Lege Nr. 26 din 5 noiembrie 1976

EXPUNERE DE MOTIVE

Fauna cinegetica constituie o importanţa avutie naţionala, a carei gospodărire şi valorificare fac parte integrantă din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a tarii.

Datorită grijii deosebite a conducerii de partid şi de stat pentru dezvoltarea economiei vinatului, în ultimul timp s-a realizat o sporire însemnată a efectivelor la principalele specii de vinat.

În vederea ocrotirii mai eficiente a vinatului, a sporirii efectivelor la toate speciile de vinat, a intaririi ordinii şi disciplinei în acest sector de activitate, a apărut necesară îmbunătăţirea legislaţiei, în care scop a fost adoptată Legea privind economia vinatului şi vînătoarea.

Enunţînd regulile de principiu potrivit cărora economia vinatului face parte integrantă din activitatea de dezvoltare economico-socială a tarii, legea stabileşte sarcinile Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, Departamentului silviculturii, inspectoratelor silvice judeţene, ocoalelor silvice şi Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi, cu privire la gospodărirea vinatului, precum şi obligaţiile deţinătorilor de terenuri cuprinzînd fonduri de vinatoare. Sînt prevăzute, de asemenea, condiţiile şi perioadele de exercitarea a vinatorii, faptele interzise în scopul ocrotirii vinatului, precum şi condiţiile în care se fac recoltarea şi valorificarea acestuia.

Răspunderea pentru îndrumarea şi organizarea într-o conceptie unitară a economiei vinatului şi vinatorii revine - potrivit acestei legi - Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, care conduce, îndrumă şi controlează Asociaţia Generală a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi. Asociaţia poate primi în folosinţă de la inspectoratele silvice judeţene unele fonduri de vinatoare, pe durata determinata, şi are obligaţia de a valorifica vinatul în limitele sarcinilor defalcate din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a României.

Totodată, pentru a asigura ocrotirea vinatului, în lege sînt prevăzute răspunderile penale, contravenţionale şi civile, în cazul încălcării normelor privind economia vinatului şi vînătoarea.

În Republica Socialistă România, vinatul constituie o bogatie naturala de interes naţional, prin rolul pe care îl are în menţinerea echilibrului ecologic, prin importanţa sa socială în valorificarea frumuseţilor patriei.

Statul creează condiţii de dezvoltare continua a economiei vinatului, precum şi pentru exercitarea vinatorii recreativ-sportive, în cadrul măsurilor de ridicare permanenta a nivelului de trai material şi spiritual al populaţiei.

Gospodărirea vinatului se realizează într-o conceptie unitară şi trebuie să conducă la creşterea ponderii acestuia în economia naţionala, prin asigurarea unor efective optime de vinat, sporirea continua a potenţialului biologic şi productiv, popularea cu noi specii şi ridicarea permanenta a productivitatii fondurilor de vinatoare.

De asemenea, ţinînd seama de modificarea condiţiilor de existenta a animalelor sălbatice, gospodărirea vinatului impune stabilirea unor măsuri speciale de ocrotire, în concordanta cu activităţile economice ce se desfăşoară pe terenurile ce cuprind fonduri de vinatoare.

Vînătoarea recreativ-sportiva se organizează pentru a contribui la reconfortarea oamenilor muncii, la cunoaşterea frumuseţilor patriei şi la dezvoltarea turismului.

Importanţa economiei vinatului în dezvoltarea unitară a economiei naţionale face necesară existenta unor norme generale obligatorii care să conducă la întărirea ordinii şi disciplinei în acest sector de activitate.

În acest scop, Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

În Republica Socialistă România, dezvoltarea economiei vinatului - parte integrantă a activităţii de dezvoltare economico-socială planificata a tarii - se înfăptuieşte în mod unitar potrivit programului de perspectiva elaborat pe baza studiilor, cercetărilor şi experimentarilor de specialitate.

Programul de perspectiva privind dezvoltarea economiei vinatului cuprinde evoluţia efectivelor de vinat, pe fiecare fond de vinatoare, amenajarea acestor fonduri, inclusiv tehnologiile, aparatura şi instalaţiile utilizate în acest scop, principalele acţiuni de combatere a dăunătorilor de orice fel ai vinatului şi măsurile necesare pentru realizarea bazei furajere, recoltarea şi valorificarea superioară a vinatului, asigurarea cadrelor de specialitate şi perfecţionarea pregătirii acestora.

Articolul 2

Animalele sălbatice aflate în libertate, în rezervaţii naturale, în crescatorii de vinat sau complexe de vinatoare, care fac obiectul economiei vinatului, sînt cuprinse în anexa nr. 1 la prezenta lege.

Articolul 3

Vinatul şi condiţiile de mediu în care acesta trăieşte şi se dezvolta constituie fondul cinegetic al tarii.

Fondul cinegetic se împarte pe criteriul teritorial, de către Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, în fonduri de vinatoare, ce se gospodăresc de unităţile prevăzute în prezenta lege.

Fondurile de vinatoare se clasifica astfel:

a)fonduri de vinatoare gospodărite de unităţi de stat;

b)fonduri de vinatoare date în folosinţă Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi;

c)fonduri de vinatoare folosite în scop ştiinţific sau didactic.

Articolul 4

Gospodărirea vinatului trebuie să se realizeze prin metode care asigura menţinerea echilibrului ecologic.

Prin gospodărirea vinatului se realizează ocrotirea acestuia împotriva influentelor naturale negative şi a altor acţiuni dăunătoare de orice fel; rationalizarea recoltarii speciilor de vinat care prezintă interes deosebit sub aspect estetic, recreativ-sportiv şi ştiinţific; menţinerea unor efective care să asigure perpetuarea speciilor; creşterea potenţialului biologic al vinatului prin păstrarea şi îmbunătăţirea condiţiilor naturale de mediu, precum şi prin selecţie şi dirijare genetica; popularea cu noi specii de vinat; asigurarea bazei furajere; coordonarea activităţii de conservare şi înmulţire a vinatului cu dezvoltarea industriei, agriculturii şi silviculturii; organizarea vinatorii; valorificarea vinatului.

Articolul 5

Vînătoarea se practica numai de vinatori. De asemenea, pot exercita vînătoarea personalul unităţilor silvice şi al Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi, precum şi personalul, elevii şi studenţii unităţilor de învăţămînt silvic, autorizaţi în acest scop.

Capitolul 2Gospodărirea vinatului

Articolul 6

Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii înfăptuieşte politica partidului şi statului în domeniul economiei vinatului şi pescuitului sportiv, în care scop:

a)elaborează programul de perspectiva privind dezvoltarea economiei vinatului şi asigură realizarea acestuia;

b)delimiteaza fondurile de vinatoare în cadrul fondului cinegetic şi stabileşte condiţiile pentru administrarea şi folosirea lor;

c)îndrumă, într-o conceptie unitară, activitatea de gospodărire a tuturor fondurilor de vinatoare;

d)stabileşte măsurile necesare pentru dezvoltarea economiei vinatului, ocrotirea şi paza acestuia;

e)aproba, la propunerea Departamentului silviculturii, planul anual de recoltare şi valorificare a vinatului, pe judeţe şi fonduri de vinatoare, precum şi măsurile privind reducerea efectivelor la unele specii, îndepărtarea unor specii din anumite zone sau oprirea parţială ori totală, în mod temporar, a vinatorii pe unele fonduri;

f)stabileşte, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale interesate, măsurile de prevenire a influentelor dăunătoare vinatului produse prin unele activităţi economice;

g)stabileşte, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, măsurile necesare pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de vinat culturilor agricole şi animalelor domestice.

Articolul 7

Departamentul silviculturii din cadrul Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii are următoarele atribuţii principale:

a)asigura îndeplinirea obiectivelor programului de perspectiva privind dezvoltarea economiei vinatului, în condiţiile menţinerii echilibrului ecologic, conservării şi îmbunătăţirii mediului natural pentru vinat;

b)determina efectivele optime de vinat pe fonduri de vinatoare;

c)organizează paza fondurilor de vinatoare în conformitate cu dispoziţiile legale privind paza bunurilor şi exercită controlul cu privire la îndeplinirea obligaţiilor de paza;

d)exercita, împreună cu organele interesate, controlul utilizării pesticidelor, seminţelor tratate chimic sau altor produse toxice dăunătoare vinatului;

e)stabileşte, cu consultarea organelor de stat competente, măsurile necesare pentru creşterea potenţialului biologic al vinatului prin selecţie şi dirijare genetica, pentru popularea fondurilor de vinatoare cu noi specii şi pentru prevenirea şi combaterea epizootiilor, dăunătorilor şi influentelor negative de orice fel asupra vinatului;

f)organizează pregătirea de specialitate în economia vinatului a inginerilor, tehnicienilor, padurarilor şi celuilalt personal cu sarcini în acest domeniu, prin unităţile de învăţămînt şi cursuri de calificare şi de specializare;

g)asigura îndrumarea tehnica de specialitate a unităţilor care deţin fonduri de vinatoare şi controlează modul de gospodărire a acestor fonduri;

h)urmăreşte rationalizarea creşterii efectivelor de vinat, ţinînd seama de interesele economiei vinatului, agriculturii şi silviculturii;

i)ia măsuri ca lucrările de îngrijire a pădurii, prin tăieri de arbori şi altele, să se facă în mod organizat, periodic, pe unităţi de producţie silvică, în vederea asigurării linistei vinatului;

j)stabileşte poienile şi suprafeţele din fondul forestier necesar pentru asigurarea hranei vinatului şi creşterea corespunzătoare a efectivelor şi ia măsuri ca aceste terenuri sa nu fie incluse în planurile de împăduriri, iar la reamenajarea pădurilor să fie evidentiate distinct în amenajamentele silvice;

k)organizează cercetarea ştiinţifică referitoare la economia vinatului şi asigura dezvoltarea acesteia, precum şi perfecţionarea tehnologiilor, instalaţiilor şi aparaturii de specialitate;

l)desfăşoară planul de recoltare şi de valorificare a vinatului pe fonduri de vinatoare;

m)stabileşte numărul de vinatori ce pot fi organizate pe unele fonduri;

n)sprijină practicarea vinatorii recreativ-sportive.

Articolul 8

Inspectoratele silvice judeţene sînt obligate:

a)să asigure ocrotirea vinatului prin paza şi amenajarea fondurilor de vinatoare, prin reducerea numărului animalelor dăunătoare vinatului, prin aplicarea măsurilor de apărare a sănătăţii animalelor sălbatice şi de prevenire a difuzării bolilor de la acestea la animalele domestice sau la om, precum şi prin prevenirea efectelor dăunătoare vinatului ce ar putea fi produse de unele activităţi economice;

b)sa delimiteze în cadrul fondurilor de vinatoare zone de protecţie a vinatului de pînă la 1/4 din mărimea acestora, unde în perioada de înmulţire a vinatului pasunatul şi circulaţia persoanelor în afară obligaţiilor de serviciu sînt oprite;

c)sa ia măsuri de rationalizare a recoltarii speciilor care prezintă interes deosebit sub aspect estetic, recreativ-sportiv şi ştiinţific;

d)să constate anual efectivele de vinat existente şi să execute măsurile privitoare la perpetuarea speciilor şi realizarea unor efective optime de vinat;

e)să asigure creşterea potenţialului biologic al vinatului prin menţinerea şi îmbunătăţirea condiţiilor naturale de mediu referitoare în special la hrana, adapost şi liniste, prin popularea fondurilor de vinatoare cu noi specii, precum şi prin cultivarea de furaje pe unele terenuri forestiere sau improprii pentru agricultura, afectate acestui scop de organul silvic sau agricol competent;

f)să execute măsurile de reducere a efectivelor la unele specii de vinat, de dispersare a acestora din zonele cu concentrari excesive sau de îndepărtare a unor specii din anumite zone;

g)să execute măsurile stabilite de către organele sanitar-veterinare împreună cu inspectoratele silvice judeţene şi asociaţiile judeţene ale vinatorilor şi pescarilor sportivi, în zonele în care s-au semnalat cazuri de turbare ori epizootii;

h)să execute planul de recoltare prin organizarea de vinatori;

i)sa desfăşoare activitatea de propaganda pentru cunoaşterea şi ocrotirea faunei sălbatice a tarii.

Articolul 9

Ocoalele silvice răspund de gospodărirea vinatului în mod unitar în fondurile de vinatoare din raza lor de activitate, indiferent de deţinătorii acestora.

În fondurile de vinatoare pe care le deţin, ocoalele silvice executa măsurile de gospodărire, iar în cele date în folosinţă altor unităţi, îndrumă şi controlează aplicarea acestor măsuri şi asigura asistenţa tehnica necesară.

Departamentul silviculturii şi inspectoratele silvice judeţene îndrumă şi controlează întreaga activitate privind economia vinatului şi practicarea vinatorii, efectuată de către ocoalele silvice sau alte unităţi şi stabilesc măsuri obligatorii de gospodărire unitară a tuturor fondurilor de vinatoare.

Articolul 10

Asociaţia Generală a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi din Republica Socialistă România, organizaţie obsteasca cu personalitate juridică şi statut propriu, îşi desfăşoară activitatea de vinatoare şi pescuit sportiv sub conducerea nemijlocită, îndrumarea şi controlul Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii.

Asociaţia are următoarele atribuţii principale:

a)organizează vinatorii şi pescarii sportivi în unităţi teritoriale, în vederea educării lor pentru practicarea corecta a vinatorii şi pescuitului sportiv;

b)participa la îndeplinirea măsurilor privind ocrotirea, înmulţirea, popularea, recoltarea şi valorificarea vinatului şi peştelui în fonduri de vinatoare şi bazine sau zone din bazine piscicole naturale, primite în folosinţă, şi executa obligaţiile prevăzute la art. 8 lit. a), b), d), e), g), h) şi i);

c)ia măsuri pentru combaterea dăunătorilor vinatului şi peştelui şi urmăreşte ca fiecare membru vinator sa recolteze anual numărul de animale dăunătoare prevăzut în statut;

d)organizează unităţi economice pentru valorificarea produselor vinatoresti şi piscicole, precum şi a articolelor de vinatoare şi pescuit;

e)participa la manifestările privind vînătoarea şi pescuitul sportiv, organizate pe plan internaţional;

f)stimuleaza practicarea vinatorii recreativ-sportive şi a pescuitului sportiv.

În scopul practicării vinatorii recreativ-sportive, inspectoratele silvice judeţene dau în folosinţă pe perioade de cel puţin zece ani, unităţilor Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi, fonduri de vinatoare, prin contracte, în care se vor preciza sarcinile cantitative şi valorice - pe etape - privind dezvoltarea economiei vinatului pe aceste fonduri, în condiţiile stabilite de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii.

În cazul nerespectării cu vinovăţie a obligaţiilor contractuale, ministrul economiei forestiere şi materialelor de construcţii poate rezilia contractul.

Pentru fondurile primite în folosinţă, Asociaţia Generală a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi răspunde de aplicarea măsurilor de gospodărire şi de executarea lucrărilor de amenajare prevăzute în contracte şi are dreptul sa recolteze vinatul, în limitele planului de recoltare, precum şi sa-l valorifice potrivit sarcinilor defalcate din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.

Articolul 11

Deţinătorii terenurilor pe care se afla fondurile de vinatoare sînt obligaţi:

a)să aplice, la executarea lucrărilor care ar putea fi dăunătoare vinatului, măsuri de ocrotire a acestuia şi de menţinere a condiţiilor naturale de mediu, stabilite împreună cu unitatea care gospodareste fondul de vinatoare;

b)să permită amenajarea locurilor de hrana, de adapost, a remizelor şi a altor asemenea lucrări de ocrotire a vinatului, dacă acestea nu stinjenesc efectuarea lucrărilor agricole şi silvice, cu respectarea dispoziţiilor legale;

c)sa stabilească, împreună cu unitatea care gospodareste fondul de vinatoare, măsuri pentru prevenirea pagubelor ce ar putea fi cauzate de vinat la culturile agricole şi silvice şi să asigure aplicarea acestora:

d)sa încunoştiinţeze unitatea care gospodareste fondul de vinatoare şi organele sanitar-veterinare de stat despre orice boala sau epizootie constatată la animalele sălbatice sau la cele domestice, transmisibile la vinat;

e)sa nu stînjenească exercitarea vinatorii.

Obligaţiile prevăzute în prezentul articol revin şi consiliilor populare pentru izlazurile, păşunile împădurite şi pădurile comunale aflate în administrarea lor.

Articolul 12

În scopul gospodăririi rationale a vinatului, se interzice:

a)tulburarea în mod nejustificat a linistei vinatului în perioadele de înmulţire sau de creştere a puilor acestuia;

b)introducerea oricăror specii de fauna străină în natura sălbatică a tarii sau popularea unor fonduri de vinatoare fără aprobarea Departamentului silviculturii;

c)ţinerea în captivitate a animalelor fără autorizarea Departamentului silviculturii;

d)distrugerea sau degradarea instalaţiilor vinatoresti de orice fel, a tablitelor indicatoare de pe terenuri cuprinzînd fonduri de vinatoare sau a culturilor de furaje pentru vinat;

e)lăsarea cîinilor sa circule nesupravegheati şi fără să fie vaccinati antirabic, pe fondurile de vinatoare; ciinii de la turmele de vite şi de oi pot circula pe fondurile de vinatoare numai dacă poarta jujeu cu dimensiuni reglementare stabilite de Departamentul silviculturii;

f)ridicarea sau mutarea capcanelor, curselor, momelilor ori a altor mijloace de combatere a animalelor dăunătoare vinatului, fără acordul unităţii care gospodareste fondul de vinatoare;

g)arderea stufului nerecoltat sau miristii de stuf fără aprobarea Departamentului silviculturii;

h)impaierea animalelor sălbatice pentru comercializare sau ca prestare de servicii, fără autorizarea Departamentului silviculturii, însuşirea coarnelor de cerb sau caprior găsite pe fondurile de vinatoare, culegerea ouălor pasarilor sălbatice fără încuviinţarea unităţii care gospodareste fondul de vinatoare, precum şi deteriorarea cu intenţie a cuiburilor acestor păsări;

i)recoltarea finului, lucernii sau paioaselor fără asigurarea protecţiei vinatului;

j)circulaţia în zonele de protecţie a vinatului în alte condiţii decît cele stabilite potrivit legii.

Articolul 13

Pentru dezvoltarea economiei vinatului şi pentru protecţia unor specii valoroase de vinat, Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va înfiinţa crescatorii de vinat şi complexe de vinatoare în cadrul cărora se vor aplica măsuri speciale de înmulţire şi de ocrotire a vinatului, iar recoltarea vinatului se va putea face numai pe bază de autorizaţie specială.

Asociaţia Generală a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi va putea înfiinţa asemenea crescatorii şi complexe cu autorizarea Departamentului silviculturii.

În jurul obiectivelor prevăzute în alineatele precedente se vor delimita zone în care se vor aplica măsuri speciale de protecţie, stabilite de către unitatea care gospodareste fondul de vinatoare, cu acordul deţinătorilor de terenuri limitrofe.

Capitolul 3Exercitarea vinatorii

Articolul 14

Vînătoarea este permisă la speciile de vinat, în locurile, în perioadele, în condiţiile şi cu mijloacele stabilite potrivit prezentei legi.

Articolul 15

Vînătoarea recreativ-sportiva se practica numai pe bază de permise de vinatoare, iar la speciile de vinat prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta lege, şi cu autorizaţii individuale de vinatoare, eliberate potrivit competentelor stabilite prin aceeaşi anexa.

Vînătoarea de mistreti, pentru realizarea sarcinilor de plan, se poate exercita numai în cadrul numărului aprobat de Departamentul silviculturii pentru fiecare fond, ocol silvic sau filiala de vinatoare.

Pe baza planului aprobat, ocoalele silvice şi filialele de vinatoare vor elibera autorizaţii de vinatoare în grup.

Permisele de vinatoare se eliberează de către Asociaţia Generală a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi în condiţiile prevăzute în statutul asociaţiei şi se vizează anual.

Articolul 16

Vînătoarea pentru ameliorarea, selecţionarea sau reducerea efectivelor unor specii de vinat, pentru îndepărtarea vinatului din unele zone, pentru repopulari ori pentru dotarea gradinilor zoologice şi a muzeelor, se efectuează de personalul unităţilor care gospodăresc fonduri de vinatoare şi de vinatori, calificaţi în acest sens, pe baza autorizaţiei eliberate de către Departamentul silviculturii.

Vînătoarea de selecţie are drept scop ameliorarea speciilor, înlăturarea din efective a vinatului degenerat, accidentat sau debil, precum şi a celui cu trofee rau conformate.

Vînătoarea prevăzută la alin. 1 se poate exercita şi în perioadele în care este oprită sau asupra speciilor la care este interzisă, pe baza aprobării Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii.

Articolul 17

Vînătoarea în scop ştiinţific sau didactic se exercită de personalul Institutului de cercetări şi amenajări silvice şi al unităţilor de învăţămînt silvic, precum şi de elevii şi studenţii acestor unităţi la aplicatiile practice, cu aprobarea Departamentului silviculturii.

Articolul 18

Speciile la care vînătoarea este permisă, perioadele de vinatoare, precum şi speciile la care vînătoarea este interzisă sînt următoarele:

a)specii la care vînătoarea este permisă în tot cursul anului: lupi, vulpi, pisici sălbatice, cîini enot, dihori, hermeline, nevastuici, bizami, hamsteri, ciori, cotofene şi gaite;

b)specii la care vînătoarea este permisă în perioade limitate:

–cerbi comuni şi cerbi lopatari, masculi, de la 1 septembrie la 30 noiembrie; femelele şi viteii, pentru selecţie, de la 1 septembrie la 28 februarie;

–capre negre şi mufloni, de la 15 septembrie la 31 decembrie;

–capriori masculi, de la 15 mai la 31 octombrie; femelele şi iezii pentru selecţie, de la 1 septembrie la 28 februarie;

–mistreti, de la 1 august la 15 februarie;

–ursi, de la 15 martie la 15 mai şi de la 1 septembrie la 31 decembrie;

–iepuri comuni şi iepuri de vizuina, de la 1 noiembrie la 31 ianuarie;

–marmote, de la 1 septembrie la 1 noiembrie;

–risi, sacali şi viezuri, de la 1 septembrie la 30 aprilie;

–jderi, vidre şi nurci, de la 1 octombrie la 31 martie;

–cocosi de munte, de la 1 aprilie la 15 mai;

–ierunci, de la 15 septembrie la 15 decembrie;

–dropii, de la 1 aprilie la 15 mai;

–fazani, de la 15 octombrie la 28 februarie;

–potirnichi, de la 15 octombrie la 31 decembrie;

–prepelite şi cirstei, de la 15 august la 30 noiembrie;

–turturele, porumbei salbatici, sturzi, grauri, cocosari, gugustiuci, de la 1 august la 31 martie;

–cocori, de la 15 august la 30 aprilie;

–gîşte şi rate sălbatice, lisite, cormorani, fierastrasi, corcodei, cufundari, fundaci, gainusi de balta, culici şi tiganusi, de la 15 august la 15 martie;

–sitari, fluerari, duble, becatine şi nagiti, de la 1 septembrie la 30 aprilie;

c)specii la care vînătoarea este interzisă: zimbri, elani, nutrii, veverite, acvile, pelicani, lebede, berze, bufnite, califari, ciufi, cocosi de mesteacan, corbi, cucuvele, egrete, huhurezi, lopatari, soimi, sorecari, spircaci, stirci, ulii, vinderei şi vulturi.

În situaţii excepţionale, pentru menţinerea echilibrului ecologic, ministrul economiei forestiere şi materialelor de construcţii poate stabili perioade temporare de restrictie a vinatorii, pentru speciile prevăzute la lit. a) şi b), sau de extindere a acesteia, pentru cele prevăzute la lit. b).

Articolul 19

Ursii care ataca animalele domestice pot fi vinati în tot cursul anului, cu aprobarea ministrului economiei forestiere şi materialelor de construcţii, iar mistretii care se constată că distrug culturi agricole pot fi vinati la pinda, în tot cursul anului, pe baza aprobării Departamentului silviculturii.

Articolul 20

Unităţile care gospodăresc fonduri de vinatoare vor asigura prevederea, în planul anual, a numărului de animale dăunătoare vinatului ce urmează a fi stirpite - lupi, vulpi, pisici sălbatice, cîini enot, dihori, hermeline, nevastuici, ciori, cotofene, gaite, precum şi pisici domestice şi cîini hoinari sau fără jujeu reglementar - şi răspund de combaterea acestora prin organizarea de vinatori colective şi utilizarea oricăror mijloace care nu influenţează negativ echilibrul ecologic.

Articolul 21

În scopul exercitării vinatorii în condiţii care să asigure ocrotirea vinatului, sînt interzise:

a)recoltarea vinatului peste limitele prevăzute în planul anual de recoltare pentru fiecare fond de vinatoare;

b)urmărirea vinatului rănit, pe un fond de vinatoare pe care vînătorul nu are dreptul sa vîneze, fără acordul unităţii care gospodareste fondul sau trecerea pe un asemenea fond în afară căilor de comunicaţie, cu arma de vinatoare neinchisa în toc;

c)vînătoarea pe alt fond decît cel pe care vînătorul are dreptul sa vîneze sau în zilele în care aceasta este interzisă de unitatea care gospodareste fondul; vînătoarea practicată individual, la speciile de vinat la care este permisă numai în grup; vînătoarea de ursi, cerbi, mistreti, capriori, capre negre, mufloni sau dropii, exercitată fără asistenţa sau încunoştinţarea împuternicitului unităţii care gospodareste fondul de vinatoare ori prin utilizarea altor cartuse decît cele cu un singur glont;

d)prinderea, ţinerea în captivitate ori comercializarea, fără autorizaţie, a speciilor de păsări cîntătoare sau folositoare agriculturii şi silviculturii, stabilite de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii împreună cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare;

e)vînarea de iepuri, fazani sau potirnichi în timpul de la apusul pînă la răsăritul soarelui sau prin urmărirea vinatului cu orice vehicul ori călare sau vînarea iepurilor la pinda;

f)vînarea fazanilor şi iepurilor la hranitori, a ursilor la birlog, precum şi a cerbilor, capriorilor, caprelor negre la sararii, hranitori sau cu cîini minatori;

g)vînătoarea în scop recreativ-sportiv prin alt mijloc decît cu arma de vinatoare; vînătoarea cu arme altfel decît ţinuta în mina;

h)vînătoarea cu alţi cîini decît cei din rasele admise la vinatoare, stabilite de Departamentul silviculturii împreună cu Asociaţia Generală a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi;

i)vînătoarea prin folosirea farurilor şi lanternelor.

De asemenea, se interzice exercitarea vinatorii la o distanta mai mica de 200 metri de perimetrul localităţilor, precum şi pasunatul în zonele de protecţie a vinatului situate în fondul forestier, în locurile în care se fac populari de vinat sau în crescatorii şi complexe de vinatoare.

Capitolul 4Recoltarea şi valorificarea vinatului

Articolul 22

Recoltarea vinatului se face potrivit planului de recoltare anual, prin impuscare sau prindere. La speciile de vinat nerapitor, planul de recoltare nu va depăşi sporul anual.

Recoltarea vinatului viu este permisă pentru repopulari, cultura unor specii, grădini zoologice, în scopuri ştiinţifice sau artistice, precum şi pentru alte destinaţii potrivit prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economico-socială.

Articolul 23

Valorificarea vinatului se face în conformitate cu planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, de către Departamentul silviculturii şi Asociaţia Generală a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi.

Comercializarea vinatului se face de inspectoratele silvice judeţene, de unităţi ale Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi, de unităţi de comerţ exterior şi de unităţi din reţeaua comerţului interior, cu respectarea normelor privind controlul sanitar-veterinar al vinatului.

Articolul 24

Trofeele de vinat cu valoare deosebită, mondială sau naţionala, stabilită de Departamentul silviculturii, sînt supuse regimului legal al bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural naţional.

Articolul 25

Membrii vinatori ai Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi vor primi o parte din vinatul pe care l-au recoltat. Cotele ce le revin se stabilesc prin planul anual de recoltare, pe fiecare fond de vinatoare, şi se acordă de asociaţie, cu condiţia îndeplinirii obligaţiilor statutare.

Vinatorii au obligaţia sa predea unităţilor de stat, contra cost, pieile de vinat, cu excepţia celor medaliabile şi a pieilor de urs, lup şi vulpe.

Vinatul, carnea, pieile, coarnele şi ouăle de vinat nu pot face obiectul comerţului particular.

Articolul 26

În perioada de interdicţie a vinatorii, vînzarea, cumpărarea şi transportul vinatului intrat sub protecţie sînt interzise.

Se exceptează de la prevederile alineatului precedent vinatul congelat şi cel recoltat în perioadele de interdicţie în condiţiile art. 16, dacă este însoţit de acte de provenienţă, eliberate de unitatea care gospodareste fondul de vinatoare.

Capitolul 5Administrarea fondurilor de vinatoare

Articolul 27

Delimitarea fondurilor de vinatoare se face o dată la zece ani pe baza cercetărilor ştiinţifice şi a experienţei dobîndite în acest interval de timp şi se aproba de ministrul economiei forestiere şi materialelor de construcţii.

Articolul 28

Fondurile de vinatoare se administrează de inspectoratele silvice judeţene.

Articolul 29

Fondurile de vinatoare se gospodăresc de unităţile care le administrează sau care le au în folosinţă.

Articolul 30

Departamentul silviculturii poate afecta unele fonduri de vinatoare pentru a fi utilizate de unităţile de învăţămînt silvic sau de Institutul de cercetări şi amenajări silvice, în scop didactic ori ştiinţific.

Capitolul 6Raspunderi şi sancţiuni

Articolul 31

Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală a celor vinovaţi.

Articolul 32

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000 la 15.000 lei uciderea, ranirea sau capturarea vinatului, căutarea, prinderea, urmărirea, haituirea sau orice alta activitate ce constituie vinatoare, în scopul uciderii sau capturării acestuia, dacă fapta este săvîrşită:

a)fără permis sau autorizaţie;

b)asupra animalelor a căror vinare este interzisă;

c)în perioadele în care, potrivit art. 18, vînătoarea nu este permisă;

d)prin aşezarea de curse, capcane, lanturi, reţele, plase, explozivi, substanţe toxice sau narcotizante, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 16 şi 20.

Faptele prevăzute în alineatul precedent se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 4 ani dacă sînt săvîrşite:

a)în timpul nopţii;

b)de doua sau mai multe persoane împreună;

c)de o persoană cu atribuţii de serviciu sau obşteşti privind paza şi ocrotirea vinatului.

În toate cazurile, lucrurile infractorului, care au servit sau care au fost destinate sa servească la săvîrşirea infracţiunii se confisca.

Articolul 33

Constatarea faptelor ce constituie infracţiunile prevăzute la art. 32 se face, în afară de organele de urmărire penală, pe baza împuternicirii date de Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, de către personalul unităţilor silvice, personalul şi organele de conducere ale Asociaţiei Generale a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi, pentru infracţiunile săvîrşite pe orice fond de vinatoare, precum şi de inginerii agronomi sau zootehnisti şi medicii veterinari din unităţile agricole de stat sau cooperatiste, pentru infracţiunile săvîrşite pe terenurile unităţilor respective.

Actele de constatare vor fi trimise de agentul constatator organului de urmărire penală competent.

Articolul 34

Constituie contravenţii la normele privind economia vinatului şi vînătoarea următoarele fapte, dacă nu sînt săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, constituie infracţiuni:

a)încălcarea prevederilor art. 12 lit. a), d), e), f), şi j), art. 21 lit. b), c) şi h);

b)încălcarea prevederilor art. 12 lit. h) şi art. 21 lit. d);

c)încălcarea prevederilor art. 21 lit. a), e) şi f), art. 23 alin. 2 şi art. 25 alin. 3;

d)încălcarea prevederilor art. 12 lit. g), art. 21 lit. g), i) şi alin. 2, precum şi art. 26.

Contravenţiile prevăzute la lit. a) se sancţionează cu amendă de la 200 la 800 lei, cele de la lit. b) cu amendă de la 300 la 1.000 lei, cele de la lit. c) cu amendă de la 1.000 la 3.000 lei, iar cele de la lit. d) cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei.

Sancţiunile pentru încălcarea prevederilor art. 12 lit. a), e) şi g) şi art. 26 pot fi aplicate şi persoanelor juridice.

Articolul 35

Contravenţiile prevăzute la art. 34 se constata de persoanele împuternicite potrivit art. 33, de cele împuternicite de Departamentul silviculturii, inspectoratele silvice judeţene şi de Asociaţia Generală a Vinatorilor şi Pescarilor Sportivi; contravenţiile săvîrşite prin încălcarea prevederilor art. 12 lit. e) şi art. 23 alin. 2 se constata şi de medicii veterinari inspectori de stat.

Odată cu constatarea contravenţiei agentul constatator aplica şi sancţiunea.

Articolul 36

Prevederile art. 34 şi 35 se completează cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

Articolul 37

Persoanele împuternicite să constate infracţiuni şi contravenţii potrivit art. 33 şi 35 sînt asimilate, în exercitarea atribuţiilor ce decurg din împuternicire, personalului care îndeplineşte o funcţie ce implica exerciţiul autorităţii de stat.

Articolul 38

Cuantumul despăgubirilor pentru acoperirea pagubelor cauzate economiei vinatului prin fapte ilicite se stabileşte potrivit anexei nr. 3 la prezenta lege. Sumele reprezentind despăgubiri se vărsa la bugetul de stat.

Capitolul 7Dispoziţii finale

Articolul 39

Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii va putea acorda premii celor care se evidenţiază în mod deosebit în activitatea de prevenire şi combatere a infracţiunilor şi contravenţiilor prevăzute în prezenta lege, precum şi în acţiunea de combatere a dăunătorilor vinatului. În cazul în care vinatorii reţin pieile de lup şi vulpe nu li se vor plati premii.

Valoarea premiilor va fi prevăzută în bugetul anual al Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii.

Articolul 40

Departamentul silviculturii va lua măsuri ca în amenajamentele silvice să se specifice, în capitole distincte, sarcinile pentru dezvoltarea economiei vinatului în fondurile de vinatoare care cuprind unităţi de producţie, precum şi măsurile silvocinegetice necesare pentru realizarea acestor sarcini - culturi şi plantaţii pentru hrana vinatului, construcţii vinatoresti şi altele.

Articolul 41

Animalele sălbatice din crescatoriile organizate de unităţile agricole socialiste şi de alţi producători agricoli, cu autorizarea Departamentului silviculturii, precum şi cele din grădinile zoologice sau folosite în scopuri artistice, nu sînt supuse prevederilor prezentei legi.

Articolul 42

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 43

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.

Pe aceeaşi dată, Decretul nr. 76/1953 cu privire la economia vinatului şi pescuitului în apele de munte, publicat în Buletinul Oficial nr. 7 din 28 februarie 1953, cu modificările ulterioare, Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1341/1957 privind acţiunea de distrugere a lupilor pe teritoriul Republicii Socialiste România, publicată în Buletinul Oficial nr. 59 din 4 septembrie 1957, precum şi orice dispoziţii contrare prezentei legi, se abroga.

Anexa 1

Animalele sălbatice care fac obiectul economiei vinatului

Denumirea speciei de vinat

A. Mamifere

Bizamul

Capra neagra

Capriorul

Cerbul comun

Cerbul lopatar

Cîinele enot

Dihorul

Elanul

Hamsterul

Hermelina

Iepurele comun

iepurele de vizuina

Jderul

Lupul

Marmota

Mistretul

Muflonul

Nevastuica

Nurca

Nutria

Pisica sălbatică

Risul

Sacalul

Ursul

Veverita

Vidra

Viezurele

Vulpea

Zimbrul

B. Păsări

Acvila

Becatina

Barza

Bufnita

Califarul

Cirsteiul

Cioara

Ciuful

Cocorul

Cocosarul

Cocosul de munte

Cocosul de mesteacan

Corbul

Corcodelul

Cormoranul

Cotofana

Cucuveaua

Cufundarul

Culicul

Dropia

Dubla

Egreta

Fazanul

Fierastrasul

Fluerarul

Fundacul

Gainusa de balta

Gaita

Gisca sălbatică

Graurul

Gugustiucul

Huhurezul

Ierunca

Lebada

Lisita

Lopatarul

Nagitul

Pelicanul

Porumbelul salbatic

Potirnichea

Prepelita

Rata sălbatică

Sitarul

Spircaciul

Stircul

Sturzul

Soimul

Sorecarul

Turturica

Tiganusul

Uliul

Vinderelul

Vulturul

Anexa 2

Animale sălbatice care se vînează cu autorizaţii individuale

Anexa 3

TARIFE

pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor în cazul pagubelor cauzate economiei vinatului prin fapte ilicite

I. Asupra animalelor sălbatice a căror vinare este permisă

II. Asupra animalelor sălbatice a căror vinare este interzisă în tot timpul anului