Decizie nr. 667 din 30 aprilie 2009

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. d), ale art. 27 alin. (1) lit. b) şi ale art. 44 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Marin Berceanu în Dosarul nr. 16.974/215/2008 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 681D/2009.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere identitatea dintre obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 681D/2009 la Dosarul nr. 305D/2009.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 681D/2009 la Dosarul nr. 305D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 17 decembrie 2008 şi 28 ianuarie 2009, pronunţate în dosarele nr. 16.974/215/2008 şi nr. 16.973/215/2008, Judecătoria Craiova - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. d), ale art. 27 alin. (1) lit. b) şi ale art. 44 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Marin Berceanu şi Cristi Berceanu în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textele legale criticate încalcă accesul liber la justiţie, întrucât asociatul sau administratorul unei societăţi comerciale poate fi executat silit fără să fie parte în raportul fiscal ce se naşte între societatea în cauză şi organele fiscale. Se mai susţine că prevederea legală ce consacră lipsa obligativităţii audierii contribuabilului anterior emiterii actului fiscal încalcă dreptul constituţional la apărare. Totodată, comunicarea actului administrativ fiscal prin publicitate, în condiţiile art. 44 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, nu este în măsură să ducă la încunoştinţarea efectivă a contribuabilului despre obligaţiile fiscale pe care le are de achitat, ceea ce are ca efect prescrierea dreptului său de a ataca în justiţie actul în cauză.

Judecătoria Craiova - Secţia civilă apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (2) lit. d), ale art. 27 alin. (1) lit. b) şi ale art. 44 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, care au următorul cuprins:

–Art. 9 alin. (2) lit. d): "(2) Organul fiscal nu este obligat să aplice prevederile alin. (1) [obligaţia sa de a solicita exprimarea punctului de vedere al contribuabilului - sn] când: [...]

d)urmează să se ia măsuri de executare silită.";

–Art. 27 alin. (1) lit. b): "(1) Pentru obligaţiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil în condiţiile prezentului cod răspund solidar cu acesta următoarele persoane: [...]

b)administratorii, asociaţii, acţionarii şi orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credinţă, sub orice formă, a bunurilor mobile şi imobile proprietatea acesteia.";

–Art. 44 alin. (3): "(3) Comunicarea prin publicitate se face prin afişarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a unui anunţ în care se menţionează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. În cazul actelor administrative emise de organele fiscale prevăzute la art. 35, afişarea se face, concomitent, la sediul acestora şi pe pagina de internet a autorităţii administraţiei publice locale respective. În lipsa paginii de internet proprii, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului judeţean. În toate cazurile, actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afişării anunţului."

Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1), (2) şi (4) privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 136 alin. (5) privind proprietatea.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în cazul declarării ca insolvabilă a societăţii şi al luării deciziei de răspundere solidară a subiecţilor prevăzuţi la art. 27 din Codul de procedură fiscală, persoanele interesate pot contesta actul administrativ fiscal potrivit art. 205 şi următoarele din acelaşi cod, făcându-şi toate apărările pe care le consideră necesare. În aceste condiţii, exprimarea unui punct de vedere de către aceste persoane cu ocazia executării silite poate părea nerelevant şi de aceea legiuitorul a prevăzut posibilitatea, şi nu obligaţia organului fiscal de a solicita un punct de vedere al persoanei interesate. Desigur că, în contestaţia la executare silită, persoana interesată îşi poate face toate apărările (art. 172 şi următoarele din Codul de procedură fiscală), putând solicita anularea actului de executare contestat, al încetării executării înseşi sau anularea titlului executoriu. În consecinţă, nu se poate reţine încălcarea art. 21, art. 24 sau art. 52 din Constituţie.

Curtea reţine că alegerea făcută de legiuitor cu privire la persoanele care trebuie să achite obligaţiile restante ale debitorului este justificată de legătura strânsă între acestea şi debitorul declarat insolvabil (au dobândit în orice mod, cu reacredinţă, active de la debitor în cei 3 ani anteriori datei declarării insolvabilităţii, au provocat în calitate de administratori, asociaţi şi acţionari insolvabilitatea debitorului prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credinţă, sub orice formă, a bunurilor mobile şi imobile proprietatea acestuia ori dacă controlează, este controlată sau se află sub control comun cu debitorul, în accepţiunea legii, caz în care patrimoniile acestora din urmă sunt atât de strâns legate cu cel al debitorului, încât, de multe ori, acestea chiar se identifică între ele). De asemenea, o astfel de răspundere solidară este de natură a evita fraudele fiscale. În aceste condiţii, critica de neconstituţionalitate în raport cu art. 136 alin. (5) din Constituţie apare ca fiind neîntemeiată.

În final, cu privire la constituţionalitatea art. 44 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, Curtea constată că, în sine, textul în cauză nu contravine niciunei dispoziţii constituţionale invocate, reglementând doar o modalitate ultimă şi subsidiară de comunicare a actelor administrative fiscale, folosită doar în cazul în care celelalte modalităţi de comunicare nu au putut fi îndeplinite din motive obiective. Constatarea folosirii abuzive a acestui mod de comunicare a actelor administrative este apanajul exclusiv al instanţelor judecătoreşti, însă deja acest aspect ţine de aplicarea şi interpretarea legii. Numai instanţa de judecată este cea competentă să stabilească dacă comunicarea prin publicitate a actului administrativ fiscal a fost efectuată în condiţiile Codului de procedură fiscală.

Având în vedere cele de mai sus, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. d), ale art. 27 alin. (1) lit. b) şi ale art. 44 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. d), ale art. 27 alin. (1) lit. b) şi ale art. 44 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Marin Berceanu şi Cristi Berceanu în dosarele nr. 16.974/215/2008 şi nr. 16.973/215/2008 ale Judecătoriei Craiova - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 aprilie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Karoly