Decizie Nr. 72 din 28 mai 1996

Notă *) Definitivă prin nerecurare

Costica Bulai - preşedinte

Ioan Deleanu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele:

Prin Încheierea din 30 aprilie 1996, pronunţată de Judecătoria sectorului agricol Ilfov în Dosarul nr. 6.216/1994, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 244 pct. 2 din Codul de procedură civilă, ridicată de Nicoleanu Gabriela.

În susţinerea excepţiei se arata ca art. 244 pct. 2 din Codul de procedură civilă contravine dispoziţiilor art. 23 alin. (8) din Constituţie.

Exprimindu-şi opinia, instanţa de judecată apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este vadit nefondata, "dispoziţiile art. 244 pct. 2 din Codul de procedură civilă neconstituindu-se într-o sancţiune aplicată unei persoane a carei vinovăţie nu a fost constatată printr-o hotărâre irevocabilă şi care se afla sub beneficiul prezumţiei de nevinovatie şi nici într-o modalitate de limitare a libertăţii individuale". Se mai susţine ca "prin suspendarea judecaţii, instanţa nu s-a dezinvestit de soluţionarea pricinii, ci a oprit temporar cursul acesteia, întrucît elucidarea eventualelor aspecte penale ale împrejurărilor în care a avut loc desfacerea contractului de muncă al contestatoarei poate avea o inriurire decisiva asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa în cauza".

CURTEA,

având în vedere încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile art. 244 pct. 2 din Codul de procedură civilă raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine:

Deşi este vorba de un act normativ anterior Constituţiei, Curtea este competenţa să se pronunţe asupra excepţiei în temeiul art. 26 alin. (3) teza I din Legea nr. 47/1992, deoarece pe baza lui s-au stabilit raporturi juridice după intrarea în vigoare a Constituţiei din 1991.

Potrivit art. 244 pct. 2 din Codul de procedură civilă, instanţa poate suspenda judecata "când se ivesc indiciile unei infracţiuni, a carei constatare ar avea o inriurire hotaritoare asupra hotărârii ce urmează să se dea".

Neconstituţionalitatea acestor dispoziţii are în vedere încălcarea prevederilor art. 23 alin. (8) din Constituţie, care stabilesc ca "Până la rămînerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată".

Suspendarea judecaţii reprezintă un incident în cursul desfăşurării acesteia, constind în oprirea vremelnică a procedurii de judecată din cauza unor împrejurări voite de părţi sau independente de voinţa lor. Art. 244 pct. 2 din Codul de procedură civilă reglementează un caz de suspendare facultativă a judecaţii, anume când se ivesc indiciile unei infracţiuni a carei constatare ar avea o inriurire hotaritoare asupra hotărârii ce urmează să se dea. Textul evoca ipoteza când acţiunea civilă este sau devine dependenta de soluţia ce s-ar da în acţiunea penală. Temporizarea rezolvarii acţiunii civile până la soluţionarea irevocabilă a celei penale sau, altfel exprimind aceeaşi idee, întâietatea rezolvarii acţiunii penale este neîndoielnic justificată şi consacrată ca atare şi de prevederile art. 19 alin. 2 din Codul de procedură penală, din moment ce, cum precizează art. 244 pct. 2 în fine, constatarea infracţiunii "ar avea o inriurire hotaritoare asupra hotărârii ce urmează să se dea". În acelaşi sens, nu trebuie ignorate nici prevederile art. 22 alin. 1 din Codul de procedură penală, potrivit cărora hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat, în faţa instanţei civile, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savirsit-o şi a vinovatiei acesteia. Asupra oportunităţii suspendării, în ipoteza prevăzută la art. 244 pct. 2 din Codul de procedură civilă, apreciază instanţa, norma în discuţie având un caracter permisiv. În temeiul art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă, împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecaţii se poate face apel sau, după caz, recurs.

Prevederile art. 244 pct. 2 din Codul de procedură civilă nu au nici o incidenţa cu dispoziţiile art. 23 alin. (8) din Constituţie, care consacra prezumţia relativă de nevinovatie. Din chiar cuprinsul art. 244 pct. 2 din Codul de procedură civilă rezultă ca suspendarea judecaţii civile nu implica vinovăţia părţii în legătură cu care s-au ivit "indiciile unei infracţiuni". Scopul suspendării îl constituie tocmai verificarea existenţei sau a inexistentei infracţiunii cu privire la care instanţa are unele "indicii".

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) al art. 25 şi 26 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 244 pct. 2 din Codul de procedură civilă, ridicată de Nicoleanu Gabriela, cu domiciliul în Bucureşti, str. Racari nr. 10, bloc 41, sc. 1, et. 8, ap. 51, sectorul 3, în Dosarul nr. 6.216/1994 al Judecătoriei sectorului agricol Ilfov.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa din 28 mai 1996.

PREŞEDINTE,

prof.univ.dr. Costica Bulai

Magistrat-asistent,

Gabriela Dragomirescu