Prescripţii tehnice din 19 decembrie 2003

ANEXĂ")

!image

!image

*)Anexa este reprodusă în facsimil.

1 DOMENIU DE APLICARE

1.1 Prezenta prescripţie tehnică face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la cerinţele tehnice pentru autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare în montarea, asamblarea şi repararea instalaţiilor mecanice sub presiune şi a instalaţiilor de ridicat supuse regimului de supraveghere tehnică ISCIR.

Prezenta prescripţie tehnică stabileşte cerinţele tehnice minime obligatorii pe care trebuie să le satisfacă sudorii pentru a putea fi autorizaţi pentru efectuarea de lucrări de sudare prin topire a oţelurilor .

Cerinţele tehnice privind autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare în montarea, asamblarea şi repararea instalaţiilor mecanice sub presiune şi a instalaţiilor de ridicat se adresează ISCIR­ INSPECT, agenţilor economici autorizaţi de ISCIR-INSPECT, deţinătorilor precum şi agenţilor economici care construiesc instalaţii mecanice sub presiune şi instalaţii de ridicat, la cererea acestora. Autoritatea tehnică ce asigură punerea în aplicare şi respectarea prevederilor din prezenta prescripţie tehnică este ISCIR- Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, care, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.340/ 2001, este organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului având ca principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecţiei utilizatorilor şi securitatea în funcţionare a instalaţiilor mecanice sub presiune şi a instalaţiilor de ridicat.

1.2 Pentru obţinerea autorizaţiilor de a executa lucrări de sudare la elemente din oţel ale instalaţiilor mecanice sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat, funcţie de natura lucrărilor pe care le vor executa, sudorii vor fi examinaţi din punct de vedere practic şi teoretic conform prezentei prescripţii tehnice.

1.3 În cazul unor lucrări de sudare apreciate ca deosebite de către ISCIR sau responsabilul tehnic cu sudura din unitatea respectivă (sudarea elementelor cu grosimi diferite),sudorii care vor executa aceste lucrări vor fi supuşi unei examinări suplimentare. Examinarea se va efectua înainte de începerea lucrărilor respective conform pct. 1.4.

1.4 Pentru obţinerea autorizaţiilor de a executa lucrări de sudare la:

-elemente din fontă sau neferoase (altele decât aluminiu);

-alte procedee de sudare decât cele cuprinse în prezenta prescripţie tehnică (sudare în baie de zgură, sudare prin rezistenţă ,îmbinări placate,etc.); ale instalaţiilor mecanice sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat, funcţie de natura lucrărilor pe care le vor executa sudorii vor susţine examene de autorizare practice şi teoretice în conformitate cu instrucţiuni întocmite de unitatea respectivă şi avizate de către ISCIR-INSPECT IT. Acestea vor cuprinde cel puţin:

-grupele de materiale de bază şi adaos (calitate şi dimensiuni), procedeele de sudare, tipurile de îmbinări, poziţiile de sudare precum şi domeniul de valabilitate al autorizării

-numărul, forma şi dimensiunile probelor sudate ce trebuie executate în cadrul examinării practice precum şi încercările la care acestea se supun şi rezultatele minime ce trebuie obţinute;

-prevederile generale ale prezentei prescripţii tehnice referitoare la condiţiile de autorizare şi desfăşurare a examenului.

Îmbinările sudate speciale (pereţi membrană , ţeavă în placă tubulară etc.), ale instalaţiilor mecanice sub presiune se vor executa de către sudori autorizaţi conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice pct. 6.9, respectiv pct. 6.10.

2 DATE GENERALE

2.1 Prin prezenta prescripţie tehnică se stabilesc condiţiile necesare desfăşurării examenului

teoretic şi practic,domeniile de valabilitate, precum şi condiţiile de verificare, examinare şi încercare, criteriile de acceptare şi de certificare a rezultatelor examenului de autorizare a sudorilor pentru oţel.

Modelul autorizaţiei de sudor este prezentat în anexa A.

2.2 Probele practice se vor efectua pe baza unor proceduri de sudare omologate conform prevederilor prescripţiei tehnice CR 7/1, Colecţia ISCIR. Autorizarea unui sudor poate fi făcută şi concomitent cu omologarea unei proceduri de sudare, proba de omologare constituind şi probă de examinare în vederea autorizării pentru sudorul respectiv.

2.3 Autorizarea sudorilor se va face pe baza unui examen susţinut în faţa inspectorului de specialitate ISCIR-INSPECT IT (inspecţia teritorială pe raza căreia se află unitatea) şi a responsabilului tehnic cu sudura al unităţii.

2.4 Prescripţiile tehnice, colecţia ISCIR, la care se face referire în continuare, sunt cele în vigoare la data aplicării. Standardele de referinţă utilizate la elaborarea prezentei prescripţii tehnice sunt menţionate în anexa L.

3 DEFINIŢII

3.1 Generalităţi

În cadrul prezentelor prescripţii termenul „sudor" acoperă şi „operatorul sudor" ,cu excepţia

,,operatorului" care utilizează un procedeu de sudare complet mecanizat sau complet automatizat.

3.2 Sudor

Persoană care efectuează sudarea. Termen generic folosit atât pentru sudorii manuali cât şi pentru operatorii sudori.

3.2.1 Sudor manual

Sudor care ţine şi conduce manual portelectrodul, pistoletul de sudare, capul de sudare sau arzătorul.

3.2.2 Operator sudor

Sudor care deserveşte un echipament de sudare la care mişcarea relativă dintre portelectrod, pistoletul de sudare, capul de sudare sau arzător şi piesa de lucru se realizează semimecanizat.

3.3 Examinator

3.3.1 Inspector de specialitate ISCIR-INSPECT IT - persoană angajată în cadrul ISCIR-INSPECT, desemnată să participe la examenul de autorizare.

3.3.2 Responsabil Tehnic cu Sudura (RTS) - persoană din cadrul unităţii, autorizată de către ISCIR­ INSPECT IT

Prin Responsabil Tehnic cu Sudura (RTS), în sensul prezentelor prescripţii tehnice, se înţelege "Coordonatorul sudor" definit în standardul SR EN 719.

Responsabilul tehnic cu sudura (RTS), autorizat de către ISCIR-INSPECT IT, suplimentar faţă de cerinţele din SR EN 719 are şi următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

–să cunoască legislaţia, prevederile Prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR, standardele şi alte acte normative în vigoare privind sudarea elementelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi instalaţiilor de ridicat;

–să verifice dacă tehnologia de execuţie şi de examinare a elementelor sudate este în concordanţă cu procedura de sudare omologată;

–să verifice proiectul de instalare, montare sau reparare înainte de lansarea lui în execuţie, astfel încât soluţiile adoptate să asigure condiţii optime de sudare şi verificare, iar starea de tensiuni datorate ciclului termic de sudare să fie minimă;

–să asigure alegerea corectă a materialelor de adaos funcţie de materialele de bază utilizate în conformitate cu procedurile de sudare omologate, astfel încât prin condiţiile tehnologice impuse să se realizeze o îmbinare sudată corectă a instalaţiei;

–să urmărească dacă materialele de adaos sunt însoţite de certificate de calitate prevăzute de standarde şi să admită introducerea în execuţie numai a materialelor de adaos prevăzute în proiect sau stabilite ca echivalente, la omologarea procedurii de sudare;

–să asigure condiţiile necesare pentru efectuarea probelor şi încercărilor în vederea omologării procedurilor de sudare în conformitate cu prevederile Prescripţiilor tehnice CR 7 - Colecţia ISCIR şi să ia măsurile necesare ca în repararea instalaţiilor mecanice sub presiune şi instalaţiilor de ridicat să se folosească numai tehnologii stabilite pe baza procedurilor de sudare omologate;

–să supravegheze ca materialele de bază introduse în execuţie să fie conforme cu proiectul de execuţie;

–să verifice modul în care se depozitează şi se introduc în execuţie materialele de adaos, luând măsuri pentru preîntâmpinarea eventualelor schimbări faţă de tehnologia elaborată şi de procedura de sudare omologată;

–să organizeze, îndrume şi să verifice activitatea privind specializarea, autorizarea şi evidenţa lucrărilor efectuate de sudori în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 9, Colecţia ISCIR;

–să urmărească efectuarea verificării calităţii îmbinărilor sudate în fluxul tehnologic de execuţie, să verifice rezultatele obţinute şi să vizeze documentele privind verificarea îmbinărilor sudate, care se ataşează la documentaţia tehnică;

–să participe la analiza şi stabilirea cauzelor eventualelor defecte datorate sudurii şi să ia măsuri corespunzătoare pentru remedierea şi evitarea lor în viitor;

–să participe la instructajele periodice organizate de ISCIR INSPECT;

–să ţină la zi evidenţa poansoanelor sudorilor autorizaţi ISCIR, a procedurilor de sudare omologate, precum şi a lucrărilor executate de sudori; modelul de poanson pentru sudori este indicat în figura de mai jos:

!image

În centrul poansonului se va înscrie:

ISCIR Nr...............

Pe contur se va înscrie denumirea agentului economic sau sigla acestuia sau marca acestuia prescurtat I)

!image

!image o!image

1) În limita spaţiului disponibil.

1) pentru sudare oxiacetilenică (311) : t până la 1,5 t

2) pentru sudare oxiacetilenică (311) : 3 mm până la 1,5 t

Tabelul 2: Diametrul probei şi domeniul de valabilitate al autorizării

5.7 Poziţii de sudare

Poziţiile de sudare utilizate pentru aplicarea prezentei prescripţii sunt (conform ISO 6947 ) şi sunt prezentate în figurile 1 şi 2. Poziţiile şi unghiurile de sudare reţinute pentru autorizare trebuie să aibă aceleaşi toleranţe cu cele din fabricaţie.

!image !image

-

PA Orizontal

!image

,...

--.-....

---=='

!image

L:7

PE Peste cap

PC Orizontal

!image

-

-

-

-

-

ţ

-

-

-

PG Vertical de1eer,dent PF Vertica ascendent

a)Sachari cap la cap

!image !image

!image

!image

PA Orizontal

!image

PD Orizontal peste cap

P8 Orizontal cu perete vertical

!image

!image

!image

PG Vertical descendent PF Vertical ascendent

b)Suduri în colţ

Figura 1 - Poziţii de sudare pentru table

!image

Ţeavă: fixă

J-L045 Axă: înclinată

Sudură: vertical descendentă

!image !image

!image

Ţeavă: în rotaţie

!image

PA Axă: orizontală Sudură: orizontal

Teavă:fixă

PG Axă: orizontală

!image

Sudură: vertical descendentă

Ţeavă:fixă

PC Axă: verticală

Ţeavă:fixă Axă: orizontală

Sudură: vertical ascendentă

H-LO45

Ţeavă:fixă Axă: înclinată

Sudură: orizontal pe perete vertical

!image

a)suduri cap la cap

Sudură: ascendent

!image

!image

Ţeavă: în rota e

PB Axă: orizontală

!image

Sudură: orizontal pe perete vertical

Ţeavă: fixă

PG Axă: orizontală

!image

Sudură: vertical descendent

Ţeavă:fixă

PB Axă: verticală

Ţeavă:fixă

PF Axă: orizontală

Sudură: vertical ascendent

Ţeavă: fixă

PD Axă: verticală

Sudură: orizontal pe perete vertical

!image

Ţeavă: în rota e

PA Axă: înclinată Sudură: orizontal

b)Sudun în colţ

Sudură: orizontal peste cap

Figura 2 - Poziţii de sudare pentru ţevi

6 DOMENIUL DE VALABILITATE AL AUTORIZĂRII SUDORULUI

6.1 Generalităţi

Ca regulă generală , proba sudată autorizează sudorul nu numai pentru condiţiile folosite la autorizare., ci şi pentru toate îmbinările care se consideră mai uşor de sudat. Domeniul de valabilitate al autorizaţiei, pentru fiecare tip de probă, este prezentat în capitolele şi tabelele respective. În aceste tabele domeniul de valabilitate este indicat pe aceeaşi linie orizontală.

6.2 Procedeu de sudare

Fiecare autorizare corespunde unui procedeu. O schimbare de procedeu necesită o nouă autorizare. De aceea este posibil ca pentru un sudor să se facă verificări cu mai multe procedee, printr-una sau două autorizări separate, pentru a acoperi o îmbinare sudată realizată prin mai multe procedee.

De exemplu, în cazul în care se cere o autorizare pentru o îmbinare cu sudură cap la cap dintr-o parte, cu rădăcina sudată WIG(l 41), fără suport şi cu completare prin sudare manuală cu arc electric cu electrozi înveliţi (111), sudorul poate fi autorizat prin una din următoarele variante:

a)autorizare reuşită pentru o îmbinare prin mai multe procedee, de exemplu:

rădăcina sudată WIG(l 41) fără suport, completată cu treceri sau straturi sudate manual cu arc electric cu electrozi înveliş (111), în limitele domeniului de autorizare pentru fiecare procedeu de sudare;

b)autorizare reuşită a două procedee separate reprezentative, unul WIG( 141), fără suport la rădăcină şi unul separat pentru completare manuală cu arc electric cu electrozi înveliţi (111) cu suport, sau fără suport sau sudat pe ambele părţi, cu sau fără scobire.

6.3 Tipuri de îmbinări

Domeniul sudurilor pentru care sudorul este autorizat în funcţie de probă, este indicat în tabelul 3; sunt aplicabile următoarele criterii:

a)autorizarea pentru suduri cap la cap la ţevi include sudurile cap la cap la table;

b)autorizarea pentru suduri cap la cap la table într-o anumită poziţie include sudurile cap la cap la ţevi cu diametrul > 500 mm în poziţia corespondentă; pentru ţevi în rotaţie se aplică c);

c)autorizarea pentru suduri cap la cap la table sudate în poziţie orizontală (PA) sau orizontal pe perete vertical (PC) include autorizarea pentru suduri cap la cap la ţevi cu diametrul 150 mm în poziţii de sudare similare, în concordanţă cu tabelul 7;

d)sudarea dintr-o parte fără suport include sudurile dintr-o parte cu suport şi sudurile din

ambele părţi cu sau fără scobire la rădăcină;

e)sudarea la table sau la ţevi cu suport include sudurile realizate din ambele părţi, dar nu şi sudurile fără suport;

t)sudurile cap în cap includ sudurile în colţ pentru condiţii similare de sudare;

g)în cazul în care în producţie predomină sudurile în colţ, se recomandă ca sudorul să fie autorizat printr-o probă de sudură în colţ adecvată;

h)sudarea din ambele părţi fără scobire include sudurile dintr-o parte cu suport şi sudurile din ambele părţi cu scobire;

i)autorizarea pentru suduri cap la cap la ţevi fără suport include autorizarea pentru racorduri în limitele domeniilor din tabelele 3 până la 7.

j)pentru o sudură de racord, domeniul de autorizare se bazează pe diametrul racordului.

În cazul în care în producţie predomină racordurile sau implică un racord complex, se recomandă ca sudorul să primească instruire specială. În ambele cazuri autorizarea se face pe un racord.

Tabelul 3: Domeniul de valabilitate pentru verificări pe îmbinări cap la cap ( detaliile de sudare)

6.4 Grupe de material

În funcţie de grupa de material a probei, domeniul materialelor pentru care este autorizat un sudor este indicat în tabelele 4 şi 5 (a se vedea 5.4). Pentru oţelurile care nu sunt cuprinse în grupele de oţel, sudorul trebuie supus unei verificări numai cu oţelul respectiv şi autorizarea este valabilă numai pentru acel oţel.

Tabelul 4: Domeniul de valabilitate şi autorizării pentru metalul de bază

6.5 Electrozi înveliti

'

Modificarea tipului învelişului necesită modificarea tehnicii de sudare. Autorizarea pentru învelişul electrodului conduce la autorizarea sudorului pentru alte învelişuri, conform tabelului 6.

Tabelul 5: Domeniul de valabilitate al autorizării pentru îmbinări din metale diferite

1) Pentru o îmbinare de metale diferite metalul de adaos trebuie să corespundă grupei unuia din materialele de bază

2) Când se foloseşte metal de adaos din grupa Wl 1

3) Când se foloseşte metal de adaos din grupa W03

4) Când se foloseşte metal de adaos din grupa W04

Tabelul 6: Domeniul de valabilitate al autorizării pentru învelişul electrodului

6.6 Materiale pentru sudare (Gaz de protecţie şi flux)

Modificarea gazului de protecţie sau a fluxului este permisă (a se vedea 5.5.1.).

Totuşi, schimbarea gazului din activ în inert sau din inert în activ, necesită o nouă autorizare a sudorului.

Pentru cazurile când se foloseşte o combinaţie de gaz activ-inert, este necesară o autorizare separată. Aceasta este valabilă numai pentru combinaţia respectivă indiferent de compoziţia procentuală a amestecului de gaz.

6.7 Dimensiuni

Domeniul de valabilitate în funcţie de grosimea tablei sau a peretelui ţevii şi/sau de diametrul ţevii este indicat în tabelele 1 şi 2.

6.8 Poziţii de sudare

Domeniul de valabilitate pentru fiecare poziţie de sudare este prezentat în tabelul 7. Poziţiile de sudare şi simbolurile sunt cele din figurile 1 şi 2.

6.9 Autorizare sudori ţeavă-placă tubulară

6.9.1 Pentru obţinerea autorizaţiilor de a executa îmbinări sudate ţeavă-placă tubulară din oţeluri ,la instalaţii mecanice sub presiune ,sudorii vor fi examinaţi din punct de vedere practic şi teoretic.

6.9.2 Probele practice se vor efectua pe baza unor proceduri de sudare omologate conform prescripţiei tehnice PT CR 7/1.Autorizarea unui sudor poate fi făcută şi concomitent cu omologarea unei proceduri de sudare, proba de omologare constituind şi probă de examinare în vederea autorizării pentru sudorul respectiv.

6.9.3 Autorizarea sudorilor se va face pe baza unui examen practic şi teoretic susţinut în faţa inspectorului de specialitate ISCIR-INSPECT IT şi a responsabilului tehnic cu sudura al unităţii. Ansamblul de probă trebuie marcat cu semnul (poansonul) inspectorului de specialitate ISCIR­ INSPECT IT şi al sudorului înainte de începerea sudării.

6.9.4 Variabile esenţiale pentru sudorii manuali

Variabile esenţiale privind procedeul de sudare ,dimensiunile ,poziţia de sudare ,materialele de adaos,gaze de protecţie şi domeniul de valabilitate al acestora pentru autorizarea sudorilor manuali sunt aceleaşi ca la omologarea procedurii de sudare conform prevederilor prescripţiei tehnice PT CR 7/1.

Referitor la tipul de îmbinare, este necesară câte o autorizaţie pentru fiecare tip de îmbinare cu următoarele menţiuni:

–autorizaţia sudorului obţinută pentru îmbinări sudate ţeavă- placă tubulară realizate cu topirea capătului ţevii acoperă şi îmbinările sudate ţeavă- placă tubulară realizate fără topirea capătului, dar nu şi invers;

–autorizaţia sudorului obţinută pentru îmbinări sudate ţeavă- placă tubulară, placa tubulară având rostul prelucrat,acoperă şi îmbinări sudate ţeavă- placă tubulară,placă tubulară fără rost prelucrat ,dar nu şi invers;

–autorizaţia sudorului obţinută pentru îmbinări sudate ţeavă- placă tubulară;un strat fără material de adaos şi unul sau mai multe straturi cu material de adaos ,acoperă şi îmbinările ţeavă-placă tubulară sudate cu material de adaos sau fără material de adaos,

dar nu şi invers;

–numărul de treceri efectuate pentru realizarea îmbinării sudate nu este parametru esenţial pentru autorizare.

6.9.5 Variabile esenţiale pentru operatorii sudori

Pentru operatorii sudori care efectuează îmbinări sudate tip ţeavă -placă tubulară, folosind procedee de sudare mecanizate sau automate şi care deservesc un echipament de sudare,este necesară câte o autorizaţie pentru fiecare tip de instalaţie ,fără a se lua în considerare celelalte variabile esenţiale.Tipul instalaţiei de sudare, pe care operatorul sudor a susţinut examenul, va fi menţionat în autorizaţia de sudor.

6.9.6 Ansamblul de probă pentru încercări se execută cu ţevi sudate în placă tubulară amplasate în triunghi, fiind necesare minimum 7 ţevi.

Autorizaţia de sudor obţinută pe un ansamblu de probă, având distribuţia ţevilor în triunghi, este valabilă şi pentru efectuarea îmbinărilor ţeavă-placă tubulară pe ansamblurile de probă având distribuţia în pătrat în condiţiile respectării domeniilor de valabilitate ale variabilelor esenţiale, în cazul sudorilor manuali, şi a tipului de instalaţie în cazul operatorilor sudori conform pct.6.9.4 şi 6.9.5.

6.9.7 Pregătirea şi sudarea ansamblului de probă se efectuează în conformitate cu specifcaţia procedurii de sudare WPS conform prezentei prescripţii tehnice şi în condiţiile generale de sudare din producţie.

Preîncălzirea sau tratamentul termic prealabil şi tratamentul termic după sudare cuprins în WPS sunt obligatorii pentru ansamblul de probă.

6.9.8 După sudare, ansamblul de probă va fi supus următoarelor examinări şi încercări:

-examinarea vizuală

-verificarea dimensională

-examinarea cu lichide penetrante

-examinarea macroscopică care se vor efectua în aceleaşi condiţii ca la omologarea procedurii de sudare conform prevederilor prescripţiei tehnice PT CR 7/1.

6.10 Autorizarea sudorilor pentru îmbinări sudate la registre de pereţi membrană

6.10.1 Pentru obţinerea autorizaţiilor de a executa îmbinări sudate la registre de pereţi membrană (sudarea oţelului lat între ţevi),pentru cazane de abur şi cazane de apă fierbinte ,sudorii vor fi examinaţi din punct de vedere practic şi teoretic.

6.10.2 Probele practice se vor efectua pe baza unor proceduri de sudare omologate conform prevederilor prescripţiei tehnice PT CR 7/1.Autorizarea unui sudor poate fi făcută şi concomitent cu omologarea unei proceduri de sudare ,proba de omologare constituind şi probă de examinare în vederea autorizării pentru sudorul respectiv.

6.10.3 Autorizarea sudorilor se va face pe baza unui examen practic şi teoretic susţinut în faţa inspectorului de specialitate ISCIR-INSPECT IT şi a responsabilului tehnic cu sudura al unitaţii.Ansamblu de probă trebuie marcat cu semnul (poansonul) inspectorului şi al sudorului înainte de începerea sudării.

6.10.4 Variabile esenţiale pentru sudorii manuali

Variabilele esenţiale privind procedeul de sudare ,dimensiunile, poziţia de sudare, materialele de adaos,gaze de protecţie şi domeniul de valabilitate al acestora, pentru autorizarea sudorilor manuali, sunt aceleaşi ca la omologarea procedurii de sudare conform prevederilor prescripţiei tehnice PT CR 7/1.

6.10.5 Variabile esenţiale pentru operatorii sudori

Pentru operatorii sudori,care efectuează îmbinări sudate la registre de pereţi membrană folosind procedee de sudare mecanizate sau automate şi care deservesc un echipament de sudare,este necesar câte o autorizaţie pentru fiecare tip de instalaţie specializată , fără a se lua în considerare celelalte variabile esenţiale.Tipul instalaţiei de sudare, pe care operatorul sudor a susţinut examenul, va fi menţionat în autorizaţia de sudor.

6.10.6 Proba pentru încercări se execută conform WPS. Lungimea La probei va fi:

-min.300 mm pentru procedeul de sudare 111;

-min.1500 mm pentru procedeul de sudare 121;

-min.1000 mm pentru procedeele de sudare manuale 114, 131, 135,136 sau 137;

-min.1500 mm pentru procedeele de sudare mecanizate 114, 131, 135,136 sau 137;

Cu excepţia procedeului 121, pentru celelalte procedee de sudare manuale sau semimecanizate sudorul va face cel puţin o oprire pe parcursul efectuării îmbinării sudate.

6.10.7 Pregătirea şi sudarea probei se efectuează în conformitate cu prevederile Prescripţiei tehnice CR 7/1 şi în condiţiile generale de sudare din producţie .Preîncălzirea sau tratamentul termic prealabil şi tratamentul termic după sudare cuprins în WPS sunt obligatorii pentru ansamblul de probă.

6.10.8 După sudare, ansamblul de probă va fi supus următoarelor examinări şi încercări:

–examinarea vizuală şi verificarea dimensională a îmbinărilor sudate.

–examinarea cu lichide penetrante a îmbinărilor sudate care se va efectua în aceleaşi condiţii ca la omologarea procedurii de sudare conform prevederilor prescripţiei tehnice PT CR 7/1.

6.10.9 Din probele găsite corespunzătoare la examinările şi verificările de la pct.6.10.8, se vor preleva eşantioane cu feţele paralele pe întreaga lăţime a probelor ,după cum urmează:

-câte o fâşie cu lăţimea de 1O mm care este supusă încercării de îndoire în planul aripilor (axa de îndoire este paralelă cu axele longitudinale ale ţevilor);

-câte o fişie cu lăţimea de 1O mm care este supusă încercării de îndoire perpendicular pe planul aripilor (axa de îndoire este perpendiculară cu axele longitudinale ale ţevilor);

-câte o probă de cîte 2 ţevi (geamăn)pentru analiza metalografică macroscopică care se va efectua în aceleaşi condiţii ca la omologarea procedurii de sudare .

6.10.10 Criterii de acceptare

Rezultatele examinărilor şi încercărilor la care a fost supusă proba de autorizare vor fi acceptate în aceleaşi condiţii ca la omologarea procedurii de sudare conform prevederilor prescripţiei tehnice PT CR 7/1.

6.10.11 Sudorii autorizaţi conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice pentru sudarea cap la cap a tablelor şi/sau ţevilor dintr-o singură parte, fără material de suport la rădăcină prin procedeele de sudare 111, 114, 131, 135, 136 sau 137 pot efectua lucrări de sudare la pereţi membrană (sudarea oţelului lat între ţevi) fără a fi necesară o autorizare specifică pentru această îmbinare conform pct. 6.10.

În acest caz vor fi respectate domeniile de valabilitate ale celorlalte variabile esenţiale (procedeu de sudare, grupă de material, dimensiuni, poziţie de sudare,metale de adaos ,gaze de protecţie şi fluxuri).

7 EXAMINARE ŞI INCERCARE

7.1 Supraveghere

Pentru autorizare probele practice vor fi executate de către sudori în prezenţa inspectorului de specialitate ISCIR-INSPECT IT şi a Responsabilului Tehnic cu Sudura (RTS).

Agenţii economici au următoarele obligaţii:

–să solicite în scris la ISCIR-INSPECT IT, delegarea unui inspector de specialitate la efectuarea examinărilor cu cel puţin 1O zile lucrătoare înainte;

–să posede şi să menţină în bune condiţii întregul echipament necesar verificării;

–să asigure toate condiţiile necesare pentru desfăşurarea examinărilor; Pentru prelungirea valabilităţii autorizaţiilor vezi pct. 10.4 şi 10.5.

Proba trebuie marcată cu semnul (poansonul) examinatorului şi al sudorului, înainte de începerea sudării. Examinatorul poate opri executarea probelor practice în cazul în care condiţiile de sudare nu sunt corecte sau dacă se dovedeşte că sudorul nu are competenţa tehnică pentru satisfacerea prevederilor prezentei prescripţii de exemplu când există remedieri succesive şi/sau sistematice.

Dacă în timpul executării probelor apar defecţiuni la sudare (scăderea tensiunii, întreruperea curentului, desprinderea învelişului electrodului etc.) de care nu este vinovat sudorul, probele vor fi repetate.

7.2 Forma şi dimensiunile probelor

!image

J"I,

1'11

Forma şi dimensiunile probelor (a se vedea 5.6), conform figurilor 3 până la 6.

Figura 3- Dimensiunile probei pentru sudură cap la cap la tablă ( Dimensiuni în milimetri)

!image

!image

<

Pentru t;;,. 6 mm a< 0,51 Pentru t 6 mm O,St ..; ,a t

(z "" 0,71)

Figura 4- Dimensiunile probei pentru sudură în colţ

(Dimensiuni în milimetri)

Figura 5- Dimensiunile probei pentru sudură cap la cap

(Dimensiuni în milimetri)

!image

!image

Figura 6- Dimensiunile probei pentru sudură în colţ la ţeavă (Dimensiuni în milimetri)

7.3 Condiţii pentru sudare

Autorizarea sudorului trebuie să corespundă condiţiilor utilizate în producţie şi să urmeze o WPS (a se vedea 3.4) omologată conform prescripţiei tehnice PT CR 7/1, Colecţia ISCIR. În anexa C se indică un model pentru WPS.

La elaborarea WPS se aplică următoarele principii:

a)autorizarea se efectuează cu procedeul care se utilizează în producţie;

b)metalele de adaos trebuie să fie compatibile cu materialul de bază, procedeul şi poziţia de sudare;

c)prelucrarea marginilor tablelor şi/sau ţevilor pentru probă trebuie să fie aceeaşi sau asemănătoare cu cea din producţie;

d)dimensiunile probei trebuie să fie cele specificate în tabelele şi figurile din prezenta prescripţie tehnică (a se vedea tabelele 1 şi 2 şi figurile 3 până la 6);

e)echipamentul de sudare trebuie să fie similar cu cel din productie;

t)sudarea trebuie efectuată în poziţiile şi la unghiurile racordurilor utilizate în producţie (a se vedea figurile 1 şi 2);

g)combinaţia dintre metalul de bază , metalul de adaos şi materialele auxiliare trebuie să corespundă cu condiţiile utilizate în producţie;

h)sudura trebuie acceptată conform capitolului 8;

i)timpul de sudare pentru probă trebuie să corespundă timpului de lucru în producţie, în condiţii medii;

j)proba trebuie să prezinte cel puţin un punct de oprire şi altul de reluare a sudării la rădăcină şi la ultima trecere şi acestea trebuie identificate pe lungimea de examinat;

k)preîncălzirea sau tratamentul termic prealabil cuprinse în WPS sunt obligatorii pentru probă;

1) tratamentul termic dupa sudare cuprinse în WPS este obligatoriu pentru probă;

m)proba trebuie marcată;

n)sudorului i se permite să elimine în timpul sudării probelor defecte minore, cu excepţia celor de pe suprafaţa ultimului strat, prin polizare, scobire sau alte metode utilizate în producţie; trebuie obţinut acceptul examinatorului.

7.4 Metode de verificare

Fiecare sudură executată trebuie examinată vizual în starea în care se află după sudare. La cerere (a se vedea tabelul 8), examinarea vizuală poate fi suplimentată cu examinări cu pulberi magnetice, lichide penetrante sau cu alte metode şi cu examinări macroscopice pe sudurile cap la cap.

Probele sudate vor fi examinate la exterior, în scopul stabilirii calităţii îmbinării sudate din punct de

vedere al aspectului şi al abaterilor admise pentru forma geometrică.

În cazul în care probele sudate nu se vor încadra în condiţiile menţionate mai jos, vor fi respinse iar sudorul care le-a executat va fi notat cu calificativul „respins" urmând să susţină un nou examen.

Examinarea aspectului exterior al îmbinării sudate poate fi tăcută cu ochiul liber, lupe sau microscoape portative.

Abaterile admise pentru forma geometrică a îmbinării sudate vor fi determinate cu instrumente universale de măsură şi şabloane.

Probele găsite corespunzător din punct de vedere al examinării exterioare şi abaterilor de la forma geometrică, vor fi supuse încercărilor conform prevederilor tabelului 8.

Examinările cu radiaţii penetrante ale îmbinărilor sudate se vor efectua în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 13, colecţia ISCIR.

Examinările cu ultrasunete ale îmbinărilor sudate se vor efectua în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 4, colecţia ISCIR pentru îmbinări sudate cap la cap şi îmbinări sudate în colţ sau proceduri specifice avizate ISCIR-INSPECT.

Examinările cu lichide penetrante se vor efectua în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 6, colecţia ISCIR.

Examinările cu pulberi magnetice se vor efectua în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 8, colecţia ISCIR.

Proba macroscopică trebuie pregătită şi atacată pe o faţă pentru a evidenţia sudura. Buletinele cu rezultatele analizelor macro nu este obligatoriu să conţină şi fotografii.

Înaintea încercărilor mecanice, suportul la rădăcină, dacă se utilizează, trebuie eliminat. Proba poate fi secţionată prin tăiere termică sau prin mijloace mecanice, înlăturând la capetele tablelor minimum

25 mm (figurile 7 şi 8).

Tabelul 8: Metode de verificare

1) Examinarea radiografică se poate înlocui cu o examinare ultrasonică pentru grosimi mai mari de 12 mm numai la oţeluri inoxidabile feritice.

2) Încercarea la rupere trebuie să fie completată cu examinarea cu particule magnetice/ lichide penetrante dacă este cerută de examinator.

3) Încercarea la rupere se poate înlocui cu o examinare macroscopică a cel puţin 4 secţiuni. Legendă:

7.5 Probe şi epruvete

7.5.1 Generalităţi

De la 7.5.2 până la 7.5.5 se detaliază tipurile, dimensiunile şi pregătirea probelor şi epruvetelor. Se indică suplimentar condiţiile pentru încercările mecanice.

Încercările mecanice se efectuează în prezenţa inspectorului de specialitate ISCIR-INSPECT IT şi a

Responsabilului Tehnic cu Sudura (RTS) sau cu acordul ISCIR-INSPECT IT numai în prezenţa Responsabilului Tehnic cu Sudura.

Atât materialele de bază (table sau ţevi) destinate executării probelor practice cât şi fiecare epruvetă în parte, vor trebui marcate prin poansonare de către examinator şi marcate în aşa fel încât şi se poată stabili sudorul care le-a executat.

7.5.2 Sudură cap la cap la table

7.5.2.1 Radiografierea

Întreaga lungime de examinare a sudurii probei trebuie radiografiată în starea de după sudare sau după tratamentul termic.

7.5.2.2 Încercarea la îndoire

Încercarea la îndoire se efectuează pe 4 epruvete prelevate transversal; se încearcă 2 epruvete cu rădăcina supusă la întindere şi 2 epruvete cu rădăcina supusă la compresiune. Diametrul dornului sau al rolei trebuie să fie de 3t şi unghiul de îndoire de 180°,cu excepţia cazurilor când ductibilitatea scăzută (norma de material) a metalului de bază sau de adaos impune alte limitări.

Pentru grosimi de table 12 mm încercarea la îndoire transversală se poate înlocui cu 4 încercări la îndoire laterală.

Încercarea la îndoire a îmbinărilor sudate se va executa, pe epruvete având forma şi dimensiunile conform SR EN 910.

7.5.2.3 Încercarea la rupere

Daca se efectuează încercarea la rupere (îndoire până la rupere) proba se încearcă pe întreaga lungime de examinare prin tăierea sa în cel puţin 4 epruvete (figura 7a). Lăţimea unei epruvete trebuie să fie de 40 mm. Dacă este necesar, supraînălţarea se poate înlătura. Se vor practica crestături la marginile sudurii, adânci de 5 mm, pentru a favoriza ruperea în metalul depus (figura 7b). În cazul unei suduri dintr-o parte (ss) tără suport la rădăcină (nb, ng) se încearcă o jumătate din lungimea de examinare cu rădăcina întinsă şi cealaltă cu rădăcina comprimată (figurile 7c şi 7d).

a)Se prelcvcază. 4 epruvete pentru încercarea la îndoire şi cel puţin 4 epruvete pentru încercarea la rupere

!image

h

!image

c)Încercare la îndoire şi la rupere cu

rădăcina comprimată

Lungimea de examinare a epruvetei

!image

!image

!image

!image

-

lcl(.«(((((((({((t« ult /

25

25

Iz

C

I

Lung. de examinare

-::r

-.s-

b)Pregătire pentru încercarea ]a rupere

!image

h .J

!image

d)Încercare la îndoire şi la rupere

cu rllc:Uicina întinsă

Figura 7 - Pregătirea şi încercarea la îndoire şi la rupere a epruvetelor pentru sudură cap la cap la table (Dimensiuni în milimetri)

!image

Lungimea de examinare a sudurii în colţ

a)Se prelevează un număr par de epruvete

Figura 8- Pregătirea şi încercarea la rupere a epruvetelor pentru sudură în co1ţ la tablă (Dimensiuni în milimetri)

7.5.3 Sudură în colţ la table

Pentru încercări la rupere proba se poate tăia, dacă este necesar, în mai multe epruvete (a se vedea figura 8a). Fiecare epruvetă se aşează pentru rupere conform figurii 8b şi se examinează după rupere.

Dacă se efectuează examinarea macroscopică se prelevează 4 epruvete egal repartizate pe lungimea de exammare.

7.5.4 Sudură cap la cap la ţeavă

7.5.4.1 Radiografierea

Întreaga lungime de examinare a sudurii probei trebuie radiografiată în starea de după sudare sau după tratamentul termic.

7.5.4.2 Incercarea la îndoire

Încercarea la îndoire se efectuează pe 4 epruvete prelevate transversal; se încearcă 2 epruvete cu rădăcina supusă la întindere şi 2 epruvete cu rădăcina supusă la compresiune. Diametrul dornului sau a rolei trebuie să fie de 3t şi unghiul de îndoire de 180° ,cu excepţia cazurilor când ductibilitatea scăzută (norma de material) a metalului de bază sau de adaos impune alte limitări.

Pentru porţiuni de probe sudate în poziţiile PF, PG, H-L045 şi J-L045 (a se vedea figura 2), epruvetele trebuie prelevate din zone cu diferite poziţii de sudare.

Pentru pereţi cu grosime 12 mm îndoirea transversală se poate înlocui cu 4 încercări la îndoire laterală.

Încercarea la îndoire a îmbinărilor sudate se va executa pe epruvete având forma şi dimensiunile conform SREN 910.

7.5.4.3 Încercarea la rupere

Dacă se efectuează încercarea la rupere (îndoire până la rupere) proba se încearcă pe toată lungimea sa prin tăierea ei în cel puţin 4 epruvete (figura 9a).

Lăţimea de examinare a fiecărei epruvete este de 40 mm. Dacă este necesar se înlătură supraînălţarea sudurii. Se vor cresta marginile sudurii la o adâncime de 5 mm pentru a favoriza ruperea în metalul depus(figura 9b).

În cazul unei suduri dintr-o parte (ss) fără suport la rădăcină (nb, ng) se încearcă o jumătate din lungimea de examinare a probei (figura 9a) cu rădăcina întinsă şi cealaltă cu rădăcina comprimată (figurile 9c şi 9d).

Dacă diametrul ţevii este prea mic pentru prelevarea tuturor epruvetelor necesare, trebuie să se sudeze două sau mai multe probe.

!image

!image

!image

!image

!image

N

!image

!image

!image

li±:== ))}))))))))}t::=+ll

=5

!image

ci fncercare la rupere cu

r3diicina comprimat

!image

, Lungimea de e>40

a probei

a)Se preleveazll cel puţin

4 probe

Lungimea de eKaminare

a epruvetei

bl Picgătire

dl incercare la rupere cu

râdăcina intinsa

Figura 9 - Pregătirea şi încercarea la îndoire şi la rupere a epruvetelor pentru sudură cap la cap la ţeavă (Dimensiuni în milimetri)

!image !image

a)Se prelevează epruvete b) Încercare la rupere

Figura 1O- Pregătirea şi încercarea la rupere a epruvetelor pentru sudură în colţ la ţeavă. (Dimensiuni în milimetri)

7.5.5 Sudură în col't la,

teavă

Pentru încercări la rupere, proba se taie în 4 sau mai multe epruvete şi se rupe (figura 1O).

Dacă se efectuează examinarea macroscopică se prelevează cel puţin 4 epruvete egal repartizate pe circumferinţa ţevii.

8 CONDIŢII DE ACCEPTARE PENTRU PROBE

8.1 La examenul vizual al probelor sudate nu vor fi admise: a)crăpături şi fisuri în sudură sau în zona influenţată termic:

b)şanţuri marginale;

c)cratere în sudură sau pori;

d)lipsă de pătrundere la rădăcina sudurii;

e)denivelări ale marginilor tablelor sau ţevilor mai mari de 10% grosime;

t)la ţevi, pe lângă cele prevăzute la alin. a-e, trebuie ca axa ţevii să nu fie frântă în dreptul sudurii şi diametrul interior să nu fie redus în dreptul sudurii datorită scurgerii de material de adaos, cu mai mult de 6% dar cel mult 4 mm.

8.2 Abaterile admise pentru forma geometrică vor fi stabilite conform specificaţiilor de sudare (WPS) ale unităţii, întocmite în baza procedurilor sudare omologate.

8.3 Criteriile de acceptare a îmbinărilor sudate la examinările cu radiaţii penetrante vor fi în conformitate cu prescripţia tehnică PT CR 13, colecţia ISCIR.

8.4 Criteriile de acceptare a îmbinărilor sudate la examinările cu ultrasunete vor fi în conformitate cu prescripţia tehnică PT CR 4 pentru îmbinări sudate cap la cap şi pentru îmbinările sudate în colţ, colecţia ISCIR sau proceduri specifice avizate ISCIR.

8.5 Criteriile de acceptare a îmbinărilor sudate la examinările lichide penetrante vor fi în conformitate cu prescripţia tehnică PT CR 6, colecţia ISCIR.

8.6 Criteriile de acceptare a îmbinărilor sudate la examinările pulberi magnetice vor fi în conformitate cu prescripţia tehnică PT CR 8, colecţia ISCIR.

8.7 Criteriile de acceptare pentru încercarea la îndoire

Epruvetele pentru încercarea la îndoire nu vor avea defecte deschise depăşind 3 mm măsurate în orice direcţie pe suprafaţa convexă a epruvetei după îndoire. Defectele care apar în colţurile epruvetei în timpul încercării nu vor luate în consideraţie dacă nu exista o dovadă precisă că ele rezultă din incluziuni de zgură sau alte defecte interne.

8.8 Criteriile de acceptare pentru încercarea la rupere (îndoire până la rupere)

Aspectul rupturii va fi examinat, în ruptură nefiind admise fisuri, lipsă de topire sau nepătrundere, incluziuni de gaze sau de zgură.

8.9 La analiza macroscopică nu trebuie să se constate crăpături sau fisuri în materialul depus sau în zona influenţată termic, lipsa de topire, nepătrundere, pori sau incluziuni de zgură cu diametrul de maxim 1 mm fiecare în număr de cel mult 5 pe cm2 de suprafaţa a cusăturii sudate analizate.

9 REVERIFICĂRI

9.1 Generalităţi

Dacă o probă executată în vederea autorizării nu satisface cerinţele prezentei prescripţii tehnice, sudorul trebuie să repete examenul.

9.2 Epruvete suplimentare

a)Dacă pe o epruvetă de încercare la îndoire nu se obţine un rezultat corespunzător, se prelevează alte două epruvete din aceeaşi probă, dacă materialul rămas este suficient, sau dacă este necesar, dintr-o probă suplimentară identică, care se supun aceleiaşi verificări. Pe ambele epruvete suplimentare trebuie să se obţină un rezultat corespunzător.

b)Dacă pe o epruvetă de încercare la rupere se evidenţiază imperfecţiuni neacceptabile, se prelevează alte două epruvete în condiţiile de la 9.2.a).

c)Dacă o epruvetă de îndoire sau de rupere prelevată din ţeavă sudată cu axa fixă, se respinge, atunci se prelevează alte două epruvete suplimentare din aceeaşi poziţie, în condiţiile de la 9.2.a).

d)Dacă o secţiune macroscopică se respinge, atunci se prelevează alte două probe macroscopice în condiţiile de la 9.2.a) şi 9.2.c).

e)Dacă şi în cazurile menţionate la punctele a - d, chiar la o singură epruvetă rezultatele sunt necorespunzătoare, sudorul respectiv va fi apreciat cu calificativul "respins" la examenul practic.

10 PERIOADA DE VALABILITATE

10.1 Termenul de valabilitate al autorizaţiei este de un an.

Autorizaţia este valabilă pentru agentul economic care solicită autorizarea sudorului.

Dacă în cursul perioadei de valabilitate a autorizaţiei, indiferent de motive, sudorul respectiv a avut o întrerupere mai mare de 3 luni în executarea lucrărilor de sudare la instalaţii mecanice sub presiune sau instalaţii de ridicat, el nu mai poate fi folosit pentru astfel de lucrări.

10.1.1 Valabilitatea autorizaţiei sudorului începe la data când se îndeplinesc toate verificările cerute şi consemnate în procesul verbal conform Anexei D, dar nu după mai mult de 3 luni de la data examenului.

În autorizaţie este înscrisă data procesului verbal prin care sudorul a fost declarat admis.

10.1.2 Autorizaţia este valabilă timp de un an dacă se confirmă prin fişa de evidenţă a lucrărilor de sudare,certificată de RTS, că:

a)sudorul are continuitate în lucrări care sunt cuprinse în domeniul de valabilitate. Nu se admit întreruperi mai mari de trei luni;

b)lucrările sudorului sunt în concordanţă cu condiţiile tehnice în care a fost autorizat;

c)nu există nici o bază întemeiată de a pune la îndoială îndemânarea şi cunoştinţele profesionale ale sudorului.

10.2 După expirarea termenului de valabilitate al autorizaţiei, pentru prelungirea ei, sudorii vor susţine examene teoretice şi practice în aceleaşi condiţii ca şi la autorizarea iniţială. Cu ocazia prezentării la examenul de prelungire a valabilităţii autorizaţiei, sudorii vor prezenta certificat medical cu vechime de cel mult 6 luni, din care să rezulte că sunt apţi pentru meseria de sudor.

10.2.1 Cu acordul ISCIR-INSPECT IT, prelungirea valabilităţii autorizaţiei de sudor se poate acorda şi numai pe baza examenului radiografic, în cazul în care de la data expirării autorizaţiei şi până la susţinerea examenului de prelungire nu au trecut mai mult de 3 luni.

10.3 În cazul în care sudorii lucrează neîntrerupt la aceleaşi fabricate sau similare ca proces tehnologic, în cadrul aceleaşi unităţi şi au executat lucrări de bună calitate, confirmate prin rezultate corespunzătoare la Rx şi încercări mecanice, probele practice necesare prelungirii valabilităţii autorizaţiei se înlocuiesc cu rezultatele obţinute la probele executate de aceştia cu ocazia recepţiei instalaţiilor; aceasta nu scuteşte însă pe sudor de examenul teoretic care va cuprinde obligatoriu şi probleme de protecţia muncii. Cu avizul ISCIR-INSPECT IT, în cazuri justificate, prelungirea valabilităţii autorizaţiei se poate acorda şi numai pe baza buletinelor de examinare cu radiaţii penetrante.

În acest scop unitatea va trebui să prezinte examinatorului (inspector de specialitate ISCIR- INSPECT IT) o fişă de evidenţă a lucrărilor mai importante executate anual de fiecare sudor-decalate în timp (cel puţin una la 3 luni) - care să cuprindă rezultatele la cel puţin 4 sau 5 produse (ansambluri, subansambluri); fişa se va întocmi conform modelului din anexa I.

Acest punct nu se aplică în cazul procedeelor 131, 135 şi 311.

10.4 Examinarea sudorilor pentru prelungirea valabilităţii autorizaţiei se va face de către inspectorul de specialitate ISCIR- INSPECT IT (inspecţia teritorială în raza căreia se află unitatea) şi responsabilul tehnic cu sudura al unităţii.

10.5 În cazuri justificate, cu avizul prealabil al ISCIR-INSPECT IT (inspecţia teritorială în raza căreia se află unitatea), examinarea sudorilor în vederea prelungirii valabilităţii autorizaţiei, se va putea face de către responsabilul tehnic cu sudura al unităţii, acesta transmiţând la ISCIR-INSPECT IT (inspecţia teritorială în raza căreia se află unitatea), procesul verbal în maximum 15 zile de la data încheierii examenului.

10.6 Inspectorul de specialitate ISCIR-INSPECT IT, pe baza procesului verbal încheiat în condiţiile punctului 10.5 va confirma prelungirea valabilităţii autorizaţiei sudorului completând datele necesare în autorizaţie.

10.7 Unitatea la care va avea loc examenul de prelungire a valabilităţii autorizaţei este obligată să îndeplinească prevederile de la pct. 14.6. În cazul în care examenul practic se înlocuieşte cu rezultatele obţinuţe de sudori la probele executate cu ocazia recepţiei instalaţiilor, unitatea va pune la dispoziţia ISCIR- INSPECT IT, pentru sudorii respectivi fişele de evidenţă ale lucrărilor de sudare.

11 ELIBERAREA AUTORIZAŢIEI ŞI A POANSONULUI

11.1 Sudorul reuşit la examenul de autorizare primeşte o autorizaţie tip conform Anexei A din partea ISCIR-INSPECT IT (inspecţia teritorială în raza căreia a avut loc examenul). Autorizaţia se eliberează în două exemplare din care unul rămâne la ISCIR-INSPECT IT; în autorizaţie trebuie înregistrate toate condiţiile de verificare. Dacă sudorul nu promovează una din verificările stabilite, nu se emite autorizaţia.

Examenul teoretic şi practic trebuie notat prin "admis" sau "respins".

11.2 Pentru eliberarea autorizaţiei sudorul sau responsabilul tehnic cu sudura (RTS) al agentului economic, după caz va prezenta la ISCIR- INSPECT IT în raza căreia a avut loc examenul, dosarul de autorizare final împreună cu 2 fotografii; autorizaţiile vor fi ridicate de către sudor, responsabilul tehnic cu sudura sau un alt delegat împuternicit al unităţii.

11.3 Fiecare sudor autorizat va trebui să primească din partea împuternicitului unităţii (RTS sau altă persoană competentă funcţie de natura organizatorică a unităţii) în care lucrează, un poanson. Sudorul este obligat să aplice poansonul eliberat de unitatea de care aparţine, pe toate îmbinările sudate

pe care le va executa; indicativul poansonului este înscris în autorizaţia sudorului respectiv.

Când sudorul nu mai are valabilă nici o autorizaţiile, RTS este obligat ca în cel mult 3 luni să-i retragă poansonul, menţionând aceasta în fişa de evidenţă a poansoanelor sudorilor (Anexa J).

11.4 Unităţile montatoare sau reparatoare sunt obligate a avea un registru de evidenţă a poansoanelor care au fost atribuite sudorilor autorizaţi, conform anexa J.

Registrul va fi numerotat, şnuruit şi vizat de ISCIR- INSPECT IT în raza căreia îşi are sediul unitatea şi va cuprinde:

numărul curent, numele sudorului;

indicativul poansonului, înscris în autorizaţie; data (anul, luna, ziua) înmânării poansonului; data (anul, luna, ziua) retragerii poansonului;

viza RTS sau împuternicitului unităţii (arătat la pct.11.3) la înmânarea poansonului; viza RTS sau împuternicitului unităţii (arătat la pct. 11.3.) la retragerea poansonului.

12 NOTARE

Notarea autorizaţiei unui sudor trebuie să cuprindă următorii termeni în ordinea indicată (sistemul este conceput astfel încât să fie folosit pentru informatizare)

–numele prezentei prescripţii tehnice

–variabile esenţiale;

–procedee de sudare a se vedea pct. 5.2.;

–semifabricat tablă (P), ţeavă (T) a se vedea pct. 5.3.;

–tip de îmbinare: cu sudură cap la cap (BW), cu sudură în colţ (FW), a se vedea pct. 5.3.;

–grupa de material: a se vedea pct. 5.4.;

–metal de adaos: a se vedea pct. 5.5.;

–dimensiunea probei : grosime (t) şi diametrul ţevii (D), a se vedea 5.6;

–poziţii de sudare: a se vedea pct. 5.7., figurile 1 şi 2;

–detalii pentru tipul sudurii: a se vedea 6.3. şi tabelul 3, iar pentru prescurtări pct. 4.4.

Dacă este folosită pentru informatizare, notarea trebuie să aibă următorul format:

,,xxxxxxxxxx", ,,xxx", ,,x", ,,xx". ,,xxx", ,,xx", ,,xxx", ,,xxxx"

,,xxxxxx",,,xx",,,xx"

Exemplu: ,,CR 9/1-2003. ,,111", ,,P", ,,BW", .,Wl 1", ,,RB", ,,tl0", ,,D200", ,,H-L045", ,,ss", nb„

urmată de alte elemente privind detaliile tipului de sudură în ordinea dată la 4, separate prin,,". Aceste elemente nu fac parte din programul calculatorului.

Exemplul 1 de notare:

Autorizarea sudorului CR 9/1-2003 111 PBW Wl 1 B t05 PF ss nb Explicare

Procedeu de sudare: sudare cu arc electric cu electrod învelit 111

Tablă P

Sudură cap la cap BW

rupa de material: oţel austenitic Wl 1

Metal de adaos: înveliş bazic B

Dimensiunea probei: grosime 5 mm t05 Poziţie de sudare: sudură cap la cap, vertical ascendentă PF Detalii despre tipul sudurii: dintr-o parte ss

fără suport la rădăcină nb

Exemplul 2 de notare:

Autorizarea sudorului CR9/1-2003 311 TBW WOl nm t02 D20 PA ss nb Explicare

Procedeu de sudare: sudare cu flacără oxiacetilenică Ţeavă

Sudură cap la cap

Grupa de material: oţel carbon slab aliat Metal de adaos: fără metal de adaos Dimensiunea probei: grosimi 2 mm

diametrul ţevii 20mm

Poziţie de sudare: sudură cap la cap la ţeavă rotită, axa orizontală orizontal

Detalii despre tipul sudurii: dintr-o parte fără suport la rădăcină

311

T BW

W0l nm t02

D20

PA

ss nb

a)sunt calificaţi în meseria de sudor şi specializaţi conform pct. 14.2, prezentând în acest scop o adeverinţă conform Anexei E;

b)au vârsta minimă de 18 ani;

c)sunt apţi din punct de vedere medical pentru meseria de sudor, prezentând în acest scop un certificat medical cu o vechime de cel mult 6 luni.

13.2 Sudorii absolvenţi ai unei şcoli profesionale cu profil de sudură sau echivalentă cu aceasta (liceu industrial cu profil de sudură, şcoală de ucenici cu profil de sudură etc.) se pot prezenta la examenul de autorizare fără a fi urmat în prealabil un curs de specializare.

13.3 Sudorii autorizaţi a căror autorizaţie, din diferite motive şi-a pierdut valabilitatea (întreruperea activităţii, lipsă de lucrări etc.) se pot prezenta la examenul de autorizare fără a urma un nou curs de specializare.

13.4 Examinarea se va face în grupuri de cel puţin 5 sudori. În cazuri justificate, cu avizul ISCIR­ INSPECT IT (inspecţia teritorială în raza căreia se desfăşoară examenul), unitatea va putea prezenta la examenele de autorizare practice şi teoretice şi grupe cu un număr mai mic de 5 sudori.

13.5 Examinatorul -inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT-va verifica înainte de începerea examenului, actele personale ale fiecărui sudor, şi anume:

–certificatul de naştere în copie;

–certificatul medical;

–documentul din care să rezulte că este calificat în meseria de sudor (copie legalizată sau fotocopie);

–adeverinţă de specializare (conform Anexei E) sau documentul de absolvire al şcolii profesionale (conform pct. 13.2.)

14 ORGANIZAREA CURSURILOR DE SPECIALIZARE ŞI SUSŢINEREA EXAMENULUI DE AUTORIZARE

14.1 Organizarea cursurilor de specializare a sudorilor în vederea autorizării precum şi asigurarea bunei desfăşurări a cursurilor revin agentului economic montator, reparator de instalaţii mecanice sub presiune sau de ridicat.

14.2 Cursurile de specializare în vederea autorizării sudorilor pentru:

-- sudarea manuală cu arc electric cu electrozi înveliţi (111) a tablelor şi ţevilor din grupele W0l, W02, W03, W04 şi Wl 1;

-- sudarea oxiacetilenică (311) şi sudarea în mediul de gaze protectoare WIG, MIG, MAG (141, 131, 135) a tablelor şi ţevilor din grupele W01, W02, W03, W04 şi Wl 1;

–sudarea sub strat de flux cu electrod sârmă (121) a tablelor şi ţevilor din grupele WOl, W02, W03, W04 şi Wl 1, se vor desfăşura conform programelor anexate (anexele F,G şi H).

14.3 Cursurile de specializare în vederea autorizării sudorilor pentru alte domenii decât cele indicate la pct. 14.2., se vor preda pe baza programelor de specializare elaborate de unitatea respectivă, avizate în prealabil de ISCIR-INSPECT IT.

14.4 Locul şi data începerii cursurilor de specializare se vor comunica în scris, cu cel puţin 10 zile înainte de începere, la ISCIR-INSPECT IT (inspecţia teritorială în raza căreia se desfăşoară cursurile de specializare); cu această ocazie se vor preda şi următoarele:

–programa analitică de specializare, desfăşurată pe zile şi ore:

–numele, pregătirea şi funcţia lectorilor,

–tabelul nominal al cursanţilor.

14.5 La terminarea cursurilor de specializare ,sudorii au dreptul să susţină un examen de autorizare, teoretic şi practic,în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii; examenul de autorizare va avea loc la agentul economic care a organizat cursurile de specializare în termen de cel mult 3 luni de la terminarea cursurilor.

14.6 Unitatea la care va avea loc examenul de autorizare este obligată:

a)să anunţe cu cel puţin 10 zile înainte la ISCIR-INSPECT IT(Inspecţia Teritorială în raza căreia va avea loc examenul) data şi locul examenului indicând şi numărul candidaţilor;

b)să pună la dispoziţia examinatorilor actele personale ale fiecărui sudor prevăzute la pct.13.5.;

c)să asigure măsurile de protecţia muncii şi PSI necesare, specifice locului de desfăşurare a examenului practic şi să ia toate măsurile necesare (materiale pentru executarea probelor sudate,utilaje de sudare şi echipamente de protecţie corespunzătoare pentru examinatori , dispozitive de control pentru examinarea îmbinărilor sudate, prelucrarea epruvetelor şi efectuarea încercărilor, etc.) pentru ca la data stabilită examenul să poată avea loc în bune condiţii.

Unitatea va lua măsuri pentru a pune la dispoziţia examinatorilor, în termen de maximum 30 zile de la data susţinerii examenului practic, buletinele cu rezultatele încercările de laborator efectuate; cu avizul ISCIR- INSPECT IT (inspecţia teritorială în raza căreia are loc examenul), la cererea unităţii, termenul poate fi depăşit ţinând seama de volumul de încercări şi posibilităţile de executare a acestora ,dar nu mai mult de 3 luni. Nerespectarea acestui termen duce la anularea examenului.

14.7 În urma susţinerii examenului, sudorul respectiv va fi notat cu calificativul "admis" sau "respins", atât la examenul teoretic cât şi la cel practic.

Examenul teoretic stabileşte în ce măsură sudorul şi-a însuşit cunoştinţele tehnice generale şi speciale

conform programelor de specializare.

Sudorul trebuie să cunoască domeniul de valabilitate al autorizaţiei pentru care susţine examenul. Examenul practic stabileşte în ce măsură sudorul posedă pregătirea necesară pentru a executa lucrări de sudare de bună calitate în domeniul în care urmează să fie autorizat. Gradul de pregătire practică se va verifica prin:

a)îndemânarea cu care mânuieşte aparatele de sudură (pornire, reglare, oprire) şi felul în care aplică tehnologia de sudare;

b)observarea sudorului în timpul executării probelor de sudură (felul în care conduce şi deplasează electrodul sau arzătorul de sudură, lungimea arcului sau a flăcării etc.);

c)felul în care aplică normele de protecţia muncii;

d)controlul aspectului exterior al probelor sudate:

e)controlul probelor prin încercări distructive şi nedistructive:

La examenul practic dacă se constată că sudorul face greşeli grave la executarea probelor sudate, acesta poate fi declarat "respins" tără a mai continua sudarea probei de examen.

14.8 Sudorul declarat respins la un examen (teoretic sau practic) nu va fi autorizat; sudorul respectiv se poate prezenta la un nou examen de autorizare, la un termen stabilit de ISCIR-INSPECT IT,însă nu mai devreme de 1 lună.

Cu ocazia reexaminării în vederea autorizării ,sudorul poate susţine numai acel examen (teoretic sau practic) la care a fost declarat "respins".

În intervalul dintre cele două examinări unitatea va asigura sudorului efectuarea în bune condiţii a practicii.

Examenul de autorizare poate fi repetat o singură dată, după care sudorul declarat "respins" şi la repetarea examenului va trebui să efectueze sau să repete cursul de specializare indiferent de pregătirea profesională a acestuia; în cazul în care sudorul este declarat "respins" la repetarea examenului teoretic, cursul de specializare poate fi repetat numai la partea teoretică.

14.9 Folosirea materialelor de bază şi de adaos pentru execuţia probelor practice este permisă numai dacă se face dovada calităţii lor prin certificate de calitate.

Materialele de bază vor fi marcate în mod obligatoriu iar marcajul va fi certificat prin poansonare de către o persoană specializată din cadrul unităţii.

În cazul în care din certificatele de calitate lipsesc unele date sau în cazul lipsei certificatelor de calitate , se admite completarea sau eliberarea unui nou certificat, pe baza încercărilor efectuate de către unitatea montatoare, de asamblare sau reparatoare; încercările se vor executa în conformitate cu norma de produs a materialului respectiv şi numai dacă materialul este marcat, cel puţin cu emblema producătorului, marca materialului şi norma de produs.

14.10 Rezultatele examenului de autorizare şi de prelungire a valabilităţii şi autorizaţiei vor fi înscrise într-un proces verbal tip conform Anexei D, întocmit în dublu exemplar, care va purta un număr dat de către inspectorul de specialitate ISCIR-INSPECT IT (Inspecţia Teritoriala în raza căreia a avut loc examenul).

Un exemplar din procesul verbal împreună cu actele prevăzute la pct. 13.5. pe baza cărora sudorii au fost admişi la examen precum şi buletinele încercărilor efectuate asupra epruvetelor din probele practice, vor fi păstrate de unitate, iar celălalt exemplar va fi predat la ISCIR-INSPECT IT (Inspecţia Teritorială în raza căreia a avut loc examenul).

15 DISPOZIŢII FINALE

15.1 Inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT şi responsabilul tehnic cu sudura al unităţii, au dreptul de a verifica în montarea,asamblarea şi repararea instalaţiilor mecanice sub presiune şi instalaţiilor de ridicat calitatea îmbinărilor sudate efectuate de către sudorii autorizaţi.

Agenţii economici montatoare,de asamblare şi de reparare sunt obligaţi să pună la dispoziţia ISCIR­ INSPECT, toate datele necesare privind lucrările executate, care să permită stabilirea modului de execuţie şi calitatea îmbinărilor sudate efectuate de sudorii autorizaţi.

15.2 Dacă în urma verificărilor efectuate se vor constata calităţi necorespunzătoare ale îmbinărilor sudate executate, se vor putea lua măsurile prevăzute de dispoziţiile normative în vigoare precum şi suspendarea sau anularea autorizaţiei sudorului. Suspendarea sau anularea autorizaţiei poate fi aplicată numai de către inspectorii de specialitate ISCIR-INSPECT, la propunerea acestora sau la propunerea responsabilului tehnic cu sudura din unitatea la care este angajat sudorul. În cazul în care se admite la reautorizare un sudor a cărui autorizaţie a fost anterior suspendată sau anulată, nu este necesar ca acesta să mai urmeze cursurile de specializare.

15.3 Autorizaţiile anulate vor fi trimise de către ISCIR-INSPECT IT (inspecţia care a aplicat măsura), inspecţiei ISCIR-INSPECT IT emitente. Agenţii economici montatoare, de asamblare şi de reparare sunt obligaţi a avea un registru de evidenţă a autorizaţiilor anulate, conform Anexei K. Registrul va fi numerotat, şnuruit şi vizat de ISCIR-INSPECT IT în raza căreia are sediul unitatea.

15.4 Autorizaţiile eliberate de către ISCIR anterior intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice, rămân valabile până la expirarea lor.

15.5 În cazul pierderii autorizaţiei sudorii pot obţine o nouă autorizaţie (duplicat) de la ISCIR­ INSPECT IT care a eliberat originalul, în baza unei cereri scrise vizată de unitatea unde lucrează, numai dacă figurează în evidenţele ISCIR-INSPECT IT şi dacă a anunţat pierderea autorizaţiei în termen de maxim 1O zile. În caz contrar, pentru a obţine din nou autorizaţia, sudorul va trebui să susţină un nou examen de autorizare conform prevederilor prezentelor prescripţii.

Duplicatele se eliberează numai o singură dată.

15.6 Orice modificare, adăugire sau ştersătură în autorizaţie fără viza ISCIR-INSPECT IT (inspecţia emitentă) atrage după sine anularea acesteia. Obţinerea unei noi autorizaţii se face în urma susţinerii unui nou examen de autorizare conform prevederilor prezentei prescripţii.

15.7 Abaterile de la prevederile prezentei prescripţii vor fi sancţionate conform dispoziţiilor legale în vigoare.

15.8 Prezenta prescripţie tehnică este în conformitate cu EN 287-l+Al, cu condiţii suplimentare specifice instalaţiilor mecanice sub presiune şi instalaţiilor de ridicat supuse regimului de verificare tehnică ISCIR.

15.9 La data intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea următoarea prescripţie tehnică:

–CR 9-96 „Prescripţii tehnice pentru autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare în construirea, montarea şi repararea instalaţiilor mecanice sub presiune şi a instalaţiilor de ridicat. Partea 1: Oţel", aprobată prin Ordinul ministrului industriei şi comerţului nr. 1.667/1996.

15.10 Prezenta prescripţie tehnică intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

15.11 Orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea.

15.12 Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt obligaţi să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor modificărilor apărute după publicare.

15.13 Trimiterile făcute în prezenta prescripţie tehnică la standarde, prescripţii tehnice, acte legislative etc. se referă la ediţiile în vigoare.

ANEXA A ROMÂNIA

INSPECŢIA DE STAT PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE ŞI INSTALAŢIILOR DE RIDICAT

NATIONAL AUTHORITY FOR THE CONTROL OF BOILERS PRESSURE VESSELS AND HOISTING EQUIPMENT

ISCIR

AUTORIZAŢIE DE SUDOR

WELDER PERFORMANCE QUALIFICATIONS

NOTAREfuignatioo:

!image

Normă de referinţă/Ref.Norm SREN287-l

!image

!image

NUMELE/Name: PRENUMELE/Sumame:

CNP/SSN:

!image

UNITATEA/Company:

!image

POANSON NR./Mark No.:

!image

PROCES VERBAL Nr./Report No.:

!image

Proced.de sudare/Welding proced. specification(WPS):

Alte date:

ISCIR - INSPECT IT/

Issued by

Data emiterii/Date of issue

Nr./No. Valabil până la/Valid until

!image

!image

!image

Numele/Name:

Inspectorul examinator/ Specialty Inspector,

ISCIR - INSPECT IT:

Semnătura şi ştampila/ Signature and stamp:

!image

Semnătura şi ştampila/Signature and stamp:

!image

!image

ANEXA A (sfârşit)

PRELUNGIREA VALABILITĂŢII AUTORIZAŢIEI/

RENEWAL OF VALIDITY OF THE AUTHORISA TION

Aut.Nr./No.:

!image

ANEXAC

ANEXAD

Agentul economic............................. INSPECTOR ISCIR - INSPECT

NUME ,SEMNATURĂ,ŞTAMPILĂ PROCES VERBAL NR........................din............

Referitor la autorizarea sudorilor conform CR 9/1-2003

Art. 1. - Se aprobă Prescripţia tehnică PT CR 9/2- 2003, ediţia 1, ,,Cerinţe tehnice privind autorizarea sudorilor care execută lucrări la instalaţiile mecanice sub presiune şi la instalaţiile de ridicat. Partea 2: Aluminiu şi aliaje de

aluminiu", cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea .

Ministrul economiei şi comerţului,

Dan Ioan Popescu

Bucureşti, 19 decembrie 2003.

Nr. 375.

!image

*)Ordinul nr. 375/2003 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea , nr. 108 din 5 februarie 2004 şi este reprodus şi în acest număr bis.

ANEXĂ")

!image

!image

*)Anexa este reprodusă în facsimil.

1 DOMENIU DE APLICARE

1.1 Prezenta prescripţie tehnică face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la cerinţele tehnice pentru autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare în montarea, asamblarea şi repararea instalaţiilor mecanice sub presiune şi a instalaţiilor de ridicat supuse regimului de supraveghere tehnică ISCIR.

Prezenta prescripţie tehnică stabileşte cerinţele tehnice minime obligatorii pe care trebuie să le satisfacă sudorii pentru a putea fi autorizaţi pentru efectuarea de lucrări de sudare prin topire a aluminiului şi aliajelor de aluminiu .

Cerinţele tehnice privind autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare în montarea, asamblarea şi repararea instalaţiilor mecanice sub presiune şi a instalaţiilor de ridicat. se adresează ISCIR-INSPECT, agenţilor economici, autorizaţi de ISCIR-INSPECT, deţinătorilor precum şi agenţilor economici care construiesc instalaţii mecanice sub presiune şi instalaţii de ridicat,la cererea acestora.

Autoritatea tehnică ce asigură punerea în aplicare şi respectarea prevederilor din prezenta prescripţie tehnică este ISCIR-Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, care, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1340/2001, este organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor având ca principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecţiei utilizatorilor şi securitatea în funcţionare a instalaţiilor mecanice sub presiune şi a instalaţiilor de ridicat.

1.2 Pentru obţinerea autorizaţiilor de a executa lucrări de sudare la elemente din aluminiu şi aliaje de aluminiu ale instalaţiilor mecanice sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat, funcţie de natura lucrărilor pe care le vor executa, sudorii vor fi examinaţi din punct de vedere practic şi teoretic conform prezentei prescripţii tehnice.

1.3 În cazul unor lucrări de sudare apreciate ca deosebite de către ISCIR-INSPECT sau responsabilul tehnic cu sudura de la agentul economic respectiv (sudarea elementelor cu grosimi diferite, sudarea în condiţii deosebite de temperatură etc.), sudorii autorizaţi care vor executa aceste lucrări vor fi supuşi unei examinări suplimentare. Examinarea se va efectua înainte de începerea lucrărilor respective conform pct.1.4.

1.4 Pentru obţinerea autorizaţiilor de a executa lucrări de sudare la:

-elemente din fontă sau neferoase (altele decât aluminiu);

-alte procedee de sudare decât cele cuprinse în prezenta prescripţie tehnică;

-îmbinări sudate speciale,

ale instalaţiilor mecanice sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat, funcţie de natura lucrărilor pe care le vor executa, sudorii vor susţine examene de autorizare practice şi teoretice în conformitate cu instrucţiuni întocmite de agentul economic respectiv şi avizate de către ISCIR-INSPECT. Acestea vor cuprinde cel puţin:

-grupele de materiale de bază şi adaos (calitate şi dimensiuni), procedeele de sudare, tipurile de îmbinări, poziţiile de sudare precum şi domeniul de valabilitate al autorizării;

-numărul, forma şi dimensiunile probelor sudate ce trebuie executate în cadrul examinării practice precum şi încercările la care acestea se supun şi rezultatele minime ce trebuie obţinute;

-prevederile generale ale prezentei prescripţii tehnice referitoare la condiţiile de autorizare şi desfăşurare a examenului.

2 DATE GENERALE

2.1 Prin prescripţiile tehnice se stabilesc condiţiile esenţiale de desfăşurare a examenului teoretic şi practic, domeniile de valabilitate şi condiţiile de verificare, de examinare şi încercare, criteriile de acceptare şi de certificare a rezultatelor examenului de autorizare a sudorilor pentru aluminiu şi aliaje de aluminiu. Modelul autorizaţiei de sudor este prezentat în anexa A.

2.2 Probele practice se vor efectua pe baza unor proceduri de sudare omologate conform prescripţiei tehnice CR7/2, colecţia ISCIR .

Autorizarea unui sudor poate fi făcută şi concomitent cu omologarea unei proceduri de sudare, proba de omologare constituind şi proba de examinare în vederea autorizării pentru sudorul respectiv.

2.3 Autorizarea sudorilor se va face pe baza unui examen susţinut în faţa inspectorului ISCIR- INSPECT IT în raza căreia se află agentul economic şi a Responsabilului Tehnic cu Sudura al unităţii.

2.4 Prescripţiile tehnice, colecţia ISCIR , la care se face referire în continuare sunt cele în vigoare la data aplicării. Standardele de referinţă utilizate la elaborarea prezentei prescripţii tehnice sunt menţionate în anexa L.

3 DEFINIŢII

3.1 Generalităţi

În cadrul prezentei prescripţii termenul "sudor" acoperă şi "operatorul sudor" cu excepţia "operatorului" care utilizează un procedeu de sudare complet mecanizat sau complet automatizat.

3.2 Sudor

Persoana care efectuează sudarea. Termen genenc folosit atât pentru sudorii manuali cât ş1 pentru operatorii sudori.

3.2.1 Sudor manual

Sudor care ţine şi conduce manual pistoletul de sudare sau capul de sudare.

3.2.2 Operator sudor

Sudor care deserveşte un echipament de sudare la care mişcarea relativă dintre pistoletul de sudare sau capul de sudare şi piesa de lucru se realizează semimecanizat.

3.3 Examinator

3.3.1 Inspector de specialitate ISCIR-INSPECT IT - persoana angajată în cadrul ISCIR-INSPECT IT, desemnată să participe Ia examenul de autorizare.

3.3.2 Responsabil Tehnic cu Sudura (RTS) - persoana din cadrul unităţii, autorizată de către ISCIR­ INSPECT IT.

3.3.2.1 Prin Responsabil Tehnic cu Sudura (RTS), în sensul prezentelor prescripţii tehnice, se înţelege "Coordonatorul sudor" definit în standardul SR EN 719. Responsabilul tehnic cu sudura (RTS), autorizat

de către ISCIR-INSPECT IT suplimentar faţă de cerinţele SR EN 719 are şi următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

–să cunoască legislaţia, prevederile Prescripţiilor tehnice, Colecţia ISCIR, standardele şi alte acte normative în vigoare privind sudarea elementelor instalaţiilor mecanice sub presiune sau instalaţiilor de ridicat;

–să verifice dacă tehnologia de execuţie şi de examinare a elementelor sudate este în concordanţă cu procedura de sudare omologată;

–să verifice proiectul de instalare, montare sau reparare înainte de lansarea lui în execuţie, astfel încât soluţiile adoptate să asigure condiţii optime de sudare şi verificare, iar starea de tensiuni datorate ciclului termic de sudare să fie minimă;

–să asigure alegerea corectă a materialelor de adaos funcţie de materialele de bază utilizate în conformitate cu procedurile de sudare omologate, astfel încât prin condiţiile tehnologice impuse să se realizeze o îmbinare sudată corectă a instalaţiei;

–să urmărească dacă materialele de adaos sunt însoţite de certificate de calitate prevăzute de standarde şi să admită introducerea în execuţie numai a materialelor de adaos prevăzute în proiect sau stabilite ca echivalente, la omologarea procedurii de sudare;

–să asigure condiţiile necesare pentru efectuarea probelor şi încercărilor în vederea omologării procedurilor de sudare în conformitate cu prevederile Prescripţiilor tehnice CR 7, Colecţia ISCIR şi să ia măsurile necesare ca în repararea elementelor instalaţiilor mecanice sub presiune sau instalaţiilor de ridicat să se folosească numai tehnologii stabilite pe baza procedurilor de sudare omologate;

–să supravegheze ca materialele de bază introduse în execuţie să fie conforme cu proiectul de execuţie;

–să verifice modul în care se depozitează şi se introduc în execuţie materialele de adaos, luând măsuri pentru preîntâmpinarea eventualelor schimbări faţă de tehnologia elaborată şi de procedura de sudare omologată;

–să organizeze, îndrume şi să verifice activitatea privind specializarea, autorizarea şi evidenţa lucrărilor efectuate de sudori în conformitate cu prevederile Prescripţiilor tehnice CR 9, Colecţia ISCIR;

–să urmărească efectuarea verificării calităţii îmbinărilor sudate în fluxul tehnologic de execuţie, să verifice rezultatele obţinute şi să vizeze documentele privind verificarea îmbinărilor sudate, care se ataşează la documentaţia tehnică;

–să participe la analiza şi stabilirea cauzelor eventualelor defecte datorate sudurii şi să ia măsuri corespunzătoare pentru remedierea şi evitarea lor în viitor;

–să participe la întrunirile şi instructajele periodice organizate de ISCIR;

–să ţină la zi evidenţa poansoanelor sudorilor autorizaţi ISCIR, a procedurilor de sudare omologate, precum şi a lucrărilor executate de sudori; modelul de poanson pentru sudori este indicat în figura de mai jos:

În centrul poansonului se va înscrie:

ISCIR

NR...............

Pe contur se va înscrie denumirea agentului economic sau sigla acestuia sau marca acestuia prescurtat 'l

!image

1) În limita spaţiului disponibil.

4.3 Metal de adaos

nm fără metal de adaos wm cu metal de adaos

4.4 Diverse

ag îmbătrânire

bs sudare din ambele părţi

gb sudare cu protecţie de gaz la rădăcină gg scobire sau polizare a rădăcinii

mb sudare cu material de suport la rădăcină nb sudare fără material de suport la rădăcina ng fără scobire sau polizare a rădăcinii

ss sudare dintr-o parte

5 VARIABILE ESENŢIALE PENTRU AUTORIZARE

5.1 Generalităţi

Criteriile enumerate în continuare sunt cele care trebuie examinate pentru a identifica competenţa sudorului în aceste domenii.

Fiecare criteriu este considerat ca un factor determinant în autorizare.

Orice schimbare a variabilelor esenţiale ale autorizării, în afara limitelor de valabilitate, necesită o nouă autorizare.

Autorizarea sudorului trebuie efectuată pe probe şi este independentă de tipul construcţiei.

5.2 Procedee de sudare

Prezenta prescripţie tehnică se referă la următoarele procedee de sudare:

131 sudare cu arc electric în mediu de gaz inert cu electrod fuzibil (sudare MIG)

141 sudare cu arc electric în mediu de gaz inert cu electrod de wolfram (sudare WIG)

15 sudare cu plasmă

5.3 Tipuri de îmbinări

–îmbinări sudate cap la cap la table;

–îmbinări sudate cap la cap la ţevi;

–îmbinări sudate în colţ la table;

–îmbinări sudate în colţ la ţevi.

Probele pentru sudură cap la cap (BW) şi pentru sudură în colţ (FW) la table (P) sau la ţevi (T) trebuie executate conform pct.7.2.

5.4 Grupe de material

5.4.1 Generalităţi

În vederea autorizării unui sudor (a se vedea 5.4.2.), aluminiul cu caracteristici metalurgice şi de sudabilitate similare este grupat, în scopul micşorării pe cât posibil a numărului de verificări tehnice similare.

În general, o probă de autorizare a unui sudor, presupune depunerea unui metal prin topire, a cărui compoziţie chimică este compatibilă cu cea a metalului de bază.

Sudarea oricărui material dintr-o grupă conduce la autorizarea sudorului pentru sudarea tuturor celorlalte materiale din acea grupă în cazul în care se sudează metale de bază din două grupe diferite, care nu conduc la o autorizare reciprocă în concordanţă cu tabelele 4 şi 5 (a se vedea 6.4.), autorizarea se efectuează pentru combinaţia lor, ca pentru o grupă separată.

În cazul în care metalul de adaos nu aparţine grupei metalului de bază, este necesară o autorizare pentru această combinaţie, cu excepţia cazurilor permise în tabelele 4 şi 5.

5.4.2 Metale de bază Grupe de aluminiu

5.4.2.1 Grupa W 21: Aluminiu pur

Aluminiu pur şi aliaje de aluminiu - mangan cu impurităţi sau elemente de aliere :S 1,5% de exemplu: EN AW-Al 99,8 (A)

EN AW-Al 99,5

EN AW-AlMn 1

5.4.2.2 Grupa W 22: Aliaje netratabile termic (Aliaje aluminiu - magneziu), de exemplu: EN AW-AlMg 1,5(C)

EN AW-AlMg 3 Mn

EN AW-AlMg 4,5 Mn 0,7

EN AW-AlMg 5

EN AW-AlSi şi aliaje

5.4.2.3 Grupa W 23: Aliaje tratabile termic, de exemplu: EN AW-AlMgl Si Cu

EN AW-AlSilMgMn

EN AW-AlSiMg (turnate) EN AW-AlSiCu (turnate) EN AW-A1Zn4,5 Mg 1

5.5 Materiale pentru sudare (Metale de adaos şi gaze de protecţie)

Metalul de adaos şi gazul de protecţie, inclusiv plasma, trebuie să fie compatibile cu metalul de bază şi procedeul utilizat, în concordanţă cu specificaţia procedurii de sudare (WPS) adecvată.

5.6 Dimensiuni

Autorizarea sudorilor se bazează pe grosimea materialului (de exemplu, grosimea tablei sau a

peretelui ţevii) şi pe diametrele ţevilor pe care le utilizează sudorul în producţie. Pentru fiecare din cele două domenii de grosimi ale tablelor şi ale pereţilor de ţeavă sau ale diametrului de ţeavă, conform tabelelor 1 şi 2 se face câte o autorizare.

Tabelul 1: Proba (tablă sau teavă) domeniul de valabilitate al autorizării.

Tabelul 2: Diametrul probei şi domeniul de valabilitate al autorizării.

5.7 Poziţii de sudare

Poziţiile de sudare utilizate pentru aplicarea prezentei prescripţii sunt (conform ISO 6947 ) şi sunt prezentate în figurile 1 şi 2.

Poziţiile şi unghiurile de sudare reţinute pentru autorizare trebuie să aibă aceleaşi toleranţe cu cele din fabricaţie.

!image

!image !image

-:-.-n-11 : ii r" 1 1 ;,

l"A A.lll ; titui:..nulJ

:iud,..r1: 61"j! a .1,11

!image

Tu,,.d ;

l'F A,;.!· : c,.-i.i;n,;,i :I

–lrr 'i'•n:.lh7 4'elolll 11"1

rn•,;5· rl--J.

PC ;,.o;a oriZO,."lt.:1 :iL

:::-...::::.. r.5 .,., rl i dn-;♦r-Orn!

r,:;

Tu

!image

!image

:

rlN

!image

nru; l

!;11.td...,,-,; "4" i4UJ;,II! :l-1 p,>r .:.r !J"ll:.•;ii;;,■I

!image

T*.,I. : 1n r<1aţ I■

.1111 A>:._ • 1lf1'ul1"1U1,1,

rti; orit.Qnll ! e,.i ll'■t■'lll -..nk:I,

!image

!image

a)Such.Jri cap la cap

!image

!image

!image

!image

!image

b)suduri în colţ

Fig. 2 Poziţii de sudare pentru ţevi

6 DOMENIUL DE VALABILITATE AL AUTORIZĂRII SUDORULUI

6.1 Generalităţi

Ca regulă generală, proba sudată autorizează sudorul nu numai pentru condiţiile folosite la autorizare, ci şi pentru toate îmbinările care se consideră mai uşor de sudat. Domeniul de valabilitate al autorizaţiei pentru fiecare tip de probă este prezentat în capitolele şi tabelele respective. În aceste tabele domeniul de valabilitate este indicat pe aceeaşi linie orizontală.

6.2 Procedeul de sudare

Fiecare autorizare corespunde unui procedeu. O schimbare de procedeu necesită o nouă autorizare. De aceea este posibil ca pentru un sudor să se facă verificări cu mai multe procedee printr-una sau două autorizări separate, pentru a acoperi o îmbinare sudată realizată prin mai multe procedee.

De exemplu, în cazul în care se cere o autorizare pentru o îmbinare cu sudură cap la cap dintr-o parte, rădăcina sudată WIG (141), fără suport şi cu completare MIG (131), sudorul poate fi autorizat prin una din următoarele variante:

a)autorizare reuşită pentru o îmbinare prin mai multe procedee, de exemplu: rădăcina sudată WIG

(141)fără suport, completată cu treceri sau straturi sudate MIG (131), în limitele domeniului de autorizare pentru fiecare procedeu de sudare;

b)autorizare reuşită a două procedee separate reprezentative, unul WIG (141), fără suport la rădăcină şi unul separat pentru completare MIG (131) cu suport, sau sudat pe ambele parţi, cu sau fără scobire.

6.3 Tipuri de îmbinări

Domeniul sudurilor pentru care sudorul este autorizat în funcţie de probă este indicat în tabelul 3; sunt aplicabile următoarele criterii:

a)Autorizarea pentru suduri cap la cap la ţevi include sudurile cap la cap la table;

b)Autorizarea pentru suduri cap la cap la table într-o anumită poziţie include sudurile cap la cap la ţevi cu diametru 500 mm în poziţie corespondentă ;pentru ţevi în rotaţie se aplică c);

c)Autorizarea pentru suduri cap la cap la table sudate în poziţie orizontală (PA) sau

orizontal pe perete vertical (PC) include autorizarea pentru suduri cap la cap la ţevi cu diametrul D 150 mm; în poziţii de sudare similare, în concordanţă cu tabelul 6;

d)Sudarea dintr-o parte fără suport include sudurile dintr-o parte cu suport şi sudurile din ambele

parţi cu sau fără scobire la rădăcină;

e)Sudarea la table sau la ţevi cu suport include sudurile realizate din ambele părţi, dar nu şi sudurile fără suport;

f)Sudurile cap la cap includ sudurile în colţ pentru condiţii similare de sudare;

g)În cazul în care în producţie predomină sudurile în colţ, se recomandă ca sudorul să fie autorizat printr-o probă de sudură în colţ adecvată;

h)Sudarea din ambele părţi fără scobire include sudurile dintr-o parte cu suport şi sudurile din ambele părţi cu scobire;

i)Autorizarea pentru suduri cap la cap, la ţevi fără suport, include autorizarea pentru racorduri în limitele domeniilor din tabelele 3 până la 6. Pentru o sudură de racord, domeniul de autorizare se bazează pe diametrul racordului;

j)În cazul în care în producţie predomină racordurile sau implică un racord complex, se recomandă ca sudorul să primească instruire specială. În ambele cazuri, autorizarea se face pe un racord.

Tabelul 3: Domeniul de valabilitate pentru verificări pe îmbinări cap la cap ( detaliile de sudare)

6.4 Grupe de material

În funcţie de grupa de material a probei, domeniul materialelor pentru care este autorizat un sudor este indicat în tabelele 4 şi 5 (a se vedea 5.4). Pentru aliaje de aluminiu care nu sunt cuprinse în grupele de aluminiu, sudorul trebuie supus unei verificări numai cu aliajul respectiv şi autorizarea este valabilă numai pentru acel aliaj de aluminiu.

Autorizaţia obţinută pentru grupele metalelor laminate este valabilă şi pentru metale turnate şi pentru o combinaţie între metale turnate şi laminate care fac parte din aceeaşi grupă de materiale (a se vedea 5.4).

Tabelul 4: Domeniul de valabilitate şi autorizării pentru metalul de bază

Tabelul 5: Domeniul de valabilitate al autorizării pentru îmbinări din metale diferite

6.5 Materiale pentru sudare (Metal de adaos şi gaz de protecţie)

Autorizarea efectuată cu un metal de adaos şi cu un gaz de protecţie (gaz pur sau combinaţie) se extinde la sudarea cu un alt metal de adaos compatibil cu grupa metalului de bază dacă se utilizează acelaşi procedeu de sudare şi un gaz de protecţie (gaz pur sau combinaţie) care nu necesită schimbarea tehnicii de sudare.

6.6 Dimensiuni

Domeniul de valabilitate în funcţie de grosimea tablei sau a peretelui ţevii şi/sau de diametrul ţevii, este indicat în tabelele 1 şi 2.

6.7 Poziţii de sudare

Domeniul de valabilitate pentru fiecare poziţie de sudare este prezentat în tabelul 6. Poziţiile de sudare şi simbolurile sunt cele din figurile 1 şi 2.

!image

7 EXAMINARE ŞI ÎNCERCARE

7.1 Supraveghere

Pentru autorizare, probele practice vor fi executate de către sudori în prezenţa inspectorilor ISCIR­ INSPECT IT şi a Responsabilului Tehnic cu Sudura (RTS).

Agenţii economici au următoarele obligaţii:

–să solicite în scris la ISCIR-INSPECT IT, delegarea unui inspector de specialitate la efectuarea examinărilor cu cel puţin IO zile luciătoare înainte;

–să posede şi să menţină în bune condiţii întregul echipament necesar verificării;

–să asigure toate condiţiile necesare pentru desfăşurarea examinărilor ; Pentru prelungirea valabilităţii autorizaţiilor vezi pct. 10.4 şi 10.5.

Proba trebuie marcată cu semnul (poansonul) examinatorului şi al sudorului înainte de începerea sudării. Examinatorul poate opri executarea probelor practice în cazul în care condiţiile de sudare nu sunt corecte sau dacă se dovedeşte că sudorul nu are competenţa tehnică pentru satisfacerea prevederilor prezentei prescripţii; de exemplu când există remedieri succesive şi/sau sistematice.

Dacă, în timpul executării probelor, apar defecţiuni la sudare (scăderea tensiunii, întreruperea curentului, etc.), de care nu este vinovat sudorul, probele vor fi repetate.

7.2 Forma şi dimensiunile probelor

!image

' ry

Forma şi dimensiunile probelor (a se vedea 5.6.), conform figurilor 3 până la 6.

!image

I I

Figura 3 - Dimensiunile probei pentru sudură cap la cap la tablă (Dimensiuni în milimetri)

l•,nÎ

!image

Figura 4 - Dimensiunile probei pentru sudura în colţ la tablă (Dimensiuni în milimetri)

!image

Figura 5 - Dimensiunile probei pentru sudura cap la cap la ţeavă (Dimensiuni în milimetri)

!image

1.11r:11 u."'ld pJiri; 1r

Cllll•i l'r'l i -.. •:

,.,,lllf c r:-i."11 •< ·:l,Sc

P..ntni t C::: r.n1 .(),5 "-° .11.i;;;:1

lt „o.:i' !

Figura 6 - Dimensiunile probei pentru sudura în colţ la ţeavă (Dimensiuni în milimetri)

7.3 Condiţii pentru sudare

Autorizarea sudorului trebuie să corespundă condiţiilor utilizate în producţie şi să urmeze o WPS (a se vedea 3.4.) omologată conform prescripţiilor tehnice CR 7/2, colecţia ISCIR . În Anexa B se indică un model pentru WPS.

La elaborarea WPS se aplică următoarele principii:

a)autorizarea se efectuează cu procedeul care se utilizează în producţie;

b)metalele de adaos trebuie să fie compatibile cu materialul de bază, procedeul şi poziţia de sudare;

c)prelucrarea marginilor tablelor şi/sau ţevilor pentru probă trebuie să fie aceeaşi sau asemănătoare cu cea din producţie; este necesară curăţarea şi degresarea;

d)dimensiunile probei trebuie să fie cele specificate în tabelele şi figurile din prezenta prescripţie tehnică (a se vedea tabelele 1 şi 2 şi figurile 3 până la 6.);

e)echipamentul de sudare trebuie să fie similar cu cel din producţie;

f)sudarea trebuie efectuată în poziţiile şi la unghiurile racordurilor utilizate în producţie (a se vedea figurile 1 şi 2);

g)combinaţia dintre metalul de bază, metalul de adaos, gazul de protecţie şi materialele auxiliare trebuie să corespundă cu condiţiile utilizate în producţie;

h)sudura trebuie acceptată conform capitolului 8;

i)timpul de sudare pentru probă trebuie să corespundă timpului de lucru în producţie, în condiţii medii;

j)proba trebuie să prezinte cel puţin un punct de oprire şi altul de reluare a sudurii la rădăcină şi la ultima trecere şi acestea trebuie identificate pe lungimea de examinat;

k)preîncălzirea sau tratamentul termic, prealabil cuprinse în WPS, sunt obligatorii pentru probă;

!)tratamentul termic după sudare şi/sau de îmbătrânire cuprins în WPS se poate elimina dacă nu se cere încercare la îndoire sau la tracţiune;

m)proba trebuie marcată

n)sudorului i se permite să elimine, în timpul sudării probelor, defecte minore, cu excepţia celor de pe suprafaţa ultimului strat, prin polizare, scobire sau alte metode utilizate în producţie; trebuie obţinut acceptul examinatorului.

7.4 Metode de verificare

Fiecare sudură executată trebuie examinată vizual, în starea în care se află după sudură. La cerere (a se vedea tabelul 7), examinarea vizuală poate fi suplimentată cu examinări cu lichide penetrante sau cu alte metode şi cu examinări macroscopice pe sudurile cap la cap.

Probele sudate vor fi examinate la exterior, în scopul stabilirii calităţii îmbinării sudate din punct de vedere al aspectului şi al abaterilor admise pentru forma geometrică.

În cazul în care probele sudate nu se vor încadra în condiţiile menţionate mai jos, vor fi respinse, iar sudorul care le-a executat va fi notat cu calificativul "respins", urmând să susţină un nou examen.

Examinarea aspectului exterior al îmbinării sudate poate fi făcută cu ochiul liber, cu ajutorul unei lupe sau al microscoapelor portative.

Abaterile admise pentru forma geometrică a îmbinării sudate vor fi determinate cu instrumente universale de măsură şi şabloane.

Probele găsite corespunzător din punct de vedere al examinării exterioare şi abaterilor de la forma geometrică, vor fi supuse încercărilor conform prevederilor tabelului 7.

Examinările cu radiaţii penetrante ale îmbinărilor sudate se vor efectua în conformitate cu proceduri specifice, avizate de către ISCIR-INSPECT, întocmite de laboratoare care efectuează examinări nedistructive.

Examinările cu lichide penetrante se vor efectua în conformitate cu prescripţii tehnice CR 6, colecţia ISCIR.

Proba macroscopică trebuie pregătită şi atacată pe o faţă pentru a evidenţia sudura. Buletinele cu rezultatele analizelor macro nu trebuie obligatoriu să conţină şi fotografii.

După radiografiere, încercarea de îndoire sau la tracţiune se efectuează obligatoriu pentru sudurile cap la cap obţinute prin procedeul MIG (131).

Înaintea încercărilor mecanice, suportul la rădăcină, dacă se utilizează, trebuie eliminat. Proba poate fi secţionată prin mijloace mecanice, înlăturând la capetele tablelor minimum 25 mm (figurile 7 şi 8).

Tabelul 7: Metode de verificare

2) Încercarea la rupere trebuie să fie completată cu examinarea macroscopică şi cu lichide penetrante dacă este cerută de examinator.

3) Încercarea la rupere se poate înlocui cu o examinare macroscopică a cel puţin 4 secţiuni. Legendă:

Încercările la îndoire sau la tracţiune se utilizează pentru identificarea imperfecţiunilor rară a determina rezistenţa la tracţiune sau valori pentru îndoire.

Încercarea de tracţiune va fi efectuată în aceleaşi condiţii ca la omologarea procedurii de sudare.

Dacă se aplică încercări speciale datorită caracteristicilor proceselor de sudare, a materialelor sau aliajelor diferite, acestea se stabilesc în prealabil autorizării sudorului. Încercările speciale nu conferă domenii de autorizare în afara limitelor autorizării efectuate.

7.5 Probe şi epruvete

7.5.1 Generalităţi

De la 7.5.2 până la 7.5.5. se detaliază tipurile, dimensiunile şi pregătirea probelor şi epruvetelor. Se indică suplimentar condiţiile pentru încercări mecanice.

Încercările mecanice se efectuează în prezenţa inspectorului de specialitate ISCIR-INSPECT IT şi a Responsabilului Tehnic cu Sudura,sau cu acordul ISCIR-INSPECT IT, numai în prezenţa RTS. Atât materialele de bază (table sau ţevi), destinate executării probelor practice, cât şi fiecare epruvetă în parte, vor trebui marcate prin poansonare de către examinator şi marcate în aşa fel încât să se poată stabili sudorul care le-a executat.

7.5.2 Sudura cap Ia cap la table

7.5.2.1 Radiografierea

Întreaga lungime de examinare a sudurii probei trebuie radiografiată în starea de după sudare sau după tratament termic.

7.5.2.2 Încercarea Ia îndoire

Încercarea la îndoire se efectuează pe 4 epruvete prelevate transversal, cu o lăţime de 40 mm; se încearcă 2 epruvete cu rădăcina supusă la întindere şi 2 epruvete cu rădăcina supusă la compresiune. Diametrul dornului sau al rolei trebuie să fie de 3t şi unghiul de îndoire de 180°, cu excepţia cazurilor când ductibilitatea scăzută (norma de material) a metalului de bază sau de adaos.

Pentru grosimi de tabla 12 mm, încercarea la îndoire transversală se poate înlocui cu 4 încercări la îndoire transversală laterală.

Încercarea la îndoire a îmbinărilor sudate se va executa pe epruvete având forma şi dimensiunile conform SR EN 910.

7.5.2.3 Încercarea la rupere

Dacă se efectuează încercarea la rupere (îndoire până la rupere), proba se încearcă pe întreaga lungime de examinare prin tăierea sa în cel puţin 4 epruvete (figura 7a). Lăţimea unei epruvete trebuie să fie de 40

mm. Dacă este necesar, supraînălţarea se poate înlătura. Se vor practica crestături la marginile sudurii, adânci de 5 mm, pentru a favoriza ruperea în metalul depus (figura 7b). În cazul unei suduri dintr-o parte (ss), rară suport la rădăcină (nb,ng), se încearcă o jumătate din lungimea de examinare cu rădăcina întinsă şi cealaltă cu rădăcina comprimată (figurile 7c şi 7d).

!image

!image

!image

!image

!image

/ ,r

,r

I(({{({((((((((( (((((l((( I

...::

1,;-

25

.

25

Iz

·-

I

;.:.,

Lung. de examinare

–!50

a)Se prelevează 4 epruvete pentru încercarea Ia îndoire şi cel puţin 4 epruvete pentru încercarea la rupere

!image

h 6 J

c)Încercare la îndoire

şi la rupere cu rădăcina comprimată

Lungimea de examinare a epruvetei

b)Pregătire pentru încercarea Ia rupere

t

h Q

d)Încercare la îndoire

şi la rupere cu rădăcina întinsă

Figura 7 - Pregătirea şi încercarea la îndoire şi la rupere a epruvetelor pentru sudura cap la cap la tablă (Dimensiuni în milimetrii)

!image

Lungimea de examinare a sudurii în colţ

a)Se prelevează un număr par de epruvete

!image

b)Încercare la rupere

(Sudura în colţ poate fi crestată dacă este necesar)

Figura 8 - Pregătirea şi încercarea la rupere a epruvetelor pentru sudura în colţ la tablă (Dimensiuni în milimetri)

7.5.3 Sudura în colţ la table

Pentru încercări la rupere, proba se poate tăia, dacă este necesar, în mai multe epruvete (a se vedea figura 8a). Fiecare epruvetă se aşează pentru rupere conform figurii 8b şi se examinează după rupere.

Dacă se efectuează examinarea macroscopică se prelevează 4 epruvete egal repartizate pe lungimea de exammare.

7.5.4 Sudura cap la cap la ţeavă

7.5.4.1 Radiografierea

Întreaga lungime de examinare a sudurii probei trebuie radiografiată în starea de după sudare sau după tratament termic.

7.5.4.2 Încercarea la îndoire

Încercarea la îndoire se efectuează pe 4 epruvete prelevate transversal, cu o lăţime de cel puţin 40 mm; se încearcă 2 epruvete cu rădăcina supusă la întindere şi 2 epruvete cu rădăcina supusă la compresiune. Diametrul dornului sau a rolei trebuie să fie de 3t şi unghiul de îndoire de 180°, cu excepţia cazurilor când ductibilitatea scăzută (norma de material) a metalului de bază sau de adaos impune alte limitări.

Pentru porţiuni de probe sudate în poziţiile PF, PG şi H-L045 (a se vedea figura 2), epruvetele trebuie prelevate din zone cu diferite poziţii de sudare.

Pentru pereţi cu grosime 12 mm îndoirea transversală se poate înlocui cu 4 încercări la îndoire transversală laterală.

Încercarea la îndoire a îmbinărilor sudate se va executa pe epruvete având forma şi dimensiunile conform SR EN 910.

7.5.4.3 Încercare la rupere

Dacă se efectuează încercarea la rupere, (îndoire până la rupere) proba se încearcă pe toată lungimea sa, prin tăierea ei în cel puţin 4 epruvete (figura 9a).

Lăţimea de examinare a fiecărei epruvete este de 40 mm. Dacă este necesar, se înlătură supraînălţarea sudurii. Se vor cresta marginile sudurii la o adâncime de 5 mm pentru a favoriza ruperea în metalului depus (figura 9b).

În cazul unei suduri dintr-o parte (ss), fără suport la rădăcină(nb, ng), se încearcă o jumătate din lungimea de examinare a probei cu rădăcina întinsă şi cealaltă cu rădăcina comprimată (fig. 9c şi 9d). Dacă diametrul ţevii este prea mic, pentru prelevarea tuturor epruvetelor necesare, trebuie să se sudeze două sau mai multe probe.

!image

!image

Lungimea.de

examinare a probei

!image

!image

I • 40

c)Încercare de rupere cu rădăcină comprimată

---h-9--i----.2

a)Se prelevează cel puţin4probe

Lungimea de examinare a •

epruvetei

b)Pregătire d) Încercare de rupere cu

rădăcină întinsl

Figura 9 - Pregătirea şi încercarea la îndoire şi la rupere a epruvetelor pentru

sudura cap la cap la ţeavă (Dimensiuni în milimetri)

!image

!image

'

a)Se prelevează epruvete b) Încercare la rupere

Figura I O- Pregătirea şi încercarea la rupere a epruvetelor pentru sudura în colţ la ţeavă. (Dimensiuni în milimetri)

7.5.5 Sudura în colţ la ţeavă

Pentru încercări la rupere, proba se taie în 4 sau mai multe epruvete şi se rupe (figura 10).

Dacă se efectuează examinarea macroscopică, se prelevează cel puţin 4 epruvete egal repartizate pe circumferinţa ţevii.

8 CONDIŢII DE ACCEPTARE PENTRU PROBE

8.1 La examenul vizual al probelor sudate nu vor fi admise:

a)crăpături şi fisuri în sudură sau în zona influenţată termic:

b)şanţuri marginale;

c)cratere în sudură sau pori;

d)lipsa de pătrundere la rădăcina sudurii;

e)denivelări ale marginilor tablelor sau ţevi Ior mai mari de 10% din grosime;

f)la ţevi, pe lângă cele prevăzute la alin. a-e, trebuie ca axa ţevii să nu fie frântă în dreptul sudurii şi diametrul interior să nu fie redus în dreptul sudurii datorită scurgerii de material de adaos, cu mai mult de 6%, dar cel mult 4 mm.

8.2 Abaterile admise pentru forma geometrică vor fi stabilite conform specificaţiilor de sudare (WPS) ale unităţii, întocmite în baza procedurilor sudare omologate.

8.3 Criteriile de acceptare a îmbinărilor sudate la examinările cu radiaţii penetrante vor fi în conformitate cu proceduri specifice, avizate de către ISCIR - INSPECT, întocmite de laboratoare care efectuează examinări nedistructive.

8.4 Criteriile de acceptare a îmbinărilor sudate la examinările cu lichide penetrante vor fi în conformitate cu prescripţia tehnică CR6 .

8.5 Criteriile de acceptare pentru încercarea la îndoire

Epruvetele pentru încercarea la îndoire nu vor avea defecte deschise depăşind 3 mm măsurate în orice direcţie pe suprafaţa convexă a epruvetei după îndoire. Defectele care apar la colţurile epruvetei în timpul încercării nu vor fi luate în consideraţie dacă nu există o dovadă precisă că ele rezultă din incluziuni de zgură sau alte defecte interne.

8.6 Criteriile de acceptare pentru încercarea la rupere (îndoire până la rupere)

Aspectul rupturii va fi examinat, în ruptură nefiind admise fisuri, lipsă de topire sau nepătrundere, incluziuni de gaze sau de zgură.

8.7 La analiza macroscopică nu trebuie să se constate crăpături sau fisuri în materialul depus sau în zona influenţată termic, lipsa de topire, întrepătrundere, pori sau incluziuni de zgură cu diametrul de maxim 1 mm fiecare în număr de cel mult 5 pe cm2 de suprafaţa cusăturii sudate analizate.

9 REVERIFICĂRI

9.1 Generalităţi

Dacă o proba executată în vederea autorizării nu satisface cerinţele prezentei prescripţii tehnice, sudorul trebuie să repete examenul.

9.2 Epruvete suplimentare

a)Dacă pe o epruvetă de încercare la îndoire nu se obţine un rezultat corespunzător, se prelevează

alte două epruvete din aceeaşi probă dacă materialul rămas este suficient, sau dacă este necesar, dintr-o probă suplimentară identică care se supun aceleiaşi verificări. Pe ambele epruvete suplimentare trebuie să se obţină un rezultat corespunzător.

b)Dacă pe o epruvetă de încercare la rupere se evidenţiază imperfecţiuni neacceptabile, se prelevează alte două epruvete în condiţiile de la 9.2.a.).

c)Dacă o epruvetă de îndoire sau de rupere prelevată din ţeava sudată cu axa fixă se respinge, atunci se prelevează câte două epruvete suplimentare din aceeaşi poziţie, în condiţiile de la 9.2.a.).

d)Dacă o secţiune macroscopică se respinge, atunci se prelevează alte două probe macroscopice în condiţiile de la 9.2.a) şi 9.2.c).

e)Dacă şi în cazurile menţionate la punctele a-d, chiar la o singură epruvetă, rezultatele sunt necorespunzătoare, sudorul respectiv va fi apreciat cu calificativul "respins" la examenul practic. Pentru încercările suplimentare de tracţiune se vor aplica condiţiile de la omologarea procedurii de sudare.

10 PERIOADA DE VALABILITATE

10.1 Termenul de valabilitate al autorizaţiei este de 1 an.

Autorizaţia este valabilă pentru agentul economic care solicită autorizarea sudorului.

Dacă în cursul perioadei de valabilitate a autorizaţiei, indiferent de motive, sudorul respectiv a avut o întrerupere mai mare de 3 luni în executarea lucrărilor de sudare la instalaţii mecanice sub presiune sau instalaţii de ridicat, el nu mai poate fi folosit pentru astfel de lucrări.

10.1.1 Valabilitatea autorizaţiei sudorului începe la data când se îndeplinesc toate verificările cerute şi consemnate în procesul verbal conform Anexei C dar nu după mai mult de 3 luni de la data examenului. În autorizaţie este înscrisă data procesului verbal prin care sudorul a fost declarat admis.

10.1.2 Autorizaţia este valabilă timp de un an dacă se confirma prin fişa de evidenţă a lucrărilor de sudură, certificată de RTS, că:

a)sudorul are continuitate în lucrări care sunt cuprinse în domeniul de valabilitate. Nu se admit întreruperi mai mari de trei luni.

b)lucrările sudorului sunt în concordanţă cu condiţiile tehnice în care a fost autorizat.

c)nu există nici o bază întemeiată de a pune la îndoială îndemânarea şi cunoştinţele profesionale ale sudorului.

10.2 După expirarea termenului de valabilitate al autorizaţiei, pentru prelungirea ei, sudorii vor susţine examene teoretice şi practice în aceleaşi condiţii ca şi la autorizarea iniţială. Cu ocazia prezentării la examenul de prelungire a valabilităţii autorizaţiei, sudorii vor prezenta certificat medical cu vechime de cel mult 6 luni, din care să rezulte că sunt apţi pentru meseria de sudori.

10.2.1 Cu acordul ISCIR-INSPECT IT, prelungirea valabilităţii autorizaţiei de sudor se poate acorda şi numai pe baza examenului radiografic, în cazul în care de la data expirării autorizaţiei şi până la susţinerea examenului de prelungire nu au trecut mai mult de 3 luni.

10.3 În cazul în care sudorii lucrează neîntrerupt la aceleaşi fabricate sau similare ca proces tehnologic, în cadrul aceleiaşi unităţi, şi au executat lucrări de bună calitate, confirmate prin rezultate corespunzătoare la Rx şi încercări mecanice, probele practice necesare prelungirii valabilităţii autorizaţiei se înlocuiesc cu rezultatele obţinute la probele executate de aceştia cu ocazia recepţiei instalaţiilor, aceasta nu scuteşte însă pe sudori de examenul teoretic care va cuprinde obligatoriu şi probleme de protecţia muncii.

Cu avizul ISCIR-INSPECT IT, în cazuri justificate, prelungirea valabilităţii autorizaţiei se poate acorda şi numai pe baza buletinelor de examinare cu radiaţii penetrante.

În acest scop agentul economic va trebui să prezinte examinatorului (inspector de specialitate ISCIR­ INSPECT IT) o fişă de evidenţă a lucrărilor mai importante executate anual de fiecare sudor, decalate în timp (cel puţin una la 3 luni), care să cuprindă rezultatele la cel puţin 4 sau 5 produse (ansambluri, subansambluri); fişa se va întocmi conform modelului din Anexa F.

10.4 Examinarea sudorilor pentru prelungirea valabilităţii autorizaţiei se va face de către inspectorul de specialitate ISCIR-INSPECT IT (inspecţia teritorială în raza căreia se află agentul economic) şi responsabilul tehnic cu sudura al unităţii.

10.5 Inspectorul de specialitate ISCIR-INSPECT IT , pe baza procesului verbal încheiat în condiţiile pct.10.4, va confirma prelungirea valabilităţii autorizaţiei sudorului, completând datele necesare în autorizaţie.

10.6 Agentul economic la care va avea loc examenul de prelungirea valabilităţii autorizaţ1e1 este obligat să îndeplinească prevederile de la pct.14.6. În cazul în care examenul practic se înlocuieşte cu rezultatele obţinute de sudori la probele executate cu ocazia recepţiei instalaţiilor, agentul economic va pune la dispoziţia ISCIR-INSPECT IT pentru sudorii respectivi, fişele de evidenţă ale lucrărilor de sudare.

11 ELIBERAREA AUTORIZAŢIEI ŞI A POANSONULUI

11.1 Sudorul reuşit la examenul de autorizare primeşte o autorizaţie tip conform Anexei A, din partea ISCIR-INSPECT IT (inspecţia teritorială în baza căreia a avut loc examenul). Autorizaţia se eliberează în două exemplare din care unul rămâne la ISCIR-INSPECT IT. În autorizaţie trebuie înregistrate toate condiţiile de verificare.

Dacă sudorul nu promovează una din verificările stabilite, nu se emite autorizaţia. Examenul teoretic şi practic trebuie notat prin "admis" sau "respins".

11.2 Pentru eliberarea autorizaţiei, sudorul sau Responsabilul Tehnic cu Sudura al unităţii, după caz , va prezenta la ISCIR-INSPECT IT în raza căreia a avut loc examenul dosarul de autorizare final împreună cu 2 fotografii; autorizaţiile vor fi ridicate de către sudor sau Responsabilul Tehnic cu Sudura sau un alt delegat împuternicit al unităţii.

11.3 Fiecare sudor autorizat va trebui să primească, din partea împuternicitului unităţii (RTS sau altă persoană competentă funcţie de natura organizatorică a unităţii) în care lucrează, un poanson. Sudorul este obligat să aplice poansonul eliberat de agentul economic de care aparţine, pe toate îmbinările sudate pe care le va executa; indicativul poansonului este înscris în autorizarea sudorului respectiv.

Când sudorul nu mai are valabilă nici o autorizaţie, RTS este obligat ca, în cel mult 3 luni, să-i retragă poansonul, menţionând aceasta în fişa de evidenţă a poansoanelor sudorilor (anexa G).

11.4 Unităţile de montaj sau reparatoare sunt obligate a avea un registru de evidenţă a poansoanelor care au fost atribuite sudorilor autorizaţi, conform anexa G.

Registrul va fi numerotat, şnuruit şi vizat de ISCIR-INSPECT IT în raza căreia îşi are sediul agentul economic şi va cuprinde:

–numărul curent;

–numele sudorului;

–indicativul poansonului, înscris în autorizaţie;

–data (anul, luna, ziua) înmânării poansonului;

–data (anul, luna, ziua) retragerii poansonului;

–viza RTS sau împuternicitul unităţii (arătat la pct. 11.3.) la înmânarea poansonului;

–viza RTS sau împuternicitului unităţii (arătat la pct. 11.3.) la retragerea poansonului.

12 NOTARE

Notarea autorizaţiei unui sudor trebuie să cuprindă următorii termeni în ordinea indicată (sistemul este conceput astfel încât să fie folosit pentru informatizare):

a)sunt calificaţi în meseria de sudor şi specializaţi conform pct. 14.2, prezentând în acest scop o adeverinţă conform Anexei D;

b)au vârsta minimă de 18 ani;

c)sunt apţi din punct de vedere medical pentru meseria de sudor, prezentând în acest scop un certificat medical cu o vechime de cel mult 6 luni.

13.2 Sudorii absolvenţi ai unei şcoli profesionale cu profil de sudură sau echivalentă cu aceasta (liceu industrial cu profil de sudură, şcoală de ucenici cu profil de sudură, etc.), se pot prezenta la examenul de autorizare fără a fi urmat în prealabil un curs de specializare.

13.3 Sudorii autorizaţi a căror autorizaţie, din diferite motive, şi-a pierdut valabilitatea (întreruperea activităţii, lipsă de lucrări, etc.) se pot prezenta la examenul de autorizare fără a urma un nou curs de specializare.

13.4 Examinarea se va face în grupuri de cel puţin 5 sudori. În cazuri justificate, cu avizul ISCIR­ INSPECT IT în raza căreia se desfăşoară examenul, agentul economic va putea prezenta la examenele de autorizare practice şi teoretice şi grupe cu un număr mai mic de 5 sudori, în conformitate cu pct. 7.1.

13.5 Examinatorul - inspectorul ISCIR-INSPECT IT - va verifica înainte de începerea examenului, actele personale ale fiecărui sudor, şi anume:

–certificatul de naştere în copie;

–certificatul medical;

-documentul din care să rezulte că este calificat în mesena de sudor (copie legalizată sau fotocopie);

–adeverinţa de specializare (conform Anexei D) sau documentul de absolvire al şcolii profesionale (conform pct.13.2.).

14 ORGANIZAREA CURSURILOR DE SPECIALIZARE ŞI SUSŢINEREA EXAMENULUI DE AUTORIZARE

14.1 Organizarea cursurilor de specializare a sudorilor în vederea autorizării, precum şi asigurarea bunei desfăşurări a cursurilor, revin unităţilor de montaj, reparatoare sau deţinătoare de instalaţii sub presiune

sau de ridicat.

14.2 Cursul de specializare în vederea autorizării sudorilor pentru: sudarea în mediu de gaz inert MIG, WIG (131, 141) a tablelor şi ţevilor din grupele W21, W22 şi W23, se vor desfaşura conform programei anexate (Anexa E).

14.3 Cursurile de specializare în vederea autorizării sudorilor pentru alte domenii decât cele indicate la pct.14.2., se vor preda pe baza programelor de specializare elaborate de agentul economic, respectiv avizate în prealabil de ISCIR- INSPECT IT.

14.4 Locul şi data începerii cursurilor de specializare se vor comunica în scris, cu cel puţin 10 zile înainte de începere, la ISCIR - INSPECT IT în raza căreia se desfaşoară cursurile de specializare; cu această ocazie se vor preda şi următoarele:

–programa analitică de specializare, desfaşurată pe zile şi ore;

–numele, pregătirea şi funcţia lectorilor;

–tabelul nominal al cursanţilor.

14.5 La terminarea cursurilor de specializare sudorii au dreptul să susţină un examen de autorizare, teoretic şi practic, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii; examenul de autorizare va avea loc la agentul economic care a organizat cursurile de specializare în termen de cel mult 3 luni de la terminarea cursurilor.

14.6 Agentul economic la care va avea loc examenul de autorizare este obligată:

a)să anunţe cu cel puţin 1O zile înainte la ISCIR-INSPECT IT în raza căreia va avea loc examenul data şi locul examenului indicând şi numărul candidaţilor;

b)să pună la dispoziţia examinatorilor actele personale ale fiecărui sudor prevăzute la punctul 13.5.;

c)să asigure măsurile de protecţia muncii şi PSI necesare, specifice locului de desfaşurare a examenului practic şi să ia toate măsurile necesare (materiale pentru executarea probelor sudate, utilaje de sudare şi echipamente de protecţie corespunzătoare pentru examinatori, dispozitive de control pentru examinarea îmbinărilor sudate, prelucrarea epruvetelor şi efectuarea încercărilor, etc.) pentru ca la data stabilită examenul să poată avea loc în bune condiţii.

Agentul economic va lua măsuri pentru a pune la dispoziţia examinatorilor, în termen de maximum 30 zile de la data ţinerii examenului practic, buletinele cu rezultatele încercărilor de laborator efectuate; cu avizul ISCIR-INSPECT IT în raza căreia are loc examenul, la cererea unităţii, termenul poate fi depăşit ţinând seama de volumul de încercări şi posibilităţile de examinare a acestora dar nu mai mult de 3 luni. Nerespectarea acestui termen duce la anularea examenului.

14.7 În urma susţinerii examenului, sudorul respectiv va fi notat cu calificativul "admis" sau "respins", atât la examenul teoretic cât şi la cel practic.

Examenul teoretic stabileşte în ce măsura sudorul şi-a însuşit cunoştinţele tehnice generate şi speciale conform programelor de specializare.

Sudorul trebuie să cunoască domeniul de valabilitate al autorizaţiei pentru care susţine examenul. Examenul practic stabileşte în ce măsură sudorul posedă pregătirea necesară pentru a executa lucrări de sudare de bună calitate în domeniul care urmează să fie autorizat. Gradul de pregătire se va verifica prin:

a)îndemânarea cu care mânuieşte aparatele de sudură (pornire, reglare, oprire) şi felul în care aplică tehnologia de sudare;

b)felul în care aplică normele de protecţia muncii;

c)controlul aspectului exterior al probelor sudate;

d)controlul probelor prin încercări distructive şi nedistructive;

La examenul practic dacă se constată că sudorul face greşeli grave la executarea probelor sudate, acesta poate fi declarat "respins" fără a mai continua sudarea probei de examen.

14.8 Sudorul declarat respins la un examen (teoretic sau practic) nu va fi autorizat; sudorul respectiv se poate prezenta la un nou examen de autorizare, la un termen stabilit de ISCIR-INSPECT IT, însă nu mai devreme de 1 lună.

Cu ocazia reexaminării în vederea autorizării sudorul poate susţine numai acel examen (teoretic sau practic) la care a fost declarat "respins".

În intervalul dintre cele două examinări agentul economic va asigura sudorului efectuarea în bune condiţii a practicii.

Examenul de autorizare poate fi repetat o singură dată, după care sudorul declarat respins" şi la repetarea examenului va trebui să efectueze sau să repete cursul de specializare indiferent de pregătirea profesională a acestuia; în cazul în care sudorul este declarat 'respins" la repetarea examenului teoretic, cursul de specializare poate fi repetat numai la partea teoretică.

14.9 Folosirea materialelor de bază şi de adaos pentru execuţia probelor practice este permisă numai dacă se face dovada calităţii lor prin certificate de calitate.

Materialele de bază vor fi marcate în mod obligatoriu iar marcajul va fi certificat prin poansonare de către o persoană specializată din cadrul unităţii.

În cazul în care din certificatele de calitate lipsesc unele date sau în cazul lipsei certificatelor de calitate, se admite completarea sau eliberarea unul nou certificat, pe baza încercărilor efectuate de către agentul economic constructoare, de montaj sau reparatoare; încercările se vor executa în conformitate cu norma de produs a materialului respectiv şi numai dacă materialul este marcat, cel puţin cu emblema producătorului, marca materialului şi norma de produs.

14.10 Rezultatele examenului de autorizare şi de prelungire a valabilităţii autorizaţiei vor fi înscrise într­ un proces verbal tip conform Anexei C, întocmit în dublu exemplar, care va purta un număr dat de către inspectorul de specialitate ISCIR-INSPECT IT în raza căreia a avut loc examenul.

Un exemplar din procesul verbal împreună cu actele prevăzute la pct.13.5. pe baza cărora sudorii au fost admişi la examen precum şi buletinele încercărilor efectuate asupra epruvetelor din probele practice, vor fi păstrate de unitate, iar celălalt exemplar va fi predat la ISCIR-INSPECT IT în raza căreia a avut loc examenul.

15 DISPOZIŢII FINALE

15.1 Inspectorii de specialitate ISCIR-INSPECT şi responsabilul tehnic cu sudura al unităţii, au dreptul de a verifica în montarea şi repararea instalaţiilor mecanice sub presiune şi instalaţiilor de ridicat calitatea îmbinărilor sudate efectuate de către sudorii autorizaţi.

Unităţile de montaj, de asamblare şi reparatoare sunt obligate să pună la dispoziţia ISCIR-INSPECT, toate datele necesare privind lucrările executate, care să permită stabilirea modului de execuţie şi calitatea îmbinărilor sudate efectuate de sudorii autorizaţi.

15.2 Dacă în urma verificărilor efectuate se vor constata calităţi necorespunzătoare ale îmbinărilor sudate executate, se vor putea lua măsurile prevăzute de dispoziţiile normative în vigoare precum şi suspendarea sau anularea autorizaţiei sudorului. Suspendarea sau anularea autorizaţiei poate fi aplicată numai de către organele ISCIR - INSPECT, la propunerea acestora sau la propunerea responsabilului

!image

!image

ANEXA A

ROMÂNIA

INSPECŢIA DE STAT PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE ŞI INSTALAŢIILOR DE RIDICAT

NATIONAL AUTHORITY FOR THE CONTROL OF BOILERS PRESSURE VESSELS AND HOISTING EQUIPMENT

ISCIR

AUTORIZAŢIE DE SUDOR

WELDER PERFORMANCE QUALIFICATIONS

NOT oo:

!image

Narna de rererinţă/Refnam SREN287-2

!image

!image

NUMELE/Name: PRENUMELE/Sumame:

CNP/SSN:

!image

UNITATEA/Company:

!image

POANSON NR./Mark No.:

!image

PROCES VERBAL Nr./Report No.:

!image

Proced.de sudare/Welding proced. specification(WPS):

Alte date:

Data emiterii/Date of issue-------

Nr./No. -------------

Valabil până la/Valid until

ISCIR - INSPECT IT _

Issued by ISCIR - INSPECT IT:

Semnătura şi ştampila/Signature and stamp:

Inspectorul examinator/Specialty Inspector,

Numele/Name: -------

Semnătura şi ştampila/Signature and stamp:

!image

ANEXA A (sfârşit)

PRELUNGIREA VALABILITĂŢII AUTORIZAŢIEI/ RENEWAL OF VALIDITY OF THE AUTHORISA TION

Aut.Nr./No.:

ANEXAB

ANEXAC

Agentul economic ............................. INSPECTOR ISCIR-INSPECT

(Nume, semnătura şi ştampila)

PROCES-VERBAL Nr........................din............

Referitor la autorizarea sudorilor conform CR 9/2-2003

ANEXA C (sfârşit)

Art. 1. - Se aprobă Prescripţia tehnică PT CR 9/3- 2003, ediţia 1, ,,Cerinţe tehnice privind autorizarea sudorilor care execută lucrări la instalaţiile mecanice sub presiune şi la instalaţiile de ridicat. Partea 3: Polietilenă de înaltă

densitate", cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea .

Ministrul economiei şi comerţului,

Dan Ioan Popescu

Bucureşti, 19 decembrie 2003.

Nr. 376.

!image

*)Ordinul nr. 376/2003 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea , nr. 108 din 5 februarie 2004 şi este reprodus şi în acest număr bis.

ANEXĂ")

!image

!image

*)Anexa este reprodusă în facsimil.

1 DOMENIUL DE APLICARE

1.1 Prezenta prescripţie tehnică stabileşte condiţiile de autorizare a sudorilor pentru materiale plastice - polietilenă de înaltă densitate (PE-HD) - care execută lucrări de sudare pentru construirea şi montarea sistemelor de conducte pentru transportul fluidelor sub presiune.

1.2 În vederea autorizării sudorilor, aceştia vor executa probe de sudură şi se vor efectua examinările, analizele şi încercările în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice.

Un sudor este autorizat dacă a fost verificat prin probe practice şi teoretice, iar documentaţia aferentă examenului, ce conţine buletinele de examinări şi / sau încercări, a fost verificată şi rezultatele înscrise într-un proces verbal conform anexei A de către inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT.

1.3 Pentru autorizarea sudorilor care utilizează:

–alte procedee de sudare decât cele cuprinse în prezentele prescripţii tehnice;

–îmbinări sudate speciale folosite la construirea şi montarea sistemelor de conducte din polietilenă de înaltă densitate (PE-HD),

agentii economici constructori, reparatori sau montatori, după caz, vor întocmi norme interne care vor fi avizate de ISCIR-INSPECT.

Acestea vor cuprinde cel puţin:

–procedeele de sudare, tipurile de îmbinări, materialele de bază şi de adaos (calitate şi dimensiuni), precum şi domeniul de valabilitate al omologării;

–numărul, forma şi dimensiunile probelor sudate ce trebuie executate precum şi încercările la care acestea se supun şi rezultatele minime ce trebuie obţinute;

–prevederile generale ale prezentei prescripţii tehnice referitoare la condiţiile de desfăşurare a autorizării.

2 DATE GENERALE

2.1 Prezenta prescripţie tehnică stabileşte condiţiile mm1me necesare desîaşurării autorizării, domeniile de valabilitate şi condiţiile de verificare, de examinare şi încercare, criteriile de acceptare a rezultatelor.

2.2 Prescripţiile tehnice, Colecţia ISCIR, la care se face referire în continuare sunt cele în vigoare la data aplicării. Standardele de referinţă utilizate la elaborarea prezentei prescripţii tehnice sunt menţionate în anexa F.

3 VARIABILE ESENŢIALE PENTRU AUTORIZARE ŞI DOMENIU DE VALABILITATE

3.1 Generalităţi

Criteriile enumerate în continuare sunt considerate ca factori determinanţi la sudare. Orice schimbare a variabilelor esenţiale, în afara limitelor de valabilitate, necesită o nouă autorizare.

3.2 Procedee de sudare

Prezentele prescripţii tehnice se referă la următoarele procedee de sudare:

–SD - sudarea cu element încălzitor drept;

–SP - sudarea cu element încălzitor profilat;

–SR - sudarea prin rezistenţă electrică:

–SRM - sudarea prin rezistenţă electrică a îmbinărilor suprapuse cu manşon;

–SRS - sudarea prin rezistenţă electrică a îmbinărilor tip şa (derivaţie);

Autorizarea este valabilă numai pentru procedeul de sudare şi tipul de îmbinare utilizat la verificarea procedurii de sudare. O schimbare de procedeu de sudare sau tip de îmbinare necesită o nouă autorizare.

3.3 Tipuri de îmbinări

Principalele tipuri de îmbinări folosite la sudarea ţevilor şi fitingurilor din polietilenă de înaltă densitate (PE-HD) sunt:

–BW - îmbinare cap la cap;

–SW - îmbinare suprapusă cu manşon;

–SS - îmbinare tip şa (derivaţie).

Îmbinările cap la cap BW se execută cu procedeul de sudare SD - sudare cu element încălzitor drept. Îmbinările suprapuse cu manşon SW se execută cu procedeele de sudare SP - sudare cu element încălzitor profilat (SPM) sau SR - sudare prin rezistenţă electrică (SRM).

Îmbinările tip şa (derivaţie) se execută cu procedeele de sudare SP - sudare cu element încălzitor profilat (SPS) sau SR - sudare prin rezistenţă electrică (SRS).

O schimbare a tipului îmbinării sau procedeului de sudare necesită o nouă autorizare.

3.4 Materiale de bază

Prezentele prescripţii tehnice se aplică pentru sudarea următoarelor materiale de bază:

–PE 80 - rezistenţa minimă necesară: MRS 8,0 MPa;

–PE 100 - rezistenţa minimă necesară: MRS 10,0 MPa. unde rezistenţa minimă necesară este definită conform SR ISO 4437.

Autorizarea efectuată pe un material de bază este valabilă şi pentru celălalt material de bază.

În cazul îmbinărilor sudate între două materiale cu caracteristici diferite, se va efectua o autorizare specifică

3.5 Dimensiuni

Prezenta prescripţie tehnică se aplică domeniilor de diametre şi grosimi, conform tabelului 1.

Tabelul 1

de - diametrul exterior nominal;

e - grosimea nominală a peretelui ţevii.

Pentru domeniul de diametre 63mm şi grosimi e 2,5mm la care se aplică procedeul de sudare SD pentru îmbinări tip BW, domeniul de valabilitate este următorul:

–autorizarea pentru un diametru "de'' include autorizarea pentru toate celelalte diametre mai mari decât diametrul probei pe care s-a susţinut proba de autorizare;

–autorizarea pe o grosime „e" include autorizarea pentru toate grosimile conform tabelului la.

Tabelul la

Pentru domeniul de diametre 20... 11O mm şi grosimi 2,5... 1O mm, la care se aplică procedeul de sudare SP pentru îmbinări tip SW, autorizarea pentru un diametru "de" şi o grosime "e" include autorizarea pentru toate celelalte diametre şi grosimi din domeniul B.

Pentru domeniul de diametre 20„ .450 mm şi grosimi 2,5... 30 mm, la care se aplică procedeul de sudare SR pentru îmbinări tip SW sau SS, autorizarea pentru un diametru "de" şi o grosime "e" include autorizarea pentru toate celelalte diametre şi grosimi din domeniul C.

3.6 Raportul dimensional standard SDR

În conformitate cu SR ISO 4065, Raportul Dimensional Standard SDR se defineşte ca raportul dintre diametrul exterior nominal "de" şi grosimea nominală a peretelui ţevii "e".

SDR d e

e

4 CONDIŢII PENTRU AUTORIZARE

4.1 Supraveghere

Pentru autorizarea sudorilor, probele sudate vor fi executate de către sudori în prezenţa inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT IT şi a Responsabilului Tehnic cu Sudura (RTS).

Probele trebuie marcate cu semnul (poansonul) inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT IT şi al sudorului înainte de începerea sudării.

4.2 Forma şi dimensiunile probelor

Forma şi dimensiunile probelor pentru autorizare vor fi:

–conform fig. 1 pentru îmbinări sudate cap la cap BW;

–conform fig.2, pentru îmbinări suprapuse cu manşon SW sudate prin procedeul de sudare SRM- sudare prin rezistenţă electrică;

–conform fig.3, pentru îmbinări tip şa (derivaţie) SS, sudate prin procedeul de sudare SRS - sudare prin rezistenţă electrică.

Se pot realiza probe suplimentare sau probe cu o lungime mai mare decât dimensiunea minimă, cu scopul de a permite prelevarea unor epruvete pentru repetarea încercării sau pentru încercări suplimentare.

Pregătirea şi sudarea probelor se efectuează în conformitate cu specificaţia procedurii de sudare WPS în condiţiile generale de sudare din unitatea constructoare sau montatoare.

!image

Figura 1: Probă pentru o îmbinare sudată cap la cap BW

!image

Figura2: Probă pentru o îmbinare suprapusă cu manşon SW, sudată prin procedeul SRM- sudare prin rezistenţă electrică

!image

Figura 3: Probă pentru o îmbinare tip şa (derivaţie) SS, sudată prin procedeul SRS - sudare prin rezistenţă electrică

4.3 Specificaţia procedurii de sudare WPS

Un model pentru WPS este indicat în Anexa D.

4.3.1 La elaborarea WPS se aplică următoarele principii:

a)autorizarea se efectuează în baza unui procedeu de sudare omologat al agentului economic;

b)materialele de adaos trebuie să fie compatibile cu materialul de bază şi procedeul de sudare;

c)pregătirea probei de sudat trebuie să fie aceeaşi cu cea utilizată în construcţie;

d)echipamentul de sudare trebuie să fie similar cu cel din construcţie;

e)sudurile trebuie să fie acceptate conform cap. 5.

4.3.2 Specificaţia procedurii de sudare (WPS) trebuie să conţină cel puţin următoarele date:

–procedeul de sudare conform pct. 3.2.(inclusiv instalaţia de sudare);

–tipul îmbinării sudate, conform pct. 3.3.;

–materialele de bază folosite la ţevi şi fitinguri conform pct. 3.4.;

–dimensiunile ţevilor (diametrul exterior nominal "de" şi grosimea nominală a peretelui ţevii "e") conform pct. 3.5.;

–raportul dimensional standard SDR conform pct. 3.6.;

–materialele de adaos folosite conform pct. 3.8.;

–pregătirea rostului;

–metoda de pregătire şi curăţare;

–parametrii regimului de sudare;

–dimensiunile îmbinării sudate şi abaterile admise;

–date privind tehnica de sudare;

–alte date specifice cerute prin documentaţia tehnică a produsului.

5 EXAMINARE ŞI ÎNCERCARE

5.1 Generalităţi

Examinările şi încercările de la pct. 5.3, 5.5, 5.6 şi 5.7 se efectuează în prezenţa inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT IT şi a responsabilului tehnic cu sudura (RTS).

5.2 Metode de examinare şi încercare

După sudare, probele pentru omologare vor fi supuse examinărilor şi încercărilor conform tabelului 2.

Tabelul 2

5.3 Examinare vizuală şi dimensională

Examinarea vizuală şi dimensională se efectuează în starea în care probele se află după sudare.

Îmbinările sudate vor fi examinate vizual la exterior şi interior, utilizând în acest scop aparate optice de mărit obişnuite.

Probele examinate vizual şi dimensional vor fi "admise" dacă nu se constată defecte definite conform STAS 12825, considerate neacceptate conform Anexei E, "Criterii de acceptare a defectelor îmbinărilor sudate din materiale plastice".

5.4 Examinările se vor efectua de către laboratoare autorizate ISCIR, în baza unor proceduri avizate de ISCIR INSPECT.

5.5 Încercarea la tracţiune transversală

Încercarea la tracţiune transversală a îmbinării sudate se execută pe minim 5 epruvete având forma şi dimensiunile conform SR EN ISO 527.

Epruvetele se prelevează prin procedee mecanice perpendicular pe îmbinarea sudată în lungul axei longitudinale a ţevii, astfel încât ele să fie repartizate la distanţe egale pe circumferinţa ţevilor iar îmbinarea sudata sa fie la mijlocul epruvetelor.

În cazul ţevilor cu diametru exterior mai mic de 90 mm, epruvetele fâşii pot fi înlocuite cu epruvete tronson tubulare.

Viteza de încercare, dacă nu este specificată, va fi de 50±2,5 mrn/min.

La efectuarea încercării la tracţiune transversală se va determina rezistenţa la tracţiune la limita de curgere

!image

unde:

Fc sarcina de tracţiune la limita de curgere, în N; So aria secţiunii drepte iniţiale, în mm2.

Încercarea va fi admisă dacă pe fiecare epruvetă încercată se obţine o rezistenţă la rupere a îmbinării sudate egală sau mai mare decât 95% din rezistenţa la tracţiune a materialului de bază. Nu se admite ruperea în sudura. La îmbinările sudate cu manşon nu de admite curgerea sau ruperea manşonului.

5.6 Încercarea la alungire la rupere

Încercarea la alungire la rupere a îmbinării sudate se execută pe epruvetele supuse la încercarea la tracţiune transversală conform pct.5.5.

La efectuarea încercării la alungire la rupere se va determina:

–alungirea la rupere

!image

unde:

Lr distanţa între repere în momentul ruperii, în mm; L0 distanţa iniţială între repere, în mm.

Încercarea va fi admisă dacă pe fiecare epruvetă încercată se obţine o alungire la rupere mai mare de 350%.

5.7 Încercarea la îndoire

Încercarea la îndoire a îmbinării sudate se execută pe 4 epruvete prelevate transversal; se încearcă 2 epruvete cu rădăcina supusă la întindere şi 2 epruvete cu rădăcina supusă la comprimare.

Epruvetele vor avea dimensiunile conform tabelului 3

Tabelul 3

Epruvetele se prelevează prin procedee mecanice, per endicular pe îmbinarea sudată, în lungul axei longitudinale a ţevii, astfel încât ele să fie repartizat la 90 pe circumferinţa ţevilor.

Viteza de încercare se aplică continuu fără întreruperi sau şocuri şi are valoarea de 50 mm/min. Diametrul dornului se alege conform tabelului 4.

Tabelul 4

Unghiul de îndoire se alege conform tabelului 5.

Tabel 5

Încercarea la îndoire se consideră admisă dacă epruveta nu se rupe ş1 nu prezintă defecte neadmise conform Anexei E.

5.8 Examinarea macroscopică

Examinarea macroscopică a îmbinării sudate se execută pe 1 epruvetă în cazul îmbinărilor cap la cap BW şi îmbinărilor suprapuse cu manşon SW şi pe 4 epruvete prelevate la 90° în cazul îmbinărilor tip şa (derivaţie) SS.

Epruvetele pentru analiză macroscopică a îmbinărilor de tip BW şi SW vor avea lăţimea egală cu grosimea peretelui ţevii.

Pregătirea probelor se execută prin şlefuire conform STAS 4203 iar atacul macroscopic se realizează cu o sursă de căldură.

Examinarea macroscopică va fi considerată admisă dacă în zona îmbinărilor sudate nu se constată defecte neadmise conform Anexei E.

Buletinul de examinare macroscopică va conţine o fotografie pentru fiecare probă cerută.

6 AUTORIZAREA SUDORILOR

6.1 Pentru obţinerea autorizaţiilor de a executa îmbinări sudate la ţevi şi fitinguri din materiale plastice

–polietilenă de înaltă densitate (PE-HD), sudorii vor fi examinaţi din punct de vedere teoretic şi practic. Agenţii economici au următoarele obligaţii:

–să solicite în scris la ISCIR-INSPECT IT, delegarea unui inspector de specialitate la efectuarea examinărilor cu cel puţin 1O zile lucrătoare înainte;

–să posede şi să menţină în bune condiţii întregul echipament necesar verificării;

–să asigure toate condiţiile necesare pentru desfăşurarea examinărilor ;

Prezenta prescripţie tehnică stabileşte condiţiile necesare desfăşurării examenului teoretic şi practic, domeniile de valabilitate precum şi condiţiile de verificare, examinare şi încercare, criteriile de acceptare a rezultatelor examenului de autorizare a sudorilor.

6.2 Probele practice se vor efectua pe baza unor proceduri de sudare omologate conform prescripţiei tehnice PT CR7/3-2003 sau normelor interne avizate de ISCIR INSPECT (unde este cazul). Autorizarea unui sudor poate fi făcută şi concomitent cu omologarea unei proceduri de sudare, proba de omologare constituind şi probă de examinare în vederea autorizării pentru sudorul respectiv.

6.3 Autorizarea sudorilor se va face pe baza unui examen practic şi teoretic susţinut în faţa inspectorului ISCIR şi a Responsabilului Tehnic cu Sudura (RTS) al unităţii.

Probele trebuie marcate cu semnul (poansonul) examinatorului şi al sudorului, înainte de începerea sudării.

6.4 Variabile esenţiale pentru autorizarea sudorilor

6.4.1 Procedee de sudare

Procedeele de sudare la care se referă prezentele prescripţii tehnice sunt menţionate la pct. 3.2. Autorizarea sudorului este valabilă numai pentru procedeul de sudare şi tipul de îmbinare pentru care a susţinut examenul de autorizare. O schimbare de procedeu de sudare sau tip de îmbinare necesită o nouă autorizare.

6.4.2 Tipul de îmbinări

Tipurile de îmbinări la care se referă prezentele prescripţii tehnice sunt menţionate la pct. 3.3.

Autorizarea sudorului este valabilă numai pentru tipul de îmbinare şi procedeul de sudare pentru care a susţinut examenul de autorizare. O schimbare a tipului de îmbinare sau procedeului de sudare necesită o nouă autorizare.

6.4.3 Materiale de bază

Materialele de bază la care se referă prezentele prescripţii tehnice sunt menţionate la pct. 3.4.

Autorizarea sudorului efectuată pe un material de bază include autorizarea pentru sudarea tuturor celorlalte materiale de bază.

Nu se admite realizarea de îmbinări sudate între două materiale cu caracteristici diferite.

6.4.4 Dimensiuni

Domeniile de diametre şi grosimi la care se referă prezentele prescripţii tehnice sunt menţionate la pct. 3.5., tabelele 1 şi la.

Domeniul de valabilitate pentru dimensiuni la autorizarea sudorilor este acelaşi ca la omologarea procedurii de sudare, conform pct. 3.5.

6.4.5 Raportul dimensional standard SDR.

Domeniul de valabilitate pentru raportul dimensional standard SDR la autorizarea sudorilor este acelaşi ca la omologarea procedurii de sudare, conform pct. 3.6.

6.4.6 Echipamentul pentru sudare

Pentru toate procedeele de sudare se vor utiliza numai echipamente de sudare care asigură controlul parametrilor de sudare (presiune, temperatură, timp).

6.5 Probele efectuate pentru autorizarea sudorilor vor avea forma şi dimensiunile pct. 4.2.

Pregătirea şi sudarea probelor se efectuează în conformitate cu specificaţia procedurii de sudare WPS conform prezentelor prescripţii tehnice şi în condiţiile generale de sudare din fabricaţie.

Specificaţia procedurii de sudare WPS trebuie să conţină cel puţin datele prevăzute la pct. 4.3.2.

6.6 După sudare, probele pentru autorizare vor fi supuse examinărilor şi încercărilor conform tabelului

2.Examinările şi încercările vor fi efectuate în aceleaşi condiţii ca la omologarea procedurii de sudare:

–examinare vizuală şi dimensională conform pct. 5.3.;

–încercare la tracţiune transversală conform pct. 5.5.;

–încercare la alungire la rupere conform pct. 5.6.;

–încercare la îndoire conform pct. 5.7.;

–examinare macroscopică conform pct. 5.8.

6.7 În vederea prezentării la examenul de autorizare, sudorii vor efectua curs de specializare pentru sudarea materialelor plastice conform programei din Anexa B. Organizarea cursurilor de formare

profesională a sudorilor în vederea calificării se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare iar susţinerea examenului în vederea autorizării se vor face conform PT CR9/1.

Pentru prezentarea la examenul de autorizare sudorii vor respecta condiţiile de autorizare prevăzute în prescripţia tehnică CR 9/1-2003.

6.8 Se vor respecta reglementările privind eliberarea autorizaţiei de sudor şi perioada şi condiţiile de valabilitate conform prescripţiei tehnice CR 9/1-2003.

7 DISPOZIŢII FINALE

7.1 Rezultatele examenului de autorizare şi de prelungire a autorizaţiei vor fi înscrise într-un proces verbal conform anexei A, întocmit în dublu exemplar şi care va purta un număr dat de ISCIR-INSPECT IT.

7.2 In urma obţinerii calificativului „ADMIS" la probele teoretice ş1 practice susţinute m vederea autorizării, sudorului i se va elibera o autorizaţie conform anexei C.

7.3 Pentru toate celelalte condiţii referitoare la măsurile organizatorice privind autorizarea sudorilor se vor respecta reglementările specifice conform prevederilor prescripţiei tehnice PT CR 9/1.

7.4 Autorizaţiile eliberate de către ISCIR anterior intrării în vigoare a prezentei prescripţii tehnice, rămân valabile până la expirarea lor.

7.5 Abaterile de la prevederile prezentei prescripţii tehnice vor fi sancţionate conform dispoziţiilor legale în vigoare.

7.6 Prezenta prescripţie tehnică intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

7.7 Orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei prescripţii tehnice îşi încetează valabilitatea.

7.8 Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt obligaţi să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor modificărilor apărute după publicare.

7.9 Trimiterile făcute în prezenta prescripţie tehnică la standarde, prescripţii tehnice, acte legislative etc. se referă la ediţiile în vigoare.

UNITATEA ------

Nume, semnătură,

ANEXA A

INSPECTOR ISCIR-INSPECT IT

ştampilă

PROCES-VERBAL Nr.

referitor la autorizarea sudorilor conform CR9/3-2003

Data sustinerii examenului:

'

!image

!image

!image

ANEXA A (sfârşit)

ANEXAB

Programa minimă pentru calificarea sudorilor care execută îmbinări sudate la ţevi şi fitinguri din materiale plastice - polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)

1.Importanţa sudării materialelor plastice - polietilenă de înaltă densitate (PE-HD) ca mijloc modern de asamblare la lucrările de montaj şi reparaţie conducte pentru transportul fluidelor sub presiune

2.Clasificarea procedeelor de sudare a materialelor plastice-descriere sudarea cu element încălzitor drept;

sudarea cu element încălzitor profilat; sudarea prin rezistenţă electrică.

3.Proprietăţi generale ale polietilenei de înaltă densitate (PE-HD)

4.Utilaje folosite la sudarea polietilenei de înaltă densitate (PE-HD) funcţie de procedeul de sudare şi tipul îmbinării.

5.Tehnologia sudării polietilenei de înaltă densitate (PE-HD) funcţie de procedeul de sudare şi tipul îmbinării.

6.Defecte ale îmbinărilor sudate, cauzele acestora, metode de prevenire

7.Controlul calităţii îmbinărilor sudate

8.Legislaţie, prescripţii şi normative care reglementează construirea

şi montarea conductelor din polietilenă de înaltă densitate (PE-HD) pentru transportul fluidelor sub presiune.

9.Probleme de protecţia muncii şi reguli de prevenire a incendiilor

!image

1O. Pregătire practică* TOTAL 80 ore

1 oră

1 oră

4 ore

8 ore

16 ore

8 ore

4 ore

2 ore

2 ore

34 ore

* Felul şi numărul probelor va fi stabilit de la caz la caz de unitatea care face calificarea dar se va alege cel puţin o probă pentru fiecare procedeu de sudare şi tip de îmbinare pentru care sudorul urmează să se autorizeze.

ANEXAC ROMÂNIA

INSPECŢIA DE STAT PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE ŞI INSTALAŢIILOR DE RIDICAT

NATIONAL AUTHORITY FOR THE CONTROL OF BOILERS PRESSURE VESSELS AND HOISTING EQUIPMENT

ISCIR AUTORIZAŢIE DE SUDOR PE-HD

WELDER PERFORMANCE QUALIFICATIONS PE-HD

!image

!image

NUMELE/Name: PRENUMELE/Sumame:

CNP/SSN:

!image

UNITATEA/Company:

!image

POANSON NR./Mark No.:

!image

PROCES VERBAL Nr./Report No.:

!image

Proced.de sudare/Welding proced. specification(WPS):

Echipament de sudare:

Data emiterii/Date of issuP ­

Nr./No. !image Valabil până la/Valid until !image

ISCIR - INSPECT IT/

Inspectorul examinator/ Specialty Inspector,

Issued by

ISCIR - INSPECT IT:

Semnătura şi ştampila/Signature and stamp:

Numele/Name:

!image

Semnătura şi ştampila/Signature and stamp:

!image !image

ANEXA C (sfârşit) PRELUNGIREA VALABILITĂŢII AUTORIZAŢIEI/

RENEWAL OF VALIDITY OF THE AUTHORISATION

Aut.Nr./No.:

ANEXAD

ANEXAE

Criterii de acceptare a defectelor îmbinărilor sudate din materiale plastice

A. Criterii de acce tare a defectelor pentru îmbinări sudate cap la cap cu element încălzitor

ANEXA E (continuare)

ANEXA E (continuare)

B. Criterii de acceptare a defectelor pentru îmbinări sudate cu manşon

!image

!image

Nr crt

1.

Tip defect

Formare defectuoasă a bavurii

rI·- ......... o+-1....._

Descriere

Formarea asimetrică a bavurii sau inexistenţa ei pe o parte sau pe ambele (pe toată lungimea cusăturii sau doar parţial)

Criterii de acce tare

neadmis

Formare defectuoasă a bavurii

. li !

Bavură defectuoasă sau inexistenţa bavurii pe o parte

2.I

..L..,_ -·

I ,. _._.,'I.

sau pe ambele părţi (pe toată

neadmis

–j

' ;

I J

lungimea cusăturii sau doar parţial)

Defect unghiular (defect de formă)

3.

Conductă sudată în fiting, înclinat într-o parte sau pe ambele, cu tensionare sau nu.

admis, f<2mm

când

Defecte de legătură prin deformare

I _...,rea.

4.

-fH1n'j

Secţiune îngustată a conductei

5.

Deformare sau ovalitate a capătului conductei sau a fitingului la presiune locală de sudare scăzută

Pătrundere prea mare la încălzire sau îmbinare

de la diametrul conductei:

2% dar maxim 2 mm

neadmis

ANEXA E (continuare)

C. Criterii de acceptare a defectelor pentru îmbinări sudate prin rezistenţă electrică

!image

'

!image !image

!image

!image

!image

!image