Decizie nr. 756 din 7 iunie 2011

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Partidul Democrat Liberal - Organizaţia Judeţeană Iaşi şi de Mihai Miron în Dosarul nr. 4.389/866/2009 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile de lege criticate reglementează o procedură necontencioasă, în conformitate cu prevederile art. 331 şi următoarele din Codul de procedură civilă, părţile având posibilitatea de a ataca cu recurs încheierea pronunţată de instanţa judecătorească.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 aprilie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 4.389/866/2009, Tribunalul Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Partidul Democrat Liberal - Organizaţia Judeţeană Iaşi şi de Mihai Miron într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea cererii de suspendare a executării Încheierii nr. 722 din 11 decembrie 2009 a Judecătoriei Paşcani, prin care a fost validată alegerea primarului din comuna Valea Seacă.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, prin faptul că instanţa de judecată a respins cererile de intervenţie în nume propriu şi a validat alegerea primarului comunei în mod nelegal, încălcându-se astfel dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 din Constituţie.

Tribunalul Iaşi - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece accesul liber la justiţie nu presupune accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti sunt de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate stabili reguli speciale de procedură, în considerarea unor situaţii speciale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, pentru următoarele motive: din examinarea prevederilor de lege criticate se observă că acestea reprezintă norme de procedură necontencioasă, care atribuie judecătorului desemnat competenţa de a dispune asupra alegerii primarului. Într-adevăr, potrivit art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, este atributul exclusiv al legiuitorului să reglementeze procedura de judecată şi căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, dar, în exercitarea acestui atribut, legiuitorul nu poate face abstracţie de celelalte norme şi principii privind drepturile şi libertăţile consacrate prin Legea fundamentală şi prin actele juridice internaţionale la care România este parte, a căror respectare este obligatorie.

Sub acest aspect, soluţia legislativă criticată nu asigură garanţiile efective ale dreptului la un proces echitabil, care presupune dreptul oricărei persoane interesate de a se adresa unei instanţe independente şi imparţiale, instituite de lege, ce va hotărî asupra încălcării drepturilor şi libertăţilor sale cu caracter civil. Astfel, în absenţa posibilităţii de a contesta hotărârea judecătorului cu privire la validarea alegerii primarului, textul de lege criticat nu asigură persoanelor care justifică un interes legitim dreptul de a accede şi de a participa la o procedură judiciară, caracterizată de principiul contradictorialităţii şi al echilibrului procesual al părţilor, ca garanţii ale unui proces echitabil.

De altfel, aceeaşi concluzie rezultă şi din examinarea prevederilor Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, care nu instituie reguli cu privire la posibilitatea de a contesta hotărârea de validare sau invalidare a alegerii primarului, ci face doar o simplă trimitere la dispoziţiile Legii nr. 215/2001, care, în această materie, nu asigură garanţiile unui proces echitabil. Astfel art. 99 alin. (5) din Legea nr. 67/2004 stabileşte că, pentru primar, dosarul format se înaintează de către biroul electoral de circumscripţie, în cel mult 48 ore, la judecătoria sau, după caz, la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, iar în cazul primarului general al municipiului Bucureşti, la Tribunalul Bucureşti, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată.

De asemenea, art. 121 alin. (1) din Legea nr. 67/2004 stabileşte că judecarea de către instanţă a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a oricăror altor cereri prevăzute de lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului. Chiar în aceste condiţii, apreciem că dispoziţiile art. 121 alin. (1) din lege nu sunt aplicabile în cazul contestării hotărârii de validare sau invalidare a alegerii primarului, de vreme ce o asemenea contestaţie nu este prevăzută de lege.

În plus, observă că soluţia legislativă în vigoare, prevăzută de art. 58 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, este rezultatul mai multor modificări legislative, care în timp au consacrat reguli procedurale diferite în ceea ce priveşte validarea alegerii primarului, unele dintre acestea în deplină concordanţă cu prevederile art. 21 din Constituţie şi ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, art. 58 alin. (1), în redactarea anterioară cuprinsă în art. I pct. 51 din Legea nr. 286/2006, permitea, în deplin acord cu normele constituţionale, ca împotriva hotărârii date în legătură cu validarea alegerii primarului să se exercite căile de atac prevăzute în cadrul procedurii contencioase, instanţa pronunţându-se în termen de 10 zile de la data introducerii cererii de apel sau de recurs, după caz.

De asemenea, spre deosebire de soluţia legislativă actuală, art. 64 din Legea nr. 215/2001, în forma sa anterioară republicării acestui act normativ, stabilea că hotărârea de invalidare a alegerii primarului poate fi atacată de cel interesat în termen de 5 zile de la pronunţare, la instanţa de contencios administrativ.

Pe cale de consecinţă, în condiţiile în care validarea alegerii primarului de către judecătorul desemnat nu se desfăşoară după o procedură judiciară caracterizată de contradictorialitate, iar hotărârea dată în cauză nu poate fi supusă niciunei căi de atac, dispoziţiile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil, persoanele interesate neavând posibilitatea de a uza de toate garanţiile care asigură exercitarea deplină a acestui drept.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 58 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, modificate prin art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 30 mai 2008.

Textul de lege criticat are următorul cuprins:

–Art. 58 alin. (1): "Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei, după îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (11) din Legea nr. 334/2006, cu modificările şi completările ulterioare."

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor de lege criticate, validarea alegerii primarului se face de către judecătorul desemnat de preşedintele judecătoriei, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau oraşul, în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Potrivit alin. (2) al art. 58 din Legea nr. 215/2001, invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevăzute la art. 31 alin. (4) din lege, şi anume atunci când se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile Legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Curtea observă că, în cazul primarilor şi viceprimarilor, legiuitorul nu a prevăzut expres în Legea nr. 215/2001 o cale de atac împotriva hotărârii de validare sau invalidare a alegerii primarilor sau viceprimarilor, astfel cum este prevăzută aceasta în cazul alegerii preşedintelui consiliului local.

Însă, Curtea constată că autorul excepţiei nu critică lipsa reglementării exprese a căii de atac împotriva hotărârii de validare sau invalidare a alegerii primarului, ci îşi fundamentează critica de neconstituţionalitate pe diversele interpretări ale instanţelor de judecată, care au respins cererile de intervenţie în nume propriu şi au validat alegerea primarului, fiind astfel încălcat accesul liber la justiţie, în opinia autorului excepţiei.

Or, Curtea constată că aceste susţineri reprezintă aspecte care ţin de modalităţile în care instanţele de judecată interpretează şi aplică textul de lege criticat, ceea ce nu poate constitui însă obiect al controlului de constituţionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Partidul Democrat Liberal - Organizaţia Judeţeană Iaşi şi de Mihai Miron în Dosarul nr. 4.389/866/2009 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 iunie 2011.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean