Anexe din 10 aprilie 2020

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 bis din 17 aprilie 2020

ORDIN

privind aprobarea programelor pentru evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național în anul școlar 2019—2020*)

În baza prevederilor art. 2 din Hotărârea Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență nr. 6/2020, ale art. 49 din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României,

având în vedere prevederile art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.401/2009 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Național de Evaluare și Examinare, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul art. 15 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării,

ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin.

Art. 1

(1)Se aprobă programele pentru evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2019—2020.

(2)Se aprobă programele pentru susținerea probelor scrise ale examenului de bacalaureat național 2020.

Art. 2. — (1) Programele pentru disciplinele limba și literatura română, limba și literatura maternă (pentru elevii aparținând minorităților naționale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă) și matematică, valabile pentru evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2019—2020, sunt cele prevăzute în anexa nr. 1.

(2)La data intrării în vigoare a prezentului ordin, articolul 3 din Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.916/2019 privind organizarea și desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2019—2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 29 august 2019, se abrogă. Art. 3. — (1) Programele pentru disciplinele limba și literatura română, limba și literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale), matematică, istorie, fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, argumentare și comunicare, psihologie, economie, sociologie și filosofie, valabile pentru examenul de bacalaureat național 2020, sunt

cele prevăzute în anexa nr. 2.

La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.950/2019 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 6 septembrie 2019, se modifică după cum urmează:

La articolul 3, alineatele (2), (4), (5) și (6) se abrogă.

La articolul 3, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3)Programa de bacalaureat pentru evaluarea competențelor digitale, valabilă în sesiunile examenului de bacalaureat național din anul 2020, este cea prevăzută în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.923/2013 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național — 2014.

Art. 4. — Direcția generală învățământ preuniversitar, Direcția generală minorități și relația cu Parlamentul, Centrul Național de Evaluare și Examinare, inspectoratele școlare județene/al municipiului București și unitățile de învățământ/ centrele de examen duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Anexele 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul educației și cercetării,

Cristina Monica Anisie

București, 10 aprilie 2020.

Nr. 4.115.

!image

*)Ordinul nr. 4.115/2020 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 17 aprilie 2020 și este reprodus și în acest număr bis.

Anexa nr. 1

PROGRAME

pentru

Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a

Anul școlar 2019-2020

limba și literatura română

limba și literatura maternă (pentru elevii aparținând minorităților naționale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă)

matematică

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

STATUTUL DISCIPLINEI

Limba și literatura română are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie.

Prezenta programă pentru Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura română vizează evaluarea competențelor de receptare a mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a – a VIII-a, subiectele pentru evaluarea națională vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare actualizate pentru clasele a V-a – a VIII-a (aprobată prin ordinul ministrului educației, cercetării și inovării cu nr. 5097/09.09.2009).

COMPETENȚE DE EVALUAT

Tabelele de mai jos cuprind competențele generale care vizează receptarea și producerea mesajelor scrise din programa școlară pentru clasa a VIII-a (Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse; Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate, din programele școlare pentru clasele a V-a – a VII-a.

Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse

idei principale, idei secundare;

ordinea logică și temporală a ideilor/a întâmplărilor dintr-un text;

moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog);

structuri în textele epice (logica acțiunii, timp, spațiu, modalități de caracterizare a personajelor, relațiile dintre personaje, naratorul) și lirice (concordanța dintre forma grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta, eul liric);

subiectul operei literare, momentele subiectului;

procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, repetiția fonetică/aliterația, metafora, hiperbola, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteza);

sensul propriu, sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat;

elemente de versificație (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa);

trăsăturile specifice genurilor epic și liric în texte la prima vedere;

trăsături ale speciilor literare în texte la prima vedere: schița, basmul popular, pastelul, fabula, nuvela, doina populară;

texte literare (populare și culte – aparținând diverselor genuri și specii); texte nonliterare.

arhaisme, regionalisme și neologisme;

cuvinte derivate, compuse sau obținute prin schimbarea valorii gramaticale/conversiune;

categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice;

construcții pleonastice;

sensurile cuvintelor în contexte diferite;

mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale/conversiunea), familia de cuvinte; mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului;

ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat;

despărțirea cuvintelor în silabe;

semne de punctuație: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima, punctul și virgula, linia de pauză;

semne ortografice: cratima, punctul;

valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical și morfosintactic) într-un text dat;

elemente de limbă și de stil în textul literar;

figurile de stil, versificația;

categorii morfologice specifice părților de vorbire (conform programelor școlare pentru clasele a V-a – a VIII-a): părțile de vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) și neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția); relații și funcții sintactice;

elemente de sintaxă a propoziției și a frazei: probleme de acord; funcții sintactice (predicatul verbal şi predicatul nominal; subiectul; atributul adjectival; atributul substantival genitival, atributul substantival prepozițional, atributul substantival apozițional; atributul pronominal genitival, atributul pronominal prepozițional; atributul adverbial; atributul verbal; complementul direct; complementul indirect; complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod); tipuri de propoziții – principale și subordonate (propoziția subordonată predicativă, propoziția subordonată subiectivă; propoziția subordonată atributivă; propoziția subordonată completivă directă); propoziția regentă, elementul regent, cuvintele și construcțiile incidente; relații sintactice; topică și

Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

!image

Programa pentru disciplina – Limba și literatura română Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ

KOMPETENCIÁK

A szövegolvasás

a részek és a szövegegész jelentésének megragadása;

az irodalmi és nem irodalmi kommunikációs helyzet jellemzőinek megragadása, és megkülönböztetése;

az irodalmi formák és kódok szerepének megragadása a szövegszerveződésben;

az irodalmi művek értékviszonyainak, hangnemének megragadása;

a szöveg adott szempontok szerinti értelmezése és értékelése.

Az írásbeli kifejezőképesség (fogalmazás)

különböző szövegtípusok / szövegműfajok alkotása;

a szöveg megszerkesztése, tagolása;

a nyelvi-nyelvtani ismeretek alkalmazása;

a nyelvi-stilisztikai ismeretek alkalmazása;

tudatos helyesírás;

személyesség a szövegalkotásban.

TARTALMAK

Irodalomolvasás

Irodalmi formák és kódok

történetmondás, elbeszélő, elbeszélői nézőpont, szereplő, szereplők rendszere;

epikai műfajok: elbeszélés/novella, humoreszk, anekdota, regény;

beszédhelyzet(ek) a köznapi és irodalmi szövegekben: a beszélőnek a tárgyhoz és a címzetthez való viszonya; tény és fikció; elbeszélő, elbeszélői nézőpont, térszerkezet, időszerkezet az epikai művekben;

megjelenített értékek, értékrend;

hangnemek: ünnepélyes, patetikus, szatirikus, tragikus, tárgyilagos, humoros hangvétel.

A logikus és célszerű nyelvhasználat: közlésformák

irodalmi és nem irodalmi szövegek értelmezése;

párbeszéd, monológ. elbeszélés, leírás, jellemzés, személyes álláspont kifejezése és indoklása.

A közlés építőelemei: a mondat, a szó.

A szó.

a szavak jelentése;

a szó szerkezete;

a szófajok.

A mondat.

az egyszerű mondat és elemzése.

!image

Programa pentru disciplina – Limba şi literatura maghiară maternă Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Literatur

Persönliche Meinung äußern und begründen;

Wiedergabe des Inhaltes eines Textes:

die Nacherzählung

die Inhaltsangabe;

Texte aufgrund von Fragen erschließen;

Texte fortsetzen oder umformen;

Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;

Sprachliche Mittel in einem literarischen Text erkennen

Änderung der Erzählperspektive;

Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Ballade

Verfassen eines Dialogs zu einer gegebenen Situation.

Änderung der Erzählperspektive;

Verfassen eines persönlichen Briefes.

Sprachbetrachtung

Bereicherung des Wortschatzes:

die Wortfamilie: Ableitung und Zusammensetzung,

das Wortfeld,

Homonyme, Synonyme, Antonyme;

Identifikation und Bestimmen von Satzgliedern:

Subjekt, Prädikat, Objekt, Attribut, Konditionalbestimmung;

Identifikation und Bestimmen von Nebensätzen:

Subjekt-, Prädikativ-, Attribut-, Objekt-, Konditionalsatz;

Form der Nebensätze:

eingeleitete: Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz;

uneingeleitete: Infinitivgruppe, Patizipialgruppe, verkappter Nebensatz.

Umwandlung von Satzgliedern in Nebensätze und umgekehrt.

Erkennen der Wortarten und Verwenden der richtigen Wortformen:

das Substantiv (mit Schwerpunkt: Deklination, Pronomen und Präposition);

das Adjektiv (Steigerung);

das Verb (mit Schwerpunkt: Hilfsverben, Modalverben, Aktiv-Passiv, Konjunktiv, Zeitformen).

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

Sadržaj programa: Srpski jezik

Fonetika:

Jednačenje suglasnika po zvučnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika l u

o.

Rečnik:

Porodica reči; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Složenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi.

Morfologija:

Značenje i upotreba padeža; Neodređeni i određeni pridevski oblici; Poređenje prideva; Imeničke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena.

Sintaksa:

Složene rečenice nezavisnog odnosa; Složene rečenice zavisnog odnosa.

Ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika:

raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, rečnika, morfologije i sintakse;

njihovo primenjivanje u datom kontekstu;

morfosintaktička analiza određenih gramatičkih kategorija u datom tekstu;

motivisanje uloge interpunkcije i reda reči u složenim rečenicama;

određivanje korespondencije između delova rečenice i složene rečenice zavisnog odnosa;

poštovanje normi kniževnog jezika prilikom pismenog izražavanja.

Sadržaj programa: književna lektira

razred: Starac prevario divov; U cara Trojana kozje uši; Osnovna škola od B. Nušića;

razred: Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I.Andrića; Geografija od B.Nušića;

razred: Analfabeta od B. Nušića; Hajduk Veljko od V.St.Karadžića;

razred: Kad mlidijah umreti od B. Radičevića; Početak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve će to narod pozlatiti od L.Lazarevića; O klasje moje od A.Šantića; Pokondirena tikva od J.St.Popovića; Kosa od I. Andrića.

Ciljevi i zadaci nastave srpske književnosti:

raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja književnih tekstova;

pismeno izlaganje sižea i momenata narativnog tkiva date književne lektire;

raspoznavanje razlika između usmene i pisane književnosti;

elaboracija književnog komentara;

karakterizacija književnih likova;

poštovanje normi književnog jezika prilikom pismenog i usmenog izražavanja.

Literatura

Književna lektira i gramatika za 5. razred; Književna lektira i gramatika za 6. razred; Književna lektira i gramatika za 7. razred; Književna lektira i gramatika za 8. razred.

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

LIMBA SLOVACĂ

Fonetică

Sunetele (vocale, consoane, diftongi). Mutația sunetelor. Silaba: împărțirea cuvintelor în silabe. Cuvinte selectate.

Lexicologie

Cuvântul. Îmbogățirea vocabularului (formarea cuvintelor, împrumuturile). Diferențierea vocabularului după diferite criterii (fondul de bază al vocabularului, masa vocabularului, sinonimele, antonimele, omonimele).

Morfologia

Părțile de vorbire: flexibile (substantive, adjective, pronume, numerale, verbe), neflexibile (adverbe, prepoziții, conjuncţii). Categoriile gramaticale ale părţilor de vorbire (în conformitate cu programa şcolară).

Sintaxa

Propoziţia simplă şi compusă. Părţile de propoziţie. Fraza: coordonată, subordonată. Tipurile de propoziţii în fraza coordonată şi subordonată. Elementele de legătură.

Cerinţe:

recunoaşterea categoriilor fenomenelor date;

aplicarea cunoştinţele în cuvinte şi propoziţii scurte;

menţionarea exemplelor: cuvinte, propoziţii scurte, redactarea textelor scurte, în care să se manifeste fenomenul solicitat;

analiza morfologică a părţilor de vorbire şi a categoriilor respective în baza textului dat;

formarea de propoziţii cu părţile de vorbire date;

determinarea predicatelor, a elementelor de legătură, segmentarea frazei în propoziții, determinarea felurilor de propoziţii, a frazei şi marcarea raporturilor între părţile de propoziţie/între propoziţii;

determinarea funcţiei sintactice a cuvintelor marcate;

aplicarea cunoştinţelor din sintaxă în propoziţii, formularea propoziţiilor simple şi a frazelor.

LITERATURA SLOVACĂ

Texte literare

Medicína (Janko Jesenský), Čakanka (Ľudmila Podjavorinská), Na chlieb (Jozef Gregor Tajovský), Katarína - ľudová balada, Sitniansky vatrár (Jozef Horák), Prvé hodinky (Jozef Gregor Tajovský), Išli hudci horou - ľudová balada, Doktor (Janko Jesenský), Zuzanka Hraškovie (Pavol Országh Hviezdoslav), Ťapákovci (Božena Slančíková Timrava), Statky-zmätky (Jozef Gregor Tajovský).

Noţiuni de teorie literară

Opera literară. Epica. Lirica. Povestire, schiţă, nuvelă, roman. Creaţia populară, povestea, cântecul. Acţiunea literară, fazele acţiunii. Personajul literar.

Mijloace şi procedee artistice: epitetul, personificarea, metafora, hiperbola, descrierea, naraţiunea, dialogul, monologul.

Elemente de prozodie: versul, strofa, rima, ritmul.

COMPUNEREA

Reproducerea conţinutului. Redactarea planului de idei.

Reproducerea acţiunii cu stabilirea fazelor acţiunii. Caracteristica personajului.

Vorbirea directă şi indirectă. Texte funcţionale.

BIBLIOGRAFIE

Gramatika slovenského jazyka (Gramatica limbii slovace), Editura: Slovenské pedagogické nakladateľstvo, 2003

Pravidlá slovenského pravopisu (Îndreptar ortografic slovac).

Synonymický slovník (Dicţionar de sinonime). Krátky slovník slovenského jazyka (Dicţionar explicativ al limbii slovace).

Sedlák, Imrich şi col, Dejiny slovenskej literatúry (Istoria literaturii slovace), volumul I şi II, Martin – Bratislava, 2009.

Manualele în vigoare (clasele V-VIII).

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ

STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura italiană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

!image

3393/28.02.2017.

Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii italiene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr.

Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).

COMPETENȚE DE EVALUAT

Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura italiană maternă.

Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

idei principale, idei secundare; ordinea logică şi cronologică a ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text;

moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog);

subiectul operei literare;

procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteză);

sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat;

trăsăturile specifice genului epic şi liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;

trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula;

texte literare (aparţinând diverselor genuri şi specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă, anunţul, ştirea);

reperarea unor informaţii esenţiale dintr-un text;

completarea unui text lacunar;

recunoaşterea secvenţelor narative şi dialogate dintr-un text;

recunoaşterea de cuvinte şi expresii noi în text;

utilizarea unui lexic diversificat recurgând la categoriile semantice studiate.

Scrierea funcţională: scrisoarea, invitaţia. Fişa de lectură. Completarea unor formulare tipizate. Conspectul.

Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni.

Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvenţe. Semnificaţia titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text ştiinţific.

Articolul: hotărât, nehotărât şi partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele proprii geografice.

Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse.

Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziţia adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv şi omiterea articolului in cazul posesivelor care însoţesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparaţie - forme sintetice (cele ma frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso).

Numeralul: cardinal (de la 1000 la 100.000); ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal; distributiv; colectiv; multiplicativ.

Pronumele personal în acuzativ cu şi fără prepoziţie; pronumele personal in dativ cu şi fără prepoziţie; pronumele relativ che, chi, cui, il/la quale, i/le quali; locul pronumelor complemente in grupurile verbale, propoziţia asertivă si imperativă.

Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate şi neregulate; perfectul compus al verbelor regulate şi neregulate; imperfectul verbelor regulate şi neregulate; viitorul simplu şi viitorul anterior; condiţionalul prezent şi trecut; folosirea condiţionalului; imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politeţe; concordanţa timpurilor la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere).

Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul ”–mente”; adverbele de loc şi de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuţiuni adverbiale (cele mai frecvente).

Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare; conjunctiile subordonatoare: se, perché, affinché, cosicché, benché, nonostante, nel caso che.

Prepoziţia: folosirea celor mai uzuale prepoziţii – di, a, da, in, su, per, con, tra, fra; prepoziţii articulate; locuţiuni prepoziţionale (cele mai frecvente).

Interjecţia: interjecţii proprii – ah, eh, ih,oh, ahi, beh, uffa, ahime;

Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Teme recomandate:

Universul personal: gusturi şi preferinţe, activităţi şcolare şi în afara şcolii, familia, prietenia, sentimente şi emoţii, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanţa;

Universul adolescenţei: stiluri de viaţă;

Mediul înconjurător: viaţa la ţară şi oraş, natura (plante, animale, locuri şi peisaje), ecologie;

Progres şi schimbare: obiecte şi ustensile domestice, ocupaţii şi profesiuni, invenţii şi descoperiri;

Relaţii interpersonale: relaţii între tineri, corespondenţă şi schimburi între şcoli, călătorii;

Oameni şi locuri: aspecte ale vieţii citadine, obiective turistice şi culturale, personalităţi importante;

Obiceiuri şi tradiţii: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiţionale, activităţi specifice sărbătorilor tradiţionale (reluare şi îmbogăţire);

Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărţi şi filme;

Universul cultural italian: trecut şi prezent;

Societatea informaţională şi mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală, publicitate şi anunţuri în presă, radioul şi televiziunea, internetul;

Umorismul.

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA RROMANI MATERNĂ

STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura rromani maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă.

Programa, bazată pe modelul comunicativ-funcţional, recomandă valorificarea tuturor experienţelor de învăţare ale elevilor, integrând cele trei dimensiuni ale educaţiei (formală, nonformală şi informală), ale căror interferenţe favorizează dezvoltarea la elev a competenţelor generale, prin intermediul celor specifice, aplicate la conţinuturile propuse.

!image

3393/28.02.2017.

Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii rromani materneîn producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin ordinul cu nr.

Programa de limba și literatura maternă rromani favorizează abordarea învăţării din perspectivă inter- şi transdisciplinară, urmărind:

înţelegerea faptelor de limbă şi a coerenţei lor structurale, pornind de la mecanismele esenţiale de generare a mesajului în comunicare orală şi scrisă;

asigurarea controlului asupra uzului comunicării lingvistice în activităţi de ascultare, vorbire, lectură şi scriere, în raport cu norma limbii rromani în vigoare;

cunoaşterea şi înţelegerea elementelor fundamentale de ordin lexical şi gramatical, comune limbii rromani şi altor limbi de contact, într-o viziune sincronică;

dobândirea unor competenţe de lectură pe care elevii să le poată folosi în contexte diverse de viaţă în şcoală şi în afara ei;

asumarea valorilor etice şi a idealurilor umaniste naţionale şi europene, definitorii pentru omul modern, necesare propriei dezvoltări afective şi morale, având ca reper modelul sociocultural contemporan.

Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura rromani maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională şi aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de motivare, de diferențiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară).

COMPETENȚE DE EVALUAT

Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea şi redactarea mesajelor scrise din programa școlara, cât și detalierile lor în competențele specifice şi conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura rromani maternă.

Receptarea și redactarea textului scris de diverse tipuri

Instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje

Narațiunea la persoana a III-a și la persoana I

Momentele subiectului/etapele acțiunii. Idei secundare. Planul dezvoltat de idei

Textul narativ nonliterar

Textul descriptiv literar

Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip narativ, descriptiv, dialogat; discuții pe marginea textelor citite

Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic

Strategii de interpretare: discuții pe marginea textelor citite, interpretarea limbajului figurat (repetiția, metafora, aliterația, hiperbola, antiteza)

Rescrierea textului pentru a-i da coerenţă şi claritate, pentru a nuanţa ideile.

Corectarea greşelilor de literă, ortografie, punctuaţie. Tipare textuale de structurare a ideilor.

„Întrebările cheie” pentru realizarea unui interviu, eseu- portretistic, eseu-argumentativ (cine?/ kon?, ce? /so?, când?/ kana? unde? /kaj?, de ce?/ sosθar?).

Stil: naturaleţe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, varietate

Structuri textuale: secvenţe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal

Prezentarea textului: elemente grafice specifice diverselor tipuri de texte: scheme, tabele corelate cu conţinutul textului.

Organizarea unui text în funcţie de situaţia de comunicare.

Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor.

Rezumatul /planul de idei.

Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii (bucurie, uimire, frică).

Caracterizarea personajului pe baza unor trăsăturii definitorii extrase dintr-o secvenţă a textului.

Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA

LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

Зміст навчальної програми: Українська мова

Фонетика: Поняття про фонетику; Звуки голосні та приголосні; Апостроф; Сполучення

йо, ьо; Звукове значення букв я, ю, є, ї; Ненаголошені голосні е, и.

Лексикологія: Однозначні і багатозначні слова; Пряме та переносне значення; Омоніми; Синоніми; Антоніми; Значущі частини слова: корінь, суфікс, префікс, закінчення; Фразеологізми; Основні способи словотворення.

Морфологія: Самостійні та службові частини мови; Іменник; Дієслово; Прикметник; Числівник; Займенник; Прислівник; Граматичний розбір слів; Службові частини мови.

Цілі і завдання навчання української мови:

визначити основні поняття фонетики, лексики, морфології та синтаксису;

впровадження набутих знань в даному контексті;

морфосинтаксичний аналіз деяких граматичних категорій в даному тексті;

правильне використання пунктуації, вимоги до мовлення: змістовність, послідовність, правильність; точність, багатство, виразність, доречність;

визначити співвідношення між частинами мови та членами речення;

вираження думок мовою та на письмі.

Зміст навчальної програми: Українська література

клас: Вовк і Кіт, Леонід Глібов; Малий Мирон, Іван Франко; Доля; Про себе, Тарас Шевченко.

клас: Муха і Бджола, Леонід Глібов; Тиша морська, Леся Українка; Маленький грішник, Михайло Коцюбинський; Грицева шкільна наука, Іван Франко.

клас: Красне писання, Іван Франко.

клас: Добрий заробок І. Франко; І виріс я на чужині; Реве та стогне Дніпр широкий.

Цілі і завдання навчання української мови:

визначення етапів у розвитку художньої літератури;

узагальнення знань про основні роди художньої літератури: епос, лірика, драма;

поглиблення поняття про художню та наукову літературу;

розробка літературного аналізу твору; визначення характерних рис літературних персонажів;

дотримання норм літературної мови в письмовій та усній мові.

Literatura:

Українська мова, Підручник 5 - го класу; Українська мова, Підручник 6 - го класу; Українська мова, Підручник 7 - го класу; Українська мова, Підручник 8 - го класу.

!image

Programa pentru disciplina – Limba şi literatura ucraineană maternă Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ

Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a este un examen național și reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial.

În cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a Matematica are statut de disciplină obligatorie.

Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programei școlare în vigoare. Subiectele pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele formate/dezvoltate pe parcursul învățământului gimnazial și se elaborează în baza prezentei programe.

COMPETENŢE GENERALE ALE DISCIPLINEI

Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite

Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice

Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete

Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora

Analizarea şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă

Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din diferite domenii

COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI CLASA a V-a

*

C

CLASA a VI-a

C C

*

C C C

CLASA a VII-a

⇒ a ± c

C C C

*

CLASA a VIII-a

Se recomandă, din punct de vedere didactic, abordarea conținuturilor din perspectiva formării/dezvoltării competențelor specifice care le sunt asociate de programă. Acest lucru presupune centrarea demersului didactic asupra acțiunilor care trebuie realizate pentru a forma/dezvolta la elevi competențele prevăzute de programa școlară și pentru ca aceștia să demonstreze, în cadrul evaluărilor, însușirea acestora.

Anexa nr. 2

EXAMENUL DE BACALAUREAT NAȚIONAL

2020

Programe pentru susținerea probelor scrise

limba și literatura română

limba și literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale)

matematică

istorie

fizică

chimie

biologie

informatică

geografie

logică, argumentare și comunicare

psihologie

economie

sociologie

filosofie

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Filiera teoretică – profil real

Filiera tehnologică – toate profilurile și specializările

Filiera vocațională – toate profilurile și specializările (cu excepția profilului pedagogic)

STATUTUL DISCIPLINEI

Proba de limba şi literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, evaluând competențele generale și specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, ca probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările.

Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.

COMPETENŢE DE EVALUAT

Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale:

Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog

stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare

rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.

Programa pentru disciplina – Limba şi literatura română Examenul de Bacalaureat Național

relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail)

exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat

normele citării

normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon

expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic

elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul

reacţiile receptorului: cititor, ascultător

componentele şi funcţiile actului de comunicare

niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal

normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ

discursul publicistic

rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere

rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a contactului verbal în monolog şi în dialog

Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare

temă, motiv/motive identificat(e) în texte, viziune despre lume

genuri literare: epic, liric, dramatic

modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite

particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative

particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/secvenţe narative, tehnici narative

instanţele comunicării în textul narativ

construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje

tipuri de perspectivă narativă

specii epice: basm cult, nuvelă, roman

registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului

stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber

particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic

particularităţi ale compoziţiei textului dramatic

modalităţi de caracterizare a personajelor

registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului

specii dramatice: comedia

cronica de spectacol

titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică

sugestie şi ambiguitate

imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie

poezie epică, poezie lirică

instanţele comunicării în textul poetic

viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă, sensuri multiple ale textelor literare

limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii

!image

Programa pentru disciplina – Limba şi literatura română Examenul de Bacalaureat Național

Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare

secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada paşoptistă; criticismul junimist)

curente culturale/literare în secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul)

!image

Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise sau orale

logica şi coerenţa mesajului argumentativ

verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci ale subiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare

construcţia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ

interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară

eseul structurat, eseul liber

PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI

LITERATURĂ

Autori canonici:

Mihai Eminescu

Ion Creangă

I. L. Caragiale

Titu Maiorescu

Ioan Slavici

G. Bacovia

Lucian Blaga

Tudor Arghezi

Ion Barbu

Mihail Sadoveanu

Liviu Rebreanu

Camil Petrescu

G. Călinescu

E. Lovinescu.

reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului şi în condiţii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)

reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog

stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare

rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.

relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail)

exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat

normele citării

normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon

expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic

memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului

calităţile generale şi particulare ale stilului: claritate, proprietate, concizie, precizie, puritate, corectitudine, variaţie stilistică, simetrie, naturaleţe, cursivitate, eufonie

elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul

reacţiile receptorului: cititor, ascultător

niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico- semantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal

normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ

discursul publicistic

rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere

rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a contactului verbal în monolog şi în dialog

!image

Programa pentru disciplina – Limba și literatura română Examenul de Bacalaureat Național

Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare

temă, motiv/motive identificat(e) în texte, viziune despre lume

genuri literare: epic, liric, dramatic

modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite

particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative

particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/secvenţe narative, tehnici narative

instanţele comunicării în textul narativ

construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje

tipuri de perspectivă narativă

specii epice: basm cult, nuvelă, roman

registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului

stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber

particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic

particularităţi ale compoziţiei textului dramatic

modalităţi de caracterizare a personajelor

registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului

specii dramatice: comedia, drama

cronica de spectacol

titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică

sugestie şi ambiguitate

imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie

poezie epică, poezie lirică

instanţele comunicării în textul poetic

viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă, sensuri multiple ale textelor literare

limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii

Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare

fundamente ale culturii române (originile şi evoluţia limbii române

perioada veche (formarea conştiinţei istorice)

curente culturale/literare în secolele XVII-XVIII: umanismul şi iluminismul

perioada modernă:

secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada paşoptistă; România, între Occident şi Orient; criticismul junimist)

curente culturale/literare în secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul, prelungiri ale romantismului şi clasicismului)

perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic şi al experienţei; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curente culturale/literare în perioada interbelică: modernism, tradiţionalism; orientări avangardiste, identitate culturală în context european)

Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară

eseul structurat, eseul liber

!image

Programa pentru disciplina – Limba și literatura română Examenul de Bacalaureat Național

PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI

LITERATURĂ

Autori canonici:

Mihai Eminescu

Ion Creangă

I. L. Caragiale

Titu Maiorescu

Ioan Slavici

G. Bacovia

Lucian Blaga

Tudor Arghezi

Ion Barbu

Mihail Sadoveanu

Liviu Rebreanu

Camil Petrescu

G. Călinescu

E. Lovinescu.

II-III. A szövegolvasás és a történeti látás képességei

Ajánlott szerzők listája: Ady Endre, Arany János, Babits Mihály, Balassi Bálint, Berzsenyi Dániel, Csokonai Vitéz Mihály, Jókai Mór, Kármán József, Katona József, Kazinczy Ferenc, Kós Károly, Kosztolányi Dezső, Kölcsey Ferenc, Krúdy Gyula, Madách Imre, Mikes Kelemen, Mikszáth Kálmán, Móricz Zsigmond, Németh László, Janus Pannonius, Petőfi Sándor, Tamási Áron, Tóth Árpád, Vajda János, Vörösmarty Mihály, Zrínyi Miklós.

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Richtlinien für die Abiturprüfung 2020 Deutsche Sprache und Literatur

Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mündliche Prüfung abzulegen.

Anforderungen

Die Prüflinge sollen Fähigkeiten und Kenntnisse in den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen können:

Wissen, selbständiges Denken, Urteilsfähigkeit und Darstellungsvermögen;

Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geübter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen in einem wiederholenden Zusammenhang;

Selbständiges Erklären, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbständiges Anwenden und Übertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situationen und Sachverhalte;

Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbständigen Lösungen, Begründungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen;

Lebensgefühl der literarischen Epochen und Verständnis für die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen in literarische oder freie Erörterungen miteinzubeziehen;

Fähigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erörtern;

Fähigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen;

Fähigkeit in literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefühl der Moderne anzustellen;

Fähigkeit einige schriftliche Umgangs - und Kommunikationsformen (z. B. Bewerbung, Beschwerde) zu verfassen;

Fähigkeit gattungsspezifische Merkmale zu identifizieren und darüber hinaus Einblick in die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen.

Inhalte:

Literatur:

Aufklärung: Wesenszüge und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. G. E. Lessing als Vertreter der Aufklärung. G. E. Lessing: Nathan der Weise.

Sturm und Drang: Lebensgefühl und Kunstauffassung anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.

Klassik: Lebensgefühl, Kunstauffassung, Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten. J.W. Goethe.

Romantik: Lebensgefühl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.

Realismus: Wesenszüge und Problematik anhand von literarischen und nichtliterarischen Texten.

Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Büchner, B. Brecht, Fr.

Dürrenmatt

!image

Programa pentru disciplina – Limba şi literatura germană maternă

Lyrik: Strukturen, Themen und Motive von der Aufklärung bis zur Trümmerliteratur.

Grammatik/Sprachbetrachtung:

Gesicherte Kenntnisse zur Rechtschreibung, Zeichensetzung, und zum Wortschatz.

Die schriftliche Prüfung

Die schriftliche Prüfung dauert drei Stunden, nachdem die Themen verteilt worden sind. Es werden drei Aufgaben mit Unterpunkten gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prüfung bekannt gegeben.

Bewertet wird:

angemessene Behandlung des Themas;

strukturierte und differenzierte Argumentation;

Transfervermögen;

zweckmäßige Gliederung der Arbeit;

Beachtung der sprachlichen Normen.

Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung beträgt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben.

Die mündliche Prüfung

Die mündliche Prüfung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Prüfungsordnung.

Anforderungen:

zusammenhängende Äußerung zu einem gegebenen Thema;

Prüfungsgespräch über größere fachliche Zusammenhänge;

Textinterpretation.

Bewertet wird:

inhaltliche Qualität des Prüfungsgespräches;

Transfervermögen;

sprachliche Bewältigung der gestellten Aufgaben.

!image

Programa pentru disciplina – Limba şi literatura germană maternă

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ

Sadržaj programa srpskog jezika i književnosti

Narodna književnost: (Narodne pesme, pripovetke, kraće narodne umotvorine). Lirske pesme. Podela (posleničke, mitološke, obredne, prigodne, ljubavne, šaljive). Lirsko - epske pesme. (Hasanaginica). Epske pesme. (Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav, Početak bune protiv dahija). Pripovetke. (U cara Trojana kozje uši, Ero i Turčin).

Strednjovekovna književnost: Sveti Sava: Život i prosvetiteljsko delo; Dositej Obradović: Život i prosvetiteljsko delo.

Književnost doba romantizma: Vuk Stefanović Karačić. Rad na reformi književnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrović Njegoš. Život i pesničko delo (Gorski vijenac - opšti prikaz); Branko Radičević (Đački rastanak, Kad mlidijah umreti - književni komentar); Đura Jakšić (Na Liparu - književni komentar); Jovan Jovanović Zmaj (Đulići, Đulići uveoci - opšti prikaz); Laza Kostić (Santa Maria della Salute - književni komentar).

Realizam: Laza Lazarević (Sve še to narod pozlatiti - književni komentar); Vojislav Ilić (U poznu jesen, Grm - književni komentar); Radoje Domanović (Danga - književni komentar): Aleksa Šantić (Mi znamo sudbu - književni komentar).

Novi realizam: Borisav Stanković (Nečista krv - opšti prikaz); Petar Kočić (Jazavac pred sudom

–opšti prikaz); Branislav Nušić (Gospođa ministarka - književni komentar).

Moderna poezija: Jovan Dučić (Morska vrba - književni komentar); Milan Rakić (Dolap, Na Gazi Mestanu - književni komentar).

Književnost XX – og veka: Ivo Andrić (Most na žepi - književni komentar, Na Drini ćuprija - opšti prikaz); Miloš Crnjanski (Seobe - opšti prikaz); Desanka Maksimović (Strepnja, Krvava bajka - književni komentar); Veljko Petrović (Ratar - književni komentar); Branko Ćopić (Bašta sljezove boje - književni komentar); Dobrica Ćosić (Koreni - opšti prikaz); Stevan Raičković (Kamena uspavanka - književni komentar); Vasko Popa (Patka - književni komentar).

Napomene: Kandidati Filoloskog smera še naknadno spremiti sledeša poglavlja iz udţbenika za VIII razred: Rečnik. Sintaksa. Morfološka analiza.

Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i književnosti:

raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava;

primenjivanje teorijskih stečenih znanja na časovima teorije književnosti;

raspoznavanje osobenosti književnih pravaca;

raspoznavanje i obrazloženje stilskih razlika u pismenom izražavanju;

poznavanje imena književnih likova, njihovog mesta i uloge u književnim delima;

poštovanje normi književnog jezika prilikom pismenog izražavanja;

elaboracija književnog komentara, karakterizacije književnih likova, komparativno prikazivanje dva književna dela, dva pisca ili dva književna perioda, sintezu književne delatnosti pojedinih pisaca;

argumentovanje poznavanja osnovnih književnoteorijskih pojmova.

Literatura:

Srpski jezik i književnost, IX razred, 2006. Srpski jezik i književnost, X razred, 2006. Srpska književnost, XI razred, 1997.

Srpska književnost, XII razred, 1995.

!image

Programa pentru disciplina – Limba şi literatura sârbă maternă Examenul de Bacalaureat Național

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ

LITERATURA SLOVACĂ

Textul. Aspecte generale.

elemente de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, context);

funcțiile comunicării;

textul literar/nonliterar;

textul și contextual;

teme și motive literare;

literatura și alte specii ale artei.

Proza

proza epică – explicarea noțiunilor, dezvoltarea și tipologia (proza romantică, realistă și fantastică);

genurile epice (basm, povestire, nuvelă: istorică, fantastică, psihologică; romanul clasic, romanul slovac);

structura textului epic:

elementele textului epic (autorul, povestitorul, personajele, cititorul);

tipuri de povestitor din textul epic (povestitorul atotștiutor, personajul – povestitor, ochiul camerei; povestirea la persoana I. și a III-a);

compoziția operei epice; acțiunea, conflictul, fazele acțiunii, povestirea cadru;

personajele;

tipuri de personaje (principale, secundare, episodice);

caractere (moduri, caracterizarea personajelor).

limbajul operei epice

modalități de povestire: povestirea, dialogul, descrierea;

limbajul personajelor, vorbirea directă și indirectă, vorbirea semidirectă

Poezia

explicarea noțiunii, dezvoltarea (clasică, romantică, realistă, simbolismul, modernismul), tipologia (poezia lirică și epică);

structura operei lirice

comunicarea în textul poetic (subiectul liric, relația autorul – subiectul liric).

limbajul operei lirice

caracteristicile limbajului artistic (sugestivitatea, expresivitatea etc.);

imaginația poetică;

mijloacele artistice (enumerarea, antiteza, sincretismul, repetiția, refrenul, întrebarea retorică, exclamația retorică, epitetul, metafora);

versul, strofa, versul liber, piciorul metric, rima, ritmul.

Drama

explicarea noțiunii;

genurile ( comedia, tragedia, drama);

structura textului dramatic; compoziția textului dramatic: act, scena, replica, indicații scenice, personajul dramatic, modalitățile de caracterizare;

limbajul dramatic; expresivitatea textului dramatic, specificități, construcția dialogului în textul dramatic; monologul; limbajul personajelor - mod de caracterizare a operei dramatice.

Curente literare

clasicismul;

romantismul;

realismul;

perioada interbelică.

!image

Programa pentru disciplina – Limba și literatura slovacă maternă Examenul de Bacalaureat Național

Autorii canonici

Ján Kollár (Slávy dcéra), Andrej Sládkovič (Marína, Detvan), Samo Chalupka (Mor ho!), Janko Kráľ (Zakliata panna vo Váhu a divný Janko), Ján Botto (Smrť Jánošíkova), Pavol Országh Hviezdoslav (Hájnikova žena), Martin Kukučín (Neprebudený), Božena Slančíkova Timrava (Ťapákovci), Jozef Gregor Tajovský (Do konca, Statky zmätky), Ladislav Nádaši Jégé (Adam Šangala), Jozef Cíger Hronský (Jozef Mak), Milo Urban (Živý bič), František Švantner (Malka), Dobroslav Chrobák (Drak sa vracia), Margita Figuli (Tri gaštanové kone).

LIMBĂ ȘI COMUNICARE

aplicare normelor ortografice, ortoepice, morfologice și de punctuație;

utilizarea adecvată a unităților lexicale și semantice;

fonetică:

legea ritmică,

clasificarea sunetelor,

asimilare fonetică.

LEXICOLOGIE

cuvântul, formarea cuvintelor, sinonime, antonime, omonime;

clasificarea vocabularului;

frazeologia și sensul cuvintelor.

IV STILISTICA

stilurile funcționale;

texte funcționale.

V. BIBLIOGRAFIE

MARČOK, Viliam, Dejiny slovenskej literatúry, (Istoria literaturii slovace) Bratislava, 2004. SEDLÁK, Imrich și col., Dejiny slovenskej literatúry, (Istoria literaturii slovace) volumul I și II, Martin, Bratislava, 2009.

KMEŤOVÁ, Elena Darina, MÓŤOVSKÁ, Anna, Antológia slovenskej literatúry, (Antologia literaturii slovace) volumele I, II, III, IV, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2003.

!image

Programa pentru disciplina – Limba și literatura slovacă maternă Examenul de Bacalaureat Național

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ

O usmenoj i pisanoj književnosti (uopće). Književni rodovi; Lirika (pojam općenito). Petar Preradović - Rodu o jeziku (oda - opći prikaz); S. S. Kranjčević - Iseljenik (elegija - opći prikaz); Hasanaginica (narodna balada - književni komentar). Epika (pojam opčenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma - književni komentar); Ivana Brlić Mazuranić - Regoč (bajka - opći prikaz); Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opći prikaz). Drama (pojam općenito). Marin Držič - Novela od Stanca (komedija - opći prikaz).

Diskurzivni književni oblici (pojam općenito). Antun Gustav Matoš (život i književni rad). Oko lobora (putopis - opći prikaz).

Srednjovekovna književnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bašćanska ploča (opći prikaz).

Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina središta: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulić (život i rad). Judita (književni komentar). Hanibal Lucić, Robinja (opći prikaz). Marin Držić (život i književni rad). Dundo Maroje (opći prikaz).

Barok (Hrvatski barok - katolička obnova, književni oblici i značajke). Ivan Gundulić (život i književni rad). Osman (opći prikaz).

Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i značenje). Matija Antun Reljković, Satir (opći prikaz). Andrija Kačić Miočić, Razgovor ugodni (opći prikaz).

Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, Hrvatski narodni preporod, Ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivači ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oči (opći prikaz). Petar Preradovič (život i književni rad). Marko Marulić (život i književni rad), Smrt smail - age Čengića (književni komentar).

Protorealizam (Šenoino doba). August Šenoa (život i književni rad), Zlatarovo zlato (opći prikaz).

Realizam (pojam općenito). Ante Kovačić (život i književni rad), U registraturi (književni komentar). Josip Kozarac (život i književni rad), Mrtvi kapitali ( književni komentar).

Moderna (općenito). A. G. Matoš, 1909, Utjeha kose (opći prikaz). Vladimir Nazor (život i književni rad), Šuma spava (opći prikaz).

Ekspresionizam (općenito). Miroslav Krleža (život i književni rad), Bitka kod Bistrice Lesne (književni komentar), Čežnja (opći prikaz), Ivo Andrić, Ex ponto (opći prikaz). Tin Ujević (život i književni rad), Svakidašnja jadikovka (opći prikaz).

Literatura:

Udžbenici koji se koriste u školama s nastavnim hrvatskim jezikom.

Napomene: Nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim. Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s nastavnim programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do

100 bodova a ispit traje 3 sata.

!image

Programa pentru disciplina – Limba şi literatura croată maternă Examenul de Bacalaureat Național

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ

STATUTUL DISCIPLINEI

Limba şi literatura italiană are, în cadrul examenului de Bacalaureat pentru elevii claselor a XII-a, statut de disciplină obligatorie pentru absolvenţii claselor a XII-a cu predare în limba italiană maternă.

Curriculumul de Limba şi literatura italiană maternă destinat studierii acestei discipline de către elevii aparţinând etniei italiene care învaţă în şcoli cu predare în limba română contribuie la formarea şi dezvoltarea progresivă la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise, permite cunoaşterea de către aceştia a limbii materne şi a patrimoniului spiritual şi cultural al etniei, oferind o punte spre interculturalitate, spre o bună cunoaştere reciprocă între populaţia majoritară şi minorităţile naţionale din spaţiul geografic românesc.

Examenul de Bacalaureat pentru clasa a XII-a la limba şi literatura italiană maternă vizează evaluarea competenţelor elevilor aparţinând etniei italiene de receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse şi de exprimare scrisă / de utilizare corectă şi adecvată a limbii materne italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

Deoarece competenţele sunt diferite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a IX-a – a XII-a, subiectele pentru examenul de Bacalaureat vor evalua atât competenţele specifice cât şi conţinuturile asociate acestora.

Prin evaluarea naţională la limba şi literatura italiană maternă, în evaluarea unităţilor de conţinut care privesc domeniul limba italiană maternă (Elementele de construcţie a comunicării), se are în vedere viziunea comunicativ – pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de subliniere a valorilor stilistice şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare.

Structura testului pentru proba scrisă este formată din 3 subiecte, fiecare având 30 de puncte. Subiectele conţin itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi care au ca material suport texte literare şi nonliterare.

În evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe, care privesc înţelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.).

De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul studiat la prima vedere, motivarea apartenenţei la un gen literar), reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidenţierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere / într-un portret, scurte naraţiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.).

COMPETENŢE GENERALE, COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE

Tabelul de mai jos cuprinde competenţele generale care vizează receptarea şi producerea mesajelor scrise din programa şcolară pentru clasa a XII-a ( Receptarea mesajului scris, din texte

literare şi nonliterare, în scopuri diverse; Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate, din programele şcolare pentru clasele a IX-a – a XII-a.

Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse Competenţe specifice Conţinuturi asociate

dovedirea înţelegerii unui

text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date

sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuaţiei

idei principale, idei secundare; ordinea logică şi cronologică a

ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text;

moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog);

subiectul operei literare;

procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteză, ingambament, metafora, aliteraţia);

sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat;

trăsăturile specifice genului epic şi liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;

texte literare (aparţinând diverselor genuri şi specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă, anunţul, ştirea);

reperarea unor informaţii esenţiale dintr-un text;

completarea unui text lacunar;

recunoaşterea secvenţelor narative şi dialogate dintr-un text;

recunoaşterea de cuvinte şi expresii noi în text;

utilizarea unui lexic diversificat recurgând la categoriile semantice studiate.

Comunicarea scrisă

Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj).

Ortografia şi punctuaţia. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea.

Contexte de realizare:

Scrierea funcţională: scrisoarea, invitaţia. Analiza. Conspectul. Eseul structurat.

Scrierea imaginativă: compuneri libere după un plan dat. Eseul liber. Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvenţe. Semnificaţia titlului. Personajul literar.

Fonetică şi ortografie:

Aspecte fonetice specifice limbii italiene: eliziunea şi apostroful, accentul cuvintelor.

Lexic:

Mijloace de îmbogăţire a lexicului: derivarea cu sufixe şi prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse, neologisme;

Sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; Sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvintelor.

Gramatică

Articolul: hotărât, nehotărât şi partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane şi geografice;

identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor şi preferinţelor

Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular / plural; substantive compuse; substantive derivate cu un sufix diminutival, peiorativ, etc;

Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziţia adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv şi omiterea articolului în cazul posesivelor care însoţesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparaţie - forme sintetice;

Numeralul: cardinal, ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal (exprimarea secolelor); distributiv; colectiv, multiplicativ;

Pronumele personal în acuzativ cu şi fără prepoziţie; pronumele in dativ cu şi fără prepoziţie; pronumele relativ ; locul promumelor combinate cu în grupurile verbale, propoziţia asertivă şi imperativă; pronumele de politeţe; pronumele demonstrativ; particulele pronominale ci, ne; pronumele posesiv; pronumele interogative; pronumele nehotărâte;

Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate şi neregulate; perfectul compus al verbelor regulate şi neregulate; imperfectul verbelor regulate şi neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate şi neregulate; viitorul simplu şi viitorul anterior; condiţionalul prezent şi trecut; folosirea condiţionalului; modul imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politeţe; conjunctivul prezent şi trecut; conjunctivul imperfect şi trapassato; concordanţa timpurilor la modul indicativ; concordanţa timpurilor la modul conjunctiv; fraza ipotetică; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere); verbe tranzitive şi intranzitive (alegerea auxiliarului); forma activă, pasivă şi reflexivă; verbele modale (dovere, potere, volere); verbele impersonale; verbe defective;

Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul ”–mente”; adverbele de loc şi de timp; adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuţiuni adverbiale; particulele adverbiale ci, vi, ne; gradele adverbului; poziţia adverbului;

Conjuncţia: conjuncţiile coordonatoare; conjuncţia subordonatoare; locuţiuni conjuncţionale;

Prepoziţia: folosirea prepoziţiilor; prepoziţii articulate; locuţiuni prepoziţionale;

Interjecţia: interjecţii proprii (care exprimă uimirea, bucuria, ameninţarea, îndemnul, regretul, indignarea): ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecţii improprii bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuţiuni;

Sintaxa: Propoziţia simplă; Părţi principale de propoziţie (Subiectul; Predicatul); Părţi secundare de propoziţie (Atributul; Complementul direct şi indirect; Complemente circumstanţiale: de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, concesie, opoziţie);

Sintaxa frazei: Propoziţia simplă; Propoziţia condiţională şi fraza ipotetică; Concordanţa în indicativ şi conjunctiv.

elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de acestea.

Utilizarea corectă şi adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

redactarea diverselor texte, cu scopuri şi destinaţii diverse, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă

utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de lexic şi de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie

redactarea în scris de texte funcţionale pe subiecte din viaţa cotidiană, mesaje, scrisori personale;

redactarea de mesaje pe o anumită temă, urmărind un plan dat:

pagină de jurnal personal, povestire, descriere;

realizarea de texte, ţinând seama de părţile componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice şi regulile gramaticale studiante, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie;

redarea în scris a unor informaţii receptate prin lectură;

cartea – obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ;

descrierea obiectivă şi subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară – portret fizic şi portret moral);

structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber);

figurile de stil: personificarea, comparaţia, enumerarea, repetiţia, epitetul, antiteza, metafora;

sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat;

genuri şi specii (genurile epic, liric şi dramatic);

textul: texte literare aparţinând diverselor genuri şi specii şi textul nonliterar;

redactare de mesaje;

completare de texte lacunare;

redactare de scrisori în registru familiar;

construirea unor scurte povestiri;

folosirea sinonimelor în scopul evitării repetiţiilor;

diferenţierea semnificaţiei sinonimelor în contexte diferite;

folosirea corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile;

folosirea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate;

folosirea conectorilor adecvaţi;

folosirea unor construcţii verbale specifice pentru a spori expresivitatea comunicării;

rezumare, substituire, transformare, alegere multiplă;

identificarea structurii textului narativ;

sesizarea schimbării semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de context;

stabilirea relaţiilor de sinonimie, antonimie şi polisemie într-un text dat;

identificarea secvenţelor într-un text narativ;

structurarea unui text în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.).

elemente de lexic studiate în clasele a IX-a – a XII-a; mijloace de îmbogăţire a lexicului;

folosirea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul propoziţiei şi al frazei;

aplicarea adecvată a cunoştinţelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncţia, prepoziţia, interjecţia, sintaxa propoziţiei şi a frazei.

➔

➔

:;

, a

]

-

, cos : ➔

-1,1

➔

[

]

[

\

D

➔

t

\

D

➔

}

➔ D

0,

➔

(

CLASA a X-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)

n

::;

(

n

)

CLASA a XI-a - 4 ore/săpt.

CLASA a XII-a - 4 ore/săpt.

PROGRAMA M_şt-nat

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii

COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI

}

)

C

,

!image

CLASA a IX-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)

➔

➔

:;

, a

]

-

, cos : ➔

-1,1

➔

[

]

[

\

D

➔

t

\

D

➔

}

➔ D

0,

➔

(

CLASA a X-a - 4 ore/săpt. (TC+CD)

n = 2,

(

n

)

CLASA a XI-a - 3 ore/săpt.

CLASA a XII-a - 3 ore/săpt.

PROGRAMA M_tehnologic

Filiera tehnologică, profilul servicii, toate calificările profesionale, profilul resurse naturale şi protecţia mediului, toate calificările profesionale, profilul tehnic, toate calificările profesionale

COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI

CLASA a IX-a - 3 ore/săpt. (TC+CD)

!image

Programa pentru disciplina Matematică – M_tehnologic

Examenul de Bacalaureat Național 51

➔

➔

]

-

, cos : ➔

-1,1

➔

[

]

[

\

D

➔

t

\

D

➔

}

➔

CLASA a X-a - 3ore/săpt. (TC+CD)

0,

➔

(

n = 2,

(

n

)

CLASA a XI-a - 3 ore/săpt. (TC+CD)

CLASA a XII-a - 3 ore/săpt. (TC+CD)

PROGRAMA M_pedagogic

Filiera vocaţională, profilul pedagogic, specializarea învăţător-educatoare

COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI

!image

CLASA a IX-a - 2 ore/săpt. (TC)

➔

➔

➔ D

CLASA a X-a – 2 ore/săpt. (TC)

0,

➔

(

n

CLASA a XI-a -1 oră/săpt. (TC)

CLASA a XII-a - 1 oră/săpt. (TC)

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA

ISTORIE

COMPETENȚE DE EVALUAT

Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate

Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric

Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări scrise

Evidențierea relației cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice

Formularea, în scris, a unor opinii referitoare la o temă de istorie

Exersarea demersurilor și acțiunilor civice democratice

Extragerea informației esențiale dintr-un mesaj

Descoperirea constantelor în desfășurarea fenomenelor istorice studiate

Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice

Selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine/combate un punct de vedere

Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor şi proceselor istorice

Analiza diversității sociale, culturale și de civilizație în istorie pornind de la sursele istorice

Utilizarea surselor istorice, a metodelor și a tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme

Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale și spațiale relative la un subiect istoric

Construirea de sinteze tematice

DOMENII DE CONŢINUT/CONŢINUTURI (clasa a XII-a)

POPOARE ȘI SPAȚII ISTORICE

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor.

OAMENII, SOCIETATEA ȘI LUMEA IDEILOR

Secolul XX – între democrație și totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa.

Constituțiile din România.

STATUL ȘI POLITICA

Autonomii locale și instituții centrale și în spațiul românesc (secolele IX-XVIII).

Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari. (secolele XVIII-XX) - cu excepția aspectelor referitoare la secolul al XX-lea din acest conținut.

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FIZICĂ

STATUTUL DISCIPLINEI

FIZICA are în cadrul examenului de bacalaureat național în anul școlar 2019 - 2020 statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă ca probă scrisă în conformitate cu filiera, profilul și specializarea absolvită.

În intenția de a veni în întâmpinarea candidaților care se pregătesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din învățământul superior, elevii vor opta în timpul probei de examen pentru două dintre cele patru modulele (A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ).

Conținutul programei de examen a fost stabilit ținându-se seama de Programele Școlare de Fizică în vigoare pentru absolvenții promoției 2020 și având în vedere următoarele principii:

Volumul programei de examen, redus față de cel din curriculum, se limitează la unele capitole ale Fizicii care permit, în cadrul examenului de bacalaureat, o evaluare a atingerii competențelor de mai jos;

Cunoștințele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afara celor de aritmetică, algebră și geometrie elementară, operații cu puteri raționale, operații fundamentale cu funcții trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcții cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite;

Numerotarea capitolelor și a temelor nu coincide cu cea din curriculum, dar formularea conținutului respectă întocmai programa școlară a fiecărei clase;

Elementele din Lista de termeni fac referire la noțiunile/cunoștințele care se pot regăsi in itemii subiectului de examen.

!image

Pornind de la competențele generale și specifice ale învățării fizicii s-a optat pentru un conținut diferențiat al programei de examen, în funcție de filieră și profil.

COMPETENŢE DE EVALUAT

Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:

definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni conținută în acest material;

formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;

exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii, a definițiilor mărimilor fizice și a unităților de măsură ale acestora;

descrierea semnificațiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relații.

Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ:

selectarea informațiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor;

aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;

utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;

utilizarea reprezentărilor schematice și grafice ajutătoare pentru înțelegerea și rezolvarea unei probleme;

interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obținute în rezolvarea unor probleme.

Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:

identificarea fenomenelor fizice în situații din viața cotidiană;

realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii, în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple;

selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice;

anticiparea evoluției fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate;

descrierea și explicarea unor fenomene din viața cotidiană folosind cunoștințe integrate din diferite domenii ale fizicii.

Identificarea unor relații între informații rezultate din explorarea și experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:

decodificarea informațiilor conținute în reprezentări grafice sau tabele;

selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.

ARII TEMATICE

Filiera teoretică – profilul real, Filiera vocațională – profilul militar

MECANICA

CONŢINUTURI

PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ

Mișcare și repaus

Principiul I

Principiul al II-lea

Principiul al III-lea

Legea lui Hooke. Tensiunea în fir

Legile frecării la alunecare

TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ

Lucrul mecanic. Puterea mecanică

Teorema variației energiei cinetice a punctului material

Energia potențială gravitațională

Legea conservării energiei mecanice

Teorema variației impulsului

Legea conservării impulsului

LISTA DE TERMENI

PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ

viteză, vectorul viteză

accelerație, vectorul accelerație

modelul punctului material

principiul inerției

principiul fundamental al mecanicii clasice

unitatea de măsură a forței

principiul acțiunilor reciproce

forțe de contact între corpuri

legile frecării la alunecare

legea lui Hooke, forța elastică

forța de tensiune

TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ

lucrul mecanic, mărime de proces

unitatea de măsură a lucrului mecanic

interpretarea geometrică a lucrului mecanic

expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța de greutate în câmp gravitațional uniform, a lucrului mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare și a lucrului mecanic efectuat de forța elastică

puterea mecanică

unitatea de măsură a puterii în S.I.

randamentul planului înclinat

energia cinetică a punctului material

teorema variației energiei cinetice a punctului material

energia potențială

variația energiei potențiale gravitaționale a sistemului corp – Pământ

energia mecanică, mărime de stare

legea conservării energiei mecanice

impulsul punctului material și a unui sistem de puncte material

teorema variației impulsului

legea conservării impulsului

ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

CONŢINUTURI

NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ

PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII

APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL

MOTOARE TERMICE

PRINCIPIUL AL II-LEA AL TERMODINAMICII

LISTA DE TERMENI

NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ

masă moleculară

masă moleculară relativă

cantitate de substanță

masă molară

volum molar

numărul lui Avogadro

echilibru termic

corespondența între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius și valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin

PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII

lucrul mecanic în termodinamică, mărime de proces

interpretarea geometrică a lucrului mecanic în termodinamică

energia internă a unui sistem termodinamic, mărime de stare

căldura, mărime de proces

înveliș adiabatic

principiul I al termodinamicii

coeficienți calorici (relații de definiție, unități de măsură în SI)

relația Robert - Mayer

APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL

energia internă a gazului ideal ( monoatomic, diatomic, poliatomic)

variația energiei interne, lucrul mecanic și cantitatea de căldură pentru transformările simple ale gazului ideal ( izobară, izocoră, izotermă, adiabatică)

MOTOARE TERMICE

explicarea funcționării unui motor termic

descrierea principalelor cicluri termodinamice – Otto, Diesel – pe baza cărora funcționează motoarele termice

randamentul unui motor termic

PRINCIPIUL AL II-LEA AL TERMODINAMICII

ciclul Carnot, randamentul ciclului Carnot

PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

CONŢINUTURI

CURENTUL ELECTRIC

LEGEA LUI OHM

LEGILE LUI KIRCHHOFF

GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE

ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂ

LISTA DE TERMENI

CURENTUL ELECTRIC

curentul electric

intensitatea curentului electric

unitatea de măsură a intensității curentului electric

circuit electric simplu

tensiune electromotoare a unui generator electric, tensiunea la bornele generatorului, căderea de tensiune în interiorul generatorului

LEGEA LUI OHM

rezistența electrică

legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit și pentru întreg circuitul

unitatea de măsură pentru rezistența electrică

rezistența electrică a unui conductor liniar

rezistivitatea electrică, dependența rezistivității electrice de temperatură

LEGILE LUI KIRCHHOFF

rețeaua electrică

nodul de rețea

ochiul de rețea

legile lui Kirchhoff

GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE

rezistența electrică echivalentă a grupării serie, paralel sau mixtă a mai multor rezistori

rezistența electrică echivalentă și t.e.m. echivalentă corespunzătoare grupării serie / paralel a mai multor generatoare electrice

ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂ

expresia energiei transmise de generator consumatorului într-un interval de timp

expresia energiei disipate în interiorul generatorului

randamentul unui circuit electric simplu

puterea electrică; relații ce caracterizează puterea electrică

OPTICA

CONŢINUTURI

OPTICA GEOMETRICĂ

Reflexia și refracția luminii

Lentile subțiri. Sisteme de lentile

OPTICA ONDULATORIE

Interferența

Dispozitivul Young

ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ

Efect fotoelectric extern

LISTA DE TERMENI

OPTICA GEOMETRICĂ

reflexia luminii

refracția luminii

legile reflexiei

legile refracției

indicele de refracție

punctele conjugate

fasciculele paraxiale

imaginile reale/virtuale

lentila optică

elementele caracteristice ale unei lentile subțiri (axe, centru optic, focare);

convergența unei lentile subțiri

formulele lentilelor subțiri

imaginile obiectelor reale/virtuale în lentile subțiri

sisteme de lentile

OPTICA ONDULATORIE

condiții de obținere a interferenței staționare

lungimea de undă

elementele componente ale dispozitivului Young

franje de interferență

diferența de drum optic

condițiile de maxim, respectiv de minim de interferență

interfranja

ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ

legile efectului fotoelectric extern

ipoteza lui Planck. Ipoteza lui Einstein. Ecuația lui Einstein

interpretarea legilor efectului fotoelectric extern

Filiera tehnologică – profilul tehnic și profilul resurse naturale și protecția mediului

MECANICA

CONŢINUTURI

PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ

Mișcare și repaus

Principiul I

Principiul al II-lea

Principiul al III-lea

Legea lui Hooke. Tensiunea în fir

Legile frecării la alunecare

TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ

Lucrul mecanic. Puterea mecanică

Teorema variației energiei cinetice a punctului material

Energia potențială gravitațională

Legea conservării energiei mecanice

LISTA DE TERMENI

PRINCIPII ŞI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ

viteză, vectorul viteză

accelerație, vectorul accelerație

modelul punctului material

principiul inerției

principiul fundamental al mecanicii clasice

unitatea de măsură a forței

principiul acțiunilor reciproce

forțe de contact între corpuri

legile frecării la alunecare

legea lui Hooke, forța elastică

forța de tensiune

TEOREME DE VARIAŢIE ŞI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ

lucrul mecanic, mărime de proces

unitatea de măsură a lucrului mecanic

expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța de greutate în câmp gravitațional uniform

lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare

puterea mecanică

unitatea de măsură a puterii în S.I.

randamentul planului înclinat

energia cinetică a punctului material

teorema variației energiei cinetice a punctului material

energia potențială

variația energiei potențiale gravitaționale a sistemului corp – Pământ

energia mecanică, mărime de stare

legea conservării energiei mecanice

ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

CONŢINUTURI

NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ

PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII

APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL

MOTOARE TERMICE LISTA DE TERMENI

NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ

masă moleculară

masă moleculară relativă

cantitate de substanță

masă molară

volum molar

numărul lui Avogadro

echilibru termic

corespondența între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius și valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin

PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII

lucrul mecanic în termodinamică, mărime de proces

interpretarea geometrică a lucrului mecanic în termodinamică

energia internă a unui sistem termodinamic, mărime de stare

căldura, mărime de proces

înveliș adiabatic

principiul I al termodinamicii

coeficienți calorici (relații de definiție, unități de măsură în SI)

relația Robert - Mayer

APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL

energia internă a gazului ideal ( monoatomic, diatomic, poliatomic)

variația energiei interne, lucrul mecanic și cantitatea de căldură pentru transformările simple ale gazului ideal ( izobară, izocoră, izotermă, adiabatică)

MOTOARE TERMICE

explicarea funcționării unui motor termic

descrierea principalelor cicluri termodinamice – Otto, Diesel – pe baza cărora funcționează motoarele termice

PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

CONŢINUTURI

CURENTUL ELECTRIC

LEGEA LUI OHM

LEGILE LUI KIRCHHOFF

GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE

ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂ

LISTA DE TERMENI

CURENTUL ELECTRIC

curentul electric

intensitatea curentului electric

unitatea de măsură a intensității curentului electric

circuit electric simplu

tensiune electromotoare a unui generator electric, tensiunea la bornele generatorului, căderea de tensiune în interiorul generatorului

LEGEA LUI OHM

rezistența electrică

legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit și pentru întreg circuitul

unitatea de măsură pentru rezistența electrică

rezistența electrică a unui conductor liniar

rezistivitatea electrică, dependența rezistivității electrice de temperatură

LEGILE LUI KIRCHHOFF

rețeaua electrică

nodul de rețea

ochiul de rețea

legile lui Kirchhoff

GRUPAREA REZISTOARELOR ŞI GENERATOARELOR ELECTRICE

rezistența electrică echivalentă a grupării serie, paralel sau mixtă a mai multor rezistori

rezistența electrică echivalentă și t.e.m. echivalentă corespunzătoare grupării serie / paralel a mai multor generatoare electrice identice

ENERGIA ŞI PUTEREA ELECTRICĂ

expresia energiei transmise de generator consumatorului într-un interval de timp

expresia energiei disipate în interiorul generatorului

randamentul unui circuit electric simplu

puterea electrică; relații ce caracterizează puterea electrică

OPTICA

CONŢINUTURI

OPTICA GEOMETRICĂ

Reflexia și refracția luminii

Lentile subțiri. Sisteme de lentile

ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ

Efect fotoelectric extern

LISTA DE TERMENI

OPTICA GEOMETRICĂ

reflexia luminii

refracția luminii

legile reflexiei

legile refracției

indicele de refracție

punctele conjugate

fasciculele paraxiale

imaginile reale/virtuale

lentila optică

elementele caracteristice ale unei lentile subțiri (axe, centru optic, focare);

convergența unei lentile subțiri

formulele lentilelor subțiri

imaginile obiectelor reale/virtuale în lentile subțiri

sisteme de lentile

ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ

legile efectului fotoelectric extern

ipoteza lui Planck. Ipoteza lui Einstein. Ecuația lui Einstein

interpretarea legilor efectului fotoelectric extern

PROGRAMELE DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA CHIMIE

STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de bacalaureat, chimia are statutul de disciplină opţională, fiind susţinută la proba E. d) în funcţie de filieră, profil şi specializare/ calificare profesională.

Elevii care susţin bacalaureatul la chimie pot opta pentru programa de chimie anorganică şi generală sau pentru programa de chimie organică.

PROGRAMA DE CHIMIE ANORGANICĂ ȘI GENERALĂ

COMPETENŢE DE EVALUAT

Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.

Clasificarea sistemelor chimice studiate după diferite criterii.

Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat.

Diferenţierea substanţelor chimice după natura interacţiunilor dintre atomi, ioni, molecule.

Structurarea cunoştinţelor anterioare, în scopul explicării proprietăţilor unui sistem

chimic.

Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identificării

aplicaţiilor acestora.

Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.

Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.

Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate.

Utilizarea investigaţiilor în vederea obţinerii unor explicaţii de natură ştiinţifică.

Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.

Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relaţiile relevante, etapele rezolvării.

Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplicării lor în situaţii din cotidian.

Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra materialelor/ condiţiilor analizate.

Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.

Aplicarea corespunzătoare a terminologiei ştiinţifice în descrierea sau explicarea fenomenelor şi proceselor.

Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei.

Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.

Compararea acţiunii unor produse, procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului.

Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra mediului înconjurător.

CONȚINUTURI

PROGRAMA DE CHIMIE ORGANICĂ

COMPETENŢE DE EVALUAT

Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.

Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale.

Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora.

Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.

Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.

Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.

Formularea de concluzii care să demonstreze relaţii de tip cauză-efect.

Evaluarea măsurii în care concluziile investigaţiei susţin predicţiile iniţiale.

Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.

Rezolvarea problemelor cantitative/ calitative.

Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie.

Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme.

Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.

Utilizarea, în mod sistematic, a terminologiei specifice într-o varietate de contexte de comunicare.

Procesarea unui volum important de informaţii şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/ irelevante şi subiective/ obiective.

Decodificarea şi interpretarea limbajului simbolic şi înţelegerea relaţiei acestuia cu limbajul comun.

Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.

Analizarea consecinţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şi folosirea necorespunzătoare a produselor chimice.

Justificarea importanţei compuşilor organici.

CONȚINUTURI