de organizare și funcționare a Ordinului Arhitecților din România
În temeiul art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
Conferința națională ordinară a Ordinului Arhitecților din România din 30 iunie-1 iulie 2018 aprobă prezentul regulament de organizare și funcționare a Ordinului Arhitecților din România.
(1)Ordinul Arhitecților din România, denumit în continuare Ordinul, funcționează în condițiile Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Lege, ale prevederilor art. 13 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale celorlalte prevederi legale în vigoare, ca organizație profesională, cu personalitate juridică de drept privat, nonprofit, apolitică, de interes public, cu patrimoniu și buget proprii, autonomă și independentă, având rolul de a reprezenta, a promova și a proteja la nivel național și internațional interesele profesiei de arhitect.
(2)Ordinul acordă și suspendă dreptul de semnătură arhitecților, conductorilor arhitecți și arhitecților de interior din România, denumiți în continuare membrii Ordinului, și veghează la conduita profesională a membrilor săi.
(3)Ordinul este autoritatea competentă pentru recunoașterea titlurilor oficiale de calificare în profesia de arhitect pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene.
(4)Ordinul are sediul central în municipiul București și este organizat în teritoriu cu filiale, cu personalitate juridică.
(5)Ordinul reprezintă profesia de arhitect la nivel național, iar la nivel local reprezentarea profesiei se realizează prin filialele teritoriale; în aplicarea prevederilor prezentului alineat, Ordinul și filialele teritoriale colaborează și acționează unitar în raport cu autoritățile publice centrale și/sau locale, după caz.
(6)Este interzisă aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii „Ordinul Arhitecților din România“ (O.A.R.) de către orice persoană fizică ori persoană juridică, indiferent de natura activității desfășurate de către aceasta, sub sancțiunea prevăzută de lege pentru folosirea fără drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, înființată prin lege.
(1)Ordinul are următoarele atribuții:
a)protejează și promovează calitatea produsului de arhitectură și urbanism;
b)urmărește exercitarea competentă și calificată a profesiei, cu respectarea codului deontologic al acesteia;
c)propune reglementări legislative și normative specifice, în vederea promovării lor;
d)reprezintă interesele membrilor săi în fața autorităților publice și administrative, precum și în organismele profesionale internaționale;
e)acordă arhitecților, arhitecților de interior și conductorilor arhitecți dreptul de semnătură, în condițiile legii, atribuție care nu poate fi exercitată de nicio altă instituție sau asociație profesională;
f)întocmește și gestionează Tabloul național al arhitecților.
(2)În exercitarea atribuțiilor sale, Ordinul are sarcina permanentă de a asigura:
a)exercitarea competentă și calificată a profesiei de către membrii săi;
b)îndrumarea și pregătirea stagiarilor;
c)organizarea anuală a programelor de formare continuă a membrilor, pentru menținerea competențelor acestora la un înalt nivel, precum și a aptitudinilor de a aplica în practică cunoștințele obținute;
d)respectarea strictă a deontologiei profesionale și aplicarea de sancțiuni disciplinare împotriva membrilor săi;
e)instituirea, organizarea și gestionarea sistemului de înregistrare a proiectelor de arhitectură elaborate de membrii cu drept de semnătură, proiecte aferente documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării lucrărilor de construire/desființare sau organizare de șantier, inclusiv emiterea actelor de atestare a înregistrării.
(3)Ordinul, organizație de creatori, poate desfășura și alte activități, după cum urmează:
a)organizează și susține proiecte culturale de interes național, local, regional sau internațional;
b)inițiază și sprijină înscrierea în circuitul național și internațional a operelor de arhitectură valoroase;
c)organizează și susține financiar, din surse proprii sau atrase, expoziții de arhitectură, editarea de cărți, cataloage, albume și reviste de specialitate și acordă premii de excelență pentru lucrări și activitate profesională și științifică și/sau burse de studii/cercetare pentru membri și studenți;
d)contribuie la promovarea și, după caz, la finanțarea programelor de protejare a patrimoniului istoric, de arhitectură, urbanistic, peisagistic, monumental și de for public, prin clasarea, achiziționarea, restaurarea, reamenajarea, punerea în valoare, integrarea în circuitul național și internațional și promovarea turistică a acestora;
e)inițiază și sprijină programe naționale de creștere a calității vieții prin mijloacele oferite de domeniul arhitecturii, urbanismului și amenajării teritoriului;
f)organizează concursuri de arhitectură, amenajare urbană și peisagistică, precum și concursuri pe teme științifice;
g)inițiază și, după caz, finanțează cercetări de specialitate prin programe de cercetare proprii sau desfășurate în parteneriat, studii de specialitate, acordă burse de studii/ cercetare pentru membri și studenți;
h)inițiază și, după caz, finanțează cheltuielile pentru documentare profesional-științifică în țară și în străinătate, schimburi de experiență, dezbateri profesionale și științifice (conferințe, seminare, mese rotunde, alte tipuri de manifestări științifice);
i)participă la programele culturale naționale și europene, în mod special ale Uniunii Europene, și încheie în acest scop contracte de asociere și colaborare cu autorități publice centrale și locale, cu parteneri publici și privați din țară și din străinătate, inclusiv pentru obținerea unor finanțări nerambursabile din fonduri europene;
j)achiziționează și asigură întreținerea imobilelor monumente istorice în care își desfășoară activitatea Ordinul și filialele teritoriale, organizează muzee, case memoriale, case de creație, precum și funcționarea acestora în imobile aflate în proprietatea sau în folosința Ordinului și a filialelor teritoriale;
k)cooperează cu organisme și asociații profesionale din domeniul arhitecturii și urbanismului sau din domenii complementare;
l)acordă ajutoare financiare membrilor aflați în dificultate;
m)inițiază, organizează și, după caz, finanțează alte activități culturale.
(4)Membrii Ordinului, potrivit legii, își aleg forurile de conducere care să îi reprezinte în fața autorităților, precum și în raporturile cu persoanele fizice și juridice din țară și din străinătate.
(1)Organizarea și funcționarea Ordinului sunt asigurate, potrivit legii și prezentului regulament, de către forurile de conducere alese, care au funcție reprezentativă, de conducere, decizie și control.
(2)Forurile de conducere ale Ordinului sunt:
a)Conferința națională;
b)Consiliul național;
c)Colegiul director;
d)președintele Ordinului.
(3)Persoanele alese în Consiliul național, în Colegiul director sau ca președinte al Ordinului au mandat de 4 ani și nu pot exercita mai mult de două mandate consecutiv.
(1)Comisiile Ordinului reglementate în prezentul regulament sunt Comisia de cenzori și Comisia națională de disciplină.
(2)Membrii Comisiei de cenzori și cei ai Comisiei naționale de disciplină sunt aleși de Conferința națională și au mandat de 4 ani. Membrii aleși nu pot exercita mai mult de două mandate consecutiv.
Conferința națională este forul de conducere superior și de control al Ordinului. Conferința națională poate fi ordinară sau extraordinară.
(1)Conferința națională ordinară este constituită din membrii delegați ai filialelor teritoriale, cu drept de reprezentare proporțională. Filialele teritoriale vor asigura participarea la Conferința națională cel puțin a unui reprezentant al fiecărui județ cuprins în filială, conform prevederilor legii.
(2)Conferința națională se întrunește o dată la 4 ani, prin grija Consiliului național, care va alege locul desfășurării și data acesteia și va stabili documentele care vor fi supuse dezbaterii și aprobării conferinței.
(3)Conferința națională ordinară se convoacă cu cel puțin 120 de zile înaintea datei de desfășurare a acesteia.
(1)Conferința națională extraordinară se întrunește în situații deosebite și ori de câte ori se impune în intervalul prevăzut la art. 6 alin. (2) și se convoacă, de regulă, cu cel puțin 45 de zile înaintea datei de desfășurare a acesteia.
(2)Situațiile deosebite în care va fi convocată Conferința națională extraordinară sunt:
a)în condițiile demisiei sau imposibilității de exercitare a funcțiilor de către Consiliul național, președinte sau una dintre comisiile alese, caz în care se vor organiza noi alegeri;
b)în condițiile solicitării scrise a cel puțin unei treimi din numărul membrilor Ordinului;
c)în condițiile solicitării scrise a două treimi din numărul filialelor, prin hotărâre a consiliilor de conducere teritoriale ale acestora;
d)în condițiile solicitării scrise a trei pătrimi din numărul membrilor Consiliului național;
e)alte situații constatate de Consiliul național și care implică votul membrilor în cadrul Conferinței naționale.
(3)Se convoacă Conferința națională extraordinară și în cazul solicitării de revocare a președintelui sau a jumătate plus unu din membrii Consiliului național ori a jumătate plus unu din membrii comisiilor alese ale Ordinului, în condițiile solicitării scrise a cel puțin unei treimi din numărul membrilor Ordinului. Convocarea conferinței se face în cel mult 45 de zile de la solicitarea de revocare a președintelui sau a membrilor comisiilor alese și în cel mult 60 de zile în cazul solicitării de revocare a membrilor Consiliului național.
(4)În situația convocării Conferinței naționale extraordinare ca urmare a situațiilor prevăzute la alin. (2) lit. b)-e) și alin. (3) se vor preciza motivele care impun convocarea, respectiv faptele care impun revocarea și se vor atașa listele cu semnăturile olografe, în original, ale solicitanților, urmând ca delegații la conferință să decidă asupra motivelor convocării.
(5)Conferința națională extraordinară se va desfășura în aceleași condiții legale privind prezența, cvorumul și aprobarea hotărârilor ca și în cazul Conferinței naționale ordinare.
(1)Conferința națională este legal constituită la prima convocare în prezența a cel puțin două treimi din numărul delegaților, iar hotărârile se adoptă cu votul majorității simple a membrilor prezenți.
(2)În cazul neîntrunirii numărului membrilor delegați, a doua convocare are loc după cel puțin două săptămâni.
(3)La a doua convocare, Conferința națională este legal constituită în prezența majorității simple a membrilor delegați și adoptă hotărâri cu votul majorității simple a celor prezenți.
(1)Conferința națională are următoarele atribuții:
a)adoptă și modifică regulamentul de organizare și funcționare a Ordinului, Codul deontologic al profesiei de arhitect și Regulamentul-cadru privind înființarea, organizarea și funcționarea filialelor teritoriale ale Ordinului Arhitecților din România, denumit în continuare Regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale;
b)adoptă organizarea aparatului administrativ al Ordinului;
c)alege și, după caz, revocă președintele Ordinului;
d)alege și, după caz, revocă membrii Consiliului național al Ordinului;
e)alege și, după caz, revocă membrii comisiilor de cenzori și de disciplină organizate la nivel național;
f)aprobă valoarea cotizațiilor anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului, valoarea taxei de înscriere și valoarea taxei de reluare a dreptului de semnătură;
g)adoptă hotărâri cu privire la documentele aflate pe ordinea de zi stabilită în convocare;
h)stabilește prin vot ordinea de înlocuire a președintelui de către vicepreședinți, în caz de indisponibilitate și absență temporară a acestuia, potrivit ordinii domeniilor de responsabilitate;
i)ia act de decăderea de drept din funcții a membrilor forurilor de conducere care au fost sancționați disciplinar sau în cazul în care o instanță judecătorească pronunță o hotărâre definitivă de condamnare pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei de arhitect ori aplică sancțiunea complementară a interdicției de exercitare a acestei profesii;
j)aprobă procentul reprezentând cota de virament a filialelor către Ordin, din sursele de finanțare prevăzute la lit. f).
(2)Revocarea persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. c), d) și e) se face prin votul a jumătate plus unu din numărul delegaților prezenți la Conferința națională.
(1)Sunt delegați ai filialelor membrii acestora care au fost desemnați la conferințele teritoriale.
(2)Filialele vor desemna prin vot un număr de delegați cu drept de a reprezenta filiala la Conferința națională, proporțional cu numărul membrilor filialei, astfel:
a)un delegat la 20 de membri;
b)un supleant la 10 membri delegați.
(3)Sunt considerați delegați desemnați ai filialelor membrii cu plata cotizației la zi și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 4 ani, aleși prin vot de conferința teritorială până la completarea numărului total de delegați ai filialei.
(4)Sunt considerați delegați supleanți desemnați ai filialelor Ordinului membrii cu plata cotizației la zi și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 4 ani, aleși prin vot de conferința teritorială, în funcție de numărul total de delegați ai filialei. Delegații supleanți vor înlocui delegații titulari, care comunică, în scris, Ordinului, cu cel puțin 48 de ore înainte de data Conferinței naționale, imposibilitatea participării la lucrările acesteia.
(5)Numele delegaților și supleanților, datele lor de contact (adresă poștală, telefon, fax, e-mail), precum și dovada achitării cotizației la zi și situația disciplinară vor fi comunicate Ordinului în cel mult 7 zile de la data desemnării acestora prin vot la conferințele teritoriale.
(6)În cazul convocării Conferinței naționale pentru situațiile prevăzute la art. 7 alin. (3) prin care se solicită revocarea președintelui sau a membrilor comisiilor alese, delegații filialelor teritoriale vor fi cei desemnați la ultimele conferințe teritoriale ale acestora. Modificarea listei delegaților se va face numai prin hotărâre a consiliului de conducere teritorial, pentru motive temeinice și justificate.
(7)Filialele teritoriale vor organiza conferințe teritoriale extraordinare în cazul convocării Conferinței naționale pentru situația prevăzută la art. 7 alin. (3), prin care se solicită revocarea membrilor Consiliului național, ocazie cu care vor desemna prin vot delegații la Conferința națională și candidații pentru Consiliul național.
Pot participa la Conferința națională fără drept de vot:
a)membrii forurilor de conducere și ai comisiilor alese, în exercițiu, care nu se regăsesc pe listele delegaților desemnați;
b)membrii grupurilor de lucru care au participat la elaborarea documentelor supuse aprobării și care nu se regăsesc pe listele delegaților desemnați;
c)alte persoane, în calitate de invitați.
(1)Consiliul național are obligația de a aproba prin hotărâre, cu cel puțin 120 de zile înainte, data, durata, lista documentelor supuse dezbaterii Conferinței naționale și perioada procedurii de consultare a documentelor de către membri, comitetul de organizare ales, secretariatul Conferinței naționale, precum și perioada în care urmează să se desfășoare conferințele teritoriale. Hotărârea Consiliului național va fi comunicată filialelor teritoriale, în cel mult 24 de ore de la aprobare.
(2)Calendarul detaliat pentru fiecare conferință se aprobă de către Colegiul director, la propunerea Comitetului de organizare.
(3)Documentele, în forma lor finală, vor fi transmise delegaților cu minimum 14 zile înaintea datei Conferinței naționale.
(1)Documentele supuse aprobării Conferinței naționale sunt elaborate de grupul/grupurile de lucru constituit/constituite în acest sens, documente care au fost suspuse procedurii de consultare a membrilor.
(2)Procedura de consultare a documentelor cuprinde posibilitatea tuturor membrilor de a formula propuneri și amendamente la acestea, astfel:
a)proiectele documentelor în forma agreată de grupul/grupurile de lucru vor fi postate pe site-ul Ordinului și pe cele ale filialelor teritoriale, prin grija secretariatelor acestora, la o dată stabilită de coordonatorul grupului de lucru, respectiv vicepreședintele pe domeniu al Ordinului;
b)documentele prevăzute la lit. a) vor fi supuse consultării membrilor pentru o perioadă de 30 de zile calendaristice și postate pe site într-o rubrică numită „Transparență decizională - documente în dezbaterea membrilor“, specificându-se data postării;
c)durata procedurii de consultare a documentelor trebuie să fie corelată cu calendarul Conferinței naționale;
d)în intervalul celor 30 de zile calendaristice, oricare dintre membrii Ordinului va putea formula propuneri și amendamente la documentele supuse dezbaterii.
(3)Propunerile și amendamentele formulate la proiectele de documente trebuie să respecte în mod obligatoriu următoarele condiții:
a)să fie făcute în formă scrisă;
b)să fie motivate în drept și în fapt;
c)să fie trimise grupurilor de lucru care au întocmit documentele în termen de 30 de zile;
d)să fie semnate de titularul propunerilor.
(4)Propunerile și amendamentele formulate sunt supuse dezbaterilor grupului/grupurilor de lucru care a/au întocmit documentele și care, în cazul însușirii lor, le va/vor introduce în documentele pregătite, iar în caz contrar va/vor formula o argumentație de respingere.
(5)Amendamentele acceptate vor fi introduse de către grupul/grupurile de lucru în proiectele finale ale documentelor, care vor fi transmise Colegiului director împreună cu amendamentele respinse și argumentația de respingere.
(6)Pentru însușirea proiectelor documentelor, Colegiul director le va analiza, inclusiv amendamentele respinse, și le va înainta Consiliului național spre avizare, împreună cu toate amendamentele respinse, susținerile autorilor și argumentația respingerilor.
(7)Consiliul național va decide forma finală a documentelor, precum și asupra amendamentelor și argumentației de respingere a acestora. La ședința Consiliului național vor participa și autorii amendamentelor respinse.
(8)Documentele puse la dispoziția delegaților trebuie să conțină:
a)ordinea de zi propusă;
b)listele cu delegații și filialele pe care aceștia le reprezintă;
c)documentele finale supuse aprobării Conferinței naționale;
d)lista candidaților pentru alegerea forurilor de conducere, însoțită de un document explicând modalitățile electorale și indicând numărul locurilor.
(9)Contestațiile formulate în scris, cu motivele justificative referitoare la lista finală cu membrii delegați, se comunică Ordinului cu cel mult 5 zile înaintea datei Conferinței naționale și se soluționează de către Comitetul de organizare. Situația contestațiilor și a modului de soluționare se comunică contestatarilor și filialei vizate în cel mult 3 zile de la primirea acestora și se prezintă la începutul lucrărilor Conferinței naționale spre informare.
Tabelele cu delegați vor cuprinde persoanele care au fost desemnate de filiale prin vot, conform prezentului regulament, și vor fi afișate în ziua Conferinței naționale, la ora anunțată prin convocare.
(1)Lucrările Conferinței naționale vor fi deschise de președintele în exercițiu al Ordinului și conduse prin rotație de către președinte și membrii prezidiului, în ordinea stabilită de ei prin consens.
(2)Din prezidiu fac parte membrii Colegiului director. Din prezidiu mai pot face parte invitați români sau străini, care au confirmat participarea și au anunțat că vor lua cuvântul la lucrările Conferinței naționale.
(3)Secretariatul Conferinței naționale va fi asigurat de persoanele desemnate de Colegiul director.
(1)Pentru asigurarea încrederii votului secret, Conferința națională numește o comisie de verificare și numărare a voturilor, care va fi formată din 7-9 membri, aleși la începerea lucrărilor dintre participanții care nu și-au depus candidatura pentru forurile de conducere sau comisii.
(2)Comisia de verificare și numărare a voturilor va alege un președinte dintre membrii săi, având rolul de a coordona etapele procesului de numărare a voturilor și de a comunica rezultatele acestora.
(1)Documentele supuse Conferinței naționale se aprobă și/sau se adoptă prin vot deschis, cu excepția alegerii forurilor de conducere și a comisiilor de cenzori și disciplină, care se face prin vot secret.
(2)Hotărârile Conferinței naționale se adoptă cu votul majorității membrilor delegați prezenți și sunt definitive și obligatorii pentru toate forurile de conducere și pentru toți membrii Ordinului.
(1)Comisia de verificare și numărare a voturilor va întocmi un raport, semnat de toți membrii, care va fi prezentat participanților la Conferința națională și care va conține:
a)numărul total al delegaților;
b)numărul total al delegaților prezenți;
c)numărul total al voturilor exprimate;
d)numărul total al voturilor valabile și cel al voturilor nule;
e)numărul candidaților și funcțiile care au fost eligibile, inclusiv comisiile;
f)numărul de voturi obținut de fiecare candidat ales, în ordinea descrescătoare a acestora;
g)lista persoanelor alese.
(2)Datele din raportul comisiei vor fi preluate în procesul-verbal al Conferinței naționale, întocmit de secretariatul acesteia.
(1)Secretariatul Conferinței naționale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:
a)modul în care a fost convocată Conferința națională și caracterul ei ordinar sau extraordinar;
b)anul, luna, ziua, ora și locul desfășurării Conferinței naționale;
c)componența prezidiului Conferinței naționale;
d)ordinea de zi votată de Conferința națională;
e)hotărârile de adoptare a documentelor și numărul de voturi obținut de fiecare document;
f)componența forurilor de conducere și a comisiilor alese;
g)orice alte activități desfășurate în cadrul Conferinței naționale.
(2)Procesul-verbal va purta semnăturile membrilor secretariatului și ai Comitetului de organizare ale Conferinței naționale.
(3)Procesul-verbal va fi înregistrat la sediul Ordinului, consultarea sa fiind permisă membrilor.
(1)Copii ale procesului-verbal și materialele aprobate vor fi transmise, în termen de 12 zile lucrătoare, tuturor filialelor.
(2)Hotărârile de interes public adoptate de Conferința națională se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Sunt hotărâri de interes public cele prin care se validează rezultatul alegerilor forurilor de conducere și comisiilor alese.
(3)Rezultatul scrutinului se va afișa la sediul Ordinului și la sediile filialelor timp de 30 de zile.
(4)Ordinul, în cel mult 5 zile de la data Conferinței naționale, va organiza o conferință de presă pentru comunicarea rezultatelor conferinței.
(1)Consiliul național este format din membri aleși de Conferința națională, dintre care două treimi sunt arhitecți cu drept de semnătură, exclusiv președintele Ordinului, în condițiile art. 30 din Lege.
(2)În Consiliul național, numărul membrilor fiecărei filiale este reprezentat proporțional, după cum urmează:a) 50-150 de membri - 2 membri;b) 151-250 de membri - 3 membri;c) 251-500 de membri - 5 membri;d) 501-1.000 de membri - 7 membri;e) 1.001-1.500 de membri - 9 membri;f) 1.501-2.000 de membri - 12 membri;
g)peste 2.000 de membri - 1/100 de membri.
(3)Prin hotărâre a conferinței teritoriale a fiecărei filiale se stabilesc candidații propuși pentru Consiliul național, în număr mai mare decât numărul locurilor alocate filialei, în vederea asigurării procesului electoral.
(1)Pentru funcția de membru al Consiliului național sunt eligibili membrii înscriși în Ordin, fără sancțiuni disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizației la zi și cu respectarea condiției de incompatibilitate prevăzute la alin. (5), care au obținut cel puțin jumătate plus unu din numărul de voturi al membrilor prezenți la Conferința teritorială a filialei.
(2)Pentru funcția de președinte al Ordinului sunt eligibili arhitecții cu drept de semnătură, fără sancțiuni disciplinare în ultimii 8 ani, cu vechime de cel puțin 8 ani în profesie, cu plata cotizației la zi și cu respectarea condiției de incompatibilitate prevăzute la alin. (6).
(3)Pentru funcția de membru în Comisia de cenzori a Ordinului sunt eligibili membrii cu drept de semnătură, fără sancțiuni disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizației la zi și cu respectarea condiției de incompatibilitate prevăzute la alin. (7).
(4)Pentru funcția de membru în Comisia națională de disciplină sunt eligibili membrii cu drept de semnătură, cu minimum 10 ani vechime în profesie, fără sancțiuni disciplinare în ultimii 8 ani, cu plata cotizației la zi și cu respectarea condiției de incompatibilitate prevăzute la alin. (7).
(5)Funcția de membru în Consiliul național este incompatibilă cu cea de membru într-o comisie aleasă, atât la nivelul Ordinului, cât și la nivelul filialelor.
(6)Funcția de președinte al Ordinului este incompatibilă cu cea de:
a)președinte al filialei sau membru într-un consiliu teritorial;
b)membru în comisii, atât în cele ale Ordinului, cât și în cele ale filialelor.
(7)Funcția de membru într-o comisie a Ordinului este incompatibilă cu cea de:
a)președinte al Ordinului sau al filialei, membru în Consiliul național sau în consiliul teritorial;
b)membru în alte comisii, atât în cele ale Ordinului, cât și în cele ale filialelor.
(8)Condițiile de eligibilitate sunt verificate de o comisie numită de Colegiul director al Ordinului, care va valida candidaturile.
(1)Ordinul, prin intermediul filialelor teritoriale, al site-ului propriu și al buletinului informativ, are obligația de a aduce la cunoștința filialelor sale și membrilor Ordinului condițiile pentru depunerea candidaturilor, modelul dosarului de candidatură și data-limită până la care candidaturile pot fi depuse.
(2)Candidaturile sunt individuale.
(3)Candidaturile se depun personal sau prin poștă la sediul Ordinului, conform modelului-tip comunicat, însoțite de un succint curriculum vitae și de o scrisoare de intenție privind obiectivele pe care urmează să le îndeplinească în funcția pentru care candidează.
(4)Fiecare candidat trebuie să depună, de asemenea, o dovadă privind plata la zi a cotizației, eliberată de filiala din care face parte, precum și o dovadă că nu a avut sancțiuni disciplinare în ultimii 8 ani.
(5)Nu se admit candidaturi pentru locuri aflate pe două sau mai multe liste, excepție făcând candidaturile pentru președinte.
(6)În termen de 5 zile lucrătoare de la data-limită stabilită pentru depunerea candidaturilor, Comisia de verificare și validare a candidaturilor, numită de Colegiul director, verifică fiecare dosar de candidatură și întocmește procesul-verbal cu candidaturile validate, nominalizând candidaturile respinse.
(1)Buletinele de vot vor fi puse la dispoziția delegaților în ziua scrutinului și se vor înmâna personal, pe bază de semnătură, fiecăruia dintre aceștia.
(2)Pierderea buletinului de vot nu dă dreptul la obținerea unui alt buletin de vot.
(1)Buletinele de vot se tipăresc prin grija secretariatului Ordinului. Buletinele de vot pe care se găsesc alte însemnări decât cele prevăzute de sistemul de votare vor fi anulate.
(2)Votarea se face prin bifare, conform indicației de pe buletine.
(3)Buletinele de vot care nu conțin nicio opțiune sau conțin mai multe opțiuni decât numărul locurilor disponibile, pentru Consiliul național, comisii și președinte, vor fi anulate.
(1)Scrutinul are loc într-un singur tur.
(2)Votarea se face direct și secret, prin introducerea buletinelor în urnă.
(3)Sunt declarați aleși candidații care au obținut cele mai multe voturi. În caz de egalitate, Conferința națională stabilește modalitatea de departajare.
(1)Președintele se alege cu majoritatea voturilor delegaților prezenți.
(2)În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit în primul tur de scrutin majoritatea simplă de voturi, respectiv 50% plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, se va organiza al doilea tur de scrutin.
(3)La al doilea tur de scrutin vor participa candidații clasați pe primele două locuri în primul tur.
(4)După al doilea tur de scrutin, este considerat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.
(1)Membrii comisiilor Ordinului se aleg prin vot direct și secret, într-un singur tur de scrutin.
(2)Sunt declarați aleși candidații care au obținut cele mai multe voturi. În caz de egalitate, Conferința națională stabilește modalitatea de departajare.
(1)Între reuniunile Conferinței naționale, activitatea Ordinului este coordonată de Consiliul național. Două treimi din numărul membrilor Consiliului național vor fi arhitecți cu drept de semnătură.
(2)Prima ședință a Consiliului național se va ține în primele 15 zile care urmează alegerilor, în urma convocării de către președintele Ordinului.
(3)Consiliul național alege, dintre membrii săi, candidații la propunerea președintelui Ordinului, pe domenii de responsabilitate, Colegiul director, format din 5 vicepreședinți și un trezorier, prin vot secret al majorității membrilor prezenți.
(4)Sunt declarați aleși membri ai Colegiului director acei candidați care obțin numărul cel mai mare de voturi, în ordine descrescătoare, dar nu mai puțin de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate. În condițiile în care una sau mai multe propuneri nu a/au întrunit cel puțin jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, președintele poate propune alt/alți candidat/candidați. Dacă nici aceștia sau unii dintre aceștia nu au întrunit numărul de voturi necesare, sarcina desemnării revine Consiliului național. Procesul desemnării Colegiului director trebuie încheiat la prima ședință a acestuia.
(5)După alegerea Colegiului director, Consiliul național va proceda la distribuirea funcțiilor, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținut de fiecare membru al Colegiului director, și va nominaliza înlocuitorii de drept ai președintelui, în ordinea stabilită de Conferința națională.
(6)Membrii Consiliului național, alții decât președinții filialelor, pot face parte dintr-un grup de lucru, dintre cele constituite în domeniile prevăzute la art. 35 alin. (1) , pentru care vor opta la prima ședință a Consiliului național după alegerea acestuia.
(7)Oricare dintre membrii Consiliului național decade de drept din această funcție dacă:
a)s-a aplicat împotriva sa o sancțiune disciplinară;
b)instanța judecătorească pronunță o hotărâre definitivă de condamnare a sa pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei de arhitect sau aplică sancțiunea complementară a interdicției de exercitare a acestei profesii.
(8)Oricare dintre membrii Consiliului național poate decade din funcție pentru 3 absențe consecutive nemotivate sau pentru alte fapte. Consiliul național constată decăderea din funcție a unui membru al său pe baza unui raport de cercetare prealabilă, întocmit de o comisie formată din 3 membri ai săi desemnați de către acesta prin hotărâre.
(1)Consiliul național are următoarele atribuții:
a)numește Comitetul de organizare a Conferinței naționale și secretariatul acesteia;
b)stabilește documentele care vor fi supuse aprobării/adoptării Conferinței naționale;
c)avizează organizarea/organigrama aparatului administrativ al Ordinului;
d)aprobă sistemul de informații asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură;
e)aprobă bugetul anual de venituri și cheltuieli al Ordinului și bugetul timbrului arhitecturii, precum și rectificările acestora, efectuate pe parcursul anului; bugetele anuale de venituri și cheltuieli ale filialelor, aprobate de consiliile de conducere teritoriale, se constituie anexe la bugetul de venituri și cheltuieli al Ordinului;
f)aprobă grila privind remunerarea membrilor forurilor de conducere și ai comisiilor alese și/sau numite la nivelul organizației profesionale;
g)analizează modul de gestiune a patrimoniului și bugetului Ordinului și face descărcarea anuală de gestiune a Ordinului;
h)aprobă regulamentul-cadru pentru organizarea concursurilor de arhitectură, amenajare urbană și peisagistică;
i)soluționează contestațiile depuse împotriva hotărârilor Colegiului director;
j)emite avize consultative la proiectele de acte normative inițiate de Ordin referitoare la exercitarea profesiei de arhitect sau care se referă la domeniul arhitecturii și urbanismului;
k)aplică sancțiunile prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. c) și d) din Lege;
l)inițiază propuneri de reglementări legislative și normative specifice, în vederea promovării lor, potrivit Legii;
m)analizează și dispune, după caz, controlul filialelor teritoriale cu privire la alcătuirea tabloului teritorial, colectarea cotizației, funcționarea forurilor de conducere, constituirea bazei de date sau pentru alte situații aprobate de Consiliul național și stabilește tematica și membrii săi care vor efectua controlul;
n)aprobă regulamentele de organizarea și funcționare a comisiilor alese ale Ordinului;
o)numește comisiile Ordinului, altele decât cele alese, și aprobă regulamentele de organizare și funcționare ale acestora;
p)aprobă Normele metodologice privind efectuarea stagiului pentru dobândirea dreptului de semnătură;
q)aprobă regulamentele de organizare și funcționare ale grupurilor de lucru constituite la nivelul Ordinului și desemnează reprezentanții Ordinului în grupurile de lucru ale organizațiilor internaționale;
r)aprobă Normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură;
s)aprobă rapoartele de activitate ale filialelor teritoriale, analizează rapoartele de activitate întocmite de Colegiul director, comisiile și grupurile de lucru ale Ordinului și, după caz, dispune măsuri pentru îmbunătățirea activității sau alte măsuri necesare;ș) aprobă Programul național de formare profesională continuă, la propunerea Colegiului director;
t)întocmește raportul privind activitatea îndeplinită pe parcursul mandatului și îl supune aprobării Conferinței naționale;ț) aprobă procedura de acreditare a lectorilor pentru susținerea cursurilor din cadrul conferințelor de stagiu și a cursurilor stabilite prin Programul național de formare profesională continuă a membrilor;
u)aprobă criteriile și procedura de acordare a distincțiilor și instituirea titlului de „membru de onoare“;
v)constată decăderea de drept din funcție a membrilor forurilor de conducere și ai comisiilor alese ale Ordinului, în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare sau în cazul prevederilor art. 29 alin. (7) lit. b);
x)constată decăderea din funcție a membrilor forurilor de conducere și ai comisiilor alese ale Ordinului, în cazul nerespectării hotărârilor adoptate de forurile de conducere sau în cazul a 3 absențe consecutive nemotivate de la ședințele forurilor ori comisiilor în care au fost aleși;
y)aprobă regulamentul privind constituirea, organizarea și gestionarea bazelor de date constituite la nivelul Ordinului și filialelor teritoriale și aprobă mecanismele și procedurile prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. e).
(2)Consiliul național poate delega Colegiului director unele atribuții ce îi sunt conferite prin prezentul regulament.
(1)Consiliul național se întrunește în ședințe ordinare, de regulă, trimestrial, la convocarea președintelui.
(2)Convocarea ședințelor ordinare ale Consiliului național se face cu cel puțin 15 zile înainte și cuprinde locul, data, ora de desfășurare, ordinea de zi propusă, lista materialelor supuse dezbaterii și data până la care se transmit acestea, dar nu mai târziu de 7 zile înainte de ședință, împreună cu propunerile de hotărâri.
(3)Președintele poate convoca ședința Consiliului național ori de câte ori consideră necesar, cu avizul prealabil al Colegiului director. Președintele are obligația de a convoca Consiliul național în termen de 10 zile de la solicitarea scrisă a două treimi din numărul membrilor Colegiului director sau ai Consiliului național.
(4)Ordinea de zi a ședințelor este fixată de președinte, după consultarea prealabilă a Colegiului director.
(5)Ședința este considerată statutară în prezența majorității simple a membrilor Consiliului național, cu excepția ședinței de alegere a membrilor Colegiului director, la care cvorumul este de cel puțin două treimi din numărul membrilor.
(6)Votul este deschis, cu excepția celui pentru alegerea membrilor Colegiului director sau în cazul altor situații stabilite de către Consiliul național, iar hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți, incluzând în aceasta și votul președintelui Ordinului.
(7)În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul național adoptă hotărâri și emite avize.
(8)În aplicarea prevederilor art. 30 alin. (1) lit. v) , Consiliul național constată, prin hotărâre, decăderea de drept din funcție a unui membru al forurilor de conducere sau al unei comisii alese a Ordinului.
(9)În aplicarea prevederilor art. 30 alin. (1) lit. x) , Consiliul național constată, prin hotărâre, decăderea din funcție pe baza unui raport de cercetare prealabilă, întocmit de o comisie formată din 3 membri ai săi desemnați prin hotărâre.
(10)La a doua ședință după alegerea sa, Consiliul național va aproba propriul regulament de organizare și funcționare cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenți.
(11)Ședințele Consiliului național sunt consemnate într-un proces-verbal semnat de președinte și secretarul general al Ordinului. Procesul-verbal al fiecărei ședințe, însoțit de materialele votate, va fi transmis filialelor și membrilor Consiliului național, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare.
(12)Ședințele Consiliului național sunt conduse de președintele Ordinului.
(13)Membrii Consiliului național se pot reuni și în afara ședințelor de consiliu, în vederea pregătirii documentelor ce urmează a fi discutate în cadrul ședințelor și/sau pentru a da curs deciziilor, fără ca la aceste reuniuni să se poată adopta hotărâri sau să se emită avize.
(14)Pentru realizarea atribuțiilor sale, Consiliul național poate atribui misiuni de studiu sau reflexie unuia ori altuia dintre membrii săi și poate forma cu această ocazie, în subordinea persoanei respective, un grup de lucru, ale cărui componență și sarcini trebuie stabilite printr-o hotărâre a Consiliului național. Această procedură trebuie urmată și în cazul grupului/grupurilor de lucru din subordinea vicepreședinților și a trezorierului.
(1)Colegiul director coordonează activitatea curentă a Ordinului.
(2)Colegiul director este format din 7 membri, dintre care președintele, 5 vicepreședinți și un trezorier.
(3)Vicepreședinții și trezorierul sunt incompatibili cu funcția de președinte al unei filiale teritoriale.
(4)Cel puțin două treimi din numărul membrilor Colegiului director trebuie să fie arhitecți cu drept de semnătură.
(5)Colegiul director poate fi revocat în totalitatea lui sau în parte în cazul în care se află în imposibilitatea de a-și îndeplini mandatul ori când se constată neîndeplinirea misiunilor asumate de către acesta sau, după caz, de către unii membri ai acestuia.
(6)Revocarea vicepreședinților și a trezorierului sau a unora dintre aceștia se face de către Consiliul național, după constatarea celor prevăzute la alin. (5).
(1)Colegiul director are următoarele atribuții:
a)coordonează activitatea de pregătire a Conferinței naționale;
b)pregătește organizarea/organigrama aparatului administrativ al Ordinului și o supune avizării Consiliului național;
c)pregătește și supune aprobării Consiliului național sistemul de informații asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură, Programul național de formare continuă a membrilor, proiectele de regulamente și norme metodologice prevăzute la art. 30 alin. (1), precum și proiectele de acte normative specifice profesiei de arhitect;
d)întocmește proiectul bugetului anual de venituri și cheltuieli și al bugetului timbrului arhitecturii și le supune aprobării Consiliului național, inclusiv rectificările acestora;
e)asigură informarea membrilor și a filialelor asupra problemelor specifice și deciziilor luate;
f)organizează primirea în profesie, potrivit legii și prezentului regulament;
g)dispune publicarea Tabloului național al arhitecților în Monitorul Oficial al României, Partea I;
h)stabilește procedura și modul de constituire a evidenței operelor de arhitectură, inclusiv planșele, machetele și lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectură, elaborate de membri și depuse la filialele teritoriale pentru a primi dată certă;
i)verifică legalitatea înființării și/sau reorganizării filialelor teritoriale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ale prezentului regulament și ale Regulamentului-cadru pentru filialele teritoriale;
j)aprobă regulamentul intern privind funcționarea aparatului administrativ al Ordinului;
k)coordonează modul de administrare și gestionare a bugetului anual de venituri și cheltuieli și a bugetului timbrului arhitecturii, precum și a patrimoniului Ordinului;
l)numește secretarul general al Ordinului;
m)aprobă încheierea actelor de dispoziție ale filialelor, în condițiile prezentului regulament și ale legislației în materie;
n)analizează anual rapoartele de activitate întocmite de filiale și le supune aprobării Consiliului național;
o)întocmește raportul anual de activitate și îl supune spre aprobare Consiliului național;
p)stabilește sesiunile și tematica pentru evaluarea cunoștințelor, aptitudinilor și experienței profesionale relevante, în vederea acordării dreptului de semnătură;
q)elaborează proiectul Programului național de formare continuă a membrilor și îl supune aprobării Consiliului național;
r)stabilește tematicile pentru cursurile din cadrul conferințelor de stagiu și pentru cursurile stabilite prin Programul național de formare profesională continuă a membrilor;
s)numește Comisia de verificare și validare a candidaturilor pentru președinte, Consiliul național, Comisia de cenzori și Comisia națională de disciplină;ș) acceptă donațiile, legatele sau alte liberalități pentru Ordin și aprobă efectuarea unor donații în bani;
t)îndeplinește alte atribuții delegate de Consiliul național, conform prezentului regulament.
(2)Membrii Colegiului director au obligația de a colabora pentru a duce la îndeplinire atribuțiile conferite.
(3)În exercitarea atribuțiilor sale, Colegiul director emite hotărâri.
(1)Colegiul director se întrunește în ședințe, de regulă, lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui Ordinului. Președintele are obligația de a convoca Colegiul director în termen de 7 zile de la solicitarea a 4 dintre membrii acestuia.
(2)Ordinea de zi a ședințelor este fixată de președintele Ordinului.
(3)Ședințele sunt convocate cu cel puțin 5 zile înainte, iar convocarea va cuprinde locul, data, ora de desfășurare, ordinea de zi stabilită și materialele supuse dezbaterii și aprobării.
(4)Fac excepție de la prevederile alin. (3) cazurile de urgență care impun adoptarea unei hotărâri, situație în care membrii Colegiului director sunt consultați telefonic, votul va fi transmis și în scris, în format electronic, iar ordinea de zi va cuprinde un singur punct.
(5)Ședința este considerată statutară în prezența majorității simple a membrilor săi. La ședință pot asista persoane invitate, fără drept de vot.
(6)Votul este deschis, iar hotărârile se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor prezenți, incluzând în aceasta și votul președintelui.
(7)Ședințele Colegiului director sunt consemnate într-un proces-verbal semnat de președinte și secretarul general al Ordinului. Procesul-verbal al fiecărei ședințe, însoțit de materialele votate, va fi transmis filialelor și membrilor Consiliului național, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare.
(1)Vicepreședinții asistă președintele în coordonarea, informarea și reprezentarea Ordinului și fiecare are atribuții specifice, care acoperă în principal următoarele domenii:
a)profesie și sistemul de informații privind costurile de proiectare;
b)legislație, regulamente și concursuri de arhitectură;
c)educație și pregătire profesională;
d)comunicare și imagine;
e)parteneriate, organizare, gestiune și relația cu membrii.
(2)Președintele Ordinului poate propune orice alt domeniu de interes pentru profesia de arhitect, pe care dorește să îl dezvolte în timpul mandatului său. În acest sens, va propune Consiliului național numirea vicepreședinților pe domeniile stabilite în interesul membrilor și al Ordinului.
(3)Vicepreședinții coordonează, conform hotărârii Consiliului național, unul dintre grupurile de lucru, pe domeniile alese de președinte ca fiind de interes în timpul mandatului său.
(4)Vicepreședinții Ordinului sunt înlocuitori de drept ai președintelui, potrivit art. 9 alin. (1) lit. h) și art. 29 alin. (5).
(1)Grupurile de lucru sunt structuri care elaborează documente supuse avizării Colegiului director. După avizare, Colegiul director va supune documentele aprobării Consiliului național.
(2)Grupurile de lucru se formează prin libera adeziune a oricărui membru al Ordinului, în baza hotărârii Consiliului național, prin care se stabilesc componența acestora, misiunile și perioada pentru care se formează.
(3)Președinții filialelor teritoriale vor face parte din grupul de lucru al președinților constituit la nivelul Ordinului, care se va reuni în ședințe trimestriale, convocate de președintele Ordinului.
(1)Trezorierul este însărcinat cu coordonarea execuției bugetului Ordinului.
(2)Proiectul de buget, pregătit de compartimentul/serviciul de specialitate al Ordinului, sub coordonarea trezorierului, va fi avizat de Colegiul director. Consiliul național va aproba bugetul Ordinului pentru anul calendaristic următor, în ultima ședință a anului în curs.
(3)Elaborarea bugetului va ține cont de obiectivele și activitățile specifice Ordinului.
(4)Documentele de plată vor fi semnate atât de președinte, cât și de trezorier.
(5)În fiecare an, cel târziu până la 30 mai, trezorierul va prezenta Consiliului național un raport privind execuția bugetului de venituri și cheltuieli al Ordinului pe anul financiar anterior, în baza raportului anual al Comisiei de cenzori, la care se anexează execuțiile bugetelor filialelor teritoriale întocmite în baza rapoartelor comisiilor teritoriale de cenzori.
(6)Trezorierul coordonează grupul de lucru pe probleme financiare.
(1)Președintele Ordinului Arhitecților din România reprezintă Ordinul în relațiile sale cu persoane juridice, de drept public ori privat, din țară sau din străinătate, ori cu persoane fizice și încheie, în numele Ordinului, convenții, contracte, parteneriate, protocoale etc.
(2)Președintele Ordinului coordonează întreaga activitate a Ordinului și are următoarele atribuții principale:
a)convoacă Colegiul director, Consiliul național, conduce ședințele și duce la îndeplinire hotărârile adoptate;
b)ordonanțează cheltuielile bugetare ale Ordinului și poate delega această competență unui vicepreședinte, pentru situații justificate;
c)dispune plata cotizațiilor către organismele internaționale la care Ordinul este parte sau afiliat;
d)este reprezentantul legal al Ordinului în relația cu salariații Ordinului;
e)este îndreptățit să primească, în formă scrisă, toate hotărârile de sancționare disciplinară dispuse de comisiile de disciplină împotriva membrilor Ordinului;
f)propune, dintre membrii Consiliului național, persoanele care vor fi alese ca vicepreședinți și trezorier ai Ordinului;
g)dispune înscrierea arhitecților în Tabloul național al arhitecților, după dobândirea dreptului de semnătură de către aceștia;
h)propune domeniile de interes pentru înființarea grupurilor de lucru;
i)îndeplinește alte atribuții stabilite de celelalte foruri de conducere ale Ordinului.
(3)În caz de indisponibilitate sau absență temporară pentru o perioadă de până la 30 de zile lucrătoare, prerogativele sale vor fi preluate de unul dintre vicepreședinți.
(4)Președintele semnează hotărârile adoptate de Conferința națională, Consiliul național și Colegiul director.
(5)În exercitarea atribuțiilor curente, președintele Ordinului emite decizii și circulare.
(6)Președintele Ordinului decade de drept din această funcție dacă:
a)s-a aplicat împotriva sa o sancțiune disciplinară;
b)instanța judecătorească pronunță o hotărâre definitivă de condamnare a sa pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei de arhitect sau aplică sancțiunea complementară a interdicției de exercitare a acestei profesii.
(1)Organizarea/Organigrama aparatului administrativ (secretariatul general) al Ordinului se aprobă prin hotărâre a Conferinței naționale.
(2)Secretarul general al Ordinului coordonează și controlează activitatea curentă a secretariatului general, având atribuțiile și obligațiile prevăzute în fișa postului și în regulamentul intern.
(3)Secretarul general al Ordinului se bucură de stabilitate în funcție și nu poate fi schimbat ca urmare a schimbării forurilor de conducere ale Ordinului.
(4)În exercitarea atribuțiilor curente, secretarul general emite dispoziții numai în legătură cu activitatea personalului secretariatului general.
(5)Drepturile și obligațiile salariaților din cadrul secretariatului general se stabilesc prin contractele individuale de muncă și fișele de post, potrivit procedurii stabilite în regulamentul intern, aprobat de Colegiul director în conformitate cu legislația în materie.
(1)Comisia de cenzori este formată din 2 membri titulari și 2 membri supleanți, aleși de Conferința națională pentru un mandat de 4 ani. Membrii Comisiei de cenzori nu pot avea mai mult de două mandate consecutiv.
(2)Din Comisia de cenzori va face parte, în mod obligatoriu, un expert contabil cu statut de membru titular.
(3)Comisia de cenzori se întrunește:
a)pentru prima dată în termen de 15 zile de la alegere și desemnează prin vot secret președintele;
b)în ședințe ordinare trimestriale, potrivit regulamentului propriu de organizare și funcționare;
c)în ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui comisiei sau, după caz, la solicitarea președintelui Ordinului.
(4)Ședințele sunt considerate statutare dacă sunt prezenți toți membrii Comisiei de cenzori.
(5)Oricare dintre membrii aleși ai Comisiei de cenzori decade de drept din această funcție dacă:
a)s-a aplicat împotriva sa o sancțiune disciplinară;
b)instanța judecătorească pronunță o hotărâre definitivă de condamnare a sa pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei de arhitect sau aplică sancțiunea complementară a interdicției de exercitare a acestei profesii.
Comisia de cenzori asigură controlul financiar intern al Ordinului și are următoarele atribuții:
a)verifică modul în care s-au colectat veniturile și s-au efectuat cheltuielile, modalitatea în care este administrat patrimoniul Ordinului, precum și bilanțul contabil, sub aspectul corectitudinii datelor și a evidențelor în documentele contabile;
b)verifică dacă operațiunile financiare ale Ordinului se regăsesc în hotărârile Colegiului director sau ale Consiliului național și dacă acestea sunt conforme cu bugetul aprobat;
c)întocmește rapoartele trimestriale de verificare, precum și raportul anual de descărcare de gestiune a forurilor alese ale Ordinului și îl prezintă Consiliului național;
d)întocmește un raport general de descărcare de gestiune a forurilor alese ale Ordinului pe perioada mandatului și îl prezintă Conferinței naționale spre aprobare.
Rapoartele Comisiei de cenzori vor fi semnate obligatoriu de toți membrii titulari ai comisiei și vor fi înaintate președintelui Ordinului, în termen de 10 zile de la întocmire.
(1)Comisia națională de disciplină este alcătuită din 5 membri titulari și 10 membri supleanți, cu minimum 10 ani vechime, din care cel puțin jumătate plus unu sunt arhitecți cu drept de semnătură aleși de Conferința națională pentru un mandat de 4 ani.
(2)Membrii Comisiei naționale de disciplină nu pot avea mai mult de două mandate consecutiv.
(3)Competențele, modul de organizare și funcționare a Comisiei naționale de disciplină sunt reglementate la cap. X
(1)Filialele teritoriale ale Ordinului se înființează conform prevederilor cap. III secțiunea a 2-a din Lege și se organizează și funcționează conform Regulamentului-cadru pentru filialele teritoriale, precum și celorlalte acte normative în materie.
(2)Filialele teritoriale, care funcționează în cadrul Ordinului potrivit prevederilor legale în materie, reprezintă profesia de arhitect la nivel local.
(3)Fiecare filială teritorială va avea înscrisă pe toate documentele pe care le emite, alături de sigla Ordinului, formularea „Filiala Teritorială
a Ordinului Arhitecților din România“. Denumirea fiecărei filiale va fi aprobată de către conferința teritorială.
(1)Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, filialele sunt structuri teritoriale ale Ordinului, cu personalitate juridică, în componența cărora intră arhitecții care au domiciliul în raza teritorială a acestora.
(2)Hotărârile și deciziile emise de forurile de conducere ale filialelor contrare hotărârilor emise de forurile de conducere ale Ordinului sunt nule de drept.
(3)Ordinul are obligația să aducă la cunoștința filialelor următoarele:
a)hotărârile, deciziile și circularele emise de forurile de conducere ale Ordinului;
b)bugetul anual de venituri și cheltuieli și execuția acestuia, inclusiv bugetul timbrului arhitecturii;
c)date și informații periodice despre activitățile inițiate, organizate și desfășurate de Ordin;
d)orice alte informații importante pentru întreaga organizație.
(4)Filialele sunt obligate să aducă la cunoștința Ordinului următoarele:
a)hotărârile și deciziile emise de forurile de conducere ale filialelor;
b)bugetele anuale de venituri și cheltuieli ale filialelor și execuția acestora; bugetele anuale ale filialelor, aprobate de consiliile de conducere teritoriale în anul în curs pentru exercițiul financiar următor, se vor constitui anexe la bugetul Ordinului, care se aprobă de către Consiliul național;
c)informații privind evidența membrilor din raza lor teritorială și registrul sancțiunilor aplicate membrilor;
d)informații la zi despre colectarea cotizațiilor și efectuarea viramentelor către Ordin.
(5)Ordinul și filialele se vor informa reciproc și în timp util despre toate activitățile desfășurate.
(1)Filialele teritoriale pot încheia în nume propriu acte juridice de administrare și conservare.
(2)Filialele teritoriale pot încheia acte de dispoziție numai în numele și pe seama Ordinului, în baza hotărârii Colegiului director al Ordinului.
(3)Președintele filialei și celelalte foruri de conducere alese la nivelul filialei vor duce la îndeplinire hotărârile, deciziile și circularele adoptate de Ordin.
Ordinul informează periodic membrii cu privire la activitatea sa prin intermediul filialelor teritoriale, prin site-ul propriu, prin buletinele informative, precum și în mod direct prin corespondență.
(1)Din Ordin fac parte arhitecții, arhitecții de interior și conductorii arhitecți, cu sau fără drept de semnătură, urbaniștii diplomați fără drept de semnătură sau cărora le-a fost acordat, în condițiile legii, drept de semnătură similar conductorilor arhitecți, arhitecții și conductorii arhitecți stagiari și orice deținător al titlului de arhitect, la cererea acestora.
(2)Poartă titlul de arhitect absolventul cu diplomă sau alt document similar eliberat de instituțiile de învățământ superior de arhitectură recunoscute de statul român, care îndeplinește condițiile minime de formare pentru profesia de arhitect, potrivit celor prevăzute de Lege.
(3)Poartă titlul de arhitect recunoscut de Ordin și cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European, precum și cetățenii Confederației Elvețiene, absolvenți cu diplomă sau alt document similar eliberat de instituțiile de învățământ superior de arhitectură recunoscute în unul dintre statele menționate, care îndeplinesc condițiile minime de formare pentru profesia de arhitect specificate în Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale, cu completările și modificările aduse de Directiva 2013/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului, denumită în cele ce urmează Directiva.
(4)Poartă titlul de arhitect de interior absolventul cu diplomă de arhitect de interior obținută în specializarea arhitectură de interior la o instituție acreditată de învățământ superior din România.
(5)Poartă titlul de conductor arhitect absolventul cu diplomă de licență sau alt document similar eliberat de instituțiile de învățământ superior de arhitectură recunoscute de statul român, cu durata minimă a studiilor de 3 ani.
(6)Poartă titlul de arhitect și absolvenții, cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cetățeni ai statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățeni ai Confederației Elvețiene, cu diplomă sau alt document similar obținut în cadrul unor programe sociale ori ca urmare a absolvirii unor cursuri superioare fără frecvență în domeniul arhitecturii și care au dobândit nivelul minim necesar de cunoștințe, deși nu au fost respectate condițiile referitoare la durata minimă a studiilor prevăzute de Directivă. Aceste persoane trebuie să aibă o experiență profesională de minimum 7 ani sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură ori alt drept echivalent sau a unei firme de arhitectură și să promoveze un examen standard de absolvire de nivel universitar, echivalent cu examenul final pentru obținerea diplomei sau a altui document similar.
(1)Ordinul Arhitecților din România este autoritatea competentă pentru recunoașterea titlurilor oficiale de calificare pentru profesia de arhitect, titluri prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2010, cu modificările ulterioare.
(2)Recunoașterea titlurilor oficiale de calificare permite accesul în România la aceeași profesie cu cea pentru care persoana solicitantă este calificată în statul membru de origine sau de proveniență, precum și exercitarea activităților profesionale pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români deținători ai titlurilor oficiale de calificare în profesia de arhitect, eliberate de autoritățile române competente.
Membrii Ordinului au în această calitate următoarele drepturi:
a)să participe la toate activitățile organizate de Ordin;
b)să aleagă și să fie aleși în forurile de conducere și comisiile Ordinului;
c)să fie informați asupra activității desfășurate de Ordin;
d)să consulte materialele documentare aflate la Ordin și să beneficieze de programe de perfecționare a pregătirii profesionale organizate de Ordin împreună cu filiala din care fac parte;
e)să formuleze amendamente și/sau propuneri la toate documentele supuse aprobării/adoptării de către Conferința națională, conform procedurii stabilite în prezentul regulament;
f)să beneficieze de sprijinul Ordinului împreună cu filiala în administrarea dovezilor necesare și argumentelor legale pentru apărarea dreptului de autor, în condițiile legii;
g)să utilizeze alături de nume și calitatea de membru al Ordinului;
h)să aibă acces nelimitat la concursurile de arhitectură organizate/coorganizate de Ordin;
i)să beneficieze în situații deosebite de sprijin moral și social, după caz;
j)să beneficieze de consiliere și sprijin din partea organizației;
k)să beneficieze de orice alte drepturi conferite de lege, de prezentul regulament și de Conferința națională a Ordinului.
Membrii Ordinului au în această calitate următoarele obligații:
a)să își exercite dreptul de semnătură și să declare corect și în timp util modalitatea de exercitare a acestuia pentru întocmirea anuală a Tabloului național al arhitecților;
b)să respecte hotărârile și deciziile forurilor de conducere ale Ordinului și filialelor, emise potrivit competențelor și atribuțiilor acestora;
c)să participe la lucrările Conferinței naționale atunci când au fost desemnați prin vot de conferința teritorială;
d)să nu desfășoare și să nu angajeze activități politice în cadrul și pe seama Ordinului;
e)să participe la programele de formare profesională organizate de Ordin împreună cu filiala sau cu un grup de filiale;
f)să participe și să contribuie la activitatea desfășurată în cadrul grupului/grupurilor de lucru pentru care a optat;
g)să contribuie la realizarea acțiunilor și manifestărilor inițiate de Ordin.
(1)Ordinul poate acorda distincții și institui titlul de „membru de onoare“ unor arhitecți, unor personalități recunoscute profesional sau care au contribuit substanțial la promovarea arhitecturii în România. Titlul de onoare poate fi acordat și personalităților din alte domenii a căror activitate este relevantă pentru creația de arhitectură.
(2)Distincțiile și condițiile de acordare a titlului de „membru de onoare“ se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul național.
(1)Activitatea Ordinului se finanțează din taxe de înscriere, cotizații anuale ale membrilor, taxa de reluare a dreptului de semnătură, precum și din fonduri rezultate din manifestări culturale, științifice, economice și drepturi editoriale specifice pe care le desfășoară, precum și din donații, legate, sponsorizări, sume provenite din timbrul arhitecturii sau alte surse, în condițiile legii.
(2)Sumele provenite din timbrul arhitecturii vor fi utilizate pentru destinațiile prevăzute la art. 2 alin. (3).
Valoarea cotizațiilor anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului, cea a taxei de reluare a dreptului de semnătură și cea a taxei de înscriere se stabilesc prin hotărâre a Conferinței naționale.
(1)Plata cotizației anuale se face o singură dată pe an, până cel târziu la 30 aprilie. După 6 luni de neplată a cotizației fără justificare, dreptul de semnătură se suspendă, prin decizie a președintelui filialei, până la achitarea integrală a acesteia. Membrii cu drept de semnătură care achită cotizația anuală până la data de 25 februarie beneficiază de reducerea cotizației, potrivit hotărârii Conferinței naționale.
(2)În cazuri excepționale, Colegiul director al Ordinului poate aproba eșalonarea sau scutirea de la plata cotizației anuale, la cererea membrului interesat și în baza documentelor justificative care dovedesc imposibilitatea plății acesteia.
(3)Membrii cărora li s-a suspendat dreptul de semnătură pentru neplata cotizației, la reluarea dreptului de semnătură, vor achita integral plata restantă și o taxă de reluare a dreptului de semnătură.
(4)Cotizațiile și taxele prevăzute în prezentul regulament se colectează prin filialele teritoriale. Modalitatea în care se face plata, direct sau prin virament bancar, va fi decisă de fiecare filială în parte.
(5)Filialele teritoriale vor efectua viramentul cotei către Ordin până la data de 10 martie a anului în curs, pentru cotizațiile încasate până la 25 februarie, respectiv 10 mai a anului în curs, pentru cotizațiile încasate până la 30 aprilie, și pe parcursul anului calendaristic, în funcție de încasări. Cota de virament din cotizații și taxe este stabilită de Conferința națională.
(1)Tabloul național al arhitecților se întocmește pentru centralizarea evidenței arhitecților, arhitecților de interior și conductorilor arhitecți cu drept de semnătură din întreaga țară, precum și a arhitecților cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene cărora li s-a recunoscut dreptul de semnătură permanent pe teritoriul României.
(2)Tabloul național al arhitecților se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(1)Tabloul național al arhitecților va avea două părți:A. partea I - Membri cu drept de semnătură, cu următoarele secțiuni:
a)secțiunea 1: Arhitecți cu drept de semnătură;
b)secțiunea a 2-a: Conductori arhitecți cu drept de semnătură;
c)secțiunea a 3-a: Urbaniștii diplomați cărora li s-a acordat drept de semnătură de conductor arhitect;
d)secțiunea a 4-a: Arhitecți de interior cu drept de semnătură.B. partea a II-a - Arhitecți/Arhitecți de interior/Conductori arhitecți cu drept de semnătură suspendat, menționându-se motivele.
(2)Tabloul național al arhitecților va evidenția, în ordine alfabetică:
a)numele și prenumele;
b)numărul de înregistrare în acesta;
c)filiala;
d)modalitatea de exercitare a dreptului de semnătură;
e)sediul profesional, precum și, opțional, datele de contact ale membrului.
(3)Tabloul național al arhitecților se ține și în format electronic și se postează pe site-ul Ordinului, fiind disponibil online.
(1)Pe lângă toate filialele Ordinului se înființează tablourile teritoriale ale arhitecților, cu evidența tuturor membrilor acestora.
(2)Înscrierea arhitecților, a arhitecților de interior și a conductorilor arhitecți în tabloul teritorial al arhitecților se face la filialele teritoriale ale Ordinului în raza cărora arhitecții își au domiciliul.
(3)Pentru întocmirea Tabloului național al arhitecților al anului în curs, filialele teritoriale au obligația să comunice Ordinului tablourile teritoriale până la data de 20 ianuarie.
(4)Tablourile teritoriale ale arhitecților se verifică și se actualizează lunar, prin grija secretarilor executivi ai filialelor, și se comunică Ordinului.
(5)Președintele filialei dispune transmiterea către Ordin a formei finale a tabloului teritorial al arhitecților.
(6)Înregistrarea arhitecților, a arhitecților de interior și a conductorilor arhitecți cu drept de semnătură în Tabloul național al arhitecților permite exercitarea profesiei în întreaga țară.
(1)În aplicarea legii, consiliul de conducere teritorial va dispune radierea din tablou a arhitecților care nu mai îndeplinesc condițiile de înscriere cerute de lege sau în caz de deces. Această măsură nu este o sancțiune, ci reprezintă o operațiune administrativă.
(2)Consiliul teritorial poate dispune radierea din tablou la cererea arhitectului care înțelege să renunțe, în scris, la exercițiul profesiei sau în situația prevăzută la art. 42 din Lege.
(3)Radierea din tabloul unei filiale se va dispune ca urmare a transferului arhitectului într-o altă filială; în acest caz, arhitectul va fi înscris în tabloul filialei unde se transferă și se vor opera modificările corespunzătoare în Tabloul național al arhitecților.
(4)Decizia privind radierea va fi semnată de președintele filialei și își produce efectele de la data comunicării.
(5)Numerele radiate vor fi specificate ca atare în partea finală a tablourilor teritoriale ale arhitecților.
(1)Legitimația de membru constituie dovada înscrierii într-o filială a Ordinului și în Tabloul național al arhitecților.
(2)Modelul legitimației de membru și acordarea acesteia se stabilesc de Consiliul național al Ordinului.
(1)Parafa profesională se eliberează arhitecților/arhitecților de interior/conductorilor arhitecți cu drept de semnătură de către filiala teritorială, la solicitarea acestora, în termen de 20 de zile de la înscrierea lor în secțiunea corespunzătoare din Tabloul național al arhitecților.
(2)Parafa este proprietatea Ordinului și nu poate fi duplicată, fiind eliberată de Ordin prin filiala teritorială din care face parte arhitectul/arhitectul de interior/conductorul arhitect cu drept de semnătură, în exemplar unic.
(3)Parafa nu se înstrăinează, nu se împrumută altor membri sau altor colaboratori și nu se folosește în alt scop decât pentru exercitarea dreptului de semnătură.
(4)Nerespectarea prevederilor prezentului articol atrage răspunderea disciplinară a membrilor Ordinului.
(5)În cazul pierderii parafei individuale, arhitectul/arhitectul de interior/conductorul arhitect va declara acest eveniment întrun ziar cu acoperire națională. Într-o astfel de situație, filiala va solicita radierea numărului de înregistrare din Tabloul național al arhitecților, iar Ordinul va atribui un alt număr arhitectului/arhitectului de interior/conductorului arhitect. Numerele radiate vor fi ținute într-o evidență separată atât de filiale, cât și de Ordin.
(6)Pierderea dreptului de semnătură, ca urmare a suspendării acestuia sau la cerere, pentru neplata cotizației sau ca sancțiune disciplinară, ori radierea din tablou atrage în mod automat obligația arhitectului/arhitectului de interior/conductorului arhitect de a preda parafa, în termen de 10 zile, la filiala din care face parte.
(1)Arhitecții dobândesc drept de semnătură acordat de către Ordinul Arhitecților din România, în condițiile legii, dacă au exercițiul deplin al drepturilor civile, dacă îndeplinesc condițiile de onorabilitate și de stagiu sau, după caz, de experiență profesională practică, potrivit condițiilor prevăzute de lege, de prezentul regulament, de prevederile Directivei și de Normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură.
(2)Dobândirea dreptului de semnătură de către arhitecți atrage obligatoriu înscrierea acestora în Tabloul național al arhitecților, în condițiile legii.
(1)Persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege poate solicita înscrierea în Ordin și înregistrarea în Tabloul național al arhitecților printr-o cerere adresată președintelui filialei teritoriale în a cărei rază domiciliază.
(2)Cererea se depune, în dublu exemplar, la sediul filialei teritoriale și va cuprinde:
a)numele, prenumele și domiciliul solicitantului;
b)locul și data nașterii;
c)elementele actului de identitate: seria și numărul actului, codul numeric personal, data eliberării și organul emitent;
d)indicarea diplomei care atestă calitatea de licențiat în arhitectură: numărul, data eliberării și emitentul;
e)indicarea sediului profesional unde solicitantul își exercită sau dorește să își exercite profesia;
f)modalitatea în care solicitantul dorește să își exercite profesia;
g)mențiunea înscrierii anterioare în Ordin și înregistrarea în Tabloul național al arhitecților, după caz.
(3)Cererea va fi însoțită în mod obligatoriu de următoarele acte, care dovedesc împrejurările sus-menționate, depuse de solicitant într-un singur exemplar:
a)copie legalizată a diplomei de studii sau adeverință emisă de instituția de învățământ prin care se dovedește că solicitantul a promovat examenul de diplomă;
b)certificatul de acordare a dreptului de semnătură pentru cei care solicită înscrierea în Tabloul național al arhitecților la secțiunea „Arhitecți cu drept de semnătură“;
c)copie a actului de identitate al solicitantului sau copie a pașaportului, după caz;
d)copie a actelor de stare civilă ale acestuia, în cazul schimbării numelui;
e)copie a certificatului de naștere;
f)certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;
g)în condițiile unei înscrieri anterioare în Ordin, un înscris, eliberat de filiala teritorială, din care să rezulte că solicitantul a mai fost înscris în profesie, precum și cauzele retragerii sau încetării calității de membru al Ordinului;
h)curriculum vitae;
i)două fotografii, pentru legitimația de membru al Ordinului;
j)copie a dovezii achitării taxei de înscriere;
k)dovada recunoașterii titlului oficial de calificare în profesia de arhitect al cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, al cetățenilor statelor membre ale Spațiului Economic European și al cetățenilor Confederației Elvețiene, al cetățenilor români care au dobândit titlul academic de arhitect în unul dintre aceste state, precum și dovada echivalării titlului oficial de arhitect, în baza unei diplome obținute eliberate de o instituție de învățământ superior de arhitectură dintr-un stat terț.
(4)Arhitectul care își schimbă domiciliul are obligația de a solicita transferul la filiala teritorială în raza căreia domiciliază, printr-o cerere adresată în scris președintelui filialei respective, în termen de maximum 30 de zile de la schimbarea domiciliului.
Secţiunea a 2-a Recunoașterea profesională a titlurilor oficiale de calificare eliberate de instituțiile de învățământ superior de arhitectură din statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană
(1)În scopul exercitării profesiei de arhitect pe teritoriul României, Ordinul recunoaște titlurile oficiale de calificare care îndeplinesc condițiile minime de formare prevăzute de Directivă, eliberate de autoritățile competente din statele membre, acordând acestor titluri oficiale de calificare același efect juridic ca și titlurilor oficiale de calificare eliberate de autoritățile române competente, titluri oficiale de calificare prevăzute în anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2010, cu modificările ulterioare.
(2)Ordinul recunoaște titlurile de calificare ca arhitect, prevăzute în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2010, cu modificările ulterioare, eliberate de statele membre, care atestă o formare care a început cel târziu în decursul anului academic de referință prevăzut în respectiva anexă, chiar dacă nu îndeplinesc cerințele minime prevăzute de Directivă, dândule același efect pe teritoriul României ca și titlurilor de calificare de arhitect eliberate de autoritățile competente din România în ceea ce privește accesul la activitățile profesionale de arhitect și exercitarea acestora.
(3)În situația în care titlurile oficiale de calificare în profesia de arhitect eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat aparținând Spațiului Economic European sau de Confederația Elvețiană cetățenilor acestora nu îndeplinesc cerințele prevăzute în prezentul regulament pentru a fi recunoscute, Ordinul va examina cunoștințele de specialitate și competențele atestate de aceste titluri oficiale de calificare și alte documente similare, precum și experiența solicitantului, comparativ cu cerințele de calificare și cunoștințele prevăzute de legea română.
(4)Dacă în urma examinării comparative se constată că abilitățile și cunoștințele atestate de aceste titluri oficiale de calificare corespund numai parțial cerințelor de calificare și cunoștințelor prevăzute de legea română, Ordinul poate solicita persoanei interesate să dovedească că îndeplinește toate aceste cerințe prin susținerea măsurilor compensatorii, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare.
(5)Documentele necesare și procedura recunoașterii titlurilor oficiale de calificare în profesia de arhitect sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 932/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, cu modificările ulterioare.
(6)Condițiile în care posesorii unor titluri oficiale de calificare în profesia de arhitect, care sunt cetățeni ai altor state în afara celor menționate la art. 5 din Lege, denumite în continuare state terțe, pot să își exercite profesia în România, să dobândească drept de semnătură și să solicite înscrierea în Tabloul național al arhitecților vor fi stabilite, în condiții de reciprocitate, prin convenții încheiate de statul român cu statele de origine ale acestora, cu respectarea cel puțin a condițiilor minime de formare în profesia de arhitect prevăzute de Directivă.
(1)Proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obținerea autorizației de construire/desființare vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnătură, arhitect de interior cu drept de semnătură sau de un conductor arhitect cu drept de semnătură, potrivit competențelor legale.
(2)Dreptul de semnătură se exercită pe toate documentele/documentațiile tehnice de arhitectură elaborate, constând în piese scrise și desenate, în toate fazele de proiectare prevăzute de lege, după cum urmează: studii de fezabilitate, documentații pentru obținerea avizelor de specialitate solicitate prin certificatul de urbanism, documentații tehnice pentru autorizarea construirii/desființării, proiecte tehnice, detalii de execuție, teme de proiectare pentru subproiectanții de specialitate, dispoziții de șantier, procese-verbale de recepție la terminarea lucrărilor, procese-verbale de recepție finală, altele de această natură.
(3)Arhitecții cetățeni ai unui stat membru de origine sau de proveniență, care au dreptul de a exercita profesia de arhitect cu drept de semnătură ori cu un alt drept echivalent în unul dintre aceste state și care nu solicită stabilirea în România, ci doar dreptul de a presta temporar sau ocazional servicii în domeniul arhitecturii pe teritoriul României, beneficiază de drept de semnătură și parafă fără să fie înscriși în Tabloul național al arhitecților și sunt înregistrați automat în Ordin pe durata prestării serviciilor respective.
(4)Arhitecții care își desfășoară activitatea în România trebuie să respecte normele de conduită cu caracter profesional, legislativ și administrativ care sunt direct legate de profesia de arhitect, precum definiția profesiei, utilizarea titlurilor și abaterile profesionale grave care au o legătură directă și specifică cu protecția și siguranța consumatorilor, precum și dispozițiile disciplinare aplicabile arhitecților în România.
(1)Arhitectul dobândește drept de semnătură, acordat de Ordin, dacă îndeplinește condițiile de onorabilitate și stagiu profesional.
(2)Cetățenii unui stat membru de origine sau de proveniență care solicită stabilirea în România și nu dețin drept de semnătură sau un alt drept echivalent, dar îndeplinesc condițiile minime de formare referitoare la deținerea titlului de arhitect prevăzute de Directivă vor dobândi, la cerere, drept de semnătură în aceleași condiții ca și cetățenii români, potrivit legii.
(3)Conductorii arhitecți, absolvenți cu diplomă până în anul 2004 inclusiv, pot primi drept de semnătură limitat la categoriile de lucrări pentru care Legea recunoaște acest drept.
(4)Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii responsabilități profesionale față de client și autorități cu privire la calitatea și funcționalitatea soluțiilor propuse, integrarea în ambianța înconjurătoare, a posibilităților tehnice de realizare, cu respectarea legislației în domeniu.
(5)Dreptul de semnătură se exercită olograf, cu menționarea în clar a numelui, prenumelui și a numărului de înregistrare în Tabloul național al arhitecților, pe toate documentațiile elaborate în cadrul tuturor fazelor de proiectare și autorizare, inclusiv pe durata execuției și la recepția lucrărilor. Copiile tuturor pieselor scrise și desenate, componente ale proiectelor, trebuie semnate și parafate în original. Lucrările colective trebuie să poarte semnătura tuturor arhitecților care au contribuit la elaborarea lor.
(6)Exercitarea dreptului de semnătură implică independență în luarea deciziilor cu caracter profesional.
(7)Conductorii arhitecți cu drept de semnătură cu o vechime de cel puțin 3 ani în exercitarea acestui drept, care prin completarea studiilor dobândesc diploma de arhitect, vor primi, la cerere, drept de semnătură de arhitect, fără efectuarea unei perioade de stagiu.
Exercitarea dreptului de semnătură, potrivit legii, este incompatibilă cu următoarele situații:
a)arhitectul cu drept de semnătură îndeplinește pentru același proiect funcția de verificator, expert sau consilier ales ori numit în cadrul administrației publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare;
b)arhitectul este funcționar public.
Arhitectul, arhitectul de interior și conductorul arhitect cu drept de semnătură au următoarele drepturi:
a)să fie înscriși în Tabloul național al arhitecților;
b)să elaboreze și să semneze proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obținerea autorizației de construire;
c)să verifice în timpul execuției lucrării conformitatea acesteia cu autorizația emisă, chiar dacă asistența tehnică nu lea fost încredințată;
d)să beneficieze, pentru serviciile prestate în relațiile contractuale ce se stabilesc cu clientul, de un onorariu just, negociat în mod liber cu acesta, potrivit art. 20 lit. c) din Lege;
e)să introducă în contractul încheiat cu clientul clauze privind protecția dreptului de autor.
Arhitectul, arhitectul de interior și conductorul arhitect cu drept de semnătură au următoarele obligații:
a)să cunoască și să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect;
b)să se conformeze și să respecte Codul deontologic al profesiei de arhitect și prezentul regulament;
c)să facă cunoscută clientului obligația de a obține și de a respecta avizele, acordurile și autorizațiile necesare, prevăzute de lege;
d)să se preocupe de perfecționarea calificării profesionale;
e)să își asume, prin exercitarea dreptului de semnătură, întreaga responsabilitate profesională față de client și autorități, manifestând conștiinciozitate și probitate profesională;
f)să servească interesele clientului în acord cu interesul public și cu exigențele profesionale, acțiunile și măsurile care ar putea aduce prejudicii materiale sau morale clientului fiind interzise;
g)să anunțe în scris filiala teritorială din care fac parte despre orice modificare privind modalitatea de exercitare a dreptului de semnătură, imediat ce aceasta a avut loc, anexând și o copie după actele doveditoare;
h)să predea filialei din care fac parte parafa individuală și certificatul care atestă dreptul de semnătură, în cazul suspendării dreptului de semnătură, indiferent de motivele suspendării. Pe toată perioada de suspendare, nu pot face uz de calitatea de arhitect, arhitect de interior sau conductor arhitect cu drept de semnătură;
i)să solicite documentele prevăzute de Directivă, dacă doresc să exercite profesia de arhitect pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European și în Confederația Elvețiană, precum și în state terțe;
j)să înregistreze proiectele de arhitectură elaborate, în vederea emiterii autorizației de construire/desființare sau organizare de șantier, potrivit sistemului prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. e).
(1)Dreptul de semnătură se suspendă:
a)temporar, la cererea persoanei înscrise;
b)după 6 luni, în caz de neplată, fără justificare, a cotizațiilor anuale către Ordin, până la achitarea lor integrală, prin decizie a președintelui filialei;
c)pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă;
d)cu titlu de sancțiune disciplinară, pe toată durata sancțiunii.
(2)Dreptul de semnătură încetează:
a)prin renunțarea în scris la exercițiul dreptului de semnătură;
b)dacă arhitectul, arhitectul de interior sau conductorul arhitect a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de lege în legătură directă cu exercitarea dreptului de semnătură ori dacă i s-a aplicat pedeapsa complementară a interdicției exercitării profesiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
(3)Suspendarea și încetarea dreptului de semnătură conduc la modificări în tablourile teritoriale și în Tabloul național al arhitecților.
(4)Încetarea dreptului de semnătură atrage pierderea calității de membru al Ordinului și radierea din Tabloul național al arhitecților.
(1)Ordinul și filialele sale teritoriale sunt operatori de baze de date referitoare la membri.
(2)Filialele vor înregistra, vor actualiza periodic și vor stoca datele referitoare la membri într-o evidență distinctă de datele din Tabloul național al arhitecților.
(3)Baza de date gestionată de fiecare filială teritorială referitoare la membri sau, după caz, o parte a acesteia va fi transmisă Ordinului, în termen de 30 de zile de la actualizare.
(4)Baza de date are două secțiuni:
a)generală, care cuprinde toate datele despre membri, date înregistrate la înscrierea în Ordin și completate pe parcurs, aspectele financiare legate de taxa de înscriere și plata cotizațiilor, precum și registrul sancțiunilor disciplinare aplicate membrilor filialelor, registru instituit și gestionat de către acestea;
b)publică, care cuprinde datele din Tabloul național al arhitecților, precum și alte date stabilite prin regulamentul privind constituirea și gestionarea bazei de date, aprobat de Consiliul național.
(5)Informațiile din secțiunea publică a bazei de date pot fi postate și pe site-ul Ordinului, potrivit regulamentului privind constituirea și gestionarea bazei de date.
(6)Se interzice transmiterea către terți a bazelor de date sau a unor părți ale acestora, precum și a datelor cu caracter personal ale membrilor Ordinului, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
(7)Se interzice publicarea pe site a datelor cu caracter personal ale membrilor, cu excepția datelor prevăzute la alin. (4) lit. b).
(8)Persoanele care operează bazele de date vor semna un angajament de confidențialitate, în condițiile legii.
(1)În vederea protejării dreptului de autor, membrii Ordinului pot solicita înscrierea într-un registru, deschis la nivelul fiecărei filiale teritoriale, a proiectelor de arhitectură, inclusiv a planșelor, machetelor și lucrărilor grafice ce formează proiectele de arhitectură elaborate, primind astfel dată certă.
(2)Procedura privind înscrierea proiectelor și a celorlalte documente prevăzute la alin. (1) se aprobă de către Colegiul director al Ordinului, prin hotărâre.
(1)În vederea dobândirii dreptului de semnătură, arhitectul, conform prevederilor Directivei, își desfășoară activitatea profesională ca stagiar, pe o perioadă de minimum 2 ani, la un birou de arhitectură sau la o societate comercială de proiectare de arhitectură.
(2)Stagiul este obligatoriu și efectiv și se va desfășura în baza unui contract individual de muncă, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură, cu practică profesională în domeniu de minimum 5 ani.
(3)Prin excepție de la alin. (2), stagiul arhitecților de interior se poate desfășura și sub îndrumarea unui arhitect de interior cu drept de semnătură, cu practică profesională în domeniu de minimum 5 ani.
(4)Ordinul actualizează periodic Registrul arhitecților stagiari, care cuprinde arhitecții, arhitecții de interior și conductorii arhitecți stagiari. În timpul stagiului, arhitectul va fi înscris în Registrul arhitecților stagiari instituit la nivelul Ordinului și filialelor, iar pe toate înscrisurile profesionale denumirea purtată de acesta va fi cea de arhitect stagiar/arhitect de interior stagiar/conductor arhitect stagiar.
(5)Consiliul de conducere teritorial al fiecărei filiale are obligația de a organiza și de a supraveghea îndrumarea arhitecților stagiari, prin intermediul responsabilului de stagiu desemnat din Colegiul director teritorial.
(1)Durata stagiului de 2 ani efectivi se calculează începând cu data încheierii contractului de muncă cu normă întreagă și/sau a contractelor de muncă care, cumulate, însumează o normă întreagă.
(2)Stagiul prevăzut la alin. (1) poate fi redus la un an în cazul arhitecților care au dobândit experiență de minimum 2 ani consecutivi în cadrul serviciilor de specialitate ale administrației publice centrale sau locale, precum și în cazul absolvenților de arhitectură cu diplomă de doctor în domeniu, în condițiile legii.
(1)Stagiul se consideră suspendat și perioada respectivă nu este inclusă în calculul celor 2 ani efectivi în condițiile în care încetează sau se suspendă raporturile de muncă, potrivit legii, ori nu se depun la termenul stabilit rapoartele de stagiu.
(2)Arhitecții stagiari au obligația de a anunța conducerea filialei din care fac parte despre încetarea sau suspendarea raporturilor de muncă, în termen de cel mult 15 zile.
(3)Suspendarea stagiului se evidențiază în Registrul arhitecților stagiari.
(4)Stagiul poate fi reluat când motivele suspendării încetează, caz în care perioada efectuată anterior este inclusă în perioada stagiului.
(1)Cererea de înscriere în Ordin se depune la filiala teritorială în a cărei rază solicitantul își are domiciliul, conform art. 63.
(2)Cererea va fi însoțită de actele necesare înscrierii, contractul de muncă al stagiarului încheiat potrivit prevederilor legale în materie, angajamentul arhitectului cu drept de semnătură sub îndrumarea căruia acesta efectuează stagiul, certificatul prevăzut la art. 33 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2010, cu modificările ulterioare, și, după caz, diploma de doctor în domeniu.
(1)Arhitectul care garantează îndrumarea profesională a stagiarului trebuie să aibă competența profesională cerută de lege și de prevederile prezentului regulament.
(2)Arhitectul care a fost sancționat disciplinar nu poate îndeplini funcția de îndrumător de stagiu, după cum urmează:
a)pe o perioadă de 3 ani de la aplicarea sancțiunii cu avertisment sau vot de blam;
b)pe o perioadă de 5 ani de la executarea sancțiunii de suspendare a dreptului de semnătură;
c)pe o perioadă de 7 ani de la executarea sancțiunii de suspendare a calității de membru al Ordinului.
(3)Arhitectul îndrumător sancționat disciplinar pierde această calitate odată cu aplicarea sancțiunii, caz în care convenția de stagiu încetează cu aceeași dată, iar arhitectul stagiar urmează să încheie o convenție de stagiu cu un alt arhitect, în condițiile legii.
(4)Arhitectul îndrumător se angajează față de consiliul filialei teritoriale cu privire la asigurarea unei bune și complete pregătiri profesionale și a unui venit echitabil pentru stagiar, corespunzător muncii depuse, și este obligat să îl informeze pe președintele filialei, în scris, asupra oricărei cauze de încetare a îndrumării.
(5)Dacă, din orice motive, pe perioada stagiului, arhitectul care asigură efectiv îndrumarea profesională nu își mai poate îndeplini obligațiile specifice, acesta va trebui să depună un raport motivat asupra situației intervenite, adresat președintelui filialei, solicitând preluarea obligațiilor de către un alt arhitect.
(6)În cazul în care se constată că arhitectul îndrumător, cu rea-credință, nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin angajamentul asumat potrivit prezentului regulament și/sau prin contractul încheiat în acest sens cu stagiarul, consiliul filialei teritoriale va declanșa împotriva sa procedura disciplinară, potrivit legii și prezentului regulament.
(1)Stagiarii pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri și proiecte proprii, întocmite pentru concursuri, expoziții sau alte manifestări specializate, în măsura în care rezultatul acestora nu presupune eliberarea unei autorizații de construire.
(2)Stagiarii vor colabora la întocmirea proiectelor de arhitectură, dacă un arhitect cu drept de semnătură își asumă întreaga responsabilitate a proiectului în vederea emiterii autorizației de construire/desființare, în condițiile legii.
(3)Pentru o bună și completă pregătire profesională, stagiarii vor participa efectiv la toate fazele de proiectare, inclusiv la cea de urmărire de șantier.
(4)În perioada efectuării stagiului, stagiarii pot beneficia, la cerere, de o detașare în cadrul filialei în care efectuează stagiatura în condițiile prezentului regulament, cu acordul celor două filiale implicate, respectiv cea de domiciliu și cea în care se află locul de muncă.
(1)Stagiarii sunt obligați să respecte toate dispozițiile legale referitoare la profesia de arhitect, precum și Normele metodologice privind efectuarea stagiului pentru dobândirea dreptului de semnătură.
(2)Stagiarii au obligația de a anunța, în scris, filiala din care fac parte despre suspendarea stagiului, indicând în mod obligatoriu motivele suspendării.
(1)Conferințele de stagiu anuale se constituie ca o formă de îndrumare profesională a arhitecților stagiari, în vederea acordării dreptului de semnătură.
(2)Ordinul, împreună cu filialele sale teritoriale, are obligația de a organiza anual o conferință de stagiu, la care stagiarii au obligația să participe.
(3)Conferințele de stagiu cuprind expuneri asupra tematicii stabilite conform art. 33 alin. (1) lit. r), cu prezentarea unor aplicații practice.
La împlinirea efectivă a duratei stagiului, potrivit art. 74, stagiarul care solicită drept de semnătură poate să se prezinte la sesiunea de acordare a dreptului de semnătură, organizată trimestrial de Ordin, respectând Normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură.
(1)Dreptul de semnătură se acordă arhitecților care îndeplinesc condițiile de onorabilitate și de stagiu sau, după caz, de experiență profesională practică, în condițiile legii, ale Directivei și ale Normelor metodologice de acordare a dreptului de semnătură aprobate de către Consiliul național.
(2)Evaluarea cunoștințelor, aptitudinilor și a experienței profesionale relevante dobândite în timpul stagiului se face de către o comisie formată din arhitecți cu drept de semnătură, numită de Consiliul național, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) lit. o).
(3)Sesiunile de acordare a dreptului de semnătură vor fi organizate de către Colegiul director.
(4)În vederea dobândirii dreptului de semnătură, stagiarul va întocmi un dosar care va cuprinde documentele prevăzute de Normele metodologice de acordare a dreptului de semnătură, precum și certificatul privind dobândirea experienței profesionale practice, prevăzut la art. 11 alin. (5) din Lege și, după caz, diploma de doctor în domeniu.
(1)Pentru exercitarea profesiei, arhitecții cu drept de semnătură pot constitui, la alegere, potrivit legii, birouri individuale, birouri asociate, societăți civile profesionale, societăți comerciale de proiectare sau își pot desfășura activitatea în temeiul unor contracte de muncă, potrivit legii.
(2)Arhitectul este liber să opteze și să își schimbe în orice moment opțiunea pentru una dintre formele și modalitățile de exercitare a profesiei prevăzute de Lege.
(3)Indiferent de forma de exercitare a profesiei precizată la alin. (1), arhitecții cu drept de semnătură pot dobândi calitatea de proiectant general.
(4)Indiferent de forma de exercitare a profesiei, potrivit prevederilor Legii, arhitecții cu drept de semnătură pot angaja salariați.
(5)Societățile, constituite conform legii, cu obiect principal de activitate proiectarea de arhitectură, care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnătură și care desfășoară și activități de proiectare în arhitectură, au obligația ca, pentru întocmirea proiectelor de arhitectură supuse autorizării, să încheie contracte cu birouri sau societăți comerciale de proiectare, pentru a beneficia de serviciile unui arhitect cu drept de semnătură.
(6)Arhitecții, titulari ai birourilor individuale sau asociate ori asociați într-o societate civilă de arhitectură, își pot începe activitatea doar după declararea formei de exercitare a profesiei la filiala teritorială din care fac parte și înregistrarea acestora la administrația financiară din localitatea/sectorul municipiului București unde își desfășoară activitatea.
(7)Arhitectul este obligat să anunțe, în scris, filiala teritorială din care face parte despre orice modificare în forma de exercitare a profesiei, imediat ce aceasta a avut loc, anexând și o copie după actele doveditoare.
(8)Obligația de a comunica de îndată filialei teritoriale, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât arhitectului, cât și titularului biroului individual sau coordonatorului birourilor asociate și societăților civile profesionale de arhitectură.
(9)În cazul în care arhitectul nu și-a declarat forma în cadrul căreia își exercită dreptul de semnătură, acesta nu va fi înregistrat în Tabloul național al arhitecților.
(1)Birourile individuale de arhitectură, constituite potrivit legii, se declară la Ordin. Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual și client.
(2)În birourile individuale de arhitectură își exercită profesia un arhitect cu drept de semnătură, în calitate de titular. În cadrul biroului individual își pot desfășura activitatea și alți arhitecți, cu sau fără drept de semnătură, precum și stagiari, care pot avea calitatea de salariați.
(1)Birourile individuale de arhitectură se înființează prin actul de voință/decizia arhitectului titular.
(2)Birourile individuale de arhitectură se înregistrează la filiala teritorială a Ordinului din care face parte arhitectul, prin depunerea următoarelor documente:
a)cererea-tip de înregistrare a biroului individual de arhitectură, semnată și parafată, întocmită în două exemplare, dintre care unul, purtând numărul de înregistrare a cererii, se păstrează în evidența filialei Ordinului, iar celălalt se returnează solicitantului, acesta neținând loc de dovadă de înregistrare a biroului individual de arhitectură;
b)dovada spațiului;
c)modelul siglei și ștampilei biroului individual de arhitectură la scara 3/1 și 1/1;
d)actul de înființare a biroului individual, în 3 exemplare, din care două, purtând dovada de înregistrare a biroului individual de arhitectură la filiala Ordinului, se vor returna solicitantului în termen de cel mult 7 zile.
(3)În termen de 7 zile de la înregistrarea cererii, președintele filialei teritoriale va elibera o dovadă de înregistrare a biroului individual de arhitectură.
(1)În cazul desființării biroului individual de arhitectură, titularul acestuia are obligația finalizării tuturor contractelor angajate.
(2)Pentru renunțarea la exercițiul profesiei se formulează o cerere în scris cu cel puțin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activității.
(3)Biroul individual de arhitectură se desființează de drept în următoarele situații:
a)încetarea dreptului de semnătură al titularului;
b)decesul titularului.
(1)Birourile individuale de arhitectură, constituite potrivit legii, se pot asocia prin contract, în scopul exercitării în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile arhitecților asociați, cu excepția interdicției de a angaja clienți cu interese contrare.
(2)Convenția de asociere se încheie, în formă scrisă, între arhitecții titulari ai birourilor individuale de arhitectură.
(3)Convenția de asociere se declară și se depune la filiala teritorială unde sunt înregistrate birourile individuale, nu mai târziu de 7 zile calendaristice de la semnarea ei.
(4)Un asociat nu poate accepta o lucrare sau un client dacă unul dintre asociații săi se opune în mod justificat.
(1)Asocierea birourilor individuale de arhitectură se declară la filiala teritorială a Ordinului unde se află sediul profesional, prin depunerea următoarelor documente:
a)cererea-tip de înregistrare a birourilor asociate de arhitectură, semnată și parafată de către toți asociații, întocmită în două exemplare, din care unul, purtând numărul de înregistrare a cererii, se păstrează în evidența filialei Ordinului, iar celălalt se returnează solicitantului, acesta neținând loc de dovadă de înregistrare a biroului individual de arhitectură;
b)dovada spațiului;
c)modelul siglei și ștampilei birourilor asociate de arhitectură la scara 3/1 și 1/1;
d)exemplarele contractului de asociere, din care unul se va păstra la filială, iar celelalte, purtând dovada de înregistrare a birourilor asociate de arhitectură la filiala Ordinului, se vor returna solicitantului în termen de cel mult 7 zile.
(2)În termen de 7 zile de la înregistrarea cererii, președintele filialei teritoriale va elibera o dovadă de înregistrare a birourilor asociate de arhitectură.
(1)Condițiile desființării asocierii se vor stabili prin contractul de asociere, iar renunțarea la asociere se anunță în scris în termen de 7 zile la filiala unde este înregistrată cererea inițială de înființare, precum și la filialele din care fac parte asociații, în condițiile înscrierii acestora în mai multe tablouri teritoriale.
(2)Prin desființarea asocierii birourilor de arhitectură, dacă titularii birourilor nu hotărăsc altfel, birourile individuale își desfășoară activitatea în continuare în mod independent.
(1)Societățile civile profesionale de arhitectură se constituie, în condițiile legii, de către 2 sau mai mulți arhitecți cu drept de semnătură, prin contract de societate înregistrat la filiala teritorială a Ordinului.
(2)Raporturile contractuale se nasc între client și societatea civilă profesională de arhitectură, indiferent care dintre arhitecții asociați sau salariați îndeplinește serviciul profesional.
(3)În cadrul societăților civile profesionale de arhitectură, patrimoniul este comun și aparține asociaților în cote-părți stabilite prin contractul de societate.
(4)Contractul de societate civilă profesională de arhitectură și statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă între arhitecții asociați, cu respectarea contractului-cadru stabilit de Consiliul național al Ordinului.
(1)Societățile civile profesionale de arhitectură se declară la filiala teritorială a Ordinului în a cărei rază se află sediul profesional, prin depunerea următoarelor documente:
a)cererea-tip de înregistrare a societății civile profesionale de arhitectură, întocmită în două exemplare, din care unul, purtând numărul de înregistrare a cererii, se păstrează în evidența filialei, iar celălalt se returnează solicitantului, acesta neținând loc de dovadă de înregistrare a societății civile profesionale de arhitectură;
b)dovada spațiului;
c)modelul siglei și ștampilei societății civile profesionale de arhitectură la scara 3/1 și 1/1;
d)exemplarele contractului de societate și o copie a statutului, din care unul se va păstra la filială, iar celelalte, purtând dovada de înregistrare a societății civile profesionale de arhitectură, se vor returna solicitantului în termen de cel mult 7 zile.
(2)În termen de 7 zile de la înregistrarea cererii, președintele filialei teritoriale va elibera o dovadă de înregistrare a societății civile profesionale de arhitectură.
Condițiile desființării societăților civile profesionale de arhitectură se vor stabili prin contractul de societate și statut, iar renunțarea la asociere se anunță în scris în termen de 7 zile la filiala unde este înregistrată cererea inițială de înființare, precum și la filialele din care fac parte asociații, în condițiile înscrierii acestora în mai multe tablouri teritoriale.
În cazul în care arhitectul nu și-a declarat la filială forma în cadrul căreia își exercită dreptul de semnătură, acesta nu poate fi înregistrat în Tabloul național al arhitecților.
Procedura de înregistrare a formelor de exercitare a profesiei de arhitect: birou individual, birouri asociate, societăți civile
(1)Cererile de înregistrare a formelor de exercitare a profesiei pot fi respinse numai în cazul în care documentele depuse nu cuprind toate mențiunile prevăzute în prezentul regulament sau conțin dispoziții contrare legii.
(2)În evidența filialei se vor arhiva toate documentele depuse de titulari, precum și dovada de înregistrare emisă, întrun dosar de evidență care se deschide pentru fiecare birou individual, asociere de birouri sau societate civilă profesională.
(1)Membrii Ordinului răspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului regulament, ale Codului deontologic al profesiei de arhitect, ale hotărârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum și pentru orice abateri săvârșite în legătură cu profesia ori în afara acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului.
(2)Protecția onoarei și prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei și a deciziilor obligatorii ale forurilor de conducere ale profesiei sunt încredințate organelor profesiei constituite potrivit dispozițiilor Legii.
(3)Răspunderea disciplinară a arhitectului nu exclude răspunderea contravenționala, civilă, penală sau administrativă a acestuia.
(4)În cazul în care instanțele judecătorești pronunță hotărâri definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de semnătură pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei sau aplică pedeapsa complementară a interdicției de exercitare a profesiei, o copie a dispozitivului hotărârii va fi comunicată filialei Ordinului.
(5)În condițiile neînceperii procedurii de judecare de către comisiile de disciplină a abaterilor săvârșite de membrii Ordinului, aplicarea sancțiunilor se prescrie în termen de 2 ani de la săvârșirea acestora.
Sancțiunile disciplinare sunt:
a)avertismentul;
b)votul de blam;
c)suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a dreptului de semnătură;
d)suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a calității de membru al Ordinului.
(1)Abaterile disciplinare, fără a fi o enumerare limitativă, pentru care se aplică sancțiunile disciplinare stabilite de art. 39 alin. (2) lit. c) și d) din Lege, sunt:
a)împrumutarea sau înstrăinarea parafei altor persoane, indiferent de calitatea acestora, cu scopul de a o aplica pe proiectele supuse autorizării;
b)nepredarea în termenul legal a parafei profesionale în cazul în care s-a dispus prin sancțiune definitivă suspendarea dreptului de semnătură sau arhitectul/arhitectul de interior/conductorul arhitect cu drept de semnătură a solicitat la cerere suspendarea, în condițiile prezentului regulament și ale altor prevederi legale în materie;
c)realizarea de duplicate ale parafei;
d)nedeclararea pierderii parafei la filiala teritorială din care face parte membrul și într-un ziar de circulație națională;
e)păstrarea parafei în alt loc decât sediul profesional, în condițiile în care deținătorul nu o are asupra sa;
f)practicarea semnăturii de complezență, așa cum este definită de Codul deontologic al profesiei de arhitect;
g)neînregistrarea proiectelor de arhitectură elaborate în vederea emiterii autorizației de construire/desființare sau organizare de șantier.
(2)Pentru abaterile disciplinare pentru care se aplică sancțiunile disciplinare stabilite de art. 39 alin. (2) lit. c) și d) din Lege, membrul sancționat are obligația de a preda parafa și legitimația de membru, în caz contrar aplicându-se încă o dată sancțiunea respectivă.
(1)Instanțele disciplinare organizate la nivelul Ordinului sunt:
a)comisia teritorială de disciplină, organizată la nivelul fiecărei filiale;
b)Comisia națională de disciplină, organizată la nivelul Ordinului.
(2)Oricare dintre membrii comisiilor de disciplină decade de drept din această funcție dacă:
a)s-a aplicat împotriva sa o sancțiune disciplinară;
b)instanța judecătorească pronunță o hotărâre definitivă de condamnare a membrului comisiei de disciplină pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei de arhitect sau aplică sancțiunea complementară a interdicției de exercitare a acestei profesii.
(1)În fiecare filială teritorială se organizează și funcționează o comisie teritorială de disciplină, independentă de forurile de conducere ale filialei teritoriale. Comisiile teritoriale de disciplină vor fi compuse din:a) 7 membri, dintre care 5 titulari și 2 supleanți, pentru filialele teritoriale care au până la 250 de membri;b) 9 membri, dintre care 7 titulari și 2 supleanți, pentru filialele teritoriale care au între 251 și 1.000 de membri;c) 13 membri, dintre care 9 titulari și 4 supleanți, pentru filialele care au peste 1.000 de membri.
(2)Cel puțin două treimi din numărul membrilor comisiilor teritoriale de disciplină vor fi arhitecți cu drept de semnătură.
(3)Membrii comisiilor teritoriale de disciplină sunt aleși de conferința teritorială a filialei, pe o perioadă de 4 ani, dar nu mai mult de două mandate consecutive.
(1)Comisia teritorială de disciplină se organizează și își desfășoară activitatea în conformitate cu dispozițiile Legii, ale prezentului regulament și ale Codului deontologic al profesiei de arhitect.
(2)Membrii comisiei teritoriale de disciplină se aleg de conferința teritorială dintre arhitecții cu o vechime de minimum 10 ani în profesie.
(3)Comisia teritorială de disciplină se întrunește:
a)pentru prima dată, în termen de 15 zile de la alegere, pentru desemnarea președintelui;
b)în ședințe de lucru, la convocarea președintelui.
(4)Un angajat al filialei desemnat de colegiul director teritorial îndeplinește funcția de secretar al comisiei teritoriale de disciplină.
(1)Comisia teritorială de disciplină judecă, în fond, abaterile disciplinare săvârșite de arhitecții, arhitecții de interior și conductorii arhitecți înscriși în filială, cu excepția membrilor forurilor de conducere și a celor ai comisiilor alese.
(2)Comisia teritorială de disciplină dispune împotriva membrilor săi sancțiunile prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. a) și b) din Lege.
(3)Pentru sancțiunile prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. c) și d) din Lege, comisia teritorială de disciplină propune sancțiunea și înaintează dosarul Comisiei naționale de disciplină.
Președintele comisiei teritoriale de disciplină are următoarele atribuții:
a)coordonează activitatea comisiei teritoriale de disciplină;
b)alcătuiește completurile de judecată;
c)programează ședințele comisiei teritoriale de disciplină;
d)asigură buna organizare a evidențelor comisiei teritoriale de disciplină;
e)organizează activitățile cu caracter administrativ ale comisiei teritoriale de disciplină.
(1)Completul de judecată al comisiei teritoriale de disciplină este alcătuit din 3 membri.
(2)Președintele comisiei teritoriale de disciplină va desemna pentru fiecare cauză un complet de judecată, precum și președintele acestuia.
(3)În cadrul completurilor de judecată care soluționează cauze în care este implicat un arhitect nu pot fi desemnați membri ai completului conductori arhitecți sau arhitecți de interior din cadrul comisiei de disciplină.
(4)Prezența membrilor completului, precum și respectarea orei de începere a ședinței sunt obligatorii.
(5)Din completurile de judecată nu pot face parte soțul sau rudele ori afinii până la gradul al treilea inclusiv ai arhitectului trimis în judecată, precum și ai celui care a declanșat prin sesizare procedura disciplinară.
Comisia teritorială de disciplină și completurile de judecată își desfășoară activitatea independent de forurile de conducere ale filialei.
Președintele completului de judecată are următoarele atribuții:
a)se asigură că dosarul cauzei este cunoscut tuturor membrilor completului;
b)face prezența membrilor completului de judecată și apelul părților la începutul fiecărei ședințe;
c)conduce dezbaterile, dă cuvântul părților, precum și celorlalți membri ai completului de judecată și asigură disciplina ședinței.
(1)În cazul în care un membru al comisiei teritoriale de disciplină are 3 absențe consecutive nemotivate de la ședințele comisiei ori nu își îndeplinește atribuțiile care îi revin potrivit calității sale, poate decădea din funcție.
(2)La propunerea președintelui comisiei teritoriale de disciplină, consiliul de conducere teritorial constată decăderea din funcție a unui membru al comisiei. Constatarea decăderii din funcție se face pe baza unui raport de cercetare prealabilă, întocmit de o comisie formată din 3 membri ai consiliului de conducere teritorial, desemnați de către acesta prin hotărâre.
Locurile rămase vacante se completează cu arhitecți care au candidat la alegerile pentru comisia teritorială de disciplină în cadrul conferinței teritoriale, în ordinea numărului de voturi obținute, dar nu mai puțin de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate.
(1)Hotărârile în cauzele disciplinare se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor completului.
(2)Hotărârile se adoptă potrivit procedurii prevăzute în prezentul regulament și se completează cu prevederile codului de procedură privind activitatea jurisdicțională a comisiilor de disciplină ale filialelor teritoriale și cea a Ordinului, aprobat de către Consiliul național, precum și cu prevederile Codului de procedură civilă.
(3)Rezoluțiile se adoptă în probleme de organizare, discutate de plenul comisiei teritoriale de disciplină, în cadrul ședințelor cu caracter administrativ.
(4)Rezoluțiile se adoptă cu votul majorității simple a membrilor comisiei teritoriale de disciplină.
(1)Toate dosarele cauzelor aflate pe rolul comisiei teritoriale de disciplină, precum și documentele cu caracter administrativ ale comisiei se vor arhiva prin grija secretarului comisiei, cu sprijinul secretariatului filialei.
(2)Comisia teritorială de disciplină ține, prin grija secretarului său, următoarele registre:
a)registrul de procese-verbale și rezoluții ale ședințelor administrative din plenul comisiei teritoriale de disciplină;
b)registrul general al cauzelor disciplinare, în care se înregistrează fiecare cauză și se specifică fiecare sancțiune disciplinară dispusă.
(1)Împotriva hotărârii comisiei teritoriale de disciplină prin care s-a dispus una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. a) și b) din Lege se poate formula contestație la Comisia națională de disciplină în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.
(2)În cazul în care nu se formulează contestație în termenul prevăzut la alin. (1), hotărârea comisiei teritoriale de disciplină rămâne definitivă.
Aplicarea hotărârilor disciplinare prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. a) și b) din Lege, rămase definitive, se face de către colegiul director al filialei teritoriale.
(1)Comisia națională de disciplină se organizează și își desfășoară activitatea în conformitate cu dispozițiile Legii și ale prezentului regulament.
(2)Comisia națională de disciplină funcționează independent de forurile de conducere ale Ordinului.
(3)Comisia națională de disciplină se întrunește:
a)pentru prima dată în termen de 15 zile de la alegerea ei și desemnează din rândul membrilor săi, prin vot secret, președintele;
b)în ședințe de lucru, la convocarea președintelui.
(4)Un angajat al Ordinului cu studii superioare juridice, desemnat de Colegiul director, îndeplinește funcția de secretar al Comisiei naționale de disciplină, calitate în care păstrează, ține evidențele și efectuează lucrările necesare în vederea desfășurării activității Comisiei naționale de disciplină, sub îndrumarea președintelui.
(1)Comisia națională de disciplină este alcătuită din 5 arhitecți titulari și 10 supleanți, cu minimum 10 ani vechime în profesie, dintre care în mod obligatoriu două treimi sunt arhitecți cu drept de semnătură.
(2)Comisia națională de disciplină judecă, în complet de 3 membri, abaterile pentru care comisiile teritoriale de disciplină au propus, potrivit art. 39 alin. (4) din Lege, aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute de art. 39 alin. (2) lit. c) și d) din Lege.
(3)Comisia națională de disciplină judecă în fond și soluționează contestațiile.
(4)În fond, în complet de 3 membri, Comisia națională de disciplină judecă abaterile disciplinare săvârșite de membrii forurilor de conducere ale filialelor și ale Ordinului, precum și abaterile disciplinare săvârșite de membrii comisiilor alese ale filialelor și ale Ordinului.
(5)Pentru soluționarea contestațiilor, Comisia națională de disciplină judecă:
a)în complet de 3 membri, contestațiile împotriva hotărârilor comisiilor teritoriale de disciplină prin care s-a dispus una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. a) și b) din Lege;
b)în complet de 5 membri, contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate în fond de Comisia națională de disciplină.
(6)Comisia națională de disciplină și completele de judecată își desfășoară activitatea independent de forurile de conducere ale Ordinului.
Președintele Comisiei naționale de disciplină are următoarele atribuții:
a)coordonează activitatea Comisiei naționale de disciplină;
b)alcătuiește completurile de judecată;
c)programează ședințele Comisiei naționale de disciplină;
d)asigură buna organizare a evidențelor Comisiei naționale de disciplină;
e)organizează activitățile cu caracter administrativ ale Comisiei naționale de disciplină.
(1)Completul de judecată al Comisiei naționale de disciplină este alcătuit și judecă potrivit prevederilor art. 113 alin. (2)-(5).
(2)Prezența membrilor completului, precum și respectarea orei de începere a ședinței sunt obligatorii.
(3)Absența poate fi motivată în situații excepționale. Într-o asemenea ipoteză, președintele va desemna de urgență un înlocuitor dintre ceilalți membri ai Comisiei naționale de disciplină.
(4)Președintele Comisiei naționale de disciplină va desemna pentru fiecare ședință un președinte de ședință, astfel încât să asigure participarea tuturor membrilor la activitatea acesteia.
(5)În cadrul completurilor de judecată care soluționează cauze în care este implicat un arhitect nu pot fi desemnați membri ai completului conductori arhitecți sau arhitecți de interior din cadrul Comisiei naționale de disciplină.
(6)Din completurile de judecată nu pot face parte soțul sau rudele ori afinii până la gradul al treilea inclusiv ai arhitectului trimis în judecată, precum și ai celui care a declanșat prin sesizare procedura disciplinară.
(7)Din completul de judecată desemnat pentru soluționarea contestației nu pot face parte membri ai Comisiei naționale de disciplină care au judecat cauza în fond.
Președintele de ședință are următoarele atribuții:
a)se asigură că dosarul cauzei este cunoscut tuturor membrilor completului;
b)face prezența membrilor completului de judecată și apelul părților la începutul fiecărei ședințe;
c)conduce dezbaterile, dă cuvântul părților, precum și celorlalți membri ai completului de judecată și asigură disciplina ședinței.
(1)În cazul în care un membru al Comisiei naționale de disciplină are 3 absențe consecutive nemotivate de la ședințele comisiei ori nu își îndeplinește atribuțiile care îi revin potrivit calității sale, poate decădea din funcție.
(2)La propunerea președintelui Comisiei naționale de disciplină, Consiliul național constată decăderea din funcție a unui membru al comisiei. Constatarea decăderii din funcție se face pe baza unui raport de cercetare prealabilă, întocmit de o comisie formată din 3 membri ai Consiliului național desemnați de către acesta prin hotărâre.
Locurile rămase vacante se completează cu arhitecți care au candidat la alegerile pentru Comisia națională de disciplină în cadrul Conferinței naționale, în ordinea numărului de voturi obținute, dar nu mai puțin de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate.
(1)Hotărârile se adoptă potrivit codului de procedură privind activitatea jurisdicțională a comisiilor de disciplină ale filialelor teritoriale și cea a Ordinului, aprobat de către Consiliul național, procedură care se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
(2)Comisia națională de disciplină dezbate problemele de organizare în cadrul ședințelor cu caracter administrativ și adoptă rezoluții cu votul majorității simple.
(1)Toate dosarele cauzelor aflate pe rolul Comisiei naționale de disciplină, precum și documentele cu caracter administrativ ale comisiei se vor arhiva prin grija secretarului comisiei, cu sprijinul secretariatului Ordinului.
(2)Comisia națională de disciplină ține, prin grija secretarului acestei comisii, următoarele registre:
a)registrul de procese-verbale și rezoluții ale ședințelor în plen;
b)registrul general al cauzelor disciplinare, în care se înregistrează fiecare cauză și se specifică fiecare sancțiune disciplinară dispusă.
(1)Hotărârea Comisiei naționale de disciplină prin care s-a dispus o sancțiune disciplinară prevăzută la art. 39 alin. (2) din Lege poate fi atacată la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia.
(2)În cazul în care hotărârea Comisiei naționale de disciplină nu a fost atacată la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, potrivit prevederilor alin. (1), aceasta rămâne definitivă.
Aplicarea hotărârilor disciplinare prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. c) și d) din Lege, rămase definitive, se face de Consiliul național al Ordinului, în baza hotărârii Comisiei naționale de disciplină.
(1)Sesizarea împotriva unui membru se adresează comisiei teritoriale de disciplină a filialei din care face parte membrul. În cazul membrilor care fac parte din forurile de conducere ale Ordinului sau filialelor, sesizarea se face la Comisia națională de disciplină.
(2)Forurile de conducere ale filialelor și Ordinului se pot autosesiza în legătură cu abaterile disciplinare ale membrilor, situație în care vor formula sesizare la comisia de disciplină competentă și vor anexa documentele aferente în susținerea acesteia.
(3)Sesizarea, în două exemplare, trebuie să cuprindă:
a)numele, prenumele și adresa persoanei, respectiv denumirea forului de conducere care face sesizarea;
b)numele, prenumele și filiala din care face parte arhitectul/arhitectul de interior/conductorul arhitect împotriva căruia se formulează sesizarea;
c)descrierea situației de fapt și de drept;
d)probele pe care se întemeiază sesizarea, anexate în copie;
e)semnătura.
(4)În cazul în care sesizarea se face de către un for de conducere, se anexează o copie a procesului-verbal al ședinței în care s-a luat hotărârea de a sesiza comisia de disciplină.
(1)Președintele comisiei de disciplină va examina dacă sesizarea primită îndeplinește condițiile prevăzute la art. 123. În caz afirmativ, acesta va fixa completul de judecată și termenul primei ședințe.
(2)Dacă sesizarea nu îndeplinește condițiile, aceasta va fi returnată celui care a depus-o, cu solicitarea de a fi refăcută potrivit prezentului regulament.
(1)Membrul împotriva căruia s-a făcut sesizarea este citat în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, trimisă la sediul profesional al acestuia sau la domiciliu cu 30 de zile înaintea datei fixate pentru ședința de judecată. Sesizarea și înscrisurile aflate la dosar, în copie, se anexează la citație.
(2)Autorul sesizării este citat în același mod și la aceeași dată.
(3)Refuzul de a da curs citației nu împiedică desfășurarea judecării.
(4)Neîndeplinirea procedurii de citare duce la anularea hotărârii.
(5)Părțile pot să ia cunoștință de dosar în orice stare a pricinii.
(1)Ședința completului de judecată nu este publică.
(2)La primul termen, cu procedura completă, părțile pot formula cereri pentru lipsă de apărare.
(3)Lipsa părților legal citate nu împiedică judecata. Instanța disciplinară se va pronunța pe baza probelor aflate la dosarul cauzei.
(4)Președintele completului de judecată conduce dezbaterile. Acesta va lua declarații părților și, dacă este cazul, martorilor.
(5)La finalul dezbaterilor, președintele va da cuvântul autorului sesizării și apoi membrului împotriva căruia s-a formulat sesizarea.
(6)Procesul-verbal al fiecărei ședințe de judecată disciplinară va fi întocmit de secretarul comisiei de disciplină și va fi semnat de către toți membrii completului.
(1)Dreptul la apărare este garantat.
(2)Părțile trebuie să se înfățișeze personal în fața comisiei de disciplină și pot fi asistate de un arhitect cu drept de semnătură.
(3)Membrii comisiei de disciplină nu pot fi apărători.
(4)Dacă membrul procedural citat împotriva căruia s-a formulat sesizare nu se prezintă, completul de judecată apreciază suveran dacă se poate trece la dezbateri.
Completul de judecată poate judeca numai în prezența tuturor membrilor.
(1)În cazul în care comisia de disciplină consultă un jurist independent asupra problemelor de drept în discuție, acesta va răspunde în scris și nu va participa la dezbaterile comisiei de disciplină.
(2)Rezultatul deliberărilor asupra soluției se consemnează în scris și se semnează de toți membrii comisiei de disciplină care au participat la judecată.
(3)Comisia de disciplină poate pronunța una dintre următoarele soluții:
a)admiterea sesizării;
b)respingerea sesizării;
c)admiterea contestației formulate împotriva hotărârilor pronunțate în fond de comisiile teritoriale de disciplină sau de Comisia națională de disciplină;
d)respingerea contestației formulate împotriva hotărârilor pronunțate în fond de comisiile teritoriale de disciplină sau de Comisia națională de disciplină.
(4)Hotărârile se adoptă cu votul majorității simple a membrilor completului.
(1)După pronunțarea hotărârii, aceasta trebuie să fie redactată în termen de 15 zile lucrătoare.
(2)Hotărârea trebuie să cuprindă:
a)numele și prenumele președintelui de ședință, ale membrilor completului și secretarului completului;
b)numele, prenumele sau denumirea părților;
c)susținerile părților;
d)reținerea situației de fapt;
e)motivarea soluției în fapt și în drept;
f)soluția pronunțată în cauză;
g)calea de atac;
h)data pronunțării;
i)semnăturile membrilor completului de judecată și cea a secretarului.
(3)Hotărârile se redactează de un membru al completului de judecată desemnat de președintele de ședință, ajutat de secretarul comisiei.
(4)Când nu există unanimitate, membrul completului de judecată aflat în minoritate este obligat să își motiveze în scris opinia separată, care se va atașa la hotărâre.
(5)Prevederile privind deliberarea și redactarea hotărârilor se aplică și completurilor de judecată ale comisiilor teritoriale de disciplină.
(6)În cazul în care comisia teritorială de disciplină propune una dintre sancțiunile prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. c) și d) din Lege, completul comisiei teritoriale de disciplină formulează propunerea de sancționare, motivată în fapt și în drept, și înaintează dosarul cauzei Comisiei naționale de disciplină în termen de 15 zile de la data redactării propunerii.
(1)Fiecare hotărâre de sancționare disciplinară este comunicată, în termen de 15 zile de la redactare, părților, președintelui filialei teritoriale și președintelui Ordinului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(2)Propunerea de sancționare prevăzută la art. 130 alin. (6) va fi comunicată numai părților.
Hotărârea disciplinară rămasă definitivă are față de părți și de forurile organizației autoritate de lucru judecat.
(1)Hotărârile disciplinare rămase definitive se aplică de către colegiul director teritorial sau, după caz, de Consiliul național al Ordinului, fiind executorii de la data comunicării hotărârilor de aplicare.
(2)În cazul hotărârilor de aplicare a sancțiunilor prevăzute la art. 39 alin. (2) lit. c) și d) din Lege, Consiliul național va stabili, în hotărârea de aplicare, data la care sancțiunea încetează.
Dispozițiile privitoare la procedura de judecare a abaterilor prevăzute în acest capitol se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
(1)Prezentul regulament se completează cu prevederile Legii și ale Hotărârii Guvernului nr. 932/2010 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, cu modificările ulterioare.
(2)Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3)La data intrării în vigoare a prezentului regulament, Regulamentul de organizare și funcționare a Ordinului Arhitecților din România, aprobat de Conferința națională extraordinară a Ordinului Arhitecților din România din 26-27 noiembrie 2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2012, se abrogă.
(4)Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Președintele Ordinului Arhitecților din România,
Șerban Dragoș Ion Țigănaș
București, 30 iunie 2018.
Nr. 1.403/1.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
