Decizie nr. 74 din 16 aprilie 1997

Curtea Constituţională a fost sesizată, la data de 28 martie 1997, de către un număr de 52 de deputaţi, şi anume: Ovidiu Cameliu Petrescu, Florin Georgescu, Viorel Hrebenciuc, Ovidiu Sincai, Dan Ghibernea, Carmen Hunea, Ioan-Aron Popa, Ioan Mircea Pascu, Mihail Sireteanu, Iulian-Costel Tocu, Daniela Bartos, Dumitru Paslaru, Neculai Grigoras, Neculai Popa, Florian Bercea, Eugen Nicolicea, Adrian Nastase, Dumitru Popescu, Romulus Ion Moucha, Dan Nica, Mitica Balaet, Valeriu Tabara, Mihai Drecin, Lazar Ladariu, Virgil Popa, Miron Tudor Mitrea, Toma Nastase, Ion Dutu, Sever Mesca, Corneliu Ciontu, Constantin Eremia Cotrutz, Nicolae Vasilescu, Anghel Stanciu, Mihai-Ioan Popa, Acsinte Gaspar, Gheorghe Ana, Daniela Popa, Viorel Burlacu, Constantin Babalau, Ioan Gavra, Nicolae Bud, Miron Chichisan, Alexandru Albu, Iosif Boda, Marin Cristea, Gheorghe Vilceanu, Traian Sabau, Marian Ianculescu, Dan Ioan Popescu, Constantin Teculescu, Eugenia Moldoveanu şi Marian Sarbu, cu privire la neconstituţionalitatea procedurii de adoptare în Camera Deputaţilor a Legii pentru completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor străine.

În motivarea obiectiei de neconstituţionalitate se arata următoarele:

–la dezbaterile privind adoptarea Legii pentru completarea Legii nr. 35/1991, nu au participat membrii a trei grupuri parlamentare - Partidul Democraţiei Sociale din România, Partidul România Mare şi Partidul Unităţii Naţionale Române. Aceste grupuri insumeaza 128 de deputaţi;

–din stenograma şedinţei rezultă că nu s-au respectat prevederile art. 64 din Constituţie privind cvorumul legal. Preşedintele de şedinţa a recurs la procedura verificării cvorumului, dar, deşi a renunţat, a anuntat ca verificarea a fost facuta, fără însă ca acest lucru să rezulte din stenograma;

–nu a fost respectata regula imperativa, înscrisă în art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, potrivit căreia "grupurile parlamentare îşi exprima poziţia politica faţă de o propunere legislativă sau un proiect de lege în faza dezbaterilor parlamentare". În opinia autorilor sesizării, lipsa celor trei grupuri parlamentare de la lucrările Camerei ar fi impus amînarea examinării propunerii legislative;

–nu s-a respectat procedura de vot, care impune numărarea tuturor voturilor exprimate, cît şi a abtinerilor de la vot. Dacă aceasta procedura ar fi fost respectata, s-ar fi constatat, pe de o parte, că nu erau întrunite nici cvorumul legal şi nici majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea unei legi organice, iar, pe de altă parte, ca un grup numeros de membri ai majorităţii parlamentare a părăsit sala de şedinţe, raminind la lucrări doar circa 145 de deputaţi.

În temeiul art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat puncte de vedere preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.

În punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, se cere Curţii respingerea obiectiei de neconstituţionalitate, ca vadit neîntemeiată, aratindu-se, în esenta, următoarele:

–potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cvorumul legal (de 172 de deputaţi) se verifica la începutul fiecărei şedinţe parlamentare (art. 127 alin. 3 din regulament) sau, dacă se cere acest lucru de către liderii grupurilor parlamentare (art. 128 alin. 2), pe parcursul acesteia. De asemenea, potrivit art. 113 alin. 6, înainte de votare, preşedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretari. Deputaţii care nu-şi exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenţi în sala de şedinţe, intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului;

–la începutul şedinţei din 18 martie 1997, în lista de prezenta erau înregistraţi 320 de deputaţi, 23 fiind absenţi. Numărul deputaţilor aparţinând celor trei grupuri parlamentare care au părăsit sala este de 127 (iar nu de 128, cît pretind autorii sesizării). În aceste condiţii, după retragerea celor 127 de deputaţi, în sala au rămas cel puţin 193, număr superior cvorumului legal. Verificarea facuta înainte de retragerea grupului P.U.N.R. (16 deputaţi) a dovedit ca oricum în sala de şedinţe ramasesera 189 de parlamentari, astfel încât la adoptarea legii erau încă cel puţin 173 de deputaţi. Asa fiind, prevederile art. 64 din Constituţie nu au fost incalcate;

–cît priveşte nerespectarea art. 74 alin. (1) din Constituţie, trebuie observat ca legea contestată a fost adoptată în unanimitate, asadar, de către toţi cei prezenţi; asa fiind, s-au respectat şi dispoziţiile art. 74 alin. (1) din legea fundamentală. Prevederile regulamentelor nu obliga, în lipsa unei contestaţii, la numărarea voturilor, iar din practica parlamentară s-a desprins regula ca, în asemenea situaţii, să se ţină seama de cvorumul legal constatat pe baza înregistrărilor în lista de prezenta sau cu ocazia verificării cvorumului.

În punctul de vedere al Comisie juridice, de numiri, disciplina, imunităţi şi validari a Senatului se arata ca aceasta nu se poate pronunţa asupra aspectelor referitoare la: absenta de la lucrările Camerei Deputaţilor, în după-amiaza zilei de 18 martie 1997, a grupurilor parlamentare ale P.D.S.R., P.R.M. şi P.U.N.R.; nerespectarea art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, datorată retragerii partidelor de opoziţie de la lucrările Camerei, care şi-au exprimat astfel poziţia politica faţă de o propunere legislativă; neintrunirea cvorumului de vot şi nerespectarea procedurii de vot, deoarece acestea privesc situaţii de fapt, a căror apreciere revine Curţii Constituţionale, prin verificarea stenogramei de la şedinţa.

Comisia apreciază ca interpretarea din sesizare referitoare la prevederile art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, care dispun ca "Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grup parlamentar poate să-şi desemneze un singur reprezentant. Preşedintele Camerei da cuvintul reprezentanţilor grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii. El poate propune Camerei limitarea timpului destinat dezbaterii generale", nu este corecta. Se mai precizează ca părăsirea dezbaterilor de către un grup parlamentar nu poate bloca continuarea acestora decît dacă, ca urmare a retragerii, cvorumul de prezenta nu este îndeplinit. În concluzie, comisia considera ca, la votarea legii ce formează obiectul prezentei sesizări, cvorumul a fost întrunit, astfel încât obiecţia nu este intemeiata.

În punctul de vedere al Guvernului se arata:

–din cuprinsul sesizării rezultă că nu se contesta constituţionalitatea prevederilor art. 91, art. 92 şi art. 113 alin. 6 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, ci modul de aplicare a dispoziţiilor acestor articole. Potrivit art. 144 lit. b) din Constituţie, Curtea Constituţională hotărăşte asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, astfel ca, în cazul de faţa, Curtea nu este competenţa să se pronunţe;

–cu privire la îndeplinirea cvorumului legal pentru adoptarea acestei legi organice nu se poate pronunţa, întrucît din documentaţia pe care a avut-o la dispoziţie nu rezultă cu certitudine numărul voturilor exprimate.

Curtea Constituţională, în temeiul art. 144 lit. a) din Constituţie, precum şi al art. 3 alin. (2) şi al art. 17 din Legea nr. 47/1992, constata ca este competenţa să soluţioneze sesizarea care a fost înaintată cu respectarea dispoziţiilor legale.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,

ţinând seama de obiecţia de neconstituţionalitate formulată, de punctele de vedere comunicate, de raportul întocmit de judecătorul-raportor, de prevederile Legii pentru completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor străine, republicată, în temeiul dispoziţiilor art. 144 lit. a) din Constituţie şi ale art. 17 şi următoarele din Legea nr. 47/1992, retine:

Primul motiv invocat de grupul de deputaţi în susţinerea obiectiei de neconstituţionalitate priveşte faptul ca din stenograma şedinţei rezultă că nu s-au respectat prevederile art. 64 din Constituţie privind cvorumul legal; aceasta, deoarece preşedintele de şedinţa a recurs la procedura verificării cvorumului, dar, deşi a renunţat, a anuntat ca verificarea a fost facuta, fără însă ca acest lucru să rezulte din stenograma.

Cu privire la aceasta sustinere, rezultă, din punctul de vedere comunicat de către preşedintele Camerei Deputaţilor, ca, la începutul şedinţei Camerei, în lista de prezenta erau înregistraţi 320 de deputaţi, 23 de deputaţi fiind absenţi. Din cei prezenţi, numărul de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare care au părăsit lucrările a fost de 127, iar nu de 128 cît se susţine în sesizare. În aceste condiţii, după cum se arata în punctul de vedere al preşedintelui Camerei, după părăsirea sălii de către cei 127 de deputaţi, la lucrări au mai rămas cel puţin 193, număr superior cvorumului.

În cursul şedinţei Camerei, după ce deputaţii P.D.S.R. şi P.R.M. parasisera sala, s-a făcut, la cererea grupului parlamentar P.U.N.R., apelul nominal.

În urma apelului nominal, preşedintele de şedinţa a constatat, astfel cum rezultă din stenograma, ca numărul reprezentind cvorumul era depăşit, fiind prezenţi 189 de deputaţi. Existenta acestui număr de deputaţi, rezultat în urma apelului nominal, este confirmată de preşedintele Camerei în punctul de vedere trimis Curţii Constituţionale.

Înainte de începerea dezbaterilor pentru adoptarea legii de modificare a Legii nr. 35/1991, grupul de 16 deputaţi P.U.N.R. care au fost prezenţi la apelul nominal, a părăsit lucrările. Asa fiind, din numărul de deputaţi prezenţi la apelul nominal (189) au mai rămas în sala 173, ceea ce înseamnă, astfel cum se arata şi în punctul de vedere comunicat de preşedintele Camerei, ca cvorumul legal era întrunit în momentul începerii dezbaterilor la proiectul legii, a carei valabilă adoptare este contestată.

Este adevărat ca, înainte de începerea dezbaterilor, preşedintele şedinţei a anuntat ca se va face o noua verificare a cvorumului; trebuie observat însă ca aceasta verificare nu a fost solicitată în şedinţa Camerei. La intervenţia unor deputaţi, preşedintele şedinţei a renunţat la verificare, anuntind ca cvorumul exista, astfel încât s-a trecut la dezbaterea proiectului de lege menţionat. Rezultă ca, întrucît n-a existat nici o solicitare pentru verificarea cvorumului după apelul nominal, rezultatele acestuia au rămas valabile la finele şedinţei.

Asadar, întrucît toţi deputaţii prezenţi (173) au votat pentru adoptarea legii, condiţia prevăzută la art. 74 alin. (1) din Constituţie a fost îndeplinită. Nici un text din regulament nu impune, într-o asemenea ipoteza, obligaţia numararii voturilor în lipsa unei contestaţii.

Astfel cum arata preşedintele Camerei, din practica parlamentară s-a desprins regula ca, în asemenea situaţii, să se ţină seama de cvorumul legal constatat pe baza înregistrărilor în lista de prezenta sau cu ocazia verificării cvorumului.

Curtea constata, faţă de cele arătate, ca obiecţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata.

Cît priveşte argumentul potrivit căruia nu a fost respectata o regulă imperativa înscrisă în art. 92 al Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, Curtea constata că nu este competenţa să se pronunţe, nefiind vorba despre încălcarea unei prevederi constituţionale, ci de aplicarea unei dispoziţii regulamentare.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 64, art. 74 alin. (1) şi ale art. 144 lit. a) din Constituţie, ale art. 91, art. 92, art. 113 alin. 6 şi ale art. 117 alin. 3 şi 4 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, precum şi ale Legii nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constata ca Legea pentru completarea Legii nr. 35/1991 privind regimul investiţiilor străine, republicată, este constituţională, fiind adoptată de către Camera Deputaţilor cu respectarea prevederilor art. 64 şi ale art. 74 alin. (1) din Constituţie.

Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Deliberarea a avut loc la data de 16 aprilie 1997 şi la ea au participat: Ioan Muraru, preşedinte, Costica Bulai, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Nicolae Popa, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu, Romul Petru Vonica, Victor Dan Zlatescu, judecători.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent,

Gabriela Dragomirescu