura lor, constituie secret profesional.
(1)Angajaţii sau foştii angajaţi ai Oficiului European de Brevete ori succesorii acestora în drepturi se pot adresa Tribunalului Administrativ al Organizaţiei Internaţionale a Muncii, pentru litigii care îi opun Organizaţiei Europene de Brevete, în conformitate cu Statutul Tribunalului, în limitele şi în condiţiile determinate de Regulamentul de serviciu sau de Regulamentul pensiilor ori rezultând din regimul aplicabil altor angajaţi.
(2)Se accepta un apel numai dacă persoana interesată a epuizat toate mijloacele de recurs permise de Regulamentul de serviciu, de Regulamentul pensiilor sau de regimul aplicabil altor angajaţi, după caz.
(1)Limbile oficiale ale Oficiului European de Brevete sunt engleza, franceza şi germană. Cererile de brevet european se depun în una dintre aceste limbi.
(2)Cu toate acestea, persoanele fizice şi juridice cu domiciliul sau sediul pe teritoriul unui stat contractant în care limba oficială este alta decât germană, engleza sau franceza, precum şi cetăţenii acestui stat rezidenţi în străinătate pot depune cereri de brevet european în limba oficială a acelui stat. Totuşi trebuie să fie depusa o traducere în una dintre limbile oficiale ale Oficiului European de Brevete, în termenul prevăzut în Regulamentul de aplicare; pe parcursul întregii proceduri în faţa Oficiului European de Brevete se poate inainta o asemenea traducere, în conformitate cu textul original al cererii.
(3)Limba oficială a Oficiului European de Brevete, în care a fost depusa cererea de brevet european, sau cea în care, conform paragrafului (2), a fost tradusa cererea va trebui utilizata în toate procedurile în faţa Oficiului European de Brevete referitoare la aceasta cerere sau la brevetul eliberat ca urmare a acestei cereri, în afară cazurilor în care Regulamentul de aplicare prevede altfel.
(4)Persoanele vizate de paragraful (2) pot să depună documentele care trebuie prezentate într-un termen determinat, într-o limbă oficială a statului contractant în cauza. Totuşi ele sunt obligate să prezinte o traducere în limba în care are loc procedura, în termenul prevăzut în Regulamentul de aplicare; în cazurile prevăzute în Regulamentul de aplicare ele pot să depună o traducere într-o alta limba oficială a Oficiului European de Brevete.
(5)Dacă un document care nu a fost cuprins iniţial în cadrul documentelor cererii de brevet european nu este prezentat în limba prevăzută în prezenta convenţie sau dacă o traducere impusa prin aplicarea prezentei convenţii nu este prezentată în termen, se considera ca respectivul document nu a fost primit.
(6)Cererile de brevet european sunt publicate în limba în care are loc procedura.
(7)Fasciculele brevetului european sunt publicate în limba în care are loc procedura; ele cuprind o traducere a revendicarilor în celelalte doua limbi oficiale ale Oficiului European de Brevete.
(8)Se publică în cele trei limbi oficiale ale Oficiului European de Brevete:
a)Buletinul european de brevete;
b)Jurnalul oficial al Oficiului European de Brevete.
(9)Înscrierile în Registrul european de brevete sunt efectuate în cele trei limbi oficiale ale Oficiului European de Brevete. În caz de dubiu, este considerată autentică înscrierea în limba în care are loc procedura.
Pentru aplicarea procedurilor prevăzute în prezenta convenţie se instituie în cadrul Oficiului European de Brevete:
a)o secţie de depozit;
b)divizii de cercetare documentara;
c)divizii de examinare;
d)divizii de opunere;
e)o divizie juridică;
f)camere de apel;
g)Marea Camera de Apel.
Secţia de depozit face parte din filiala de la Haga. Ea are competenţa să efectueze o examinare a cererii de brevet la depunere, precum şi o examinare formala a condiţiilor impuse pentru fiecare cerere de brevet european, până la înregistrarea cererii de examinare sau până când solicitantul a declarat, în conformitate cu art. 96 paragraful (1), ca doreşte ca cererea să îşi urmeze cursul. Secţia de depozit are obligaţia sa publice cererea de brevet european, precum şi raportul de cercetare documentara europeană.
Diviziile de cercetare documentara fac parte din filiala departamentului de la Haga. Ele au competenţa sa întocmească rapoartele de cercetare documentara europeană.
(1)Diviziile de examinare au competenţa sa examineze fiecare cerere de brevet european, cu începere de la data la care încetează competenţa secţiei de depozit.
(2)O divizie de examinare se compune din 3 examinatori tehnicieni. Totuşi, înainte de luarea unei decizii finale, examinarea cererii de brevet este, ca regula generală, încredinţată unuia dintre examinatorii diviziei. Procedurile orale vor avea loc în faţa diviziei de examinare. Dacă aceasta considera ca natura hotărârii o cere, divizia de examinare este completată cu un examinator jurist. În cazul paritatii voturilor votul preşedintelui diviziei de examinare este decisiv.
(1)Divizia de opunere are competenţa sa examineze opunerile la brevetele europene.
(2)O divizie de opunere se compune din 3 examinatori tehnicieni, din care cel puţin 2 nu trebuie să fi participat la procedura de acordare a brevetului european, care face obiectul opunerii. Un examinator care a participat la procedura de acordare a brevetului european nu îşi poate asuma preşedinţia. Anterior luării unei hotărâri finale referitoare la opunere divizia de opunere poate să încredinţeze unuia dintre membrii săi examinarea opunerii. Procedura orala va avea loc în faţa diviziei de opunere insesi. Dacă aceasta considera ca natura hotărârii o cere, divizia de opunere este completată cu un examinator jurist care nu trebuie să fi participat la procedura de acordare a brevetului. În cazul paritatii voturilor votul preşedintelui diviziei de opunere este decisiv.
(1)Divizia juridică are competenţa sa ia orice hotărâre cu referire la menţiunile ce trebuie înscrise în Registrul european de brevete, la înregistrările în lista mandatarilor autorizaţi şi la radierea lor de pe aceasta lista.
(2)Hotărârile diviziei juridice sunt luate de un membru jurist.
(1)Camerele de apel au competenţa sa examineze recursurile formulate împotriva hotărârilor secţiei de depozit, ale diviziilor de examinare, diviziilor de opunere şi ale diviziei juridice.
(2)În cazul unui apel formulat împotriva hotărârii secţiei de depozit sau a diviziei juridice, camera de apel se compune din 3 membri cu studii juridice.
(3)În cazul apelului formulat împotriva hotărârii unei divizii de examinare, camera de apel se compune din: a) 2 membri tehnicieni şi un membru jurist, atunci când hotărârea se referă la respingerea unei cereri de brevet european sau la eliberarea brevetului european şi ea a fost luată de o divizie de examinare compusa din mai puţin de 4 membri; b) 3 membri tehnicieni şi 2 membri jurişti, atunci când hotărârea a fost luată de o divizie de examinare compusa din 4 membri sau atunci când camera de apel apreciază ca natura apelului o impune; c) 3 membri jurişti în celelalte cazuri.
(4)În cazul unui apel formulat împotriva hotărârii unei divizii de opunere, camera de apel se compune din: a) 2 membri tehnicieni şi un membru jurist, atunci când hotărârea a fost luată de o divizie de opunere compusa din 3 membri; b) 3 membri tehnicieni şi 2 membri jurişti, atunci când hotărârea a fost luată de o divizie de opunere compusa din 4 membri sau atunci când camera de apel apreciază ca natura apelului o impune.
(1)Marea Camera de Apel are competenţa:
a)sa decidă asupra problemelor de drept care îi sunt supuse de camera de apel;
b)sa dea avize asupra problemelor de drept care îi sunt supuse de preşedintele Oficiului European de Brevete, în condiţiile prevăzute în art. 112. (2) Pentru a da decizii sau avize Marea Camera de Apel se compune din 5 membri jurişti şi din 2 membri tehnicieni. Preşedinţia este asigurata de unul dintre membrii jurişti.
(1)Membrii Marii Camere de Apel şi ai camerelor de apel sunt numiţi pe o perioadă de 5 ani şi nu pot să fie revocaţi din funcţiile lor în această perioadă decât pentru cazuri grave şi dacă Consiliul de administraţie, la propunerea Marii Camere de Apel, ia o decizie în acest sens.
(2)Membrii camerelor nu pot să fie membri ai secţiei de depozit, ai diviziei de examinare, ai diviziei de opunere sau ai diviziei juridice.
(3)În deciziile lor membrii camerelor nu trebuie să se conducă după alte instrucţiuni, ci trebuie să se conformeze în exclusivitate dispoziţiilor prezentei convenţii.
(4)Regulile de procedura ale camerelor de apel şi ale Marii Camere de Apel sunt adoptate în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Regulamentul de aplicare. Ele sunt supuse aprobării Consiliului de administraţie.
(1)Membrii unei camere de apel şi ai Marii Camere de Apel nu pot sa participe la soluţionarea unei probleme dacă au un interes personal în aceasta problema, dacă au intervenit anterior în aceasta problema în calitate de reprezentant al uneia dintre părţi sau dacă au participat la luarea hotărârii care face obiectul recursului.
(2)Dacă, pentru unul dintre motivele menţionate la paragraful (1) sau pentru oricare alt motiv, un membru al unei camere de apel sau al Marii Camere de Apel apreciază că nu poate să participe la rezolvarea unei probleme, el anunta acest lucru camerei.
(3)Membrii unei camere de apel sau ai Marii Camere de Apel pot să fie recuzati de oricare dintre părţi, pentru una dintre cauzele menţionate la paragraful (1), sau dacă pot să fie acuzati de partialitate. Recuzarea nu se admite atunci când partea în cauza a întreprins deja acţiuni de procedura, cu toate ca a avut cunoştinţa deja de motivul recuzării. Nici o recuzare nu se poate baza pe motive de naţionalitate a membrilor.
(4)Camerele de apel şi Marea Camera de Apel decid măsurile ce urmează a fi luate în cazurile vizate la paragrafele (2) şi (3) fără participarea membrului interesat. Pentru luarea acestei decizii membrul recuzat este înlocuit în cadrul camerei de supleantul sau.
La cererea tribunalului naţional competent, sesizat în legătură cu o acţiune de contrafacere sau de anulare, Oficiul European de Brevete este obligat să prezinte un aviz tehnic asupra brevetului european în cauza, după achitarea unei taxe corespunzătoare. Diviziile de examinare au competenţa sa elibereze aceste avize.
(1)Consiliul de administraţie se compune din reprezentanţii statelor contractante şi din supleanţii acestora. Fiecare stat contractant are dreptul sa desemneze un reprezentant şi un supleant al acestuia în Consiliul de administraţie.
(2)Membrii Consiliului de administraţie pot să fie asistaţi de consilieri sau de experţi, în limitele prevăzute în Regulamentul intern al acestuia.
(1)Consiliul de administraţie alege, dintre reprezentanţii statelor contractante şi dintre supleanţii acestora, un preşedinte şi un vicepreşedinte. Vicepreşedintele îl înlocuieşte pe preşedinte în caz de indisponibilitate a acestuia.
(2)Durata mandatului preşedintelui şi al vicepreşedintelui este de 3 ani. Acest mandat poate să fie reînnoit.
(1)Consiliul de administraţie poate să instituie un birou compus din 5 dintre membrii săi, de îndată ce numărul statelor contractante a atins cifra de minimum 8. (2) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului de administraţie sunt de drept membri ai biroului, ceilalţi 3 membri fiind aleşi de Consiliul de administraţie.
(3)Durata mandatului membrilor aleşi de Consiliul de administraţie este de 3 ani. Acest mandat nu poate să fie reînnoit.
(4)Biroul îşi asuma executarea sarcinilor pe care i le încredinţează Consiliul de administraţie, în conformitate cu Regulamentul intern al acestuia.
(1)Consiliul de administraţie se reuneste la convocarea preşedintelui acestuia.
(2)Preşedintele Oficiului European de Brevete ia parte la deliberările Consiliului de administraţie.
(3)Consiliul de administraţie tine o sesiune ordinară o dată pe an; suplimentar, el se reuneste la iniţiativa preşedintelui sau sau la solicitarea unei treimi din numărul statelor contractante.
(4)Consiliul de administraţie deliberează pe baza unei ordini de zi stabilite în conformitate cu regulamentul sau intern.
(5)Orice problema a carei includere pe ordinea de zi este cerută de un stat contractant, în condiţiile prevăzute de Regulamentul intern, se înscrie pe ordinea de zi provizorie.
(1)Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI) este reprezentată la sesiunile Consiliului de administraţie, în conformitate cu prevederile unui acord încheiat între Organizaţie şi OMPI.
(2)Alte organizaţii interguvernamentale însărcinate cu aplicarea procedurilor internaţionale în domeniul brevetelor, cu care Organizaţia a încheiat un acord, sunt reprezentate la sesiunile Consiliului de administraţie în conformitate cu prevederile ce figurează în acordul menţionat.
(3)Orice alta organizaţie interguvernamentală sau internationala neguvernamentala care exercită o activitate ce interesează Organizaţia poate fi invitata de către Consiliul de administraţie să fie reprezentată la sesiunile acestuia, la care se discuta orice probleme de interes comun.
(1)Limbile utilizate în deliberările Consiliului de administraţie sunt engleza, franceza şi germană.
(2)Documentele ce se supun discuţiei Consiliului de administraţie şi procesele-verbale ale deliberărilor sunt redactate în cele 3 limbi menţionate la paragraful (1).
Oficiul European de Brevete pune la dispoziţia Consiliului de administraţie şi a comitetelor instituite de acesta personalul, sediile şi mijloacele materiale necesare îndeplinirii misiunii acestora.
(1)Consiliul de administraţie are competenţa sa modifice următoarele prevederi ale prezentei convenţii:
a)durata termenelor stabilite de prezenta convenţie; aceasta prevedere se aplică termenului stipulat în art. 94, în condiţiile prevăzute în art. 95;
b)Regulamentul de aplicare.
(2)Consiliul de administraţie are competenţa, în conformitate cu cele stabilite de prezenta convenţie, sa adopte şi sa modifice:
a)Regulamentul financiar;
b)Regulamentul de serviciu al angajaţilor permanenţi şi regimul aplicabil altor angajaţi ai Oficiului European de Brevete, baremul salariilor lor, salariatilor permanenţi şi ale altor salariaţi, precum şi natura şi regulile de atribuire a altor avantaje suplimentare;
c)Regulamentul pensiilor şi orice mariri ale pensiilor existente, corespunzătoare creşterii salariilor;
d)Regulamentul referitor la taxe;
e)Regulamentul sau intern.
(3)Făcând abstractie de prevederile art. 18 paragraful (2) şi în condiţiile în care, în anumite categorii de cazuri, experienta o justifica, Consiliul de administraţie are competenţa de a decide ca diviziile de examinare să fie compuse dintr-un singur examinator tehnician. Aceasta decizie poate fi anulată.
(4)Consiliul de administraţie are competenţa de a autoriza preşedintele Oficiului European de Brevete sa negocieze şi, cu aprobarea sa, sa încheie, în numele Organizaţiei, acorduri cu state sau cu organizaţii interguvernamentale, precum şi cu centre de documentare create în baza unor acorduri încheiate cu aceste organizaţii.
(1)Numai statele contractante au drept de vot în Consiliul de administraţie.
(2)Fiecare stat contractant dispune de un singur vot, conform aplicării prevederilor art. 36.
(1)Deciziile Consiliului de administraţie, altele decât cele prevăzute la paragraful (2), se vor lua cu o majoritate simpla a statelor contractante reprezentate şi care votează.
(2)Deciziile pe care Consiliul de administraţie este competent să le ia în temeiul art. 7, art. 11 paragraful (1), art. 33, art. 39 paragraful (1), art. 40 paragraful (2) şi (4), art. 46, art. 87, art. 95, art. 134, art. 151 paragraful (3), art. 154 paragraful (2), art. 155 paragraful (2), art. 156, art. 157 paragraful (2)-(4), art. 160 paragraful (1) a doua fraza, art. 162, art. 163, art. 166, art. 167 şi art. 172 necesita o majoritate de trei pătrimi din numărul statelor contractante reprezentate şi care votează.
(3)Abţinerea nu este considerată drept vot.
(1)Pentru adoptarea şi modificarea Regulamentului referitor la taxe şi, dacă obligaţiile financiare ale statelor contractante sunt majorate ca urmare a acestui lucru, pentru adoptarea bugetului Organizaţiei şi a bugetelor modificatoare sau adiţionale, orice stat contractant poate să ceara, după un prim scrutin în care fiecare stat contractant dispune de un singur vot, oricare ar fi rezultatul acestui scrutin, ca acesta să fie urmat imediat de un al doilea scrutin, în care voturile sunt ponderate în conformitate cu prevederile paragrafului (2). Decizia este determinata de acest al doilea scrutin.
(2)Numărul voturilor de care dispune fiecare stat contractant în cel de-al doilea scrutin se calculează după cum urmează:
a)procentul obţinut de fiecare stat contractant în funcţie de contribuţia financiară specifică, conform art. 40 paragrafele (3) şi (4), este multiplicat cu numărul statelor contractante şi împărţit la 5;
b)numărul voturilor astfel rezultat este rotunjit la numărul întreg imediat superior;
c)acestui număr de voturi i se adauga 5 voturi suplimentare;
d)totuşi nici un stat contractant nu va dispune de mai mult de 30 de voturi.
Cheltuielile Organizaţiei sunt acoperite:
a)din resursele proprii ale Organizaţiei;
b)din plăţile statelor contractante efectuate din taxele de menţinere în vigoare a brevetelor europene, percepute în aceste state;
c)în anumite cazuri, prin contribuţii financiare speciale ale statelor contractante;
d)unde este necesar, prin veniturile prevăzute în art. 146.
Resursele proprii ale Organizaţiei sunt constituite din taxele prevăzute în prezenta convenţie, precum şi din alte încasări de orice natură.
(1)Fiecare stat contractant vărsa Organizaţiei, din fiecare taxa percepută pentru menţinerea în vigoare a brevetului european în acest stat, o sumă al carei nivel reprezintă un procent din aceasta taxa, fixat de către Consiliul de administraţie; el nu poate depăşi 75% din respectiva taxa şi este uniform pentru toate statele contractante. Dacă acest procent corespunde unui nivel inferior nivelului minim uniform fixat de către Consiliul de administraţie, statul contractant vărsa acest nivel minim Organizaţiei.
(2)Fiecare stat contractant comunică Organizaţiei date considerate de Consiliul de administraţie necesare pentru determinarea nivelului acestor vărsăminte.
(3)Termenul la care plăţile trebuie să fie făcute este fixat de Consiliul de administraţie.
(4)Dacă o plata nu este efectuată integral la data fixată, statul contractant este debitor, începând cu această dată trebuind sa achite o dobânda pentru sumele neachitate.
(1)Nivelul taxelor conform art. 38 şi procentul conform art. 39 vor fi astfel determinate încât veniturile corespunzătoare să permită asigurarea unui echilibru al bugetului Organizaţiei.
(2)Totuşi, dacă Organizaţia se afla în imposibilitate sa realizeze echilibrarea bugetului în condiţiile prevăzute la paragraful (1), statele contractante vărsa Organizaţiei contribuţii financiare speciale, al căror nivel este fixat de Consiliul de administraţie pentru exerciţiul bugetar considerat.
(3)Contribuţiile financiare speciale se stabilesc pentru fiecare stat contractant în funcţie de numărul cererilor de brevet înregistrate în ultimul an, dar anterior anului intrării în vigoare a prezentei convenţii, calculat astfel:
a)jumătate, proporţional cu numărul de cereri de brevet depuse în statul contractant respectiv;
b)jumătate, proporţional cu al doilea număr, ca mărime, de cereri de brevet înregistrate de către persoane fizice şi juridice cu domiciliul sau sediul pe teritoriul acestui stat, în celelalte state contractante. Totuşi, sumele puse în sarcina statelor contractante în care numărul de cereri de brevet depuse este peste 25.000 sunt reluate global şi repartizate din nou, proporţional cu numărul cererilor de brevet depuse în aceste state.
(4)Atunci când nivelul contribuţiei unui stat contractant nu poate să fie stabilit în condiţiile vizate în paragraful (3), Consiliul de administraţie fixează acest nivel de comun acord cu statul interesat.
(5)Prevederile art. 39 paragrafele (3) şi (4) se aplică în cazul contribuţiilor financiare speciale.
(6)Contribuţiile financiare speciale sunt rambursate cu o dobânda a carei cota este uniforma pentru toate statele contractante. Rambursarile se vor face în măsura în care este posibil să se prevadă credite în acest scop în buget, iar nivelul respectiv astfel prevăzut va fi repartizat între statele contractante în funcţie de cheia de repartiţie menţionată la paragrafele (3) şi (4).
(7)Contribuţiile financiare speciale vărsate pe parcursul unei perioade de exerciţiu bugetar determinat sunt integral rambursate înainte de a se proceda la rambursarea totală sau parţială a oricărei contribuţii speciale vărsate pe parcursul unei perioade ulterioare.
(1)La solicitarea preşedintelui Oficiului European de Brevete, statele contractante achită anticipat Organizaţiei sume în contul plăţilor şi contribuţiilor acestora, în limitele nivelurilor fixate de Consiliul de administraţie. Aceste plati anticipate sunt repartizate în părţi proporţionale din sumele datorate de statele contractante pentru perioada de exerciţiu bugetar considerat.
(2)Prevederile art. 39 paragrafele (3) şi (4) se aplică în cazul plăţilor anticipate.
(1)Toate veniturile şi cheltuielile Organizaţiei trebuie să facă obiectul unor prevederi pentru fiecare perioada de exerciţiu bugetar şi să fie înscrise în buget. Se pot stabili, după necesitaţi, bugete modificatoare sau adiţionale.
(2)Bugetul trebuie să fie echilibrat în venituri şi cheltuieli.
(3)Bugetul se stabileşte în unitatea de cont fixată de Regulamentul financiar.
(1)Cheltuielile înscrise în buget sunt autorizate pe perioada de exerciţiu bugetar, cu excepţia unor prevederi contrare ale Regulamentului financiar.
(2)În condiţii stipulate de Regulamentul financiar creditele care nu sunt utilizate la sfârşitul perioadei de exerciţiu bugetar, cu excepţia celor referitoare la cheltuieli de personal, pot să facă obiectul unui report limitat la perioada de exerciţiu bugetar imediat următoare.
(3)Creditele sunt diferenţiate pe capitole ce grupează cheltuielile, conform naturii sau destinaţiei acestora, şi subdivizate, în funcţie de necesitaţi, în conformitate cu Regulamentul financiar.
(1)Creditele pentru cheltuieli neprevăzute pot să fie înscrise în bugetul Organizaţiei.
(2)Utilizarea acestor credite de către Organizaţie este supusă aprobării prealabile a Consiliului de administraţie.
Exerciţiul bugetar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie.
(1)Preşedintele Oficiului European de Brevete aduce la cunoştinţa Consiliului de administraţie proiectul de buget, cel mai târziu la data fixată în Regulamentul financiar.
(2)Bugetul, precum şi bugetele modificate sau cele adiţionale sunt adoptate de Consiliul de administraţie.
(1)Dacă la începutul perioadei de exerciţiu bugetar bugetul n-a fost încă adoptat de Consiliul de administraţie, cheltuielile vor putea să fie efectuate lunar pe capitole sau pe baza unei alte diviziuni a acestora, conform dispoziţiilor Regulamentului financiar, în limita unei douasprezecimi din creditele deschise în perioda precedenta de exerciţiu bugetar, fără ca această măsură să poată avea ca efect punerea la dispoziţia preşedintelui Oficiului European de Brevete a unor credite de peste o douasprezecime din cele prevăzute în proiectul de buget.
(2)Consiliul de administraţie poate să autorizeze cheltuieli depasind a douasprezecea parte menţionată, sub rezerva ca celelalte condiţii fixate în paragraful (1) să fie respectate.
(3)Cu titlu provizoriu, plăţile prevăzute la art. 37 lit. b) se vor efectua în continuare în condiţiile fixate în art. 39 pentru anul precedent celui la care se referă proiectul de buget.
(4)Statele contractante plătesc în fiecare luna provizoriu şi în conformitate cu cheia de repartiţie menţionată în art. 40 paragrafele (3) şi (4) toate contribuţiile financiare speciale pentru asigurarea aplicării paragrafelor (1) şi (2). Prevederile art. 39 paragraful (4) sunt aplicabile acestor contribuţii.
(1)Preşedintele Oficiului European de Brevete executa bugetul, precum şi bugetele modificate sau adiţionale, pe propria sa răspundere şi în limita creditelor alocate.
(2)În cadrul bugetului preşedintele Oficiului European de Brevete poate să procedeze, în limitele şi în condiţiile fixate în Regulamentul financiar, la transferuri ale creditelor, fie de la un capitol la altul, fie de la o subdiviziune la alta.
(1)Conturile tuturor veniturilor şi cheltuielilor din buget, precum şi bilanţul Organizaţiei sunt verificate de către revizori care oferă toate garanţiile de independenta, numiţi de Consiliul de administraţie pe o perioadă de 5 ani ce poate să fie reînnoită sau extinsă.
(2)Verificarea ce are loc pe bază de acte şi, dacă este necesar, la faţa locului are ca scop constatarea legalităţii şi regularitatea veniturilor şi cheltuielilor, precum şi asigurarea unei bune gestiuni financiare. Revizorii întocmesc un raport după încheierea fiecărei perioade de execuţie bugetară.
(3)Preşedintele Oficiului European de Brevete prezintă anual Consiliului de administraţie darea de seama asupra perioadei parcurse cu privire la operaţiile de buget, precum şi bilanţul activului şi pasivului Organizaţiei, însoţite de un raport al revizorilor.
(4)Consiliul de administraţie aproba bilanţul anual şi raportul revizorilor şi descarca preşedintele Oficiului European de Brevete de execuţia bugetului.
Regulamentul financiar stabileşte îndeosebi:
a)modalităţile referitoare la stabilirea şi execuţia bugetului, precum şi la darea de seama asupra conturilor şi la verificarea acestora;
b)modalităţile şi procedura conform cărora plăţile şi contribuţiile prevăzute în art. 37, precum şi plăţile anticipate prevăzute în art. 41 trebuie să fie puse la dispoziţia Organizaţiei de către statele contractante;
c)regulile şi organizarea controlului şi responsabilitatea ordonatorilor şi contabililor;
d)rata dobânzilor prevăzute în art. 39, 40 şi 47;
e)modalităţile de calcul al contribuţiilor ce trebuie plătite în conformitate cu art. 146;
f)componenta şi sarcinile unei comisii pentru buget şi finanţe, care ar putea fi instituită de Consiliul de administraţie.
Regulamentul privind taxele fixează îndeosebi nivelul taxelor şi modalitatea de percepere a lor.
(1)Brevetele europene sunt eliberate pentru inventiile noi care implica o activitate inventiva şi sunt susceptibile de aplicare industriala.
(2)În sensul paragrafului (1), nu sunt considerate invenţii, în special:
a)descoperirile, teoriile ştiinţifice şi metodele matematice;
b)creatiile estetice;
c)planurile, regulile şi metodele pentru exercitarea activităţilor intelectuale, pentru jocuri sau pentru activităţi economice, precum şi programele pentru calculatoare;
d)prezentarea informaţiilor.
(3)Prevederile paragrafului (2) nu exclud brevetabilitatea elementelor enumerate de acesta decât în măsura în care cererea de brevet european sau brevetul european se referă la unul dintre aceste elemente ca atare.
(4)Nu sunt considerate invenţii susceptibile de aplicare industriala, în sensul paragrafului (1), metodele de tratament chirurgical sau terapeutic aplicate corpului uman sau animal şi metodele de diagnosticare aplicate corpului uman sau animal. Aceasta dispoziţie nu se aplică produselor, cum ar fi substantele sau compozitiile pentru punerea în aplicare a oricăreia dintre aceste metode.
Brevetele europene nu se eliberează pentru:
a)inventiile a căror publicare sau aplicare ar fi contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, aplicarea inventiei neputând fi considerată ca atare datorită faptului ca ea este interzisă de legi sau regulamente în vigoare în unele sau în toate statele contractante;
b)soiurile de plante sau rasele de animale ori procedeele în esenta biologice pentru obţinerea plantelor sau a animalelor; aceasta dispoziţie nu se aplică în cazul procedeelor microbiologice sau al produselor obţinute cu ajutorul acestor procedee.
(1)O invenţie este considerată noua dacă nu este continuta în stadiul tehnicii.
(2)Stadiul tehnicii este constituit din toate cunoştinţele care au fost făcute accesibile publicului înaintea datei de depozit a cererii de brevet european, printr-o descriere scrisă sau orala, prin folosire sau prin oricare alt mod.
(3)Stadiul tehnicii cuprinde şi cererile de brevet european, asa cum au fost depuse, care au o dată de depozit anterioară celei menţionate la paragraful (2) şi care nu au fost publicate, în virtutea dispoziţiilor art. 93, decât la această dată sau la o dată ulterioară.
(4)Paragraful (3) nu este aplicabil decât în măsura în care un stat contractant desemnat în cererea ulterioară era, de asemenea, desemnat şi în cererea publicată anterior.
(5)Dispoziţiile paragrafelor (1)-(4) nu exclud brevetabilitatea oricărei substanţe sau compozitii cuprinse în stadiul tehnicii, care se utilizează pentru punerea în aplicare a procedeelor vizate la art. 52 paragraful (4), cu condiţia ca utilizarea sa pentru orice procedeu vizat de paragraful amintit sa nu fie continuta în stadiul tehnicii.
(1)Pentru aplicarea art. 54 nu va fi luată în considerare o divulgare a inventiei, cu condiţia ca aceasta divulgare sa nu fi avut loc înainte de 6 luni de la înregistrarea cererii de brevet european şi sa nu se fi datorat direct sau indirect:
a)unui abuz evident în defavoarea solicitantului sau a succesorului sau în drepturi; sau b) faptului ca solicitantul ori succesorul sau în drepturi a expus inventia la o expoziţie oficială sau recunoscută oficial în sensul Convenţiei privind expoziţiile internaţionale, semnată la Paris la 22 noiembrie 1928 şi revizuită la 30 noiembrie 1972. (2) În cazul vizat de paragraful (1) b) dispoziţiile paragrafului (1) sunt aplicabile numai dacă la înregistrarea cererii de brevet european solicitantul declara ca inventia a fost efectiv expusă şi dacă, în termenul şi în condiţiile prevăzute de Regulamentul de aplicare, depune un certificat în sprijinul declaraţiei sale.
Se considera ca o invenţie implica o activitate inventiva dacă, pentru o persoană de specialitate, ea nu decurge de o maniera evidenta din stadiul tehnicii. Dacă în stadiul tehnicii sunt incluse şi documentele vizate de art. 54 paragraful (3), acestea nu sunt luate în considerare pentru aprecierea activităţii inventive.
O invenţie este considerată ca fiind susceptibilă de aplicare industriala dacă obiectul ei poate fi produs sau utilizat în oricare dintre domeniile industriale, inclusiv în agricultura.
Orice persoană fizica sau juridică şi orice societate echivalenta unei persoane juridice, conform legii în vigoare, poate solicita un brevet european.
O cerere de brevet european poate fi, de asemenea, depusa fie de cosolicitanţi, fie de mai mulţi solicitanţi care desemnează diferite state contractante.
(1)Dreptul asupra brevetului european aparţine inventatorului sau succesorului sau în drepturi. Dacă inventatorul este salariat, dreptul asupra brevetului european se stabileşte conform legii statului în care acesta este angajat (îşi exercită ocupaţia principala); dacă nu se poate stabili în care stat salariatul este angajat (îşi exercită ocupaţia principala), se va aplica legea statului pe teritoriul căruia se afla întreprinderea patronului la care este angajat salariatul.
(2)Dacă doua sau mai multe persoane au realizat o invenţie, independent una de alta, dreptul asupra brevetului european aparţine aceleia a carei cerere de brevet de invenţie are data de depozit cea mai veche; totuşi aceasta dispoziţie nu este aplicabilă decât dacă prima cerere a fost publicată în virtutea art. 93 şi are efect doar în statele contractante desemnate în aceasta prima cerere, asa cum a fost ea publicată.
(3)În cadrul procedurilor în faţa Oficiului European de Brevete solicitantul este cel îndreptăţit sa exercite dreptul la brevetul european.
(1)Dacă printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă se recunoaşte dreptul la obţinerea unui brevet european unei persoane vizate de art. 60 paragraful (1), alta decât solicitantul, şi dacă brevetul european nu a fost încă eliberat în termen de 3 luni de la data la care hotărârea amintita a rămas definitivă, şi în ceea ce priveşte statele contractante desemnate în cererea de brevet european în care hotărârea respectiva a fost luată sau recunoscută ori trebuie recunoscută pe baza unui protocol de recunoaştere, anexat la aceasta convenţie, aceasta persoana poate:
a)sa continue procedura referitoare la cererea de brevet european în locul solicitantului, ca pentru o cerere proprie;
b)să depună o noua cerere de brevet european pentru aceeaşi invenţie; sau c) sa ceara respingerea cererii de brevet european.
(2)În cazul unei noi cereri depuse conform dispoziţiilor paragrafului (1) sunt aplicabile dispoziţiile art. 76 paragraful (1).
(3)Procedurile pentru asigurarea aplicării paragrafului (1), cerinţele speciale aplicabile noii cereri de brevet european depuse conform paragrafului (1), precum şi termenul pentru plata taxelor de înregistrare, de documentare şi de desemnare pentru noua cerere sunt prevăzute în Regulamentul de aplicare.
Inventatorul are dreptul, faţă de solicitantul sau titularul brevetului european, de a fi menţionat ca atare în faţa Oficiului European de Brevete.
(1)Durata brevetului european este de 20 de ani socotiţi de la data de depozit a cererii.
(2)Paragraful (1) nu limitează dreptul statului contractant de a extinde durata unui brevet european sau de a acorda protecţia corespunzătoare care decurge imediat de la data expirării brevetului, conform aceloraşi condiţii valabile pentru brevetele naţionale:
a)în cazul unui conflict armat sau în alte situaţii similare de urgenta care afectează acel stat;
b)dacă obiectul brevetului european reprezintă un produs sau un procedeu de producere a unui produs ori un mod de utilizare a unui produs, care trebuie să suporte o procedură administrativă de autorizare solicitată de lege, înainte de a fi lansat pe piaţa acelui stat.
(3)Paragraful (2) se va aplica mutatis mutandis brevetelor europene acordate unui grup de state contractante conform art. 142. (4) Un stat contractant care are prevederi privind extinderea termenului sau a protecţiei corespunzătoare conform paragrafului (2) b) poate, conform unei înţelegeri încheiate cu Organizaţia, sa insarcineze Oficiul European de Brevete să facă diligenţele aplicării dispoziţiilor respective.
(1)Conform prevederilor paragrafului (2), din ziua publicării anunţului de eliberare a brevetului european, acesta conferă titularului sau, în fiecare dintre statele contractante, aceleaşi drepturi pe care le-ar conferi un brevet naţional acordat în acest stat.
(2)Dacă obiectul brevetului european este un procedeu, protecţia conferita de brevet se extinde şi asupra produselor obţinute direct prin acest procedeu.
(3)Orice contrafacere a brevetului european se va judeca conform dispoziţiilor legislaţiei naţionale.
(1)Orice stat contractant poate prevedea faptul ca, dacă textul, în baza căruia Oficiul European de Brevete intenţionează sa elibereze un brevet european pentru acest stat sau sa menţină pentru statul respectiv un brevet european sub forma modificată, nu este redactat în una dintre limbile oficiale ale statului respectiv, solicitantul sau titularul de brevet trebuie să furnizeze oficiului central de proprietate industriala din statul respectiv o traducere a acestui text în una dintre limbile sale oficiale, la alegerea sa, sau, acolo unde statul respectiv a impus folosirea unei limbi oficiale anume, în această limbă oficială. Perioada în care trebuie furnizată traducerea este de 3 luni, începând cu data publicării în Buletinul european de brevete a acordării sau a menţinerii brevetului european amendat, cu excepţia cazului în care statul respectiv nu prevede o perioadă mai lungă.
(2)Orice stat contractant care a adoptat prevederile în baza paragrafului (1) poate prevedea ca solicitantul sau titularul brevetului european trebuie să plătească, într-o perioadă stabilită de statul respectiv, toate cheltuielile de publicare a traducerii sau o parte a acestora.
(3)Orice stat contractant poate prevedea ca, în cazul în care prevederile adoptate în baza paragrafelor (1) şi (2) nu sunt respectate, brevetul european este considerat de la început fără efect în statul respectiv.
O cerere de brevet european pentru care a fost acordată o dată de depozit are, în statele contractante desemnate, valoarea unui depozit naţional reglementar, luându-se în considerare şi prioritatea invocată pentru cererea de brevet european.
(1)O dată cu publicarea conform art. 93 cererea de brevet european conferă solicitantului, în statele contractante desemnate în cererea publicată, o protecţie provizorie conform art. 64. (2) Fiecare stat contractant poate prevedea ca cererea de brevet european sa nu confere o protecţie conform art. 64. Totuşi protecţia conferita de publicarea cererii de brevet european nu trebuie să fie mai redusă decât protecţia conferita prin publicarea obligatorie a cererilor de brevet naţionale neexaminate, prevăzută prin legea statului respectiv. În orice caz, fiecare stat contractant va prevedea cel puţin ca de la data publicării cererii de brevet european solicitantul să poată pretinde despăgubirile corespunzătoare de la orice persoană care a folosit inventia în acest stat în cazul în care, după legea naţionala, aceasta persoana s-ar face vinovata de contrafacerea unui brevet naţional.
(3)Fiecare stat contractant care nu are ca limba oficială limba în care se desfăşoară procedurile poate prevedea ca protecţia provizorie conform paragrafelor (1) şi (2) va putea fi efectivă numai de la data la care a fost furnizată traducerea revendicarilor în una dintre limbile oficiale ale statului, la alegerea solicitantului, sau, dacă statul respectiv a prevăzut folosirea unei anumite limbi oficiale, în această limbă oficială:
a)a fost pusă la dispoziţia publicului în condiţiile prevăzute de legea naţionala; sau b) a fost comunicată acelei persoane care utilizează inventia în acest stat contractant.
(4)Efectele cererii de brevet european prevăzute la paragrafele (1) şi (2) sunt anulate dacă cererea de brevet european a fost retrasă, este considerată ca fiind retrasă sau a fost respinsă printr-o hotărâre rămasă definitivă. Acelaşi lucru este valabil pentru efectele cererii de brevet european într-un stat contractant a cărui desemnare a fost retrasă sau este considerată ca fiind retrasă.
Efectele cererii de brevet european şi ale brevetului european eliberat pentru aceasta, prevăzute în art. 64 şi 67, sunt nule de la început, în măsura în care brevetul a fost revocat, în tot sau în parte, în cadrul procedurii de opunere.
(1)Întinderea protecţiei conferite de brevetul european sau de cererea de brevet european este stabilită prin conţinutul revendicarilor. Totuşi descrierea şi desenele se vor folosi pentru interpretarea revendicarilor.
(2)În perioada până la eliberarea brevetului european întinderea protecţiei conferite de cererea de brevet european este stabilită prin ultimele revendicari depuse, cuprinse în publicarea care se face conform art. 93. Totuşi brevetul european, în redactarea din momentul eliberării sau în cea modificată în cursul procedurii de opunere, determina retroactiv întinderea protecţiei conferite prin cererea de brevet european, în măsura în care aceasta protecţie nu se extinde.
(1)Textul cererii de brevet european sau al brevetului european redactat în limba procedurii este textul autentic în toate procedurile în faţa Oficiului European de Brevete şi în toate statele contractante.
(2)Totuşi, în cazul art. 14 paragraful (2), în procedurile în faţa Oficiului European de Brevete textul iniţial este luat în considerare pentru a se determina dacă obiectul cererii de brevet sau al brevetului european nu se extinde dincolo de conţinutul cererii, asa cum a fost depusa.
(3)Orice stat contractant poate prevedea ca o traducere într-o limbă oficială a statului respectiv, conform prezentei convenţii, este considerată în statul respectiv ca fiind un text autentic, cu excepţia procedurilor de revocare, în cazul în care cererea de brevet european sau brevetul european în limba traducerii conferă o protecţie care este mai redusă decât cea conferita de cererea de brevet respectiva sau de brevetul respectiv în limba procedurii.
(4)Orice stat contractant care adopta o prevedere conform paragrafului (3):
a)trebuie să permită solicitantului sau titularului de brevet european să depună o traducere corectată a cererii de brevet european sau a brevetului european. Aceasta traducere corectată nu are nici un efect juridic până când nu sunt îndeplinite condiţiile fixate de statele contractante în baza art. 65 paragraful (2) şi a art. 67 paragraful (3);
b)poate prevedea ca orice persoană care, în statul respectiv, cu buna-credinţa, exploatează sau a făcut pregatiri efective şi serioase pentru exploatarea inventiei, fără ca aceasta sa constituie o încălcare a drepturilor cererii de brevet european sau brevetului european în textul traducerii iniţiale, poate, după ce traducerea corectată dobândeşte efect juridic, sa continue exploatarea ei în cadrul întreprinderii sale sau pentru nevoile ei, în mod gratuit.
Cererea de brevet european poate fi transmisă sau poate constitui obiectul unor drepturi pentru unul sau mai multe state contractante desemnate.
Cesiunea unei cereri de brevet european trebuie să se facă în scris şi necesita semnatura părţilor contractante.
O cerere de brevet european poate face, în totalitate sau parţial, obiectul unor licenţe pentru toate sau pentru o parte a teritoriilor statelor contractante desemnate.
În măsura în care în aceasta convenţie nu este altfel prevăzut, cererea de brevet european, privită ca obiect al proprietăţii, se supune, în fiecare stat contractant desemnat şi cu efect în acest stat, legislaţiei aplicabile cererilor de brevet naţionale în statul respectiv.
(1)Cererea de brevet european se poate depune:
a)la Oficiul European de Brevete din Munchen ori la filiala sa din Haga; sau b) dacă legea statului contractant o permite, la oficiul sau central de proprietate industriala sau la o alta autoritate competentă a acestui stat. O cerere depusa în acest mod va avea acelaşi efect ca şi cum ar fi fost depusa în aceeaşi zi la Oficiul European de Brevete.
(2)Prevederile paragrafului (1) nu reprezintă un obstacol în calea aplicării prevederilor legale şi administrative care, într-un stat contractant:
a)sunt valabile pentru inventiile care, datorită naturii obiectului lor, nu se pot comunică în străinătate fără aprobarea prealabilă a autorităţilor competente ale acestui stat;
sau
b)prevăd ca fiecare cerere de brevet să fie depusa mai întâi la o autoritate naţionala sau care presupun ca depunerea la o alta autoritate sa depindă de o aprobare prealabilă.
(3)Nici un stat contractant nu poate prevedea şi nici permite ca cererile de brevet european divizionare să fie depuse la autorităţile menţionate în paragraful (1) b).
(1)O cerere de brevet european divizionara va fi depusa direct la Oficiul European de Brevete din Munchen sau la filiala sa din Haga. Ea poate fi depusa doar pentru un obiect care nu se extinde peste conţinutul cererii anterioare în redactarea sa iniţială; dacă este îndeplinită aceasta cerinţa, se considera ca cererea de brevet european divizionara a fost depusa în ziua de înregistrare a cererii iniţiale şi beneficiază de dreptul de prioritate al acesteia.
(2)În cererea de brevet european divizionara se pot desemna doar statele contractante care au fost desemnate în cererea iniţială.
(3)Procedura de asigurare a aplicării paragrafului (1), cerinţele speciale pe care trebuie să le satisfacă cererea de brevet european divizionara şi termenul pentru plata taxei de înregistrare, de documentare şi de desemnare sunt prevăzute în Regulamentul de aplicare.
(1)Oficiul de proprietate industriala al statului contractant este obligat sa transmită Oficiului European de Brevete, în cel mai scurt timp compatibil cu aplicarea legislaţiei naţionale referitoare la secretul inventiilor în interes de stat, orice cerere de brevet european depusa la acel oficiu sau la alte autorităţi competente din acel stat.
(2)Statele contractante iau toate măsurile necesare astfel încât cererile de brevet european, ale căror obiecte nu intră în mod evident sub incidenţa secretului în virtutea legislaţiei menţionate la paragraful (1), să fie transmise Oficiului European de Brevete într-o perioadă de 6 săptămâni de la depunere.
(3)Cererile de brevet european care necesita o examinare pentru a determina eventualitatea intrării sub incidenţa secretului trebuie să fie transmise astfel încât ele sa ajungă la Oficiul European de Brevete într-o perioadă de 4 luni de la data depozitului sau, dacă prioritatea a fost invocată, în 14 luni de la data priorităţii.
(4)O cerere de brevet european al carei obiect a fost pus în regim secret nu se transmite la Oficiul European de Brevete.
(5)Cererile de brevet european care nu ajung la Oficiul European de Brevete înainte de terminarea perioadei de 14 luni de la data depozitului sau, dacă prioritatea a fost invocată, de la data priorităţii sunt considerate retrase. Taxele de înregistrare, cercetare documentara şi desemnare sunt restituite.
(1)Cererea de brevet european trebuie să cuprindă:
a)o cerere de eliberare a unui brevet european;
b)o descriere a inventiei;
c)una sau mai multe revendicari;
d)desenele la care se fac referiri în descriere sau în revendicari;
e)un rezumat.
(2)Cererea de brevet european este supusă unei taxe de înregistrare şi unei taxe de cercetare documentara. Aceste taxe se vor plati în termen de o luna de la depunerea cererii.
(3)Cererea de brevet european trebuie să satisfacă condiţiile prevăzute de Regulamentul de aplicare.
(1)Cererea pentru eliberarea brevetului european trebuie să conţină desemnarea statului contractant sau a statelor în care protecţia inventiei este cerută.
(2)Desemnarea statului contractant este supusă plăţii unei taxe de desemnare. Taxele de desemnare se vor plati în termen de 6 luni de la data apariţiei în Buletinul european de brevete a publicării Raportului de cercetare documentara europeană.
(3)Desemnarea statului contractant poate fi retrasă în orice moment până la eliberarea brevetului european. Retragerea desemnării tuturor statelor contractante este considerată ca fiind o retragere a cererii de brevet european. Taxele de desemnare nu se restituie.
Data de depozit a cererii de brevet european este data la care documentele depuse de către solicitant conţin:
a)o menţiune ca se solicita un brevet european;
b)desemnarea cel puţin a unui stat contractant;
c)informaţii care permit stabilirea identităţii solicitantului;
d)o descriere şi una sau mai multe revendicari în una dintre limbile prevăzute în art. 14 paragrafele (1) şi (2), chiar dacă descrierea şi revendicarile nu corespund altor cerinţe ale acestei convenţii.
Cererea de brevet european trebuie să conţină menţionarea inventatorului. Dacă solicitantul nu este acelaşi cu inventatorul sau nu este singurul inventator, atunci menţionarea inventatorului trebuie să cuprindă şi o declaraţie a modului în care solicitantul a obţinut dreptul la brevet.
Cererea de brevet european nu poate cuprinde decât o singura invenţie sau un grup de invenţii legate între ele, astfel încât sa formeze un singur concept inventiv general.
Inventia trebuie să fie dezvaluita în cererea de brevet european într-o maniera clara şi completa, astfel încât să poată fi realizată de către un specialist în domeniul respectiv.
Revendicarile trebuie să definească obiectul pentru care se cere protecţia. Ele trebuie să fie clare, concise şi să fie susţinute de descriere.
Rezumatul foloseşte în special drept mijloc de informare tehnica; el nu poate fi luat în considerare pentru alte scopuri, ca de exemplu: pentru stabilirea limitelor protecţiei cerute şi nici pentru aplicarea art. 54 paragraful (3).
(1)Taxele anuale trebuie să fie plătite Oficiului European de Brevete, conform prevederilor Regulamentului de aplicare privitoare la cererile de brevet european. Aceste taxe sunt datorate pentru al treilea an calculat de la data depozitului cererii, precum şi pentru fiecare an următor.
(2)Când o taxa anuală nu a fost plătită la sau înainte de scadenta, taxa mai poate fi achitată în 6 luni de la scadenta, cu condiţia plăţii unei taxe suplimentare.
(3)Dacă taxa anuală şi, după caz, taxa suplimentară nu au fost plătite la scadenta, cererea de brevet european este considerată retrasă. Oficiul European de Brevete este singurul organ competent sa decidă acest lucru.
(4)Obligaţia de a plati taxele anuale încetează o dată cu plata taxei anuale datorate pentru anul în care este publicată eliberarea brevetului european.
(1)Orice persoană care a depus, conform prevederilor legale, o cerere pentru un brevet, un model de utilitate, un certificat de utilitate sau un certificat de inventator, în sau pentru un stat care face parte din Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale, sau succesorul sau în drepturi beneficiază, pentru efectuarea depozitului unei cereri de brevet european pentru aceeaşi invenţie, de un drept de prioritate pe un termen de 12 luni de la depunerea primei cereri.
(2)Dreptul de prioritate va fi dat de orice depozit care are valoarea unui depozit naţional reglementar, conform legislaţiei naţionale a statului în care a fost constituit sau conform acordurilor bilaterale ori multilaterale, inclusiv prezentei convenţii.
(3)Printr-un depozit naţional reglementar se înţelege orice depozit care este suficient pentru a se stabili data la care a fost depusa cererea, evoluţia ulterioară a cererii neavând nici o importanţa.
(4)O cerere ulterioară este considerată ca fiind o primă cerere de la a carei data de depunere se calculează termenul de prioritate, dacă se referă la acelaşi obiect ca al primei cereri anterioare, depusa în sau pentru acelaşi stat, cu condiţia ca la data de depunere a cererii ulterioare cererea anterioară sa fi fost retrasă, abandonată sau refuzată, fără sa fi fost facuta publică şi fără sa fi rămas sa subziste drepturi asupra ei, precum şi dacă ea nu a constituit baza pe care s-a revendicat deja un drept de prioritate. Cererea anterioară nu mai poate servi ca baza pentru revendicarea unui drept de prioritate.
(5)Dacă primul depozit a fost efectuat într-un stat care nu face parte din Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale, paragrafele (1)-(4) se vor aplica numai în măsura în care, după publicarea unei notificări a Consiliului de administraţie, acest stat acorda, în virtutea unor acorduri bilaterale sau multilaterale, pe baza unui prim depozit efectuat la Oficiul European de Brevete, precum şi pe baza unui prim depozit efectuat în sau pentru orice stat contractant, un drept de prioritate supus condiţiilor şi având efectele echivalente celor prevăzute de Convenţia de la Paris.
(1)Solicitantul unui brevet european care vrea sa beneficieze de prioritatea unei cereri anterioare trebuie să depună o declaraţie de prioritate, o copie a cererii anterioare, iar dacă limba în care a fost redactată cererea anterioară nu este o limbă oficială a Oficiului European de Brevete, o traducere a cererii anterioare în una dintre limbile oficiale. Procedura pentru aplicarea acestei prevederi este detaliată în Regulamentul de aplicare.
(2)În cazul unei cereri de brevet european se pot revendica prioritati multiple, chiar dacă ele provin din state diferite. Dacă este cazul, se pot revendica prioritati multiple pentru aceeaşi revendicare de brevet. Dacă sunt revendicate prioritati multiple, termenul de prioritate se calculează de la data celei mai vechi prioritati.
(3)Dacă se iau în considerare una sau mai multe prioritati pentru cererea de brevet european, atunci dreptul de prioritate acoperă doar acele elemente ale cererii de brevet european care sunt cuprinse în cererea sau în cererile a căror prioritate a fost revendicata.
(4)Dacă anumite elemente ale inventiei pentru care se revendica prioritatea nu sunt cuprinse în revendicarile formulate în cererea anterioară, pentru acordarea priorităţii este suficient ca ansamblul format de documentele cererii anterioare sa dezvaluie clar aceste elemente.
Prin efectul dreptului de prioritate, data priorităţii este considerată ca fiind aceea a depozitului cererii de brevet european pentru aplicarea dispoziţiilor art. 54 paragrafele (2) şi (3) şi ale art. 60 paragraful (2).
(1)Secţia de depozit va examina dacă:
a)cererea de brevet european satisface condiţiile pentru a-i fi acordată o dată de depozit;
b)taxa de înregistrare şi taxa de cercetare documentara au fost plătite la termen;
c)în cazul prevăzut în art. 14 paragraful (2), traducerea cererii de brevet european în limba procedurilor a fost depusa la termen.
(2)Dacă nu poate fi acordată o dată de depozit, secţia de depozit invita solicitantul sa corecteze neregulile constatate, în condiţiile prevăzute prin Regulamentul de aplicare. Dacă aceste nereguli nu sunt remediate în timp util, cererea nu va fi tratata ca fiind o cerere de brevet european.
(3)Dacă taxa de înregistrare şi taxa de cercetare documentara nu au fost plătite în termen sau dacă, în cazul prevăzut în art. 14 paragraful (2), traducerea cererii de brevet european în limba procedurilor nu a fost depusa la timp, cererea de brevet european va fi considerată retrasă.
(1)Dacă unei cereri de brevet european i-a fost acordată o dată de depozit şi dacă cererea nu a fost considerată ca fiind retrasă în virtutea art. 90 paragraful (3), secţia de depozit va examina dacă:
a)sunt satisfacute cerinţele art. 133 paragraful (2);
b)cererea satisface condiţiile de forma prevăzute în Regulamentul de aplicare a acestei prevederi;
c)rezumatul a fost depus;
d)cererea pentru acordarea unui brevet european satisface, în ceea ce priveşte conţinutul sau, dispoziţiile imperative ale Regulamentului de aplicare şi, când este cazul, dacă sunt satisfacute exigenţele acestei convenţii în legătură cu revendicarea priorităţii;
e)taxele de desemnare au fost plătite;
f)menţionarea inventatorului a fost facuta conform art. 81;
g)desenele menţionate la art. 78 paragraful (1) d) au fost depuse la data depozitului cererii.
(2)Atunci când secţia de depozit constata existenta unor deficiente care pot fi corectate, ea va da solicitantului posibilitatea sa remedieze aceste deficiente conform dispoziţiilor Regulamentului de aplicare.
(3)Dacă oricare dintre deficientele constatate după examinarea efectuată conform paragrafului (1) a)-d) nu a fost corectată în conformitate cu Regulamentul de aplicare, cererea de brevet european va fi respinsă; atunci când prevederile la care se referă paragraful (1) d) în legătură cu dreptul de prioritate nu au fost luate în considerare, nerespectarea lor antreneaza pierderea acestui drept pentru cerere.
(4)Dacă, în cazul vizat de paragraful (1) e), taxa de desemnare aferentă unui stat desemnat nu a fost plătită în termen, aceasta desemnare trebuie considerată retrasă.
(5)Atunci când, în cazul la care se referă paragraful (1) f), nu a fost remediata omisiunea mentionarii inventatorului conform dispoziţiilor Regulamentului de aplicare şi sub rezerva excepţiilor prevăzute prin acesta, într-un termen de 16 luni de la data de depozit a cererii de brevet european sau dacă o prioritate este revendicata după data priorităţii, cererea de brevet trebuie considerată retrasă.
(6)Dacă, în cazul vizat de paragraful (1) g), desenele nu au fost depuse la data de depozit a cererii şi dacă nu au fost luate măsuri pentru corectarea acestei situaţii în condiţiile prevăzute de Regulamentul de aplicare, solicitantul trebuie, conform drepturilor conferite de Regulamentul de aplicare, sa aleagă ca fie data de depozit a cererii să fie aceea la care au fost depuse desenele, fie orice referinţe la desenele din cerere să fie considerate suprimate, în condiţiile prevăzute de Regulamentul de aplicare.
(1)Dacă unei cereri de brevet european i-a fost acordată o dată de depozit şi dacă cererea nu a fost considerată retrasă în virtutea art. 90 paragraful (3), divizia de cercetare documentara va redacta raportul de cercetare documentara europeană în forma prescrisă de Regulamentul de aplicare, pe baza revendicarilor şi în legătură cu descrierea şi eventualele desene existente.
(2)Imediat după ce a fost redactat, raportul de cercetare documentara europeană va fi transmis solicitantului, însoţit de copiile tuturor documentelor citate.
(1)O cerere de brevet european va fi publicată cat de repede posibil, după expirarea unei perioade de 18 luni de la data de depozit sau, dacă a fost invocată o prioritate, de la data acestei prioritati. Totuşi, la cererea solicitantului, ea poate fi publicată înainte de expirarea acestei perioade. Ea va putea fi publicată simultan cu publicarea fasciculului de brevet european atunci când eliberarea brevetului a devenit efectivă înainte de expirarea acestei perioade.
(2)Aceasta publicare va cuprinde descrierea, revendicarile şi, dacă este cazul, desenele, asa cum au fost depuse aceste documente, precum şi, în anexa, raportul de cercetare documentara europeană şi rezumatul, în măsura în care aceste ultime documente sunt disponibile înainte de încheierea pregătirilor tehnice întreprinse în vederea publicării. Dacă raportul de cercetare documentara europeană şi rezumatul nu au fost publicate la aceeaşi dată cu cererea, ele vor fi publicate separat.
(1)În urma unei solicitări scrise Oficiul European de Brevete examinează dacă cererea de brevet european şi inventia care face obiectul ei satisfac condiţiile prevăzute de aceasta convenţie.
(2)Cererea de examinare poate fi formulată de către solicitant până la expirarea unui termen de 6 luni de la data la care s-a menţionat publicarea raportului de cercetare documentara europeană în Buletinul european de brevete. Cererea nu este luată în considerare decât după plata taxei de examinare şi nu poate fi retrasă.
(3)Dacă cererea nu a fost formulată înainte de expirarea termenului prevăzut în paragraful (2), cererea de brevet european trebuie considerată ca fiind retrasă.
(1)Consiliul de administraţie poate prelungi termenul în interiorul căruia pot fi depuse cereri pentru examinare dacă s-a stabilit ca cererile de brevet european nu pot fi examinate în timp util.
(2)Dacă Consiliul de administraţie prelungeşte termenul, el poate decide ca terţii să fie abilitaţi să prezinte solicitarea începerii examinării. În astfel de cazuri el va statua regulile corespunzătoare în Regulamentul de aplicare.
(3)Orice decizie a Consiliului de administraţie referitoare la prelungirea termenului nu va afecta decât cererile de brevet european depuse după publicarea acestei decizii în Jurnalul oficial al Oficiului European de Brevete.
(4)Dacă Consiliul de administraţie prelungeşte termenul, el trebuie să ia măsuri în scopul de a restabili termenul iniţial cat mai repede posibil.
(1)Dacă solicitantul unui brevet european a depus o solicitare de începere a examinării înainte ca raportul de cercetare documentara europeană să-i fi fost transmis, el este invitat de Oficiul European de Brevete, după ce i-a fost transmis acest raport, sa declare într-un termen ce i-a fost fixat dacă îşi menţine cererea.
(2)Dacă examinarea unei cereri de brevet european releva ca cererea de brevet sau inventia care face obiectul sau nu satisfac condiţiile prevăzute în prezenta convenţie, divizia de examinare va invita solicitantul, în condiţiile prevăzute de Regulamentul de aplicare şi ori de câte ori este necesar, să depună observaţiile sale într-un termen care-i va fi fixat.
(3)Dacă în termenul ce i-a fost acordat solicitantul nu reuşeşte sa răspundă la orice invitaţie care i-a fost adresată în conformitate cu paragraful (1) sau (2), cererea de brevet european va fi considerată ca fiind retrasă.
(1)Divizia de examinare va respinge o cerere de brevet european dacă este de părere ca aceasta cerere sau inventia care constituie obiectul sau nu satisface condiţiile prevăzute de aceasta convenţie, cu excepţia cazului în care sunt prevăzute în aceasta convenţie alte sancţiuni decât respingerea.
(2)Dacă divizia de examinare apreciază ca cererea de brevet european şi inventia ce face obiectul sau satisfac condiţiile prevăzute de aceasta convenţie, ea hotărăşte acordarea brevetului european pentru statele contractante desemnate, dacă:
a)s-a stabilit, în condiţiile prevăzute de Regulamentul de aplicare, ca solicitantul este de acord cu textul pe care divizia de examinare îl are în vedere la acordare;
b)taxele pentru eliberarea brevetului şi tipărirea fasciculului de brevet au fost plătite în termenul limita prevăzut în Regulamentul de aplicare;
c)taxele anuale şi, după caz, alte taxe suplimentare datorate au fost plătite.
(3)Dacă taxele de acordare a brevetului şi de tipărire a fasciculului de brevet nu au fost plătite la timp, cererea va fi considerată ca fiind retrasă.
(4)Hotărârea de acordare a brevetului european nu va avea efect decât de la data publicării în Buletinul european de brevete a menţiunii privind aceasta acordare. Aceasta menţiune este publicată cel mai devreme la 3 luni după începerea termenului precizat în paragraful (2) b).
(5)Regulamentul de aplicare poate să prevadă ca solicitantul să depună o traducere a revendicarilor cuprinse în textul pe care divizia de examinare îl are în vedere pentru acordare în doua limbi oficiale ale Oficiului European de Brevete, altele decât cea a procedurilor. În acest caz termenul prevăzut la paragraful (4) nu poate fi mai mic de 5 luni. Dacă traducerea nu a fost depusa în termen, cererea este considerată ca fiind retrasă.
(6)La cererea expresă a solicitantului, menţionarea acordării brevetului european va fi publicată înaintea expirării timpului limita, conform paragrafului (4). Aceasta solicitare poate fi facuta numai dacă sunt îndeplinite cerinţele ce decurg din paragrafele (2) şi (5).
Oficiul European de Brevete publică simultan menţiunea acordării brevetului european şi fasciculul de brevet european conţinând descrierea, revendicarile şi, dacă este cazul, desenele.
(1)În termen de 9 luni începând de la data publicării menţiunii de acordare a brevetului european orice persoană poate face opunere la un brevet european acordat de către Oficiul European de Brevete. Opunerea trebuie să fie facuta în scris şi motivată. Ea nu va fi luată în considerare decât după plata taxei de opunere.
(2)Opunerea la un brevet european va afecta acest brevet în toate statele contractante în care acest brevet are efect.
(3)Opunerea poate fi depusa chiar dacă s-a renunţat la brevetul european în toate statele desemnate sau dacă drepturile asupra brevetului european s-au stins pentru toate aceste state.
(4)Terţii care au făcut opunere se constituie parte la procedura de opunere ca şi titularul de brevet european.
(5)Dacă o persoană face dovada ca este înscrisă în Registrul de brevete al unui stat contractant, în urma unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă, în locul titularului precedent, la cererea sa, aceasta persoana trebuie să-l înlocuiască pe titularul precedent pentru statul respectiv. Prin derogare de la art. 118, titularul precedent şi persoana care face dovada drepturilor sale asupra brevetului nu trebuie consideraţi ca fiind titulari comuni, dacă nu cer amândoi aceasta.
Opunerea nu poate să se bazeze decât pe următoarele motive:
a)obiectul brevetului european nu este brevetabil în înţelesul art. 52-57;
b)brevetul european nu dezvaluie inventia suficient de clar şi complet pentru ca un specialist în domeniu sa o poată executa;
c)obiectul brevetului european depăşeşte conţinutul cererii, asa cum a fost ea depusa, sau dacă brevetul a fost eliberat pe baza unei cereri de brevet european divizionare sau a unei noi cereri depuse în conformitate cu art. 61 şi care depăşeşte conţinutul cererii iniţiale, asa cum a fost ea depusa.
(1)Dacă opunerea este acceptată, divizia de opunere trebuie să examineze dacă motivele opunerii menţionate în art. 100 sunt împotriva menţinerii brevetului european.
(2)În cursul examinării opunerii, care trebuie să se desfăşoare în concordanta cu dispoziţiile Regulamentului de aplicare, divizia de opunere trebuie să invite părţile, ori de câte ori este necesar, să prezinte, într-un termen care le va fi fixat de divizia de opunere, observaţiile lor asupra notificărilor ce le sunt adresate sau asupra comunicărilor care emana de la celelalte părţi.
(1)Dacă divizia de opunere apreciază ca motivele opunerii menţionate în art. 100 sunt împotriva menţinerii brevetului european, ea va revoca brevetul.
(2)Dacă divizia de opunere considera ca motivele opunerii menţionate în art. 100 nu sunt împotriva menţinerii brevetului european fără modificări, ea va respinge opunerea.
(3)Dacă divizia de opunere apreciază ca, luând în considerare modificările aduse de titularul brevetului european pe parcursul procedurii de opunere, brevetul şi inventia ce face obiectul acestuia satisfac condiţiile acestei convenţii, ea va hotărî menţinerea brevetului, asa cum a fost el modificat, dacă:
a)în conformitate cu prevederile Regulamentului de aplicare, s-a stabilit ca titularul brevetului european este de acord cu textul pe care divizia de opunere îl are în vedere pentru menţinerea brevetului european;
b)taxa de tipărire pentru un nou fascicul de brevet a fost plătită în termenul prescris în Regulamentul de aplicare.
(4)Dacă taxa de tipărire pentru un nou fascicul de brevet european nu a fost plătită la timp, brevetul european va fi revocat.
(5)Regulamentul de aplicare poate să prevadă ca titularul unui brevet european să depună o traducere a revendicarilor modificate în doua limbi oficiale ale Oficiului European de Brevete, altele decât cea a procedurii. Dacă traducerea nu a fost depusa la timp, brevetul va fi revocat.
Dacă un brevet european a fost modificat în virtutea art. 102 paragraful (3), Oficiul European de Brevete va publică simultan atât menţiunea referitoare la hotărârea privind opunerea, cat şi un nou fascicul de brevet european conţinând, în forma sa modificată, descrierea, revendicarile şi, după caz, desenele.
(1)Fiecare dintre părţile la procedura de opunere suporta cheltuielile pe care le-a cauzat, cu excepţia cazului în care o hotărâre a diviziei de opunere sau a camerei de apel, luată conform Regulamentului de aplicare, va stabili, din motive de echitate, o anumită repartizare a cheltuielilor ocazionate de procedura orala sau de prelevarea probelor.
(2)La cerere, grefa diviziei de opunere va fixa valoarea cheltuielilor ce trebuie plătite în virtutea unei decizii de repartizare a lor. Valoarea cheltuielilor, asa cum au fost ele fixate de către grefa, poate fi corectată printr-o decizie a diviziei de opunere, ca urmare a unei cereri prezentate în termenul stabilit prin Regulamentul de aplicare.
(3)Orice decizie finala a Oficiului European de Brevete privind fixarea valorii cheltuielilor referitoare la executarea ei în statele contractante trebuie considerată ca fiind o decizie finala, luată de o instanţa civilă a statului pe al cărui teritoriu aceasta executare trebuie îndeplinită. Verificarea unei astfel de decizii trebuie să fie limitată numai la autenticitatea ei.
(1)Atunci când s-a făcut o opunere la un brevet european orice terţ care aduce dovada ca a fost introdusă împotriva sa o acţiune în contrafacere, bazată pe acest brevet, poate, după expirarea termenului de opunere, sa intervină în procedura de opunere, cu condiţia ca el să facă o declaraţie de intervenţie într-un termen de 3 luni de la data la care a fost introdusă acţiunea în contrafacere. Aceasta dispoziţie trebuie aplicată tuturor terţilor care aduc dovada ca, după ce titularul de brevet le-a pretins sa înceteze contrafacerea presupusa a acestui brevet, au introdus contra numitului titular o acţiune judecătorească prin care să se constate că nu încalcă brevetul.
(2)Declaraţia de intervenţie trebuie facuta în scris şi motivată. Ea nu va fi luată în considerare decât după ce taxa de opunere a fost plătită. După ce a fost îndeplinită aceasta formalitate intervenţia trebuie considerată ca o opunere, sub rezerva altor dispoziţii din Regulamentul de aplicare.Partea a VI-a Procedura de apel
(1)Sunt susceptibile de apel hotărâri ale secţiei de depozit, ale diviziilor de examinare, ale diviziilor de opunere şi ale diviziei juridice. Apelul are efect suspensiv.
(2)Un apel poate fi formulat împotriva deciziei diviziei de opunere, chiar dacă s-a renunţat la brevetul european pentru toate statele desemnate sau dacă drepturile asupra brevetului european s-au stins pentru toate aceste state.
(3)O hotărâre care nu pune capăt unei proceduri cu privire la una dintre părţi nu poate face obiectul vreunui apel decât împreună cu hotărârea finala, cu excepţia cazului în care hotărârea menţionată nu prevede un apel separat.
(4)Nici un apel nu poate avea ca unic obiect repartizarea cheltuielilor procedurii de opunere.
(5)O decizie care stabileşte valoarea cheltuielilor procedurii de opunere nu poate face obiectul unui apel decât dacă valoarea este superioară celei stabilite prin regulile referitoare la taxe.
Orice parte la procedura, afectată de decizie, poate face apel împotriva acestei decizii, în măsura în care aceasta nu a răspuns pretenţiilor sale. Celelalte părţi la procedura menţionată sunt, de drept, părţi în procedura de apel.
Apelul trebuie depus în forma scrisă la Oficiul European de Brevete în termen de doua luni cu începere de la data notificării hotărârii. Apelul nu trebuie să fie considerat ca fiind formulat decât după plata taxei de apel. În termen de 4 luni începând de la data notificării hotărârii trebuie depus un memoriu scris expunand motivele apelului.
(1)Dacă instanţa a carei hotărâre a fost atacată considera apelul ca fiind admisibil şi fondat, ea trebuie să rectifice hotărârea sa. Aceasta nu se aplică atunci când persoanei care a introdus apelul i se opune în proceduri o altă parte.
(2)Dacă în termen de 3 luni de la primirea motivelor de apel nu s-a luat nici o decizie asupra apelului, apelul trebuie imediat înaintat camerei de apel, fără a face comentarii asupra fondului.
(1)Dacă apelul este admisibil, camera de apel trebuie să examineze dacă apelul este întemeiat.
(2)În cursul examinării apelului, care trebuie să se desfăşoare conform prevederilor Regulamentului de aplicare, camera de apel trebuie să invite părţile, ori de câte ori este necesar, să depună într-un termen pe care îl fixează camera de apel observaţiile lor asupra notificărilor care le sunt adresate sau asupra comunicărilor care emana de la celelalte părţi.
(3)Dacă în termenul ce i-a fost acordat solicitantul nu da curs acestei invitaţii conform paragrafului (2), cererea de brevet european trebuie considerată ca fiind retrasă, cu excepţia cazului în care decizia care face obiectul apelului a fost luată de către divizia juridică.
(1)După examinarea în fond a apelului camera de apel trebuie să hotărască asupra apelului. Ea poate fie sa exercite competentele instanţei care a luat decizia atacată, fie sa trimită acestei instanţe, spre rejudecare, acţiunea.
(2)Atunci când camera de apel trimite cauza pentru rejudecare instanţei care a luat decizia atacată prin apel, motivele şi dispozitivul hotărârii camerei de apel sunt obligatorii pentru acea instanţa, cu condiţia ca faptele cauzei să fie aceleaşi. Dacă hotărârea atacată prin apel a fost luată de secţia de depozit, atunci ratio decidendi a hotărârii camerei de apel este în aceeaşi măsura obligatorie pentru divizia de examinare.
(1)În scopul aplicării uniforme a legii sau dacă se pune o problemă de drept de importanţa fundamentală:
a)camera de apel, fie din oficiu, fie la cererea unei părţi, trebuie să sesizeze Marea Camera de Apel dacă considera ca este necesară o hotărâre în aceste scopuri. Atunci când camera de apel respinge cererea, aceasta trebuie să îşi motiveze refuzul în hotărârea sa finala;
b)preşedintele Oficiului European de Brevete poate supune o problemă juridică Marii Camere de Apel dacă doua camere de apel au luat hotărâri diferite în acea problema.
(2)În cazurile vizate de paragraful (1) a) părţile procedurii de apel sunt aceleaşi în procedura în faţa Marii Camere de Apel.
(3)Decizia Marii Camere de Apel la care se referă paragraful (1) a) leagă camera de apel pentru apelul în instanţa.Partea a VII-a Dispoziţii comune
(1)Hotărârile Oficiului European de Brevete se bazează numai pe motivele sau deciziile asupra cărora părţile interesate îşi pot expune punctul de vedere.
(2)În cadrul procedurii de examinare a cererii de brevet european sau a brevetului european şi în cazul hotărârilor luate în acest sens Oficiul European de Brevete va lua în considerare doar forma redactată care a fost depusa sau acceptată de către solicitant sau de către titularul de brevet.
(1)În cursul procedurii ce se desfăşoară în faţa Oficiului European de Brevete acesta va proceda la analiza din oficiu a faptelor; aceasta analiza nu se limitează doar la faptele invocate sau la cererile prezentate de părţi.
(2)Oficiul European de Brevete nu este obligat sa ţină seama de faptele sau probele pe care părţile nu le-au invocat sau prezentat în timp util.
(1)După publicarea cererii de brevet european orice terţe persoane pot să facă observaţii asupra brevetabilitatii inventiei ce face obiectul cererii de brevet european. Observaţiile se vor face în scris şi se vor motiva. Persoanele terţe nu sunt considerate părţi în cadrul procedurii în faţa Oficiului European de Brevete.
(2)Observaţiile indicate în paragraful (1) se vor comunică solicitantului sau titularului de brevet european care îşi poate defini poziţia faţă de acestea.
(1)Se va recurge la procedura orala, fie din oficiu, atunci când Oficiul European de Brevete va considera necesar, fie pe baza solicitării uneia dintre părţi. Totuşi Oficiul European de Brevete poate să respingă o solicitare de procedura orala ce ar avea loc în faţa aceleiaşi instanţe, dacă părţile, precum şi faptele procedurii au rămas aceleaşi.
(2)Totodată, nu se va recurge, la cererea solicitantului, la procedura orala în faţa secţiei de depozit decât dacă aceasta secţie o considera utila şi dacă se are în vedere respingerea cererii de brevet european.
(3)Procedurile orale ce se desfăşoară în faţa secţiei de depozit, a diviziei de examinare şi a diviziei juridice nu sunt publice.
(4)Procedurile orale şi pronunţarea hotărârii sunt publice în faţa camerelor de apel, a Marii Camere de Apel, după publicarea cererii de brevet european, cat şi în faţa diviziilor de opunere, dacă instanţa sesizată nu hotărăşte altfel, în cazul în care publicitatea ar putea să prezinte dezavantaje grave şi nejustificate, mai ales pentru una dintre părţile procedurii.
(1)În cadrul procedurilor ce se desfăşoară în faţa unei divizii de examinare, de opunere, juridice sau în faţa unei camere de apel sunt permise următoarele mijloace de instrumentare:
a)audierea părţilor;
b)solicitarea de informaţii;
c)prezentarea de documente;
d)audierea martorilor;
e)opinii ale experţilor;
f)inspecţia vizuala;
g)declaraţii scrise sub prestare de jurământ.
(2)Divizia de examinare, de opunere şi camera de apel pot sa insarcineze pe unul dintre membrii lor cu măsurile de instrumentare.
(3)Dacă Oficiul European de Brevete considera necesară depozitia orala a unei părţi, a unui martor sau a unui expert, atunci:
a)citeaza persoana vizata în faţa sa; sau b) solicita, în conformitate cu prevederile art. 131 paragraful (2), ca autorităţile juridice competente ale statului pe teritoriul căruia domiciliază persoana vizata să obţină depozitia acesteia.
(4)Una dintre părţi, un martor sau un expert invitat de către Oficiul European de Brevete poate să ceara Oficiului European de Brevete să fie audiat de către o instanţa competenţa din ţara sa de reşedinţa. La primirea unei astfel de cereri sau dacă în termenul precizat de Oficiul European de Brevete în invitaţia facuta nu se primeşte nici un răspuns, Oficiul European de Brevete poate să ceara unei instanţe competente, conform art. 131 paragraful (2), să obţină depozitia persoanei respective.
(5)Dacă una dintre părţi, un martor sau un expert face o depozitie în faţa Oficiului European de Brevete, acesta poate, dacă considera necesar ca depozitia să se facă sub prestare de jurământ sau într-o formă echivalenta acesteia, sa ceara instanţei juridice competente din ţara de reşedinţa a persoanei vizate sa o audieze din nou în aceste condiţii.
(6)Dacă Oficiul European de Brevete cere instanţei competente prezentarea depoziţiei, atunci el poate cere acesteia obţinerea depoziţiei sub prestare de jurământ sau într-o alta forma echivalenta şi poate să permită unui membru al instanţei interesate sa asiste la audierea părţii, a martorului sau a expertului şi sa-l interogheze, fie prin intermediul respectivei instanţe, fie direct.
Când solicitanţii sau titularii unui brevet european nu sunt aceiaşi pentru diferite state contractante desemnate, în cadrul procedurii în faţa Oficiului European de Brevete ei sunt consideraţi cosolicitanţi sau coproprietari. Unicitatea cererii de brevet sau a brevetului nu este afectată pe parcursul acestei proceduri; îndeosebi, textul cererii de brevet european sau al brevetului european trebuie să fie identic pentru toate statele desemnate, în afară de cazul în care prezenta convenţie prevede altfel.
Oficiul European de Brevete va notifica din oficiu toate hotărârile şi citaţiile, precum şi alte comunicări prin care se stabileşte un anumit termen sau prin care persoanele vizate trebuie atenţionate conform unor prevederi ale prezentei convenţii sau conform unui ordin al preşedintelui Oficiului European de Brevete. În cazuri excepţionale notificările pot fi transmise prin intermediul autorităţilor centrale pentru protecţia proprietăţii industriale ale statelor contractante.
În Regulamentul de aplicare se stabilesc:
a)modul de calcul al termenelor, precum şi condiţiile în care aceste termene pot fi prelungite, în cazul în care birourile Oficiului European de Brevete sau administraţiile la care se face referire în art. 75 paragraful (1) b) nu sunt deschise pentru primirea documentelor sau datorită faptului ca posta nu se distribuie în localităţile în care Oficiul European de Brevete sau administraţiile sus-menţionate sunt situate ori datorită faptului ca serviciile poştale au o întrerupere generală, perturbatie ce rezultă în urma unei astfel de întreruperi;
b)durata minima şi maxima a termenelor stabilite de Oficiul European de Brevete.
(1)Dacă cererea de brevet european urmează să fie respinsă ca urmare a depăşirii termenului stabilit de Oficiul European de Brevete, este respinsă sau este considerată retrasă, atunci efectul legal prevăzut în acest caz nu se produce sau, dacă s-a produs deja, se va anula, dacă solicitantul cere continuarea procedurii pentru cererea de brevet european respectiva.
(2)Solicitarea se va face în scris, în termen de doua luni de la data la care s-a notificat hotărârea privind respingerea cererii de brevet european sau comunicarea prin care cererea de brevet european se considera a fi retrasă. Acţiunea omisa trebuie realizată în acest timp limita. Cererea se ia în considerare doar din momentul plăţii taxelor pentru continuarea procedurii.
(3)Hotărârea asupra cererii o ia instanţa competenţa pentru judecarea acţiunii omise.
(1)Solicitantul sau titularul de brevet european care, în ciuda atenţiei acordate circumstanţelor date, a fost împiedicat să respecte un termen limita impus de Oficiul European de Brevete va fi repus în drepturi, la cerere, dacă nerespectarea termenului, conform Convenţiei, are drept consecinţa directa respingerea cererii de brevet european sau a unei solicitări, considerarea cererii de brevet european ca fiind retrasă, revocarea brevetului european sau pierderea unui alt drept sau a unui mijloc de reparatie.
(2)Cererea de repunere în drepturi se va face în scris în termen de doua luni după înlăturarea cauzei care a determinat întârzierea; în acest termen se va realiza acţiunea omisa. Cererea se va admite doar în timp de un an după expirarea termenului nerespectat. În caz de neplata a unei taxe anuale, termenul prevăzut în art. 86 paragraful (2) se va include în perioada de un an.
(3)Cererea de repunere în drepturi trebuie să cuprindă motivele şi faptele pe care se bazează. Cererea se considera depusa în momentul în care s-a plătit taxa de repunere în drepturi.
(4)Asupra cererii hotărăşte departamentul care trebuie să ia hotărârea asupra acţiunii omise.
(5)Dispoziţiile acestui articol nu se aplică în cazul termenelor prevăzute la paragraful (2), precum şi la art. 61 paragraful (3), art. 76 paragraful (3), art. 78 paragraful (2), art. 79 paragraful (2), art. 87 paragraful (1) şi art. 94 paragraful (2).
(6)Dacă o persoană de buna-credinţa din unul dintre statele contractante a început exploatarea sau a făcut pregatiri efective şi serioase pentru exploatarea unei invenţii ce face obiectul unei cereri de brevet european publicate sau a unui brevet european, în perioada cuprinsă între pierderea drepturilor la care s-a făcut referire în paragraful (1) şi publicarea menţiunii de restabilire a acestor drepturi, aceasta poate să continue exploatarea inventiei numai în întreprinderea sa sau pentru necesităţile acesteia şi fără a plati vreo despăgubire.
(7)Acest articol nu afectează dreptul unui stat contractant de a acorda repunerea în drepturi respectând termenele prevăzute în aceasta convenţie şi autorităţile acestui stat.
(1)Condiţiile prin care o cerere de brevet european sau un brevet european poate fi modificat în cursul procedurilor în faţa Oficiului European de Brevete sunt reglementate în Regulamentul de aplicare. În toate cazurile solicitantul poate, din proprie iniţiativă, sa modifice cel puţin o dată descrierea, revendicarile şi desenele.
(2)O cerere de brevet european sau un brevet european nu poate fi modificat într-un asemenea mod încât obiectul sau să depăşească obiectul cererii iniţiale, asa cum a fost ea înregistrată.
(3)În cazul procedurii de opunere revendicarile brevetului european nu se pot modifica astfel încât să se extindă domeniul de protecţie.
(1)Divizia de examinare sau camera de recurs poate să invite solicitantul sa indice, într-un termen stabilit, ţările în care acesta a depus cereri de brevet naţional pentru inventia - în totalitate sau în parte - care face obiectul cererii de brevet european, precum şi numerele acestor cereri de brevet naţional.
(2)Dacă în termenul stabilit solicitantul nu da curs unei invitaţii, conform paragrafului (1), cererea de brevet european este considerată retrasă.
În absenta unei dispoziţii de procedura din prezenta convenţie, Oficiul European de Brevete ia în considerare principiile admise în general în materie de brevete în statele contractante.
(1)Dreptul Organizaţiei de a cere taxe în profitul Oficiului European de Brevete se prescrie la 4 ani, calculati de la sfârşitul anului calendaristic în care taxa a devenit exigibilă.
(2)Drepturile de opunere ale Organizaţiei la restituirea taxelor sau a supraincasarilor de către Oficiul European de Brevete, la achitarea taxelor, se prescriu la 4 ani, calculati de la sfârşitul anului calendaristic pe parcursul căruia acest drept a luat naştere.
(3)Termenul prevăzut în paragrafele (1) şi (2) se întrerupe în cazul vizat în paragraful (1), printr-o invitaţie la achitarea taxelor, şi în cazul vizat în paragraful (2), printr-o cerere scrisă în vederea exercitării respectivului drept. Acest termen reîncepe să curgă de la data întreruperii sale; el expira cel mai târziu la sfârşitul unei perioade de 6 ani calculati de la sfârşitul anului calendaristic pe parcursul căruia el a început să curgă iniţial, în afară de cazul în care o acţiune a fost introdusă în justiţie pentru valorificarea acestui drept; într-un asemenea caz termenul expira cel mai devreme la sfârşitul perioadei de un an calculat de la data la care hotărârea este considerată definitivă.
Oficiul European de Brevete tine un registru, denumit Registrul european de brevete, în care sunt înscrise datele a căror înregistrare este prevăzută de prezenta convenţie. Înainte de publicarea cererii de brevet european nici o menţiune nu se va inregistra în registru. Registrul este deschis inspecţiei publice.
(1)Accesul la documentele cuprinse în cererile de brevet european, care încă nu au fost publicate, este permis numai cu acordul solicitantului.
(2)Persoana care demonstreaza ca solicitantul unei cereri de brevet european s-a folosit de cererea sa de brevet european pentru a acţiona împotriva sa poate să ceara consultarea dosarului înaintea publicării cererii de brevet european şi fără acordul solicitantului.
(3)În cazul publicării unei cereri de brevet european divizionare sau a unei noi cereri de brevet european, depusa în conformitate cu prevederile art. 61 paragraful (1), orice persoană poate consulta dosarul cererii de brevet european iniţiale înainte de publicarea acesteia şi fără acordul solicitantului.
(4)După publicarea cererii de brevet european actele referitoare la aceasta cerere şi la brevetul european acordat pe baza acestei cereri pot fi consultate la cerere, ţinându-se însă seama de restricţiile prevăzute în Regulamentul de aplicare.
(5)Înainte de publicarea cererii de brevet european Oficiul European de Brevete poate să comunice terţilor şi să facă publice următoarele informaţii:
a)numărul cererii de brevet european;
b)data de înregistrare a cererii de brevet european şi, dacă a fost invocată o prioritate a unei înregistrări anterioare, ziua, statul şi numărul cererii de brevet european anterioare;
c)numele solicitantului;
d)titlul inventiei;
e)statele contractante desemnate.
Oficiul European de Brevete publică periodic:
a)Buletinul european de brevete, cuprinzând datele înscrise în Registrul european de brevete, precum şi orice alte indicaţii a căror publicare este prevăzută de prezenta convenţie;
b)Buletinul oficial al Oficiului European de Brevete, cuprinzând comunicări şi informaţii de ordin general provenind de la preşedintele Oficiului European de Brevete, precum şi orice alte informaţii referitoare la prezenta convenţie şi la aplicarea ei.
(1)Oficiul European de Brevete şi, sub rezerva aplicării dispoziţiilor legislative sau regulamentare vizate în art. 75 paragraful (2), oficiile centrale de proprietate industriala ale statelor contractante îşi comunică, la cerere, toate informaţiile utile cu privire la depozitul cererilor de brevete europene şi naţionale, precum şi la desfăşurarea procedurilor referitoare la respectivele cereri şi la brevetele acordate pe baza acestora.
(2)Prevederile paragrafului (1) sunt aplicabile schimbului de informaţii, pe baza unor acorduri de lucru între Oficiul European de Brevete şi:
a)oficiile centrale de proprietate industriala ale statelor care nu sunt părţi la prezenta convenţie;
b)orice organizaţie interguvernamentală însărcinată cu eliberarea brevetelor;
c)orice alta organizaţie.
(3)Comunicările informaţiilor făcute în conformitate cu paragraful (1) şi paragraful (2) a) şi b) nu sunt supuse restrictiilor prevăzute în art. 128. Consiliul de administraţie poate să decidă ca schimbul de informaţii realizat în conformitate cu paragraful (2) c) nu este supus restrictiilor prevăzute în art. 128, cu condiţia ca organizaţia interesată să se angajeze sa considere informaţiile comunicate ca fiind confidenţiale, până la data publicării cererii de brevet european.
(1)În afară de cazul unor dispoziţii contrare ale prezentei convenţii sau ale legislatiilor naţionale, Oficiul European de Brevete şi instanţele juridice sau alte autorităţi competente ale statelor contractante îşi acorda asistenţa mutuala, la cerere, prin comunicarea informaţiilor sau a dosarelor. Când Oficiul European de Brevete comunică dosarele instanţelor juridice, ministerelor publice sau oficiilor centrale de proprietate industriala, comunicarea nu este supusă restrictiilor prevăzute în art. 128. (2) Pe baza scrisorii rogatorii emanând de la Oficiul European de Brevete instanţele juridice sau alte autorităţi competente ale statelor contractante, în numele Oficiului European de Brevete şi în limita competentei lor, procedează la măsuri de instrumentare sau la alte acţiuni jurisdicţionale.
(1)Oficiul European de Brevete şi oficiile centrale de proprietate industriala ale statelor contractante schimba, la cerere, pentru folosinţă lor proprie şi gratuit, unul sau mai multe exemplare din publicaţiile lor.
(2)Oficiul European de Brevete poate să încheie acorduri referitoare la schimbul sau furnizarea publicaţiilor.
(1)Cu excepţia prevederilor paragrafului (2), în procedurile stabilite prin aceasta convenţie nici o persoană nu este obligată să fie reprezentată printr-un mandatar.
(2)Persoanele fizice sau juridice care nu au domiciliul sau sediul în unul dintre statele contractante trebuie să fie reprezentate, în cadrul procedurilor prevăzute în aceasta convenţie, printr-un mandatar autorizat şi sa acţioneze în toate procedurile stabilite de prezenta convenţie, prin intermediul acestuia, cu excepţia depunerii unei cereri de brevet european; în Regulamentul de aplicare mai pot fi prevăzute şi alte excepţii.
(3)Persoanele fizice sau juridice cu domiciliul ori sediul într-un stat contractant pot sa acţioneze în oricare dintre procedurile stabilite prin aceasta convenţie printr-un angajat; acesta nu trebuie să fie un mandatar autorizat, dar are nevoie de o împuternicire în acest sens, conform Regulamentului de aplicare. Regulamentul de aplicare poate să prevadă dacă şi în ce condiţii un angajat al unei persoane juridice vizate în prezentul paragraf poate să reprezinte şi alte persoane juridice cu sediul pe teritoriul unui stat contractant şi care au relaţii de natura economică cu prima persoana juridică.
(4)Prin Regulamentul de aplicare pot să fie fixate dispoziţii speciale referitoare la reprezentarea comuna a părţilor actionand în comun.
(1)Reprezentarea profesională a persoanelor fizice şi juridice în procedurile stabilite de aceasta convenţie poate fi efectuată doar de mandatarii autorizaţi ale căror nume apar pe o lista ţinuta în acest scop de Oficiul European de Brevete.
(2)Orice persoană fizica care îndeplineşte următoarele condiţii poate fi înscrisă pe lista mandatarilor autorizaţi:
a)să aibă naţionalitatea unuia dintre statele contractante;
b)să aibă sediul firmei sau un loc de muncă pe teritoriul unuia dintre statele contractante;
c)sa treacă examenul european de calificare.
(3)Înscrierea este efectuată la cerere, însoţită de certificate care să precizeze îndeplinirea condiţiilor formulate în paragraful (2).
(4)Persoanele ale căror nume apar pe lista mandatarilor autorizaţi sunt îndreptăţite sa acţioneze în toate procedurile stabilite de prezenta convenţie.
(5)Ca sa acţioneze ca mandatar autorizat, orice persoană al carei nume apare pe lista, conform paragrafului (1), este indreptatita să-şi stabilească un sediu al firmei în oricare stat contractant în care operează prevederile acestei convenţii, ţinând seama de Protocolul privind centralizarea anexat la aceasta convenţie. Autorităţile statului respectiv nu pot retrage aceasta autorizaţie decât în cazurile particulare şi în virtutea legii naţionale a securităţii publice şi ordinii de drept. Înainte de adoptarea unei astfel de măsuri preşedintele Oficiului European de Brevete trebuie să fie consultat.
(6)Preşedintele Oficiului European de Brevete poate, în anumite situaţii, sa accepte o derogare de la prevederile paragrafului (2) a).
(7)Reprezentarea în procedurile stabilite de Convenţie poate fi facuta atât de un mandatar autorizat, cat şi de un avocat autorizat în unul dintre statele contractante şi având un sediu al firmei în acel stat, în măsura în care el este îndreptăţit în statul respectiv sa acţioneze ca mandatar autorizat în materie de brevete de invenţie. Dispoziţiile paragrafului (5) se aplică în acest caz.
(8)Consiliul de administraţie poate adopta măsuri referitoare la:
a)calificarea şi experienta necesară unei persoane pentru admiterea la examenul european de calificare şi organizarea examenului;
b)înfiinţarea sau recunoaşterea unui institut format din persoane îndreptăţite sa acţioneze ca mandatari autorizaţi, în baza examenului european de calificare sau a prevederilor art. 163 paragraful (7);
c)măsuri disciplinare care să fie exercitate de către acel institut sau de către Oficiul European de Brevete asupra acestor persoane.Partea a VIII-a Incidenţa asupra dreptului naţional
(1)Oficiul central de proprietate industriala al unui stat contractant desemnat va aplica procedura de eliberare a unui brevet naţional numai la cererea solicitantului sau a titularului unui brevet european, în următoarele cazuri:
a)dacă cererea de brevet european este considerată retrasă conform art. 77 paragraful (5) sau art. 162 paragraful (4);
b)în alte cazuri prevăzute de legislaţia naţionala în care, conform acestei convenţii, cererea de brevet european a fost respinsă sau retrasă ori este considerată ca fiind retrasă sau dacă brevetul european a fost revocat.
(2)Cererea de transformare trebuie să fie depusa în termen de 3 luni de la data la care cererea de brevet european a fost retrasă sau la care s-a notificat ca cererea este considerată retrasă ori la care s-a luat hotărârea de respingere a cererii sau la care s-a notificat revocarea brevetului european. Efectul prevăzut în art. 66 încetează dacă cererea nu a fost depusa la termen.
(1)Cererea de transformare trebuie să fie depusa la Oficiul European de Brevete. Statele contractante în care solicitantul doreşte sa angajeze procedura de eliberare a unui brevet naţional sunt menţionate în cerere. Aceasta cerere este considerată depusa după plata taxei de transformare. Oficiul European de Brevete transmite cererea la oficiile centrale de proprietate industriala ale statelor care sunt menţionate în cerere şi anexează o copie a dosarului cererii de brevet european sau o copie a dosarului brevetului european.
(2)Totuşi, dacă s-a notificat solicitantului ca cererea de brevet european este considerată retrasă, conform art. 77 paragraful (5), cererea trebuie depusa la oficiul central naţional de proprietate industriala la care cererea menţionată a fost depusa. Sub rezerva dispoziţiilor legislaţiei naţionale referitoare la apărarea naţionala, acest oficiu transmite direct cererea, la care a anexat o copie a cererii de brevet european, la oficiile centrale ale statelor contractante menţionate de solicitant în cererea sa. Prevederea ce face obiectul art. 66 încetează sa producă efect dacă aceasta transmitere nu este efectuată într-un interval de 20 de luni de la data depozitului sau de la data priorităţii, dacă o prioritate a fost invocată.
(1)Pentru o cerere de brevet european transmisă în conformitate cu art. 136 nu se vor pretinde condiţiile formale impuse de prevederile legislaţiei naţionale care sunt diferite de cele impuse de Convenţie sau depăşesc aceste cerinţe.
(2)Oficiul central de proprietate industriala la care se transmite cererea de brevet european poate pretinde ca solicitantul sa îndeplinească următoarele condiţii:
a)să depună taxa de înregistrare naţionala;
b)să depună traducerea, în una dintre limbile oficiale ale statului respectiv, a textului original al cererii sau, dacă este cazul, a textului modificat în cursul procedurii desfăşurate în cadrul Oficiului European de Brevete, pe care solicitantul doreşte sa o supună procedurii naţionale.
(1)Sub rezerva prevederilor art. 139, un brevet european poate fi declarat nul, pe baza legislaţiei unui stat contractant, cu efect asupra teritoriului acestui stat, dacă:
a)obiectul brevetului european nu este brevetabil, conform art. 52-57;
b)brevetul european nu dezvaluie suficient de clar şi complet inventia, astfel încât un specialist în domeniu sa o poată realiza;
c)obiectul brevetului european depăşeşte conţinutul cererii depuse, asa cum a fost ea înregistrată, sau dacă brevetul care s-a eliberat pentru o cerere de brevet european divizionara sau pentru o noua cerere de brevet european, depusa conform art. 61, depăşeşte conţinutul cererii anterioare, asa cum a fost ea înregistrată;
d)protecţia acordată prin brevet european a fost extinsă;
e)titularul brevetului european nu avea dreptul să obţină brevet, conform art. 60 paragraful (1).
(2)Dacă motivele de anulare afectează doar o parte a brevetului european, anularea se va pronunţa printr-o limitare corespunzătoare a acestui brevet. Dacă legislaţia naţionala o permite, limitarea se poate face sub forma modificării revendicarilor, a descrierii sau a desenelor.
(1)În orice stat desemnat o cerere de brevet european sau un brevet european are, din punct de vedere al drepturilor anterioare, acelaşi efect pe care l-ar avea o cerere de brevet naţional sau un brevet naţional faţă de o alta cerere de brevet naţional sau un alt brevet naţional.
(2)O cerere de brevet naţional şi un brevet naţional sunt tratate din punct de vedere al drepturilor anterioare în raport cu un brevet european care desemnează acest stat contractant, ca şi cum acest brevet european ar fi un brevet naţional.
(3)Fiecare stat contractant este liber sa decidă dacă şi în ce condiţii pot fi cumulate protectiile asigurate unei invenţii, expusă simultan, într-o cerere de brevet european sau într-un brevet european şi într-o cerere de brevet naţional sau într-un brevet naţional, având aceeaşi dată de depozit, sau, dacă o prioritate este invocată, aceeaşi dată de prioritate.
Art. 66, 124, 135-137 şi art. 139 se aplică modelelor şi certificatelor de utilitate înregistrate sau depuse în statele contractante ale căror legi prevăd astfel de modele şi certificate.
(1)Taxele anuale pentru brevetul european pot fi percepute numai pentru anii care urmează datei stabilite la art. 86 paragraful (4).
(2)Dacă taxele anuale pentru brevetul european sunt scadente în cele doua luni de la data la care a fost publicată menţiunea acordării brevetului european, aceste taxe se considera valabil plătite dacă aceasta plata s-a efectuat în cadrul termenului menţionat. Nu se va plati nici o taxa suplimentară în baza unei reglementări naţionale.Partea a IX-a Acorduri speciale
(1)Orice grup de state contractante care a prevăzut printr-un acord special ca brevetul european acordat pentru aceste state are un caracter unic pe tot teritoriul lor poate prevedea ca brevetele europene pot fi acordate doar concomitent pentru toate aceste state.
(2)Când orice grup de state contractante a făcut uz de posibilitatea menţionată în paragraful (1), se aplică prevederile acestei părţi.
(1)Grupul de state contractante poate da sarcini suplimentare Oficiului European de Brevete.
(2)În cadrul Oficiului European de Brevete pot fi create instanţe speciale, comune statelor contractante din acest grup, pentru a îndeplini aceste sarcini suplimentare. Preşedintele Oficiului European de Brevete conduce aceste instanţe speciale; art. 10 paragrafele (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
Grupul de state contractante poate prevedea reglementări speciale pentru reprezentarea părţilor în faţa instanţelor menţionate în art. 143 paragraful (2).
(1)Grupul de state contractante poate înfiinţa un comitet restrâns al Consiliului de administraţie, în scopul de a controla activităţile instanţelor speciale create prin art. 143 paragraful (2); Oficiul European de Brevete pune la dispoziţia acestui comitet personalul, sediul şi dotarea materială necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Preşedintele Oficiului European de Brevete este responsabil de activităţile instanţelor speciale în faţa comitetului restrâns al Consiliului de administraţie.
(2)Alcătuirea, competentele şi funcţiile comitetului restrâns sunt stabilite de grupul de state contractante.
În cazul în care Oficiului European de Brevete i-au fost încredinţate, în baza art. 143, sarcini suplimentare, grupul de state contractante suporta cheltuielile rezultate din îndeplinirea de către Organizaţie a acestor sarcini. Dacă în cadrul Oficiului European de Brevete au fost înfiinţate instanţe speciale pentru îndeplinirea acestor sarcini suplimentare, grupul de state contractante suporta cheltuielile pentru personalul, sediul şi materialul necesare pentru aceste instanţe. Art. 39 paragrafele (3) şi (4), art. 41 şi 47 se aplică în mod corespunzător.
Dacă grupul de state contractante a stabilit un barem unic pentru taxele anuale pentru brevetele europene, procentajul prevăzut de art. 39 paragraful (1) este calculat pe baza acestui barem unic; valoarea minima prevăzută la art. 39 paragraful (1) se aplică brevetului unic. Art. 39 paragrafele (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
(1)Art. 74 se aplică dacă grupul de state contractante nu a prevăzut altfel.
(2)Grupul de state contractante poate prevedea ca o cerere de brevet european pentru care aceste state contractante au fost desemnate nu poate fi transferata, nu poate constitui un gaj sau nu poate fi obiectul unei executii forţate decât pentru toate statele contractante şi conform prevederilor acordului special.
(1)Grupul de state contractante poate prevedea ca desemnarea statelor din grup nu se poate face decât în comun, iar desemnarea unuia sau mai multor state este considerată drept desemnare a tuturor statelor grupului.
(2)Dacă Oficiul European de Brevete este oficiul desemnat în sensul art. 153, paragraful (1) al prezentului articol se aplică dacă solicitantul a indicat în cererea internationala ca vrea să obţină un brevet european pentru unul sau mai multe dintre statele desemnate ale grupului. Prezenta prevedere se aplică şi dacă solicitantul desemnează în cererea internationala unul dintre statele contractante ale grupului, dacă legislaţia statului respectiv prevede că desemnarea statului respectiv are efectele unei cereri de brevet european.Partea a X-a Cererea internationala în sensul Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor (PCT)
(1)Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor din 19 iunie 1970, denumit mai jos Tratatul de cooperare, se aplică în conformitate cu prevederile prezentei părţi.
(2)Cererile internaţionale depuse conform Tratatului de cooperare pot constitui un obiect al procedurilor în faţa Oficiului European de Brevete. În asemenea proceduri prevederile acestui tratat se aplică şi se completează cu prevederile acestei convenţii. În cazul unui conflict vor prevala prevederile Tratatului de cooperare. În caz special, pentru o cerere internationala, termenul în care cererea pentru examinare trebuie să fie depusa conform art. 94 paragraful (2) nu expira înainte de perioada prevăzută de art. 22 sau 39 din Tratatul de cooperare, dacă este cazul.
(3)O cerere internationala pentru care Oficiul European de Brevete acţionează ca oficiu desemnat sau oficiu ales este considerată cerere de brevet european.
(4)În măsura în care în aceasta convenţie se face referire la Tratatul de cooperare, acea referire include regulile din acest tratat.
(1)Oficiul European de Brevete poate acţiona ca oficiu receptor în sensul art. 2(xv) din Tratatul de cooperare, dacă solicitantul este un rezident sau un naţional al unui stat contractant la aceasta convenţie, faţă de care Tratatul de cooperare a intrat în vigoare.
(2)Oficiul European de Brevete poate, de asemenea, acţiona ca oficiu receptor, dacă solicitantul este un rezident sau un naţional al unui stat care nu este stat contractant la aceasta convenţie, dar care este stat contractant la Tratatul de cooperare şi care a încheiat un acord cu Organizaţia, prin care Oficiul European de Brevete acţionează ca oficiu receptor conform prevederilor Tratatului de cooperare, în locul oficiului naţional din acest stat.
(3)Sub rezerva aprobării prealabile a Consiliului de administraţie, Oficiul European de Brevete poate acţiona, de asemenea, ca oficiu receptor pentru oricare alt solicitant, în conformitate cu acordul încheiat între Organizaţie şi Biroul Internaţional al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale.
(1)Dacă solicitantul alege Oficiul European de Brevete ca oficiu receptor pentru cererea sa internationala, el trebuie să o depună direct la Oficiul European de Brevete. Totuşi se aplică dispoziţiile art. 75 paragraful (2).
(2)În cazul în care o cerere internationala este depusa la Oficiul European de Brevete prin intermediul oficiului central de proprietate industriala competent, statele contractante interesate iau toată măsurile necesare pentru a asigura transmiterea cererii Oficiului European de Brevete în timp util, astfel ca acesta să poată îndeplini la timp condiţiile pentru transmiterea cererii internaţionale conform Tratatului de cooperare.
(3)Fiecare cerere internationala este condiţionată de plată unei taxe de transmitere care trebuie să fie achitată într-o luna de la primirea cererii.
(1)Oficiul European de Brevete acţionează ca oficiu desemnat în sensul art. 2(xiii) din Tratatul de cooperare pentru acele state contractante părţi la aceasta convenţie, pentru care Tratatul de cooperare a intrat în vigoare şi care sunt desemnate în cererea internationala, dacă solicitantul informează în cererea internationala oficiul receptor ca doreşte să obţină un brevet european pentru aceste state. Aceasta prevedere se aplică dacă în cererea internationala solicitantul desemnează un stat contractant a cărui legislaţie naţionala stipulează ca desemnarea acelui stat are efectul unei cereri de brevet european.
(2)Când Oficiul European de Brevete acţionează ca oficiu desemnat, diviziile de examinare sunt competente în luarea hotărârilor prevăzute în art. 25 paragraful (2) a) din Tratatul de cooperare.
(1)Oficiul European de Brevete acţionează ca administraţie însărcinată cu cercetarea documentara internationala în sensul cap. I al Tratatului de cooperare, pentru solicitanţii care sunt rezidenţi sau naţionali ai unui stat contractant pentru care Tratatul de cooperare a intrat în vigoare, în condiţiile încheierii unui acord între Organizaţie şi Biroul Internaţional al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale.
(2)Sub rezerva aprobării prealabile a Consiliului de administraţie, Oficiul European de Brevete acţionează, de asemenea, ca administraţie însărcinată cu cercetarea documentara internationala pentru orice alt solicitant, conform unui acord încheiat între Organizaţie şi Biroul Internaţional al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale.
(3)Camerele de apel sunt competente în luarea unei hotărâri asupra unui protest făcut de un solicitant împotriva unei taxe suplimentare pentru cercetare documentara internationala aplicată de Oficiul European de Brevete, conform art. 17 paragraful (3) a) din Tratatul de cooperare.
(1)Oficiul European de Brevete acţionează ca administraţie însărcinată cu examinarea preliminară internationala în sensul cap. II al Tratatului de cooperare, pentru solicitanţii care sunt rezidenţi sau naţionali ai unui stat contractant legat de acest capitol, în condiţiile încheierii unui acord între Organizaţie şi Biroul Internaţional al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale.
(2)Sub rezerva aprobării prealabile a Consiliului de administraţie, Oficiul European de Brevete acţionează, de asemenea, ca administraţie însărcinată cu examinarea preliminară internationala pentru orice alt solicitant, conform unui acord încheiat între Organizaţie şi Biroul Internaţional al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale.
(3)Camerele de apel sunt competente în luarea unei hotărâri asupra unui protest făcut de un solicitant împotriva unei taxe suplimentare aplicate de Oficiul European de Brevete conform art. 34 paragraful (3) a) al Tratatului de cooperare.
Oficiul European de Brevete acţionează ca oficiu ales în sensul art. 2(xiv) din Tratatul de cooperare, dacă solicitantul a ales oricare dintre statele desemnate, conform art. 153 paragraful (1) sau art. 149 paragraful (2), pentru care cap. II al acestui tratat a intrat în vigoare. Sub rezerva aprobării prealabile a Consiliului de administraţie, aceasta prevedere se aplică acolo unde solicitantul este rezident sau naţional al unui stat care nu este parte la acest tratat sau care nu este legat de cap. II al acestui tratat, în măsura în care el este una dintre persoanele căreia Adunarea Uniunii de Cooperare Internationala în Domeniul Brevetelor a decis sa îi permită, conform art. 31 paragraful (2) b) din Tratatul de cooperare, să facă o cerere de examinare preliminară internationala.
(1)Fără a prejudicia prevederile paragrafelor (2), (3) şi (4), raportul de cercetare documentara internationala prevăzut la art. 18 din Tratatul de cooperare sau orice declaraţie facuta în baza art. 17 paragraful (2) a) din acest tratat şi publicarea lor în baza art. 21 din acest tratat înlocuiesc raportul de cercetare documentara europeană şi menţiunea publicării lui în Buletinul european de brevete.
(2)Sub rezerva hotărârilor Consiliului de administraţie menţionate la paragraful (3):
a)este întocmit un raport suplimentar de cercetare documentara europeană pentru toate cererile internaţionale;
b)solicitantul trebuie să plătească taxa de cercetare documentara în acelaşi timp cu taxa naţionala prevăzută în art. 22 paragraful (1) sau art. 39 paragraful (1) din Tratatul de cooperare. Dacă taxa de cercetare documentara nu a fost plătită la termen, cererea este considerată retrasă.
(3)Consiliul de administraţie poate hotărî în ce condiţii şi în ce măsura:
a)se renunţa la raportul suplimentar de cercetare documentara;
b)taxa de cercetare este redusă.
(4)Consiliul de administraţie poate anula în orice moment hotărârile luate în baza paragrafului (3).
(1)Publicarea, în baza art. 21 din Tratatul de cooperare, a cererii internaţionale pentru care Oficiul European de Brevete este oficiu desemnat înlocuieşte, sub rezerva dispoziţiilor paragrafului (3), publicarea cererii de brevet european şi este menţionată în Buletinul european de brevete. Totuşi cererea nu este considerată ca fiind inclusă în stadiul tehnicii, în sensul art. 54 paragraful (3), dacă condiţiile formulate în paragraful (2) nu sunt îndeplinite.
(2)Cererea internationala trebuie să fie remisă Oficiului European de Brevete în una dintre limbile sale oficiale. Solicitantul trebuie să plătească Oficiului European de Brevete taxa naţionala prevăzută la art. 22 paragraful (1) sau la art. 39 paragraful (1) din Tratatul de cooperare.
(3)Dacă cererea internationala este publicată într-o alta limba decât una dintre limbile oficiale ale Oficiului European de Brevete, acesta publică cererea internationala remisă, în condiţiile prevăzute în paragraful (2). Sub rezerva dispoziţiilor art. 67 paragraful (3), protecţia provizorie, conform art. 67 paragrafele (1) şi (2), nu este asigurata decât de la data acestei publicari.Partea a XI-a Dispoziţii tranzitorii
(1)Statele la care se face referire în art. 169 paragraful (1) îşi numesc reprezentanţii în Consiliul de administraţie; la convocarea Guvernului Republicii Federale Germania, Consiliul de administraţie se reuneste nu mai târziu de doua luni după intrarea în vigoare a prezentei convenţii, în special în vederea alegerii preşedintelui Oficiului European de Brevete.
(2)Durata mandatului primului preşedinte al Consiliului de administraţie, numit după intrarea în vigoare a prezentei convenţii, este de 4 ani.
(3)Durata mandatului celor 2 membri aleşi ai primului Birou al Consiliului de administraţie constituit după intrarea în vigoare a prezentei convenţii este de 5 şi, respectiv, 4 ani.
(1)Până la adoptarea statutului funcţionarilor angajaţi permanent şi a regimului aplicat celorlalţi angajaţi ai Oficiului European de Brevete, Consiliul de administraţie şi preşedintele Oficiului European de Brevete, fiecare în cadrul competentei sale, recruteaza personalul necesar şi încheie în acest scop contracte pe durata limitată. Consiliul de administraţie poate stabili principii generale referitoare la recrutare.
(2)Într-o perioadă tranzitorie, căreia îi fixează termenul, Consiliul de administraţie, după consultarea preşedintelui Oficiului European de Brevete, poate să numească în calitate de membri ai Marii Camere de Apel sau ai camerelor de apel tehnicieni ori jurişti, aparţinând jurisdictiilor naţionale sau serviciilor naţionale ale statelor contractante, care îşi pot continua asumarea funcţiilor în cadrul acestor jurisdicţii sau servicii naţionale. Ei pot fi numiţi pentru o perioadă mai mica de 5 ani, dar nu mai mica de un an, şi pot fi renumiti în funcţiile lor.
(1)Primul exerciţiu bugetar al Organizaţiei se întinde de la data intrării în vigoare a prezentei convenţii până la 31 decembrie a aceluiaşi an. Dacă acest exerciţiu începe în cursul celui de-al doilea semestru, el se întinde până la 31 decembrie a anului următor.
(2)Bugetul primului exerciţiu este stabilit de îndată ce este posibil, după intrarea în vigoare a prezentei convenţii. În asteptarea vărsământului contribuţiilor statelor contractante, prevăzute în art. 40 şi aferente primului buget, aceste state fac, la cererea Consiliului de administraţie şi în limita nivelului sumei fixate, plati anticipate care se scad din contribuţiile acestora aferente acestui buget. Plăţile anticipate sunt determinate conform cheii de repartiţie la care se face referire în art. 40. Dispoziţiile art. 39 paragrafele (3) şi (4) se aplică plăţilor anticipate.
(1)Cererile de brevet european pot fi prezentate la Oficiul European de Brevete de la data fixată de către Consiliul de administraţie la propunerea preşedintelui Oficiului.
(2)La propunerea preşedintelui Oficiului European de Brevete Consiliul de administraţie poate să decidă ca, începând cu data la care se face referire în paragraful (1), instrumentarea cererilor de brevet european va putea fi limitată. Aceasta limitare se referă la anumite domenii tehnice. Totuşi cererile de brevet european trebuie, în orice caz, să facă obiectul unei examinari pentru a se determina dacă le poate fi acordată o dată de depozit.
(3)Dacă o decizie a fost luată în virtutea paragrafului (2), Consiliul de administraţie nu mai poate limita ulterior instrumentarea cererilor de brevet european.
(4)Dacă instrumentarea unei cereri de brevet european nu poate fi continuată datorită limitării aduse procedurii în virtutea paragrafului (2), Oficiul European de Brevete îi notifica aceasta solicitantului şi îi indica faptul ca poate prezenta o cerere pentru transformare. Ca urmare a acestei notificări, cererea de brevet european se considera retrasă.
(1)În perioada tranzitorie a carei durata este fixată de Consiliul de administraţie şi prin derogare de la art. 134 paragraful (2), poate fi înscrisă pe lista mandatarilor autorizaţi orice persoană fizica care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)are naţionalitatea unuia dintre statele contractante;
b)are sediul firmei sau locul de muncă pe teritoriul unuia dintre statele contractante;
c)este abilitata, în domeniul brevetelor de invenţie, sa reprezinte persoane fizice sau juridice în faţa oficiului central de proprietate industriala al statului contractant pe teritoriul căruia aceasta persoana are sediul firmei sau locul de muncă.
(2)Înregistrarea este facuta pe baza unei cereri însoţite de o atestare care este furnizată de oficiul central de proprietate industriala şi care indica îndeplinirea condiţiilor la care se face referire în paragraful (1).
(3)Atunci când într-un stat contractant abilitarea la care se face referire în paragraful (1) c) nu este condiţionată de existenta unei calificări profesionale speciale, persoanele care solicită înregistrarea lor pe lista şi care activează în domeniul brevetelor de invenţie în faţa oficiului central de proprietate industriala al statului respectiv trebuie să fi activat în aceasta calitate, în mod curent, timp de cel puţin 5 ani. Totodată, persoanele a căror calificare profesională de a asigura, în materie de brevete de invenţie, reprezentarea persoanelor fizice sau juridice în faţa oficiului central de proprietate industriala al unuia dintre statele contractante este recunoscută oficial, în conformitate cu reglementările stabilite în acest stat, nu mai fac obiectul condiţiei de a fi exercitat profesia. Atestarea furnizată de oficiul central de proprietate industriala trebuie să indice ca solicitantul satisface una dintre condiţiile prevăzute în acest paragraf.
(4)Preşedintele Oficiului European de Brevete poate acorda o derogare:
a)de la condiţia la care se face referire în paragraful (3) prima fraza, în cazul în care solicitantul dovedeşte ca a dobândit calificarea cerută în alt fel:
b)în cazuri speciale, de la cerinţa paragrafului (1) a).
(5)Preşedintele Oficiului European de Brevete acorda o derogare de la condiţia la care se face referire în paragraful (1) a), în cazul în care la data de 5 octombrie 1973 solicitantul îndeplinea condiţiile la care se face referire în paragraful (1) b) şi c).
(6)Persoanele care au sediul firmei sau locul de muncă pe teritoriul unui stat care a aderat la prezenta convenţie cu mai puţin de un an înaintea datei de încheiere a perioadei tranzitorii prevăzute în paragraful (1) sau după această dată pot ca, în condiţiile prevăzute în paragrafele (1)-(5), într-o perioadă de un an, calculată de la data intrării în vigoare a aderării respectivului stat, să fie înscrise pe lista mandatarilor autorizaţi.
(7)După expirarea perioadei tranzitorii şi fără a fi supusă măsurilor disciplinare luate în baza art. 134 paragraful (8) c), orice persoană care a fost înscrisă pe lista mandatarilor autorizaţi în perioada tranzitorie rămâne înscrisă sau, la cerere, este reinscrisa, cu condiţia de a îndeplini cerinţa menţionată la paragraful (1) b).Partea a XII-a Dispoziţii finale
(1)Regulamentul de aplicare, Protocolul privind recunoaşterea, Protocolul privind privilegiile şi imunităţile, Protocolul privind centralizarea şi Protocolul privind interpretarea art. 69 fac parte integrantă din prezenta convenţie.
(2)În caz de divergenta între textul prezentei convenţii şi textul Regulamentului de aplicare, prevederile Convenţiei primeaza.
(1)Prezenta convenţie este deschisă pentru semnare până la 5 aprilie 1974 statelor care au participat la Conferinţa interguvernamentală pentru instituirea unui sistem european de eliberare a brevetelor sau care au fost informate despre ţinerea acestei conferinţe şi cărora li s-a oferit dreptul de a lua parte la aceasta.
(2)Prezenta convenţie este supusă ratificării; instrumentele de ratificare se depun la Guvernul Republicii Federale Germania.
(1)Prezenta convenţie este deschisă aderării:
a)statelor la care se face referire în art. 165 paragraful (1);
b)oricărui stat european, la invitaţia Consiliului de administraţie.
(2)Orice stat care a fost parte la prezenta convenţie şi care, prin aplicarea art. 172 paragraful (4), a încetat sa mai fie parte poate să redevina parte la Convenţie prin aderare la aceasta.
(3)Instrumentele de aderare se depun la Guvernul Republicii Federale Germania.
(1)Singurele rezerve pe care le poate exprima fiecare stat contractant, la semnare sau la depunerea instrumentelor sale de ratificare sau de aderare, sunt cele prevăzute în paragraful (2).
(2)Fiecare stat contractant îşi poate rezerva dreptul de a prevedea ca:
a)brevetele europene, în măsura în care acestea conferă protecţie produselor chimice, farmaceutice sau alimentare, ca atare, sunt fără efect sau pot fi anulate conform dispoziţiilor în vigoare pentru brevetele naţionale; aceasta rezerva nu afectează protecţia conferita de brevet în măsura în care acesta implica fie un procedeu de fabricaţie sau de utilizare a unui produs chimic, fie un procedeu de fabricaţie a unui produs farmaceutic sau alimentar;
b)brevetele europene, în măsura în care conferă protecţie procedeelor agricole sau horticole, altele decât cele la care se aplică art. 53 lit. b), sunt lipsite de efect sau pot fi anulate conform dispoziţiilor în vigoare pentru brevetele naţionale;
c)brevetele europene au o durată mai mica de 20 de ani, conform dispoziţiilor în vigoare pentru brevetele naţionale;
d)nu este legat prin Protocolul privind recunoaşterea.
(3)Orice rezerva exprimată de un stat contractant are efect pe o perioadă de maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei convenţii. Totuşi, în cazul în care un stat contractant îşi exprima rezervele la care se face referire în paragraful (2) a) şi b), în ceea ce priveşte respectivul stat, Consiliul de administraţie poate prelungi această perioadă cu cel mult 5 ani, pentru toate sau pentru o parte din rezervele exprimate, cu condiţia ca acest stat să prezinte cel târziu cu un an înaintea expirării perioadei de 10 ani o cerere motivată permitand Consiliului de administraţie sa decidă ca acest stat nu este în măsura de a renunţa la respectiva rezerva la expirarea perioadei de 10 ani.
(4)Orice stat contractant care a exprimat o rezervă o va retrage de îndată ce circumstanţele o permit. Retragerea este efectuată printr-o notificare adresată Guvernului Republicii Federale Germania; aceasta retragere îşi produce efectul după data primirii de către guvern a acestei notificări.
(5)Orice rezerva exprimată în virtutea paragrafului (2) a), b) sau c) se extinde asupra brevetelor europene acordate pe baza cererilor de brevet european depuse în perioada în cursul căreia rezerva îşi produce efectul. Efectele acestei rezerve subzistă pe toată durata acestor brevete.
(6)Fără a contraveni dispoziţiilor paragrafelor (4) şi (5), orice rezerva îşi încetează efectul la încheierea perioadei la care se face referire în paragraful (3) prima fraza sau, dacă această perioadă a fost extinsă, la încheierea perioadei de extindere.
(1)Orice stat contractant poate declara, în instrumentul sau de ratificare sau de aderare, ori poate informa Guvernul Republicii Federale Germania printr-o notificare, oricând după aceea, ca aceasta convenţie se aplică unuia sau mai multor teritorii pentru care îşi asuma responsabilitatea relaţiilor externe. Brevetele europene acordate pentru acest stat contractant sunt, de asemenea, valabile pe teritoriile pentru care aceasta declaraţie produce efect.
(2)Dacă declaraţia la care se face referire în paragraful (1) este inclusă în instrumentul de ratificare sau de aderare, aceasta îşi produce efectul la aceeaşi dată ca şi ratificarea sau aderarea; dacă declaraţia se face în cadrul unei notificări ulterioare depunerii documentului de ratificare sau de aderare, aceasta notificare îşi produce efectul după 6 luni de la data primirii acesteia de către Guvernul Republicii Federale Germania.
(3)Orice stat contractant poate să declare oricând ca aceasta convenţie încetează să se aplice unora sau tuturor teritoriilor pentru care el a făcut o declaraţie în virtutea paragrafului (1). Aceasta declaraţie are efect după un an de la data la care Guvernul Republicii Federale Germania a primit notificarea.
(1)Prezenta convenţie intră în vigoare la 3 luni de la depunerea ultimului instrument de ratificare sau de aderare dintre cele 6 state pe teritoriul cărora numărul total de cereri de brevet european depuse în anul 1970 se ridica la cel puţin 180.000 pentru toate aceste state.
(2)Orice ratificare sau aderare ulterioară intrării în vigoare a prezentei convenţii are efect în prima zi a celei de-a treia luni de la depunerea instrumentului de ratificare sau de aderare.
(1)Orice stat care ratifica prezenta convenţie sau adera la aceasta, după intrarea în vigoare a acesteia, plăteşte Organizaţiei o cotizatie iniţială care nu este rambursabila.
(2)Cotizatia iniţială reprezintă 5% din suma calculată prin aplicarea procentajului obţinut pentru statul în cauza la data la care ratificarea sau aderarea îşi produce efectul, conform cheii de repartiţie - prevăzută în art. 40 paragrafele (3) şi (4) - a contribuţiilor financiare speciale datorate de alte state contractante cu privire la exerciţiile bugetare anterioare.
(3)În cazul în care nu au fost cerute contribuţii financiare speciale pentru exerciţiul bugetar care urmează imediat datei prevăzute în paragraful (2), cheia de repartiţie la care se face referire în respectivul paragraf este acea cheie care s-ar fi aplicat statului în cauza pentru ultimul exerciţiu bugetar cu privire la care au fost cerute contribuţiile financiare speciale.
Prezenta convenţie se încheie pe o durată nelimitată.
(1)Prezenta convenţie poate fi revizuită ca urmare a unei conferinţe a statelor contractante.
(2)Conferinţa se pregăteşte şi se convoacă de către Consiliul de administraţie. Dezbaterile sunt valabile dacă cel puţin trei pătrimi din numărul statelor părţi la Convenţie sunt reprezentate. Pentru a fi adoptat, textul revizuit al Convenţiei trebuie să fie aprobat de către cele trei pătrimi din numărul statelor părţi la Convenţie, reprezentate şi votante la conferinţa. Abţinerea nu se va considera ca un vot.
(3)Textul revizuit al Convenţiei intră în vigoare după depunerea instrumentelor de ratificare sau de aderare de către un număr de state determinat în cadrul conferintei şi la data fixată de aceasta.
(4)Statele care, la data intrării în vigoare a Convenţiei revizuite, nu au ratificat sau nu au aderat la aceasta încetează de a fi părţi la prezenta convenţie începând de la acea data.
(1)Orice diferend între statele contractante referitor la interpretarea sau aplicarea prezentei convenţii, care nu a fost rezolvat pe cale de negociere, este, la cererea unuia dintre statele interesate, supus Consiliului de administraţie, care se straduieste sa determine un acord între statele respective.
(2)Dacă nu se ajunge la un astfel de acord în termen de 6 luni de la data la care Consiliul de administraţie a fost sesizat asupra diferendului, oricare dintre statele în cauza poate supune diferendul Curţii Internaţionale de Justiţie, în vederea luării unei decizii obligatorii pentru părţile în cauza.
Orice stat contractant poate oricând sa denunţe prezenta convenţie. Denunţarea este notificată Guvernului Republicii Federale Germania. Ea are efect la un an de la data primirii acestei notificări.
(1)În cazul în care un stat adera ca parte la Convenţie în virtutea art. 172 paragraful (4) sau a art. 174, el nu aduce atingere drepturilor obţinute anterior în virtutea prezentei convenţii.
(2)Cererile de brevet european care sunt în lucru la data la care un stat desemnat încetează să fie parte la Convenţie continua să fie tratate de Oficiul European de Brevete, în ceea ce priveşte statul respectiv, ca şi cum Convenţia, asa cum este în vigoare după această dată, ar fi aplicată statului respectiv.
(3)Dispoziţiile paragrafului (2) sunt aplicabile brevetelor europene, în privinta cărora, la data menţionată în paragraful (2), o opunere este în lucru sau perioada de opunere nu a expirat încă.
(4)Prezentul articol nu aduce atingere dreptului unui stat care a încetat să fie parte la prezenta convenţie de a aplica brevetelor europene dispoziţiile textului Convenţiei la care acesta a fost parte.
(1)Oricărui stat care a încetat să fie parte la prezenta convenţie în conformitate cu art. 172 paragraful (4) sau art. 174 nu i se rambursează de către Organizaţie contribuţiile financiare speciale pe care le-a vărsat în baza art. 40 paragraful (2), decât la data şi în condiţiile în care Organizaţia rambursează contribuţiile financiare speciale care i-au fost vărsate de către alte state în cursul aceluiaşi exerciţiu bugetar.
(2)Sumele al căror nivel corespunde procentajului aplicat taxelor percepute pentru menţinerea în vigoare a brevetelor europene în statul la care se face referire în paragraful (1), asa cum sunt definite în art. 39, sunt datorate de acest stat chiar şi după ce acesta a încetat să fie parte la prezenta convenţie; nivelul sumelor este cel care trebuia vărsat de statul în cauza la data la care el a încetat să fie parte la prezenta convenţie.
(1)Prezenta convenţie este redactată într-un exemplar în limbile engleza, franceza şi germană, ce se depune la arhiva Guvernului Republicii Federale Germania, cele trei texte fiind egal autentice.
(2)Textele prezentei convenţii, scrise în limbile oficiale ale statelor contractante, altele decât cele la care se face referire în paragraful (1), şi autorizate de Consiliul de administraţie, sunt considerate texte oficiale. În caz de obiecţii asupra interpretării diferitelor texte, textele la care se face referire în paragraful (1) sunt autentice.
(1)Guvernul Republicii Federale Germania va elibera copii certificate conforme ale prezentei convenţii şi le va transmite guvernelor statelor semnatare sau care au aderat.
(2)Guvernul Republicii Federale Germania notifica guvernelor statelor la care se face referire în paragraful (1):
a)orice semnare;
d)depunerea oricărui instrument de ratificare sau de aderare;
c)orice rezerva sau orice retragere a unei rezerve în conformitate cu dispoziţiile art. 167;
d)orice declaraţie sau notificare primită conform dispoziţiilor art. 168;
e)data intrării în vigoare a prezentei convenţii;
f)orice denunţare primită conform dispoziţiilor art. 174 şi data la care denunţarea are efect.
(3)Guvernul Republicii Federale Germania înregistrează prezenta convenţie la Secretariatul O.N.U.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.