Norme metodologice din 17 octombrie 2002 (actualizate)

*)Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 19 octombrie 2005 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către: HOTĂRÂREA nr. 270 din 31 martie 2005; HOTĂRÂREA nr. 1.094 din 15 septembrie 2005.

Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor

**)Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005.

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile

care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată*)

*)Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005.

Ordonanţa de urgenţă:

Articolul 1

(1)Imobilele care au aparţinut cultelor religioase din România şi au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, altele decât lăcaşele de cult, aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice din cele prevăzute la art. 2, se retrocedează foştilor proprietari, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2)Regimul juridic al imobilelor care au destinaţia de lăcaş de cult va fi reglementat prin lege specială.

(3)Sunt imobile, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, construcţiile existente în natură, împreună cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul localităţilor, cu oricare dintre destinaţiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi terenurile aflate la data preluării abuzive în intravilanul localităţilor, nerestituite până la data intrării în vigoare a prezentei legi**). Adăugirile aduse construcţiilor se preiau cu plată, numai dacă acestea nu depăşesc 50% din aria desfăşurată actuală. În caz contrar, nu se va dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat. Nu se includ în această categorie lucrările de reparaţii curente, capitale, consolidări, modificări ale compartimentării iniţiale, îmbunătăţiri funcţionale şi altele asemenea.

**)Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.

(4)În cazul în care terenul este ocupat parţial, persoana îndreptăţită poate obţine restituirea în natură a părţii de teren rămase libere, pentru cea ocupată de construcţii noi, pentru cea necesară în vederea bunei utilizări a acestora şi pentru cea afectată unor amenajări de utilitate publică, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. În cazul în care terenul este ocupat în totalitate, pentru acesta se vor stabili măsuri reparatorii în echivalent. De asemenea, se retrocedează în natură terenurile pe care s-au ridicat construcţii uşoare sau demontabile.

(5)Valoarea terenurilor care nu pot fi retrocedate în natură se stabileşte potrivit valorii de circulaţie la momentul emiterii deciziei, stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare.

(6)Pentru situaţiile prevăzute la alin. (4) în care nu se poate dispune retrocedarea în natură, se vor acorda măsuri reparatorii în echivalent potrivit legii speciale care va reglementa tipul şi procedura de acordare a despăgubirilor.

(7)În situaţia în care imobilul retrocedat prin decizia Comisiei speciale de retrocedare se află în domeniul public al statului sau al unei unităţi administrativ-teritoriale, acesta urmează a fi scos din domeniul public, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 213/1998

privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare.

(8)Prin centru de cult se înţelege instituţia, cu sediul în România, care coordonează toate unităţile locale ale unui cult religios. Prin centru eparhial se înţelege instituţia care are jurisdicţie asupra unui număr de unităţi locale de cult situate într-o anumită zonă geografică a ţării.

(9)În toate cazurile cererile de retrocedare a imobilelor prevăzute la alin. (1) se pot depune la Comisia specială de retrocedare, prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a acesteia. După acest termen nu se mai pot formula cereri de restituire sau de retrocedare. Actele doveditoare ale drepturilor solicitate se pot depune în termenul util stabilit de comisie.

(10)În cazul în care imobilele retrocedate sunt afectate unor activităţi de interes public din învăţământ sau sănătate, finanţate sau cofinanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, noul proprietar are obligaţia de a menţine afectaţiunea pe o perioadă de până la 5 ani de la data emiterii deciziei. În această perioadă noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului. În acest interval plata cheltuielilor de întreţinere aferente imobilului respectiv revine utilizatorilor.

(11)Odată cu imobilele retrocedate în natură se restituie şi bunurile mobile, dacă acestea au fost preluate împreună cu imobilul respectiv şi dacă acestea mai există la data depunerii cererii de retrocedare. Deţinătorul actual al imobilului, la solicitarea şi în prezenţa reprezentantului cultului religios care a depus cererea de retrocedare, va proceda la efectuarea inventarului bunurilor mobile existente în imobil, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de retrocedare. În cazul nerespectării acestui termen se va urma procedura prevăzută la art. 46 alin. (2)-(4) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Norme metodologice:

1.Sunt considerate abuzive acele preluări de proprietate, cu privire la imobile aparţinând cultelor religioase, care s-au produs în temeiul sau ca efect al unor acte normative ori administrative emise în intervalul 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, denumit în continuare perioada de referinţă, dacă nu s-au acordat despăgubiri juste şi echitabile în raport cu perioada preluării. În cazul în care s-au plătit despăgubiri, dar acestea sunt considerate neîndestulătoare, restituirea în natură sau, după caz, acordarea despăgubirilor prevăzute de titlul VII din Legea nr. 247/2005

este condiţionată de restituirea despăgubirilor primite sau de scăderea valorii acestora, după caz, în condiţiile stabilite prin acelaşi act normativ. În cazul în care în actul prin care s-a dispus preluarea imobilului se prevedea acordarea de despăgubiri şi acestea nu au fost acordate sau nu au fost încasate, persoana îndreptăţită va depune o declaraţie pe propria răspundere dată în formă autentică, care să ateste acest lucru.

2.Nu pot face obiectul retrocedării lăcaşele de cult, respectiv bisericile, mănăstirile, sinagogile, moscheile, templele sau orice alte construcţii care sunt destinate oficierii de slujbe religioase, până la reglementarea regimului juridic al acestora prin lege specială, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată. Calificarea ca lăcaş de cult se face de către Comisia specială de retrocedare în urma analizei situaţiei fiecărui caz.

3.Nu intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, imobilele care fac sau au făcut obiectul restituirii potrivit altor legi cu caracter reparator, precum şi construcţiile demolate.

4.Nu fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, imobilele situate, în prezent sau la data preluării abuzive, în extravilanul localităţilor, întrucât acestea fac obiectul legilor speciale de restituire din domeniul fondului funciar.

Dispoziţiile art. IV al titlului II din Legea nr. 247/2005

prevăd că cererile de retrocedare având ca obiect terenuri situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive, precum şi construcţii de orice fel, situate în extravilanul localităţilor, aparţinând exploataţiilor agricole şi care au fost trecute în proprietatea statului, construcţii de pe terenurile forestiere, care au făcut parte din exploataţia forestieră la data trecerii în proprietatea statului, se vor înainta de către Comisia specială de retrocedare, în vederea soluţionării, în termen de 60 de zile, comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991

, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991

şi ale Legii nr. 169/1997

, cu modificările şi completările ulterioare. Termenul de 60 de zile curge de la data la care Comisia specială de retrocedare primeşte situaţia juridică din care reiese că imobilul respectiv era sau este situat în extravilan.

Aceste prevederi vizează acele cereri de retrocedare formulate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005

în termenul prevăzut de art. 1 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată.

Cererile noi având ca obiect imobile de natura celor prevăzute la art. IV din titlul II din Legea nr. 247/2005

, având în vedere faptul că nu fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, vor fi depuse de către persoanele care se pretind a fi îndreptăţite direct la entităţile competente să le soluţioneze potrivit legilor fondului funciar, cu respectarea procedurii şi a termenelor din acest domeniu.

Aceste cereri se vor înainta de către Comisia specială de retrocedare, în vederea soluţionării, în termen de 60 de zile, comisiilor constituite potrivit legilor fondului funciar. Termenul de 60 de zile curge de la data la care Comisia specială de retrocedare primeşte situaţia juridică din care să reiasă incidenţa acestor dispoziţii.

5.Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, au caracter de complinire în raport cu alte acte normative reparatorii speciale anterioare.

Ţinând seama că legiuitorul a avut în vedere şi acele imobile care nu au fost încă restituite, prin formularea nerestituite cuprinsă la art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, rezultă că domeniul de reglementare al ordonanţei are şi caracter de complinire în raport cu celelalte acte normative cu caracter reparatoriu din domeniul imobiliar, inclusiv din fondul funciar, în sensul că domeniul de reglementare al acesteia acoperă şi acele terenuri aflate în intravilanul localităţilor atât la data preluării abuzive, cât şi la data adoptării Legii nr. 247/2005

şi care nu au fost restituite integral persoanelor îndreptăţite. De asemenea, sintagma terenurile [...] nerestituite prevăzută la art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, vizează şi situaţiile în care persoanele solicitante au beneficiat de prevederile actelor normative reparatorii speciale anterioare (reconstituirea dreptului de proprietate pe alte amplasamente). În aceste cazuri persoanele solicitante care au beneficiat de o reparaţie potrivit acestor acte normative nu mai beneficiază de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată. În aceste situaţii persoana îndreptăţită va depune o declaraţie pe propria răspundere dată în formă autentică, din care să reiasă că nu a beneficiat de măsurile reparatorii prevăzute de actele normative reparatorii speciale anterioare.

6.Prin imobil nou în raport cu cel preluat se înţelege acea construcţie căreia, în raport cu forma iniţială, i s-au adăugat corpuri de zidărie sau volume din alte materiale, ce reprezintă peste 50% din aria desfăşurată actuală (etajări sau/şi adăugiri de corpuri noi pe orizontală).

Nu este considerat imobil nou în raport cu cel preluat imobilul-construcţie căruia i-au fost adăugate, pe orizontală şi/sau pe verticală, în raport cu forma iniţială, corpuri suplimentare de sine stătătoare sau care pot fi utilizate distinct. În acest caz se va dispune retrocedarea în natură a suprafeţei deţinute în proprietate de solicitant la data preluării abuzive.

În cazul imobilelor-construcţii la care s-au efectuat adăugiri ulterior preluării abuzive, dar care nu depăşesc 50% din aria desfăşurată actuală, beneficiarul retrocedării va redobândi dreptul de proprietate asupra întregului imobil, cu obligaţia de a plăti fostului proprietar contravaloarea acestora. Astfel, prin decizia Comisiei speciale de retrocedare sau a unităţii deţinătoare prevăzute la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, fostul deţinător va deveni titularul unui drept de creanţă în ceea ce priveşte contravaloarea adăugirilor. Valoarea adăugirilor se stabileşte printr-o expertiză extrajudiciară efectuată de beneficiarul retrocedării, la care va participa şi fostul deţinător. Litigiile se vor soluţiona potrivit dreptului comun.

7.Prin amenajări de utilitate publică se înţelege străzi, parcări, trotuare, spaţii verzi, parcuri, alei şi altele asemenea.

8.Se vor restitui în natură terenurile pe care au fost amplasate construcţii uşoare sau demontabile (garaje, chioşcuri şi altele asemenea), chiar dacă amplasarea acestora a fost autorizată (construcţiile care au acest regim se amplasau, potrivit legii, numai pe perioadă determinată - autorizaţia era temporară).

Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2004

privind prelungirea unor contracte de închiriere, aprobată prin Legea nr. 219/2004

, se aplică în mod corespunzător în cazul contractelor de închiriere privind garajele din proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.

9.Comisia specială de retrocedare are plenitudine de competenţă în soluţionarea fazei administrative a cererilor de retrocedare, cu privire la calificarea preluărilor ca fiind abuzive sau nu, la calificarea preluărilor ca fiind cu titlu sau fără titlu.

10.Cererile de retrocedare au putut fi depuse la Comisia specială de retrocedare până la data de 2 martie 2003 (termenul iniţial de 6 luni a fost prelungit cu 30 de zile prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002

, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 48/2004

, cu modificările ulterioare).

Prin art. II al titlului II din Legea nr. 247/2005

a fost acordat un nou termen de 6 luni pentru depunerea de noi cereri de retrocedare, calculat de la data intrării în vigoare a acesteia. Astfel, cererile de retrocedare, inclusiv cele care intră sub incidenţa art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, pot fi depuse la Comisia specială de retrocedare până la data de 25 ianuarie 2006.

11.Măsurile reparatorii în echivalent se vor acorda potrivit titlului VII - Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - din Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

12.Calificarea incidenţei prevederilor art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, revine Comisiei speciale de retrocedare. În această perioadă noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii stabilite potrivit Hotărârii Guvernului nr. 244/2004 pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. În cazul în care, în cursul perioadei stabilite, dispare necesitatea menţinerii afectaţiunii de interes public, utilizatorul poate renunţa la beneficiul acordat, nemaifiind obligat la plata chiriei.

13.Prin sintagma acte doveditoare prevăzută la art. 1 alin. (9) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, se înţelege:

a)orice înscrisuri care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra imobilului, la data preluării abuzive (act de vânzare-cumpărare, tranzacţie, donaţie, extras de carte funciară, act sub semnătură privată etc.);

b)orice acte juridice sau declaraţii care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă, cu titlu sau fără titlu;

c)orice acte care întemeiază prezumţia existenţei dreptului de proprietate al solicitantului asupra imobilului, la data preluării abuzive (extras de carte funciară, istoric de rol fiscal, procesul-verbal întocmit cu ocazia preluării, orice act emanând de la o autoritate din perioada de referinţă, care atestă direct sau indirect faptul că bunul respectiv aparţinea solicitantului, pentru mediul rural - extras de pe registrul agricol, începuturi de dovadă scrisă, declaraţii de martori autentificate);

d)acte care permit recunoaşterea calităţii de beneficiar al retrocedării (actul de înfiinţare, dovada continuării sau reluării activităţii cultului religios);

e)expertize judiciare sau extrajudiciare de care solicitantul înţelege să se prevaleze în susţinerea cererii sale;

f)orice acte sau înscrisuri pe care solicitantul înţelege să le folosească în dovedirea cererii sale.

14.Se admit numai copii legalizate sau certificate de pe actele doveditoare referitoare la proprietate şi la calitatea de cult religios îndreptăţit la retrocedare.

15.Pentru anumite situaţii complexe Comisia specială de retrocedare, în virtutea plenitudinii de competenţă, poate dispune elaborarea, de către istorici şi/sau jurişti cu experienţă, de rapoarte şi informări cu privire la evoluţia istorică şi juridică a preluării respective. De asemenea, Comisia specială de retrocedare poate efectua audieri ale unor persoane avizate care pot furniza informaţii utile şi poate dispune deplasări la locul situării imobilului ale unor specialişti şi întocmirea unor note de constatare. Actele întocmite cu ocazia efectuării acestor proceduri sunt considerate acte doveditoare pentru soluţionarea fazei administrative a retrocedării.

16.În cazul în care doi solicitanţi pretind a fi reprezentanţii aceluiaşi cult îndreptăţit la retrocedare, soluţionarea cererilor de retrocedare se va face numai după expirarea termenului prevăzut la art. 1 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată.

17.În situaţia prevăzută la art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, obligaţia menţinerii afectaţiunii de interes public va subzista până la punerea în posesie, dar nu mai mult de 5 ani de la data emiterii deciziei.

18.Prin cheltuieli de întreţinere, în sensul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, se înţelege cheltuielile necesare şi utile pentru buna funcţionare a activităţilor desfăşurate în imobilul respectiv şi de natură a conserva aceeaşi stare a imobilului de la data emiterii deciziei de restituire până la punerea în posesie.

Efectuarea unor lucrări de înlocuire sau de schimbare a reţelei de canalizare, a instalaţiei de alimentare cu apă, inclusiv obiectele sanitare, a instalaţiei de încălzire centrală sau a sobelor de încălzire, înlocuirea tâmplăriei de lemn uzate - uşi şi ferestre, repararea şarpantei, a învelitorii, a jgheaburilor şi burlanelor, precum şi retencuirea pereţilor interiori sau exteriori se pot face numai cu acordul noului proprietar.

19.În categoria bunurilor mobile, în sensul prevederilor art. 1 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, se includ utilajele, instalaţiile, dotările aferente, precum şi orice alte bunuri mobile existente în imobil la data preluării acestuia.

Restituirea acestora odată cu imobilul solicitat se va face numai în măsura în care acestea mai există fizic la data depunerii cererii de retrocedare.

Ordonanţa de urgenţă:

Articolul 2

(1)Imobilele - terenuri şi construcţii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinaţie, care sunt deţinute la data intrării în vigoare a prezentei legi*) de o regie autonomă, o societate sau companie naţională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, vor fi restituite solicitantului, în natură, prin decizia organelor de conducere ale unităţii deţinătoare. Cota de participare a statului sau a autorităţii administraţiei publice centrale sau locale se va diminua în mod corespunzător cu valoarea imobilului retrocedat, procedându-se la reducerea capitalului social şi la recalcularea patrimoniului.

*)Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.

(2)În situaţiile prevăzute la alin. (1) Comisia specială de retrocedare va transmite cererea de retrocedare unităţii deţinătoare, care are obligaţia de a o soluţiona în termen de 60 de zile de la data completării dosarului.

(3)Prevederile alin. (3), (4), (5) şi (11) ale art. 1 se aplică în mod corespunzător.

(4)Pentru situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (4) în care nu se poate dispune retrocedarea în natură, se vor acorda măsurile reparatorii în echivalent prevăzute de legea specială sau compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către unitatea deţinătoare prevăzută la alin. (1), cu acordul persoanei îndreptăţite.

(5)Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul în care statul sau o autoritate publică centrală sau locală acţionar sau asociat minoritar al unităţii care deţine imobilul, dacă valoarea acţiunilor sau părţilor sociale deţinute este mai mare sau egală cu valoarea corespunzătoare a imobilului a cărui restituire în natură este cerută.

(6)Deciziile prevăzute la alin. (1) pot fi atacate la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială se află sediul unităţii deţinătoare, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora.

Norme metodologice:

1.Pentru ipoteza prevăzută la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, unităţile deţinătoare ale imobilelor care fac obiectul acestei ordonanţe de urgenţă dispun de plenitudine de competenţă în ceea ce priveşte analizarea şi soluţionarea fazei administrative a cererilor de retrocedare depuse.

2.Unitatea deţinătoare are obligaţia de a furniza Comisiei speciale de retrocedare structura acţionariatului şi a capitalului social, precum şi orice alte informaţii necesare pentru stabilirea incidenţei dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată.

3.După primirea acestor date, în măsura în care Comisia specială de retrocedare constată incidenţa art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, va transmite cererea de retrocedare împreună cu întreaga documentaţie unităţii deţinătoare prevăzute la art. 2 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, căreia îi revine obligaţia de a o soluţiona în termen de 60 de zile de la data completării dosarului cu actele doveditoare prevăzute de această ordonanţă de urgenţă.

În măsura în care Comisia specială de retrocedare constată că dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, nu sunt aplicabile (societatea a fost privatizată integral sau cota de participare a statului ori a autorităţii administraţiei publice centrale sau locale nu acoperă valoarea corespunzătoare a imobilului a cărui restituire în natură este cerută), va reţine spre soluţionare cererea de retrocedare, prevederile art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, fiind aplicabile.

4.Prevederile cuprinse în art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, au în vedere următoarele situaţii:

–în aceste cazuri se aplică, de asemenea, indisponibilizarea instituită prin art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată;

–restituirea în natură este obligatorie în cazul în care unitatea deţinătoare este o regie autonomă, societate comercială sau companie naţională la care statul sau o autoritate a administraţiei publice centrale ori locale este fie acţionar (S.A.), fie asociat (S.R.L.) majoritar;

–obligaţia de restituire în natură intervine şi în cazul în care cota minoritară de capital deţinută de stat sau de o autoritate a administraţiei publice centrale ori locale acoperă valoarea imobilului a cărui restituire este cerută. În acest caz, elementul de referinţă este valoarea de înregistrare în activul patrimonial al unităţii deţinătoare;

–societăţile comerciale privatizate integral sau cele constituite din iniţiativă privată, care au dobândit astfel de bunuri după privatizare sau, după caz, după înfiinţarea lor, nu au obligaţia restituirii în natură dacă acestea au fost dobândite legal.

5.Retrocedarea în natură se face în toate cazurile prin decizie motivată a organelor de conducere a unităţii deţinătoare. Decizia va cuprinde detaliat motivele care au stat la baza fundamentării acesteia.

6.În cazul în care nu se poate dispune retrocedarea în natură (construcţia a fost demolată sau a fost transformată astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat ori terenul este ocupat de construcţii noi edificate ulterior preluării abuzive) şi a fost reţinută calitatea de persoană îndreptăţită, unitatea deţinătoare, prin decizie, va proceda la acordarea următoarelor măsuri reparatorii în echivalent, astfel:

a)despăgubiri potrivit titlului VII - Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - din Legea nr. 247/2005

. În acest sens unitatea deţinătoare va transmite decizia conţinând propunerea de acordare a despăgubirilor, împreună cu documentaţia aferentă, Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, înfiinţată potrivit actului normativ sus-menţionat. Cuantumul final al despăgubirilor va fi stabilit potrivit procedurii instituite prin titlul VII din Legea nr. 247/2005

;

b)compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deţinător, cu acordul persoanei îndreptăţite.

Unitatea deţinătoare va putea acorda în cadrul ofertei de compensare diverse bunuri (inclusiv acordarea unui alt imobil la schimb) sau servicii pe care aceasta le prestează în cadrul obiectului său de activitate până la o valoare echivalentă cu a bunului imposibil de restituit. În cazul compensării cu bunuri sau servicii, decizia/dispoziţia de compensare va fi însoţită de contractul de furnizare sau, după caz, de contractul de prestări de servicii care urmează regimul contractual de drept comun.

7.Deciziile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, pot fi atacate la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială se află sediul unităţii deţinătoare, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora.

Ordonanţa de urgenţă:

Articolul 3

(1)În scopul verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 1 se va constitui, prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Comisia specială de retrocedare, care va fi formată din:

a)un reprezentant din partea Ministerului Culturii şi Cultelor;

b)un reprezentant din partea Ministerului Justiţiei;

c)un reprezentant din partea Cancelariei Primului-Ministru, respectiv preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, care va avea calitatea de preşedinte al comisiei;

d)un reprezentant din partea Ministerului Finanţelor Publice;

e)un reprezentant din partea Secretariatului General al Guvernului - Departamentul pentru Relaţii Interetnice.

(2)Membrii Comisiei speciale de retrocedare vor fi nominalizaţi de conducătorul autorităţii din care aceştia fac parte. La lucrările Comisiei speciale de retrocedare va lua parte, cu statut de invitat, şi un reprezentant din partea cultului religios solicitant, pentru a susţine cererea.

(3)Atribuţiile şi regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei speciale de retrocedare vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(4)Secretariatul Comisiei speciale de retrocedare va fi asigurat de Cancelaria Primului-Ministru, prin Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

(5)Membrii Comisiei speciale de retrocedare, precum şi persoanele din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, care asigură secretariatul tehnic al acesteia, beneficiază de indemnizaţie de şedinţă reprezentând 50% din salariul de încadrare sau, după caz, din indemnizaţia lunară; într-o lună se poate acorda o singură indemnizaţie, indiferent de numărul şedinţelor de lucru.

(6)Comisia specială de retrocedare sau, după caz, unitatea deţinătoare prevăzută la art. 2 va analiza documentaţia prezentată de solicitanţi pentru fiecare imobil şi va dispune, prin decizie motivată, retrocedarea imobilelor solicitate de cultele religioase, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază că aceasta nu este întemeiată, sau va propune acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condiţiile stabilite prin legea specială. În situaţia în care imobilul este înscris în Lista monumentelor istorice, în decizia de retrocedare se va menţiona că proprietarul are drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.

(7)Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestaţie la instanţa de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronunţată de instanţa de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004

.

(8)Ministerele, prefecturile, primăriile, serviciile de cadastru şi birourile de carte funciară, precum şi celelalte instituţii publice au obligaţia de a furniza, la cererea scrisă a Comisiei speciale de retrocedare şi/sau a solicitantului retrocedării, în termen de 30 de zile, informaţii privind situaţia juridică a imobilelor care fac obiectul cererilor de restituire, în vederea fundamentării deciziilor.

(9)În cazul în care deţinătorul bunului imobil solicitat nu este cunoscut, primăria în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, la cererea scrisă a Comisiei speciale de retrocedare, este obligată să identifice unitatea deţinătoare şi să comunice, în termen de 30 de zile, elementele de identificare a acesteia.

Norme metodologice:

1.Dacă odată cu cererea de retrocedare s-au depus acte doveditoare şi solicitantul precizează în mod expres faptul că nu mai are alte probe de administrat, Comisia specială de retrocedare sau unitatea deţinătoare prevăzută la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, va dispune prin decizie motivată asupra cererii solicitantului, în termen de 60 de zile de la data depunerii acesteia.

2.În cazul în care se apreciază că documentaţia este incompletă şi este necesară completarea acesteia, termenul de 60 de zile curge de la data depunerii actelor suplimentare solicitate de către Comisia specială de retrocedare ori de către unitatea deţinătoare prevăzută la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, sau, după caz, de la data la care solicitantul precizează în mod expres faptul că nu mai are alte probe de administrat.

Ordonanţa de urgenţă:

Articolul 4

(1)Cererile de retrocedare se depun, prin centrul eparhial sau, după caz, centrul de cult, la Comisia specială de retrocedare.

(2)Pentru fiecare imobil solicitantul va pune la dispoziţie Comisiei speciale de retrocedare, în vederea stabilirii dreptului de proprietate asupra imobilelor, actele sau orice alte dovezi necesare pentru stabilirea calităţii de fost proprietar, în condiţiile ce se vor stabili prin regulamentul prevăzut la art. 3 alin. (3).

(3)Pentru stabilirea dreptului de proprietate solicitantul poate depune începuturi de dovadă scrisă, declaraţii de martori autentificate, expertize extrajudiciare, precum şi orice acte care, coroborate, întemeiază prezumţia existenţei dreptului de proprietate al acestuia asupra imobilului, la data preluării abuzive.

(4)În absenţa unor probe contrare, existenţa şi, după caz, întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.

(5)În aplicarea prevederilor alin. (4) şi în absenţa unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă că deţine imobilul sub nume de proprietar.

Norme metodologice:

1.Cererea de retrocedare se va face distinct pentru fiecare imobil solicitat şi va cuprinde cel puţin următoarele elemente:

–denumirea şi sediul solicitantului, indicarea actului de înfiinţare sau de recunoaştere, după caz;

–datele de identificare şi puterile acordate reprezentantului solicitantului;

–datele de identificare a imobilului solicitat la retrocedare (construcţia şi terenul aferent);

–indicarea actelor doveditoare de care solicitantul înţelege să se prevaleze în susţinerea cererii;

–indicarea adresei poştale certe la care urmează să se facă comunicările oficiale.

2.Cererile de retrocedare se depun la Secretariatul tehnic al Comisiei speciale de retrocedare care funcţionează în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Cererile de retrocedare pot fi depuse direct prin reprezentantul desemnat de solicitant, ocazie cu care se va elibera o dovadă scrisă în acest sens, sau pot fi transmise şi prin poştă, cu confirmare de primire. Documentul eliberat de secretariat sau, după caz, data poştei face deplina dovadă a depunerii cererii de retrocedare la acea dată.

3.Pentru stabilirea dreptului de proprietate persoana care se pretinde a fi îndreptăţită poate depune actele enumerate la art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată. În acest caz depunerea unui singur act (declaraţie de martori, expertiză extrajudiciară) nu este suficientă pentru întemeierea prezumţiei existenţei dreptului de proprietate al acesteia asupra imobilului, la data preluării abuzive, fiind necesară coroborarea mai multor dovezi în acest sens.

4.Pentru facilitarea probei dreptului de proprietate s-au introdus la art. 4 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, două prezumţii relative referitoare la existenţa şi întinderea dreptului de proprietate şi a titularului acestuia, prezumţii care pot fi răsturnate prin proba contrară de către orice persoană interesată.

Ordonanţa de urgenţă:

Articolul 5

(1)Dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se redobândeşte pe baza deciziei Comisiei speciale de retrocedare, a unităţii deţinătoare prevăzute la art. 2 sau a hotărârii judecătoreşti rămase definitive, după caz.

(2)Dispoziţiile legale privind protecţia chiriaşilor, persoane fizice, se aplică în mod corespunzător, fără a putea depăşi termenul de 5 ani prevăzut la art. 8 alin. (2).

(3)În cazul contractelor de locaţiune care au ca obiect spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă noul proprietar se va subroga în drepturile fostului locator, cu renegocierea clauzelor privind chiria, pe o perioadă de maximum 5 ani potrivit dispoziţiile cuprinse la art. 8 alin. (2), dacă aceste contracte au fost încheiate cu respectarea legii.

(4)Litigiile legate de eventualele îmbunătăţiri aduse imobilelor care se retrocedează în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă de către foştii deţinători, precum şi cele legate de aplicarea alin. (3) vor fi soluţionate în condiţiile legii.

(5)Măsurile reparatorii în echivalent se vor acorda potrivit legii speciale care va reglementa tipul şi procedura de acordare a despăgubirilor.

Norme metodologice:

1.Prin îmbunătăţiri aduse imobilelor care se retrocedează se înţelege acele lucrări prin care s-au creat corpuri de clădiri sau extinderi de clădiri. Nu se includ în această categorie lucrările de reparaţii curente, capitale, consolidări, modificări ale compartimentării iniţiale, îmbunătăţiri funcţionale şi altele asemenea.

2.Prevederea art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, care face trimitere la dispoziţiile legale privind protecţia chiriaşilor, se referă la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999

privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 241/2001

. Termenul de 5 ani la care face trimitere art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, începe să curgă de la data creării noii situaţii juridice a imobilului retrocedat, respectiv de la data emiterii deciziei de retrocedare. Dacă prin procedura administrativă s-a retrocedat în natură un imobil făcând obiectul unui contract de închiriere, noul proprietar poate fie să menţină în vigoare respectivul contract de închiriere (subrogându-se în drepturile fostului locator), caz în care termenul de 5 ani curge de la data emiterii deciziei de retrocedare, fie poate solicita încheierea unui nou contract de închiriere, cu parcurgerea procedurii prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999

, caz în care termenul noului contract de închiriere începe să curgă de la aceeaşi dată (data emiterii deciziei de retrocedare).

3.În cazul acordării măsurilor reparatorii în echivalent Comisia specială de retrocedare sau, după caz, unitatea deţinătoare, după ce va reţine calitatea de persoană îndreptăţită a solicitantului, va transmite decizia conţinând propunerea de acordare a despăgubirilor, împreună cu documentaţia aferentă, Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, înfiinţată potrivit titlului VII din Legea nr. 247/2005

. Decizia Comisiei speciale de retrocedare sau a unităţii deţinătoare va conţine numai o propunere de acordare a despăgubirilor, cuantumul final al acestora urmând să fie stabilit potrivit procedurii instituite prin titlul VII - Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - din Legea nr. 247/2005

.

Ordonanţa de urgenţă:

Articolul 6

(1)În cazul în care imobilele ce fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă au fost înstrăinate legal după data de 22 decembrie 1989, titularii cererilor de retrocedare pot opta pentru acordarea măsurilor reparatorii în echivalent potrivit art. 5 alin. (5).

(2)Actele juridice de înstrăinare a imobilelor care fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă sunt lovite de nulitate absolută dacă au fost încheiate cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării.

(3)În cazul acţiunilor formulate potrivit dispoziţiilor cuprinse la alin. (2) procedura de retrocedare începută în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă este suspendată până la soluţionarea acelor acţiuni prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Persoana îndreptăţită va înştiinţa de îndată Comisia specială de retrocedare.

(4)Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă sunt aplicabile şi în cazul acţiunilor în curs de judecată, persoana îndreptăţită putând alege calea acestei ordonanţe de urgenţă, renunţând la judecarea cauzei sau solicitând suspendarea cauzei.

Norme metodologice:

1.Prin art. III al titlului II din Legea nr. 247/2005

a fost acordat un nou termen de 6 luni, calculat de la data intrării în vigoare a acesteia (25 iulie 2005), pentru atacarea în instanţă a actelor juridice de înstrăinare a imobilelor care fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă, încheiate după data de 22 decembrie 1989 (prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002

a fost acordat un termen de 6 luni, care a expirat la data de 18 iunie 2003; ulterior, prin Legea nr. 48/2004

pentru aprobarea ordonanţei sus-menţionate, a fost acordat un nou termen de 6 luni, care a expirat la data de 28 septembrie 2004). Acesta este un termen special de prescripţie care înlătură dreptul subiectiv la acţiune pentru anularea sau constatarea nulităţii actelor juridice de înstrăinare, după împlinirea acestuia.

2.În situaţia reglementată de art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, procedura administrativă va fi definitivată după finalizarea procedurii judecătoreşti prin hotărâre definitivă şi irevocabilă şi în funcţie de soluţia instanţei, astfel:

a)în situaţia în care instanţa judecătorească dispune anularea actului juridic de înstrăinare a imobilului şi restabilirea situaţiei anterioare, apreciind că nu au fost respectate dispoziţiile imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării, Comisia specială de retrocedare poate, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă, să dispună retrocedarea imobilului solicitat;

b)în situaţia în care instanţa judecătorească menţine actul juridic de înstrăinare, apreciind că acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor în vigoare la data înstrăinării, Comisia specială de retrocedare poate, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, să dispună acordarea măsurilor reparatorii în echivalent în conformitate cu dispoziţiile titlului VII - Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - din Legea nr. 247/2005

.

3.Dacă persoana îndreptăţită care a introdus o acţiune întemeiată pe prevederile art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, nu a procedat la înştiinţarea de îndată a Comisiei speciale de retrocedare, cu privire la această situaţie, iar aceasta din urmă ia cunoştinţă pe alte căi de această situaţie, va suspenda soluţionarea cererii persoanei îndreptăţite, pentru acest motiv.

Ordonanţa de urgenţă:

Articolul 7

(1)Sub sancţiunea nulităţii absolute, până la soluţionarea procedurilor administrative şi, după caz, judiciare, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, este interzisă înstrăinarea, schimbarea destinaţiei, ipotecarea sau grevarea sub orice formă a imobilelor pentru care au fost depuse cereri de retrocedare în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2)Solicitanţilor le revine obligaţia de a înştiinţa în scris deţinătorul actual despre existenţa cererilor de retrocedare depuse în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.

Norme metodologice:

Interdicţia prevăzută la alin. (1) al art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, subzistă până la finalizarea procedurii administrative şi, după caz, judiciare, prevăzute de aceeaşi ordonanţă de urgenţă. Nerespectarea acestei interdicţii atrage pe de o parte nulitatea absolută a actelor juridice prevăzute la art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, iar pe de altă parte, răspunderea contravenţională a instituţiei sau, după caz, a conducătorului instituţiei căreia îi incumbă respectarea acestor obligaţii.

Ordonanţa de urgenţă:

Articolul 8

(1)Proprietarii care vor redobândi dreptul de proprietate asupra imobilelor în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă vor încheia cu deţinătorii actuali ai acestor imobile un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu, în termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare sau, după caz, a unităţii deţinătoare prevăzute la art. 2, termen după care, dacă protocolul nu a fost semnat, se va încheia în prezenţa executorului judecătoresc un proces-verbal de constatare unilaterală a preluării imobilului.

(2)Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile solicitate, în termen de cel mult 5 ani de la redobândirea dreptului de proprietate, în cazul imobilelor prevăzute la art. 1 alin. (10) şi la art. 5 alin. (2) şi (3).

Norme metodologice:

1.Protocolul încheiat în condiţiile art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, între proprietarul care a redobândit dreptul de proprietate şi deţinătorii actuali ai acestor imobile va cuprinde şi datele referitoare la starea fizică a imobilului, la instalaţiile existente în clădiri, precum şi alte date de identificare referitoare la starea clădirii.

Decizia Comisiei speciale de retrocedare rămâne definitivă la momentul expirării termenului de 30 de zile prevăzut pentru atacarea în instanţă a acesteia sau, în cazul în care este urmată procedura judecătorească, la momentul rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care s-a respins contestaţia împotriva deciziei.

2.Restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv se face în starea în care se află acestea la data întocmirii protocolului şi libere de orice sarcini.

3.În cazul în care, potrivit art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, în cursul perioadei stabilite dispare necesitatea menţinerii afectaţiunii de interes public, utilizatorul poate renunţa la beneficiul acordat, înainte de expirarea termenului de 5 ani, procedând la preluarea imobilului, nemaifiind astfel obligat la plata chiriei.

Ordonanţa de urgenţă:

Articolul 9

(1)Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă atrage răspunderea contravenţională a instituţiei sau, după caz, a conducătorului instituţiei căreia îi incumbă respectarea acestor obligaţii.

(2)Constituie contravenţii următoarele fapte:

a)nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 1 alin. (7);

b)nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 1 alin. (11);

c)nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 2 alin. (2) de către unitatea deţinătoare;

d)necomunicarea sau comunicarea în mod eronat a informaţiilor solicitate potrivit art. 3 alin. (8) şi (9);

e)nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 8 alin. (1);

f)încălcarea interdicţiei de înstrăinare prevăzute la art. 7 alin. (1).

(3)Faptele prevăzute la alin. (2) lit. a)-e) se sancţionează cu amendă de la 500 lei (RON) la 5.000 lei (RON).

(4)Fapta prevăzută la alin. (2) lit. f) se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON).

(5)Neîncheierea de către deţinătorul actual a protocolului de predare-preluare, potrivit art. 8 alin. (1), atrage obligaţia acestuia de a plăti noului proprietar o sumă, calculată pe zi de întârziere, reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a imobilului.

Norme metodologice:

1.Potrivit alin. (2) al art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, constituie contravenţii următoarele fapte:

a)nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 1 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, privind scoaterea imobilului retrocedat din domeniul public al statului sau al unei unităţi administrative a statului, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 213/1998

privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare;

b)nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 1 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, privind efectuarea de către deţinătorul actual al imobilului, la solicitarea şi în prezenţa reprezentantului cultului religios care a depus cererea de retrocedare, a inventarului bunurilor mobile existente în imobil, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de retrocedare;

c)nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, de către unitatea deţinătoare privind soluţionarea cererii de retrocedare, în termen de 60 de zile de la data completării dosarului;

d)necomunicarea sau comunicarea în mod eronat a informaţiilor privind situaţia juridică şi locativă a imobilelor care fac obiectul cererilor de retrocedare de către instituţiile publice prevăzute la art. 3 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, precum şi nerespectarea de către primării a obligaţiei prevăzute la art. 3 alin. (9) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, privind identificarea unităţii deţinătoare şi comunicarea, în termen de 30 de zile, a elementelor de identificare a acesteia;

e)nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, privind încheierea de către actualul deţinător al imobilului retrocedat a protocolului de predare-preluare, în mod obligatoriu, în termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare sau, după caz, a unităţii deţinătoare prevăzute la art. 2 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă;

f)înstrăinarea, schimbarea destinaţiei, ipotecarea sau grevarea sub orice formă a imobilelor pentru care au fost depuse cereri de retrocedare, până la soluţionarea procedurilor administrative şi, după caz, judiciare, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată.

2.Fapta prevăzută la art. 9 alin. (2) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, respectiv neîncheierea de către deţinătorul actual a protocolului de predare-preluare, potrivit art. 8 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, atrage pe lângă răspunderea contravenţională şi obligaţia acestuia de a plăti noului proprietar o sumă, calculată pe zi de întârziere, reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a imobilului.

Ordonanţa de urgenţă:

Articolul 10

(1)Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 9 alin. (2) şi aplicarea sancţiunilor în ceea ce priveşte ministerele, prefecturile, unităţile deţinătoare prevăzute la art. 2 se fac de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, prin corpul de control al acesteia.

(2)În cazul autorităţilor administraţiei publice locale situate pe raza teritorială a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, constatarea contravenţiilor revine prefectului judeţului, respectiv prefectului municipiului Bucureşti, iar aplicarea sancţiunilor revine Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

(3)Activitatea prefectului judeţului, respectiv a prefectului municipiului Bucureşti, prevăzută la alin. (2), este supusă controlului Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, prin corpul de control al acesteia. În măsura în care acesta constată neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestor obligaţii, va propune ministrului administraţiei şi internelor măsurile corespunzătoare.

Norme metodologice:

1.În cazul prevăzut la art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 9 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă şi aplicarea sancţiunilor se vor face de către persoane împuternicite în acest scop de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

2.În situaţia prevăzută la art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, agentul constatator, în speţă persoana împuternicită în acest scop de către prefect va constata, prin proces-verbal, contravenţiile prevăzute la art. 9 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. Procesul-verbal de constatare a contravenţiei se va trimite de îndată Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, care va aplica sancţiunea prin rezoluţie scrisă pe procesul-verbal.

3.Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor se înregistrează într-un registru special deschis şi ţinut de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor sau, după caz, de către prefectul judeţului, respectiv prefectul municipiului Bucureşti.

4.Modelul procesului-verbal de constatare a contravenţiilor cuprinse la art. 9 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000

, republicată, va fi stabilit prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002

, cu modificările şi completările ulterioare, şi va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ordonanţă de urgenţă:

Articolul 11

Dispoziţiile art. 9 şi art. 10 se vor completa cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002

, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 12

Pentru aplicarea unitară a prezentei ordonanţe de urgenţă Guvernul va emite norme metodologice în termen de 60 de zile de la data publicării legii de aprobare a acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 13

Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Normele metodologice din anexa 1 au fost înlocuite cu Normele metodologice din anexa 1 la HOTĂRÂREA nr. 1.094 din 15 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 931 din 19 octombrie 2005, conform pct. 2 al art. unic din acelaşi act normativ.