Decizie nr. 1.237 din 6 octombrie 2009

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepţie ridicată de Sabin Ivaşcu în Dosarul nr. 5.311/101/2008 al Curţii de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că autorul excepţiei urmăreşte, în realitate, modificarea textului de lege criticat, ceea ce este atributul exclusiv al legiuitorului.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 27 ianuarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 5.311/101/2008, Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Excepţia a fost ridicată de Sabin Ivaşcu cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 1.769 din 3 octombrie 2008, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în Dosarul nr. 5.311/101/2008, având ca obiect o contestaţie privind decizia de pensionare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textul de lege criticat este neconstituţional în măsura în care limitează sfera persoanelor cu handicap care beneficiază de scutire de impozit numai la salariaţi, fără a prevedea şi pensionarii.

Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, fără a preciza în mod expres dacă dispoziţiile criticate sunt constituţionale sau nu, arată că pensia nu intră în categoria veniturilor din salariu, întrucât "salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse în baza contractului de muncă, iar persoana care prestează munca are statutul de salariat, în schimb pensia reprezintă o prestaţie de asigurări sociale ca urmare a contribuţiei pe care a adus-o persoană pe perioada cât a fost activă şi are statut de pensionar".

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, legiuitorul putând ca, în considerarea unor situaţii deosebite, să adopte reglementări diferite pentru anumite categorii de persoane.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, dispoziţii potrivit cărora: "Persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiază de următoarele facilităţi fiscale:

a)scutire de impozit pe veniturile din salarii şi indemnizaţii de natură salarială;

b)scutire de la plata impozitului pe clădire şi teren;

c)scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu ataş şi mototriciclurilor, adaptate handicapului;

d)scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru activităţi economice şi viza anuală a acestora;

e)scutire de la plata taxei hoteliere."

Deşi autorul excepţiei nu precizează în mod expres, din motivarea sa Curtea constată că în formularea criticii de neconstituţionalitate s-a raportat la principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat instituie o serie de facilităţi fiscale în favoarea persoanelor cu handicap, acordând scutiri de impozit pentru o serie de venituri ale acestora, stabilite de legiuitor. Tratamentul juridic diferenţiat care este generat de acest text de lege, în sensul de a beneficia sau nu de anumite scutiri de impozit, decurge aşadar din situaţia obiectivă în care se găsesc diferite persoane în funcţie de natura veniturilor realizate. Autorul excepţiei consideră însă că statutul său de persoană cu handicap îl plasează într-o situaţie egală cu cea a celorlalte persoane cu acelaşi statut care se bucură de scutiri de impozit.

Faţă de acestea, Curtea reţine, într-adevăr, că existenţa unui handicap presupune, pentru toate persoanele care se confruntă cu aceasta, eforturi comparabile de adaptare la condiţiile de trai. Se poate susţine că, în această lumină, sursa veniturilor obţinute nu poate plasa persoanele cu handicap într-o situaţie mai avantajoasă sau mai puţin avantajoasă. Cu toate acestea, Curtea apreciază că opţiunea legiuitorului pentru acordarea unor scutiri de impozit nu a fost arbitrară, ci întemeiată pe o serie de considerente obiective.

Astfel, în speţă, autorul excepţiei consideră că beneficiul scutirii de impozit ar trebui acordat şi pensionarilor. Se pierde din vedere însă că scutirea de impozitul pe salarii are ca obiectiv şi încurajarea persoanelor cu handicap să se integreze în masa activă a populaţiei, iar nu doar o simplă măsură de protejare a veniturilor obţinute.

Aşa fiind, Curtea reţine că, în măsura în care, prin dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 448/2006, legiuitorul nu a avut în vedere simpla acordare a unor facilităţi fiscale în considerarea statutului de persoană cu handicap, ci a avut în vedere şi alte criterii obiective, precum cele învederate mai sus, instanţa de contencios constituţional nu poate interveni în sensul declarării acestor dispoziţii de lege ca fiind neconstituţionale prin prisma principiului egalităţii în drepturi şi extinderea incidenţei acestora şi asupra unor situaţii nereglementate, întrucât aceasta ar presupune subrogarea ei în atributele legiuitorului şi încălcarea competenţei sale prevăzute de art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, conform căruia "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepţie ridicată de Sabin Ivaşcu în Dosarul nr. 5.311/101/2008 al Curţii de Apel Craiova Secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 octombrie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea