Decizie nr. 174 din 6 mai 2003

Nicolae Popa - preşedinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18^1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 409/2001, devenit art. 21 după republicare, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Rovinco" - S.A. Cotesti în Dosarul nr. 592/2002 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare Bucureşti, prin avocat Lucia Capusan, lipsind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât statul, prin funcţia sa legislativă, a intervenit pe piaţa financiară pentru a restabili echilibrul raporturilor juridice dintre creditori şi debitori în scopul apărării interesului naţional. Pe de altă parte, pentru a evita deprecierea creanţei, s-a reglementat posibilitatea consolidării titlurilor în USD tocmai pentru conservarea lor şi nu pentru a se face tranzacţii în dolari. Reprezentantul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare depune la dosar concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondata, sustinand ca dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate, ci dezvolta politica statala în crearea şi protejarea cadrului juridic necesar valorificării activelor bancare. În realizarea acestor obiective, prin cap. II a fost creata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, iar cap. IV pune la dispoziţia acestei autorităţi parghiile necesare în vederea atingerii scopului ordonanţei de urgenta contestate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 17 iunie 2002, pronunţată în Dosarul nr. 592/C/2002, Curtea de Apel Galaţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18^1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 409/2001, devenit art. 21 după republicare.

Excepţia a fost ridicată de contestatoarea recurenta Societatea Comercială "Rovinco" - S.A. Cotesti în dosarul de mai sus având drept obiect contestaţia la executare formulată în contradictoriu cu intimata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei susţine ca statul român, prin Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, a certificat în momentul privatizării cuantumul datoriilor pe care le avea societatea. Cu aceasta ocazie debitele au fost stabilite în lei şi nu s-au raportat la alta moneda de referinţa. De aceea, posibilitatea creditorilor de a se prevala de dispoziţiile art. 21 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998, republicată, în sensul consolidării creanţelor în USD, aduce atingere dispoziţiilor constituţionale invocate.

Curtea de Apel Galaţi a apreciat ca excepţia de neconstituţionalitate este intemeiata întrucât, pe de o parte, dispoziţiile contestate contravin prevederilor constituţionale care consacra principiul fundamental conform căruia moneda naţionala este leul şi, pe de altă parte, încalcă principiul egalităţii în faţa legii. În opinia instanţei, prevederile referitoare la consolidarea în valută a creditelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare "creează o excepţie privitoare la dreptul persoanelor care au contractat credite în moneda naţionala să le achite tot în aceeaşi moneda".

De altfel, "nimic nu ar justifica faptul ca paratei, ce face parte din structurile puterii guvernamentale, sa i se permită ca într-un contract civil de cesiune de creanta sa dobândească mai multe drepturi decât cele transmise de către cedent prin efectul contractului de cesiune".

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul a opinat ca "dispoziţiile legale criticate sunt cuprinse în cap. IV intitulat Evidente speciale, contabile, conturi bancare al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 51/1998, republicată, ceea ce evidenţiază clar scopul şi finalitatea dispoziţiilor din acest capitol, şi anume valorificarea creanţelor preluate la o valoare cat mai apropiată de valoarea debitelor, existenta la data preluării".

Ca urmare, prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale, ci, dimpotriva, dezvolta unul dintre obiectivele principale ale acţiunii statale, şi anume protejarea intereselor naţionale în activitatea financiară şi valutară.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constituţională constata ca a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 18^1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind unele măsuri premergătoare privatizării băncilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 15 decembrie 1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 409/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 19 iulie 2001. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 24 decembrie 2002, schimbandu-se numerotarea articolelor, astfel încât dispoziţiile art. 18^1 au fost cuprinse în art. 21, cu următoarea redactare:

–"Art. 21. - (1) Înregistrarea în contabilitate a valorii nominale a activelor bancare preluate de la bănci se face şi în structura monetara existenta în titlurile de creanta deţinute de banca pentru fiecare debitor cedat, remise de banca cedenta o dată cu semnarea contractului de cesiune.

(2)În vederea valorificării creanţelor preluate de AVAB, la valori cat mai apropiate de valoarea nominală, actualizată la zi, debitele în lei şi în alte valute decât USD, la data preluării, se consolideaza în USD, în baza raportului leu/USD la acea data."

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine ca prin dispoziţiile legale criticate sunt incalcate prevederile constituţionale ale art. 134 alin. (2) lit. b) şi ale art. 136 alin. (2) care au următorul conţinut:

–Art. 134 alin. (2) lit. b): "(2) Statul trebuie să asigure: [...]

b)protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;";

–Art. 136 alin. (2): "Moneda naţionala este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca scopul Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 51/1998, cu modificările şi completările ulterioare, enuntat în art. 1, este acela de a stabili "cadrul juridic pentru valorificarea unor active ale băncilor la care statul este acţionar majoritar, în vederea pregătirii acestora pentru începerea procedurii de privatizare, în scopul creşterii gradului de solvabilitate şi a credibilitatii interne şi externe sau reglementării problemelor de natura financiară ale acestora pentru menţinerea viabilitatii sistemului bancar, precum şi pentru accelerarea procedurilor de recuperare a creanţelor cesionate".

Pentru realizarea acestor obiective, prin cap. II al ordonanţei a fost creata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, ca instituţie în subordinea Guvernului. Atribuţiile principale ale acestei instituţii includ, conform ordonanţei, preluarea cu plata a activelor bancare şi a creanţelor comerciale, în scopul valorificării lor pe piaţa, iniţierea şi finalizarea procedurilor de executare silită, vânzarea creanţelor prin licitaţii publice, negocierea creanţelor şi eşalonarea scadentelor.

Textul de lege criticat pentru neconstituţionalitate reglementează o procedură specială de reflectare în contabilitate a creanţelor bancare neperformante preluate la datoria publică, de conservare şi de valorificare a acestora cu mai multă celeritate.

Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 134 alin. (2) lit. b) din Constituţie, Curtea constata ca în condiţiile persistentei fenomenului inflationist raportarea valorii creanţelor statului la monede stabile constituie o măsura de protejare a intereselor naţionale în activitatea economică şi financiară, iar nu un act legislativ contrar acestei norme constituţionale, cum, fără temei, se susţine în motivarea excepţiei. Existenta unui regim juridic special în materia creanţelor bugetare îşi găseşte fundamentul constituţional tocmai în dispoziţiile art. 134 alin. (2) lit. b), iar acest temei justifica efortul de încasare a creanţelor bugetare şi de asigurare a veniturilor publice la bugetul de stat.

Nu se poate retine nici critica conform căreia textul de lege criticat încalcă prevederile art. 136 alin. (2) din Constituţie, deoarece, prin reglementarea ce o conţine, nu deroga de la dispoziţia constituţională prin care se stabileşte ca moneda naţionala este leul. Referirea la consolidarea creanţelor în USD reprezintă o modalitate tehnica de echivalare a obligaţiei a carei valoare se schimba în raport cu fluctuatia valorică a monedei naţionale şi vizează efectuarea unor tranzacţii comerciale prin raportare la alte monede folosite frecvent în operaţiile financiare internaţionale, în vederea prezervarii interesului naţional prin actualizarea valorii unor creanţe, fie ale statului, fie ale altor

persoane fizice sau juridice.

În sfârşit, Curtea constata ca s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 18^1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998, devenit art. 21 după republicare, prin Decizia nr. 78 din 25 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 2 aprilie 2003.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c), al art. 145 alin. (2), al art. 134 alin (2) lit. b) şi al art. 136 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18^1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 409/2001, devenit art. 21 după republicare, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Rovinco" - S.A. Cotesti în Dosarul nr. 592/2002 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 mai 2003.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

──────────────