Hotărâre nr. 643 din 23 august 2018

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic

După punctul 5 din Lista proiectelor strategice de investiții care urmează a fi pregătite și atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 357/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 6 iunie 2018, se introduc șaisprezece noi puncte, punctele 6-21, cu următorul cuprins:

6.Linia ferată de mare viteză București-Craiova/Sofia-Timișoara/Belgrad-Cluj/Budapesta

Linia ferată de mare viteză București-Craiova/Sofia-Timișoara/Belgrad-Cluj/Budapesta, obiectiv de investiții inclus în Master Planul de Transport, asigură reducerea timpului de legătură dintre capitală și principalele orașe/poli de dezvoltare de pe traseu, precum Craiova, Timișoara, Cluj etc.

De asemenea, se creează posibilitatea realizării unor conexiuni precum Timișoara-Cluj, Craiova-Sofia, Timișoara-Belgrad și Cluj-Budapesta.

Realizarea liniei ferate de mare viteză, în lungime de aproximativ 1.275 km, va conduce la atragerea unui număr însemnat de călători de la transporturile aeriene și rutiere către transportul feroviar, la atragerea turiștilor, a tinerilor cu înaltă calificare dornici de a lucra în centrele universitare/de cercetare/industriale care există/se vor dezvolta pe traseu, dar și a investitorilor străini, prin crearea unor sectoare industriale specializate.

Totodată se va asigura sporirea calității serviciilor în transportul feroviar concomitent cu reducerea consumului de energie electrică, dar și crearea de noi locuri de muncă.

Operarea liniei feroviare se va face de către operatorul privat pe o perioadă de 49 de ani, perioadă în care investitorul privat va obține venituri atât din taxa de utilizare a căii ferate și din operarea propriu-zisă, cât și din subvenții acordate de stat.

7.Extinderea rețelei de metrou prin realizarea magistralei M7

Construirea magistralei de metrou nr. 7 pe ruta Bragadiru-Alexandriei-Colentina-Voluntari, în lungime de 25 km, cu aproximativ 30 de stații, un terminal și un depou, traseu pe care vor circula aproximativ 30 de trenuri, creează premisele dezvoltării infrastructurii care să lege ieșirile aferente inelului interior al Bucureștiului și cele aferente autostrăzilor, precum și dezvoltarea liniilor de legătură cu zonele industriale și rezidențiale reconfigurate sau nou-create.

Realizarea investiției va conduce, de asemenea, la creșterea mobilității populației, asigurând acesteia un mijloc de transport rapid și în condiții de siguranță, precum și de confort sporite.

Totodată va fi multiplicat gradul de transfer și decongestionarea traficului de suprafață, ceea ce va conduce la reducerea cheltuielilor de întreținere a carosabilului rutier, la reducerea numărului accidentelor de circulație și la diminuarea poluării cu emisii de gaze cu efect de seră.

Nu în ultimul rând, extinderea metroului va determina creșterea ariei zonei metropolitane a Bucureștiului prin dezvoltarea urbanistică a așezărilor adiacente.

Amortizarea investiției este posibilă prin încasarea de către operatorul privat, pe o durată de aproximativ 25 de ani, a subvenției pe călătorii cu metroul, plătite de către Ministerul Transportului.

8.Construirea aeroportului București Sud

Supraaglomerarea aeroportului Henri Coandă-Otopeni impune necesitatea construirii unui nou aeroport, în zona de sud a Bucureștiului, atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri.

Aeroportul din zona de sud a Bucureștiului va putea deveni un punct de tranzit în deplasările pasagerilor către regiunile Asia-Pacific, precum și Europa-America.

Amplasarea aeroportului în vecinătatea viitorului canal navigabil Dunăre-București va face ca terminalele acestuia să devină principalul nod pentru transportul aerian de pasageri și mărfuri.

Dimensiunea Aeroportului din București Sud va trebui proiectată pentru un trafic de aproximativ 30 de milioane de pasageri pe o suprafață desfășurată de maximum 600 ha și să fie dotat cu cel puțin două terminale pentru pasageri și unul cargo. În măsura în care se vor identifica asemenea suprafețe la autoritățile locale, acestea pot participa la constituirea societății de proiect.

Accesul la acest aeroport se va face și pe noua autostradă București-Alexandria-Craiova-Calafat-Drobeta-Turnu Severin-Lugoj, și pe centura Bucureștiului care este prevăzută să treacă în apropiere, precum și pe noua magistrală de metrou Bragadiru-Piața Unirii.

9.Molurile nr. 3 și 4 din Portul Constanța Sud

Extinderea Portului Constanța prin crearea unor dane/terminale suplimentare de operare, obiectiv inclus în Master Planul de Transport, poate deveni un important punct de atracție pentru investitori, mai ales având în vedere oportunitatea dezvoltării unei linii comerciale de navigație cu porturile Poti și Batumi din Georgia.

De asemenea, datorită adâncimii mari a apelor din zona cheiurilor nou-construite, aparținând molurilor nr. 3 și nr. 4, există oportunitatea creării premiselor pentru operarea în cadrul acestora de nave de mare capacitate, dar și posibilități de realizare a unor noi terminale specializate, cum ar fi terminalul auto, Ro-Ro, terminalul pentru cereale și mărfuri generale și un terminal pentru feriboturi.

Realizarea obiectivului de investiții va conduce la creșterea capacității de transport maritim pentru pasageri și mărfuri, implicit la creșterea volumului schimburilor comerciale, dar și la

creșterea veniturilor companiei ce va opera investiția, din exploatarea și gestionarea infrastructurii nou-create.

Totodată, prin creșterea ponderii transportului maritim în detrimentul altor tipuri de transport se vor reduce efectele negative asupra mediului.

În același timp, prin dezvoltarea infrastructurii portului se vor crea noi locuri de muncă.

Recuperarea investiției poate fi posibilă prin încasarea, pe o perioadă de aproximativ 20 de ani, a taxelor stabilite pentru acest obiectiv de către operatorul privat.

10.Finalizarea canalul magistral Siret-Bărăgan

Asigurarea surselor de apă pentru executarea unor sisteme de irigații ar crea posibilitatea irigării unor suprafețe de 475 mii ha, din care cca 80% fără sisteme de pompare.

Realizarea obiectivului de investiții va conduce la reducerea cu peste 60% a pierderilor de apă necesare irigațiilor, economii anuale de 35 GWh, eliminarea importurilor și creșterea disponibilităților la export pentru produsele agricole și agroindustriale, dezvoltarea exploatațiilor agricole și a asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații, furnizarea de apă potabilă și industrială pentru municipiul Focșani și localitățile riverane, transport naval între Călimănești, județul Vrancea, și acumularea Dridu, județul Ialomița, cu porturi la Mărășești, Focșani, Râmnicu Sărat, Buzău și Dridu.

Canalul ar trebui să aibă o lungime totală de 190 kilometri, din care primul tronson, amplasat pe teritoriul județului Vrancea, are o lungime de 50 km, din care pe 11 km s-au început lucrările de execuție. Dintre aceștia 5,7 km sunt deja funcționali. Al doilea tronson are o lungime de 140 km și traversează județele Buzău și Ialomița, până la acumularea Dridu.

11.Amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație

Obiectivul de investiții, inclus în Master Planul de Transport, are drept scop principal amenajarea complexă a râurilor Argeș și Dâmbovița, cu funcțiune principală transportul de mărfuri și pasageri, prin realizarea unei căi navigabile între București și Dunăre, și alte funcțiuni, respectiv producerea de energie electrică, irigații, protecția împotriva inundațiilor, turism, piscicultură, ecologizare.

Prin realizarea acestui obiectiv, care face parte din rețeaua europeană de transport, se generează dezvoltarea economică pe termen lung a întregii regiuni de la sudul municipiului București, inclusiv prin construirea unui port.

Proiectul se adresează atât autorităților care administrează domeniile transporturilor, producerii energiei electrice, gestiunii apelor, cât și comunităților locale riverane celor două râuri, până la Dunăre.

12.Complexul hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole pe fluviul Dunărea

Complexul hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole, prevăzut a fi realizat pe Dunăre, are drept scop principal amenajarea hidrotehnică a fluviului Dunărea pe sectorul aval de Porțile de Fier I și II.

Prin realizarea acestui obiectiv se generează dezvoltarea economică pe termen lung în zona orașului Turnu Măgurele, precum și îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre, prin reducerea cheltuielilor pentru dragare, scurtarea lungimii șenalului navigabil, îmbunătățirea exploatării porturilor și eliminarea inconveniențelor date de apele mici.

De asemenea, se va asigura alimentarea cu apă a localităților riverane, acestea nemaifiind dependente de nivelul apei Dunării.

Totodată, ca urmare a funcționării continue și controlate a sistemului de drenaj se va stabiliza pânza freatică în lunca Dunării, fapt ce va conduce la posibilitatea realizării de irigații gravitaționale, implicit la o creștere semnificativă a producției agricole.

Agregatele energetice, ce urmează a fi instalate în cadrul complexului hidroenergetic, vor produce, în medie, aproximativ 2.200 GWh/an, ceea ce va duce la creșterea gradului de independență energetică la nivel național.

De asemenea, se vor crea premisele unei noi legături rutiere și de cale ferată între cele două țări riverane, peste uvrajele nodului hidrotehnic fiind prevăzută o șosea cu patru benzi de circulație și o cale ferată dublă care se va lega la rețelele naționale respective.

Realizarea investiției va conduce la crearea unui număr important de locuri de muncă, atât pe timpul construcției, cât și ulterior.

13.Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești

Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, obiectiv prevăzut în Strategia energetică a României, furnizor strategic de servicii energetice/servicii de sistem atât pentru România, cât și la nivel regional, a fost concepută a se realiza cu patru grupuri reversibile turbină-pompă, cu o putere totală instalată de 1.000 MW.

Principalul obiectiv al proiectului este creșterea siguranței în funcționare a SEN, centrala putând asigura funcționarea optimă și sigură a acestuia, în condițiile creșterii considerabile a portofoliului capacităților de producție din surse regenerabile, fiind un acumulator de energie electrică ce asigură transferul acesteia la vârful curbei de sarcină, furnizând, așa cum am arătat anterior, servicii tehnologice de sistem pentru România și țările învecinate.

Prin realizarea acestei capacități hidro cu acumulare prin pompaj pot fi acoperite atât nevoia crescută de stocare a energiei și transferul surplusului din zona de gol în cea de vârf a curbei de sarcină, precum și echilibrarea capacităților regenerabile de producție necontrolabilă prin asigurarea unei funcționări optime a grupurilor mari din sistem.

14.Construcția unei fabrici de mijloace de transport electrice

Politica și legislația europeană dezvoltă standarde de mediu superioare pentru orașe, fapt ce afectează în special transportul rutier.

Comisia Europeană a stabilit obiective ambițioase pentru eliminarea treptată din mediul urban a autovehiculelor care utilizează combustibili convenționali, atât pentru a reduce dependența de importurile de țiței, cât și pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea fonică.

De altfel, Cartea albă a transporturilor din anul 2011 propune, în ceea ce privește transportul urban, reducerea la jumătate, până în anul 2030, a autovehiculelor ce utilizează combustibili convenționali și în totalitate până în anul 2050.

Construcția unei fabrici de autovehicule și autobuze electrice în parteneriat public-privat în România ar face posibilă punerea în practică a acestor deziderate mult mai ușor și cu costuri mult mai mici, prin dezvoltarea de noi metode de gândire, implicit de noi tehnologii pentru realizarea de vehicule cu propulsie alternativă, care în prezent încă se confruntă cu constrângeri tehnice, respectiv cu o gamă limitată de autovehicule, costuri mari ale investițiilor în construcția acestora, ceea ce determină și costul mare al acestora, lipsa infrastructurii publice de

încărcare a acumulatorilor, performanțe uneori sub așteptări ale mijloacelor de transport etc.

Experiența muncitorilor români în construcția de autovehicule, precum și existența în România a unei vaste rețele industriale de componente auto, mase plastice și cauciuc, metalurgie etc. ar facilita de asemenea realizarea acestui obiectiv.

Suprafața necesară pentru acest obiectiv, respectiv pentru hale, depozite și piste de încercare este de minimum 10 ha.

Se are în vedere localizarea acestui obiectiv într-o zonă mai puțin dezvoltată, dar în apropiere de București, respectiv pe o rază de cel mult 100 km.

În măsura în care se vor identifica asemenea suprafețe de teren la autoritățile locale, acestea pot participa la constituirea societății de proiect.

15.Construcția unui sistem de resorturi de lux la Marea Neagră - New Costinești

Valorificarea a aproximativ 2,5 km de plajă la Marea Neagră, din zona Costinești - 23 August, spațiu neexploatat în prezent, prin realizarea de noi spații de cazare la standarde occidentale, care să facă o concurență reală celor existente în Bulgaria, Grecia și Turcia, ar conduce la dezvoltarea economică a zonei, la atragerea de investiții adiacente și, implicit, a turiștilor autohtoni și străini.

Realizarea investiției ar putea duce la punerea litoralului românesc pe harta TUI, Thomas Cook - Neckermann, Dertour ori ITS, tur-operatori internaționali de renume, care pot investi direct, dar pot acorda și credite pentru construcția unor hoteluri, pot garanta un flux mare de turiști și pot acorda consultanță privind introducerea atractivelor servicii all inclusive.

Proiectul constă, de altfel, în construcția a 4 resorturi de lux operate eventual chiar de tur-operatori internaționali, pe o suprafață totală de peste 800 de hectare de teren, dar și a 8 hoteluri de 5 stele cu peste 4.000 de camere.

Pe lângă acestea vor fi realizate două parcuri de distracție care să includă și activități acvatice, un teren de golf pe o suprafață de 60 de hectare, centre de wellness și spa, centre de activități nautice, terenuri de tenis, piscine, bungalow-uri, precum și amenajarea a circa 100 de hectare de grădini și păduri.

De asemenea se va realiza construcția unei rețele de drumuri județene care să facă conectarea noii stațiuni de agrement cu drumul național DN39.

Operarea se poate face de către un tur-operator internațional, amortizarea investiției urmând a se realiza prin valorificarea spațiilor de cazare și agrement pe termen de 15 ani.

16.Un nou complex turistic pentru ski în masivul Făgăraș

Existența infrastructurii necesare pentru practicarea sporturilor de iarnă pe ambii versanți ai masivului Făgăraș, amplasarea în mijlocul țării, precum și apropierea de numeroase destinații turistice și culturale precum cele din Sibiu, Curtea de Argeș, Cetatea Poenari, Transfăgărășan fac această zonă foarte atractivă.

Diversificarea ofertei turistice, în special în sezonul hibernal, va conduce la maximizarea potențialului turistic al regiunii și al comunelor Cârțișoara, Arpașu de Jos, Porumbacu de Jos din județul Sibiu, Ucea, Drăguș, Viștea din județul Brașov, Arefu, Ciocănești, Albești din județul Argeș.

Se are în vedere realizarea a 150 km pârtii de ski cu instalațiile aferente, respectiv telegondolă, telescaun, instalație cablu etc., și dezvoltarea unor stațiuni la cota 700 m, la baza pârtiilor de ski și sanie, cu capacități de cazare de peste 50.000 de locuri, turiștii având posibilitatea să folosească mijloacele de transport personale în zona domeniului de ski.

Un avantaj foarte mare e faptul că toate terenurile sunt în proprietatea statului, respectiv în proprietatea primăriilor. În plus, un alt mare avantaj este că terenul nu trebuie defrișat.

Pârtiile din acest domeniu vor ajunge pe la cota 2.400 m. Există un potențial imens și pentru faptul că există apă, se poate prepara și zăpadă artificială, deși condițiile atmosferice aduc zăpadă aici cam 200 de zile pe an.

17.Construirea și operarea unei bănci naționale de sânge, plasmă umană și celule stem

În ultimul an, România a făcut față unei crize severe de derivate din plasmă, în special de imunoglobulină, fapt ce a pus în pericol viața pacienților.

De asemenea, în sistemul sanitar există frecvent dificultăți majore în asigurarea cantităților de sânge uman pentru transfuzii, precum și un acces limitat la terapiile pe bază de celule stem.

Soluția pentru rezolvarea acestor situații constă în realizarea unei bănci publice naționale de sânge, plasmă umană și celule stem și dezvoltarea/construirea a minimum zece centre regionale pentru transfuzii sanguine, fapt care ar permite:

a)colectarea plasmei, prelucrarea acesteia și asigurarea cantității necesare de derivate din plasmă, facilitându-se astfel accesul pacienților români la terapiile respective;

b)dezvoltarea centrelor regionale de transfuzii sanguine ar crește substanțial capacitatea de colectare a sângelui și, implicit, accesul la transfuzii pentru o parte mult mai mare a populației;

c)asigurarea accesului populației la un număr sporit de celule stem compatibile va permite accesul mult mai facil al populației la aceste terapii importante pentru sănătate;

d)reducerea substanțială a costurilor suportate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru decontarea tratamentelor ce au la bază derivatele de plasmă, celulele stem și transfuziile sanguine.

18.Clinica multifuncțională «Dr. Calistrat Grozovici»

În scopul creșterii performanței clinice și financiare, a utilizării superioare a resurselor și a furnizării unui act medical superior, urmate de obținerea unor avantaje competitive pentru sistemul național public de sănătate în competiția acerbă de pe piața serviciilor de sănătate se are în vedere construirea, în incinta Institutului Național de Boli Infecțioase «Prof. Dr. Matei Balș», a unei clinici multifuncționale.

Pentru realizarea acestui proiect este nevoie de o integrare generalizată în structurile deja existente ale institutului de elementele cele mai importante privind optimizarea condițiilor spitalicești și hoteliere, de investiții tehnologice în vederea asigurării unor costuri operaționale cât mai scăzute, corelate cu performanțe clinice și terapeutice superioare.

Obiectivul se încadrează în strategiile și politica de dezvoltare în domeniul sanitar, fiind cuprins în Strategia Națională de Sănătate 2014-2020.

Proiectul prevede construirea a două corpuri de clădire cu o suprafață desfășurată de circa 51.000 mp, pe mai multe niveluri, care vor avea în componență secție de urgență, unitate ambulatoriu, unități ATI, săli pentru consultații, imagistică, radioterapie, bloc operator, farmacie, camere de gardă, cabinete, heliport, amfiteatru și săli de cursuri pentru studenți, laboratoare, bloc de cercetare, săli de ședință, vestiare, spații pentru vizitatori, spații tehnice etc.

19.Spitalul regional Timișoara

Construirea unui spital regional în municipiul Timișoara, care va deservi partea de vest a țării, reprezintă cea mai bună soluție pentru asigurarea unui acces echitabil al populației la servicii medicale de calitate.

Acesta va fi un spital clinic organizat cu o structură multiplă de specialități, cu o platformă complexă de investigații și intervenții terapeutice clinice și paraclinice, care va asigura asistență medicală pentru cazurile medicale complexe, inclusiv cazurile care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor județene sau municipale pe fondul lipsei de resurse materiale și/sau umane sau din cauza complexității cazului.

Spitalul din Timișoara va fi dotat cu heliport și elicopter pentru urgențe, precum și cu clinici de specialitate și centre de cercetare dotate corespunzător.

Pe lângă acest spital se vor construi cartiere de locuințe pentru medici și personalul auxiliar, spații de învățământ, spații culturale și comerciale, precum și infrastructură de cazare pentru rudele și însoțitorii pacienților sau pentru pacienții tratați ambulatoriu.

Pentru realizarea acestui obiectiv de investiții a fost pus la dispoziție, printr-o hotărâre a consiliului local, pentru o perioadă de 49 de ani, terenul necesar, care în prezent este în administrarea Direcției de Sănătate Publică Timiș.

20.Spitalul regional Brăila-Galați

În regiunea de est a țării, între orașele Galați și Brăila, se va construi un spital regional cu o capacitate de aproximativ 800-1.000 de paturi.

Spitalul va fi organizat din punct de vedere clinic cu o structură multiplă de specialități, având o platformă complexă de investigații și intervenții terapeutice clinice și paraclinice, care va asigura asistență medicală pentru cazurile medicale complexe, inclusiv cazurile care nu pot fi rezolvate la nivelul spitalelor județene sau municipale, pe fondul lipsei de resurse materiale și/sau umane sau din cauza complexității cazului.

Spitalul din zona Brăila-Galați va fi dotat cu heliport și elicopter pentru urgențe, precum și cu clinici de specialitate și centre de cercetare dotate corespunzător.

Pe lângă spital se vor construi cartiere de locuințe pentru medici și personalul auxiliar, spații culturale și comerciale, spații de învățământ, precum și infrastructură de cazare pentru rudele și însoțitorii pacienților sau pentru pacienții tratați ambulatoriu.

Pentru acest proiect a fost rezervată o suprafață de 15 ha, care se află în domeniul public al statului, fiind administrată de Ministerul Sănătății, prin Direcția de Sănătate Publică Galați și Brăila.

21.Spitalul regional Târgu Mureș

În regiunea de centru a țării se va construi un spital regional cu o capacitate de aproximativ 800-1.000 de paturi.

Spitalul va fi organizat clinic cu o structură de specialități, având o platformă complexă de investigații și intervenții terapeutice clinice și paraclinice, care va asigura asistență medicală pentru cazurile medicale complexe, care nu pot fi rezolvate la nivelul județelor sau al municipiilor arondate, pe fondul lipsei de resurse materiale și/sau umane sau din cauza complexității cazului.

Unitatea medicală din Târgu Mureș va fi dotată cu heliport și elicopter pentru urgențe, precum și cu clinici de specialitate și centre de cercetare dotate corespunzător.

Pe lângă spital se vor construi atât cartiere de locuințe pentru medici și personalul auxiliar, spații comerciale și de divertisment, spații de învățământ, precum și infrastructură de cazare pentru rudele și însoțitorii pacienților sau pentru pacienții tratați ambulatoriu.

Pentru realizarea proiectului urmează a fi rezervată o suprafață de teren suficientă, care se află în domeniul public al statului și care urmează să fie administrată de Ministerul Sănătății, prin Direcția de Sănătate Publică a județului Mureș.

PRIM-MINISTRU

VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ioana-Andreea Lambru

Președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză,

Ion Ghizdeanu

Ministrul turismului,

Bogdan Gheorghe Trif

Ministrul transporturilor,

Lucian Șova

Ministrul energiei,

Anton Anton

Ministrul sănătății,

Sorina Pintea

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,

Petre Daea

Ministrul apelor și pădurilor,

Ioan Deneș

Ministrul finanțelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

București, 23 august 2018.

Nr. 643.