Decret nr. 295 din 3 aprilie 1968

Notă *) Acest decret a devenit Legea nr. 24/1968.

EXPUNERE DE MOTIVE

În condiţiile perioadei de desăvîrşire a construcţiei socialiste şi de dezvoltare continua a democraţiei noastre, Comitetul Central al Partidului Comunist Roman a stabilit măsuri menite sa ducă la perfecţionarea activităţii aparatului securităţii statului şi îmbunătăţirea structurii sale organizatorice.

Pentru aducerea la îndeplinire a hotărîrilor Comitetului Central al Partidului Comunist Roman s-a propus înfiinţarea Consiliului Securităţii Statului ca organ central al administraţiei de stat, avînd sarcina infaptuirii politicii partidului şi statului în domeniul apărării securităţii statului.

Înfiinţarea Consiliului Securităţii Statului ca organ central al administraţiei de stat va avea drept rezultat întărirea răspunderii acestui consiliu faţă de conducerea partidului şi guvernului.

Decretul alăturat prevede că principala atribuţie a Consiliului Securităţii Statului aceea de a apara securitatea statului, în scopul prevenirii, descoperirii şi lichidării oricăror acţiuni duşmănoase îndreptate împotriva orinduirii sociale şi de stat, contribuind prin aceasta la asigurarea muncii paşnice de construcţie socialistă a poporului român.

Consiliul Securităţii Statului are, de asemenea, ca atribuţii luarea de măsuri pentru apărarea secretului de stat, verificarea, potrivit legii, în cadrul organizaţiilor socialiste, a modului de aplicare a acestor măsuri, contribuind la educarea cetăţenilor în spiritul vigilentei.

Pornind de la prevederile constituţionale referitoare la inviolabilitatea domiciliului, decretul de faţa stabileşte cu precizie cazurile şi condiţiile în care organele Consiliului Securităţii Statului au dreptul să între în locuinta unor persoane fizice, pentru îndeplinirea atribuţiilor legale. Astfel, aceste organe pot intră în locuinta unor persoane fizice, la solicitarea sau cu consimţămîntul acestora, fără încuviinţare sau autorizaţie numai în caz de infracţiuni flagrante, iar, în toate celelalte cazuri, numai cu autorizaţia procurorului, data în condiţiile prevăzute de lege.

De asemenea, decretul reglementează condiţiile în care aceste organe pot intră în incinta organizaţiilor socialiste, pentru îndeplinirea atribuţiilor lor de serviciu.

Aceste prevederi sînt menite sa întărească exercitarea de către organele de stat a îndatoririlor ce le revin în apărarea intereselor statului şi a intereselor legitime ale tuturor cetăţenilor, în conformitate cu legile în vigoare, în spiritul intaririi legalităţii socialiste.

Consiliul Securităţii Statului îşi desfăşoară întreaga activitate sub conducerea şi îndrumarea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Consiliului de Miniştri.

Conducerea organelor de securitate se va exercita de către Consiliul Securităţii Statului, ca organ deliberativ compus din 11 pînă la 15 persoane, care îşi desfăşoară întreaga activitate potrivit principiului muncii şi conducerii colective.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

Capitolul IDispoziţii generale

Articolul 1

Se înfiinţează Consiliul Securităţii Statului, organ central al administraţiei de stat, care are sarcina de a infaptui politica partidului şi statului în domeniul apărării securităţii statului.

Consiliul Securităţii Statului are misiunea de a preveni, descoperi şi lichidă uneltirile şi acţiunile duşmănoase îndreptate împotriva orinduirii sociale şi de stat, contribuind prin aceasta la asigurarea muncii paşnice de construcţie socialistă a poporului român.

Articolul 2

Consiliul Securităţii Statului îşi desfăşoară activitatea pe baza legilor în vigoare, sub conducerea şi îndrumarea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Consiliului de Miniştri.

Consiliul Securităţii Statului răspunde faţă de conducerea partidului şi statului pentru întreaga activitate pe care o desfăşoară organele securităţii statului.

Articolul 3

În îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, Consiliul Securităţii Statului colaborează cu ministerele, celelalte organe ale administraţiei de stat şi se sprijină pe concursul larg al cetăţenilor şi al colectivelor de oameni ai muncii.

Consiliul Securităţii Statului şi organele sale teritoriale cooperează cu Ministerul Afacerilor Interne şi cu organele teritoriale ale acestuia pentru realizarea unor sarcini privind securitatea statului.

Capitolul IIAtribuţii

Articolul 4

Consiliul Securităţii Statului are următoarele atribuţii:

a)organizează şi desfăşoară activitatea de apărare a securităţii statului în scopul prevenirii, descoperirii şi lichidării:

–acţiunilor de sabotaj, diversiune, subminare a economiei naţionale şi a altor infracţiuni contra securităţii statului;

–acţiunilor întreprinse de serviciile de spionaj străine şi agenturile acestora împotriva statului român, cît şi de culegere a informaţiilor ce constituie secrete de stat sau nu sînt destinate publicităţii, din domeniul politic, militar, economic şi tehnico-ştiinţific;

b)organizează şi desfăşoară activitatea, de informaţii şi contrainformatii militare, în scopul prevenirii, descoperirii şi lichidării acţiunilor serviciilor de spionaj străine îndreptate împotriva capacităţii de apărare a tarii, şi a forţelor armate ale Republicii Socialiste România;

c)organizează activitatea de informaţii pentru cunoaşterea acţiunilor îndreptate împotriva statului român;

d)organizează şi desfăşoară activitatea de contrainformatii radio pe teritoriul Republicii Socialiste România;

e)ia măsuri pentru apărarea secretului de stat, verifica potrivit legii, în cadrul organizaţiilor socialiste, modul de aplicare a dispoziţiilor legale privind apărarea secretului de stat, contribuie la educarea cetăţenilor în spiritul vigilentei;

f)organizează şi indrumeaza, potrivit legii, activitatea de ancheta penală pe care o desfăşoară ofiţerii securităţii statului; organizează locurile de arest pentru infractorii care au comis fapte ce intră în competenţa de urmărire penală a organelor securităţii statului, împotriva cărora s-a luat măsura reţinerii sau arestării preventive;

g)asigura securitatea personală a conducătorilor de partid şi de stat;

h)asigura, la nevoie, participarea trupelor de securitate la menţinerea ordinii publice; asigura cu trupe de securitate paza obiectivelor speciale, stabilite prin dispoziţii legale;

i)organizează, conduce şi indrumeaza pregătirea militară, profesională de specialitate şi politica a militarilor din aparatul Consiliului Securităţii Statului, activi şi de rezerva;

j)realizează încadrarea organelor de securitate, a unităţilor militare de trupe şi a instituţiilor de învăţămînt subordonate, cu personal militar activ şi de rezerva, angajează personal civil;

k)asigura, pe baza planului de stat, dotarea cu materiale şi mijloace tehnice necesare şi stabileşte normele de dotare şi consum pentru armament, munitie şi tehnica de lupta, precum şi pentru materialele şi mijloacele tehnice specifice activităţii Consiliului Securităţii Statului;

l)planifica şi coordonează activitatea de asigurare materială şi financiară a organelor şi unităţilor din subordinea sa;

m)exercita orice alte atribuţii date prin lege.

Articolul 5

În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii, organele Consiliului Securităţii Statului au următoarele drepturi şi obligaţii:

a)sa acorde sprijin persoanelor cu funcţii ce implica exerciţiul autorităţii de stat, dacă acestea intimpina rezistenta fizica în executarea sarcinilor de serviciu;

b)sa legitimeze şi sa stabilească identitatea persoanelor care au încălcat dispoziţiile legale sau sînt suspecte de activitate contra securităţii statului. Măsura legitimării se ia de ofiţeri şi subofiteri, care prezintă legitimatia de serviciu;

c)să între, pentru îndeplinirea atribuţiilor legale, în incinta organizaţiilor socialiste.

Efectuarea de perchezitii sau alte acte de urmărire penală se pot face cu consimţămîntul conducerii organizaţiei socialiste sau cu autorizaţie legală.

În caz de infracţiuni flagrante, consimţămîntul sau autorizaţia nu sînt necesare;

d)în îndeplinirea atribuţiilor legale, să între în locuinta unor persoane fizice:

–la solicitarea sau cu consimţămîntul acestora;

–fără încuviinţarea sau autorizaţia legală, în caz de infracţiuni flagrante;

–în toate celelalte cazuri, numai cu autorizaţia procurorului, în condiţiile prevăzute de lege.

Articolul 6

Ofiţerii şi subofiterii din aparatul Consiliului Securităţii Statului sînt obligaţi sa intervină, chiar în afară orelor de program şi a atribuţiilor lor de serviciu, cînd iau cunoştinţa de existenta unor acţiuni îndreptate împotriva securităţii statului.

Articolul 7

În îndeplinirea atribuţiilor sale, preşedintele Consiliului Securităţii Statului emite, pe baza şi în vederea executării legii, regulamente, instrucţiuni, ordine, precum şi alte acte prevăzute de lege.

Capitolul IIIOrganizare şi funcţionare

Articolul 8

Consiliul Securităţii Statului este format din 11 pînă la 15 persoane, în componenta căruia intra preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi membrii.

Componenta Consiliului Securităţii Statului se aproba de Comitetul Central al Partidului Comunist Roman şi de Consiliul de Miniştri.

Preşedintele Consiliului Securităţii Statului este membru al guvernului. Prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii au rang de prim-adjunct şi, respectiv, adjuncţi ai ministrului.

Articolul 9

Consiliul Securităţii Statului lucrează ca organ deliberativ şi îşi desfăşoară întreaga activitate potrivit principiului muncii şi conducerii colective. Consiliul lucrează în prezenta a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi şi ia hotărîri cu jumătate plus unu din numărul total al membrilor ce-l compun.

În cazul cînd preşedintele Consiliului Securităţii Statului nu este de acord cu hotărîrea luată, informează, de îndată, despre aceasta, conducerea partidului şi guvernului.

Preşedintele coordonează şi indrumeaza întreaga activitate a Consiliului Securităţii Statului.

Repartizarea sarcinilor prim-vicepreşedintelui, vicepreşedinţilor şi membrilor se face de Consiliul Securităţii Statului.

Membrii consiliului răspund în faţa Consiliului Securităţii Statului şi a preşedintelui pentru îndeplinirea însărcinărilor ce le sînt date.

Consiliul Securităţii Statului, în întregul său, şi fiecare membru în parte, răspund în faţa Comitetului Central al Partidului Comunist Roman şi a Consiliului de Miniştri pentru întreaga activitate ce o desfăşoară organele securităţii statului.

Articolul 10

Consiliul Securităţii Statului are în subordine inspectorate de securitate judeţene, trupe de securitate şi instituţii de învăţămînt.

Efectivele Consiliului Securităţii Statului, precum şi structura organizatorică a aparatului sau central, se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Articolul 11

Personalul ce încadrează unităţile din subordinea Consiliului Securităţii Statului se compune din militari şi angajaţi civili.

Militarii din unităţile subordonate Consiliului Securităţii Statului au drepturile şi obligaţiile prevăzute de normele legale în vigoare pentru militarii forţelor armate ale Republicii Socialiste România.

Prevederile statutelor corpului ofiţerilor, corpului maiştrilor militari şi corpului subofiţerilor forţelor armate ale Republicii Socialiste România se aplică şi ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor din unităţile subordonate Consiliului Securităţii Statului.

În cadrul unităţilor centrale şi teritoriale din subordinea Consiliului Securităţii Statului se organizează consilii de onoare pentru ofiţeri, maiştri militari şi subofiteri.

Angajaţii civili sînt supuşi dispoziţiilor Codului muncii şi prevederilor legilor speciale.

Capitolul IVDispoziţii finale

Articolul 12

Consiliul Securităţii Statului asigura, potrivit legii, asistenţa medicală, socială, drepturile de pensie şi asigurări sociale ale personalului, precum şi ale familiilor şi urmaşilor acestuia.

Articolul 13

Sarcinile privind securitatea statului, prevăzute de actele normative în vigoare pentru Ministerul Afacerilor Interne, trec asupra Consiliului Securităţii Statului.

Obligaţiile, drepturile şi alte norme cu privire la personal, stabilite prin acte normative referitoare la Ministerul Afacerilor Interne, se aplică în mod corespunzător şi personalului Consiliului Securităţii Statului.

Preşedintele Consiliului de Stat,

NICOLAE CEAUŞESCU

Bucureşti, 3 aprilie 1968.

Nr. 295.