Decizie nr. 847 din 28 noiembrie 2006

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase în România, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Aziz Impex" - S.R.L. din Brăila în Dosarul nr. 346/C+C/2006 al Tribunalului Brăila - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 12 iunie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 346/C+C/2006, Tribunalul Brăila - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase în România, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Aziz Impex" - S.R.L. din Brăila.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 44 alin. (1), (2), (3) şi (8) din Constituţie, deoarece caracterul contravenţional al faptei nu poate determina confiscarea unor bunuri legal dobândite.

Tribunalul Brăila - Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că sancţiunea contravenţională prevăzută de lege apare ca justificată şi nu poate fi considerată a fi de natură să încalce protecţia constituţională a dreptului de proprietate, fiind consecinţa legală a încălcării dispoziţiilor cuprinse în actul normativ la care se referă critica de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că aplicarea şi executarea unei sancţiuni pecuniare, precum şi măsura confiscării unor bunuri sau valori, deşi determină în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancţionat, nu constituie o încălcare a dispoziţiilor constituţionale privind ocrotirea proprietăţii private.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004, ce au următorul cuprins: "Comercializarea bijuteriilor şi obiectelor din metale preţioase, aliaje ale acestora sau cu pietre preţioase, fără ca acestea să fie supuse în prealabil operaţiunii de marcare prevăzute la art. 12, sau marcarea necorespunzătoare a titlurilor constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10 milioane lei la 20 milioane lei, precum şi cu măsura confiscării bunurilor respective în favoarea statului."

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (1), (2), (3) şi (8) referitoare la dreptul de proprietate privată.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că stabilirea unei contravenţii şi sancţionarea acesteia cu amendă reprezintă o opţiune legitimă a legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie. De asemenea, faţă de critica potrivit căreia textul de lege criticat contravine dreptului de proprietate privată, având efectul unei confiscări a averii prezumate a fi dobândită în mod licit, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate reprezintă norme coercitive, care instituie sancţiuni contravenţionale pentru agenţii economici care nu respectă prevederile legale referitoare la marcarea cu marca de garanţie proprie şi înregistrată a producătorului intern, a importatorului sau/şi a vânzătorului cu amănuntul şi cu marca titlului a bijuteriilor şi obiectelor din metale preţioase şi din aliaje ale acestora, expuse comercializării.

Obligaţia marcării bijuteriilor şi a obiectelor din metale preţioase şi din aliaje ale acestora, expuse comercializării, este prevăzută în vederea prevenirii unor acte de comerţ ilicit, pentru garantarea dreptului de proprietate, precum şi pentru desfăşurarea liberă a unei activităţi comerciale implicând respectarea de către toţi comercianţii a obligaţiilor ce le revin în această calitate.

O prezumţie specială cu privire la provenienţa unor bunuri în condiţiile nerespectării legii care reglementează regimul juridic special al acestora nu încalcă prezumţia generală de dobândire licită a averii, instituită de art. 44 alin. (8) din Constituţie. Pe de altă parte, art. 44 alin. (9) din Constituţie prevede că bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenţii pot fi confiscate în condiţiile legii. Aceasta înseamnă că interdicţia confiscării averii dobândite licit şi prezumţia caracterului licit al dobândirii, reguli stabilite de alin. (8) al art. 44 din Constituţie, nu exclud posibilitatea confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii, potrivit alin. (9) al aceluiaşi articol. În acest cadru se includ şi bijuteriile şi obiectele din metale preţioase, aliaje ale acestora sau cu pietre preţioase, care nu au fost supuse în prealabil operaţiunii de marcare sau au fost marcate necorespunzător şi care sunt comercializate, ceea ce duce la concluzia că prevederile art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 sunt constituţionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase, aliajelor acestora şi pietrelor preţioase în România, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Aziz Impex" - S.R.L. din Brăila în Dosarul nr. 346/C+C/2006 al Tribunalului Brăila - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu