Plan național de acțiune din 12 martie 2019

AIPROM - Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România

ANAR - Administrația Națională Apele Române

ANF - Autoritatea Națională Fitosanitară

ANPM - Agenția Națională pentru Protecția Mediului

ASAS - Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“

CE - Comisia Europeană

CNOPPP - Comisia Națională de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor

DSP - Direcția de Sănătate Publică

GNM - Garda Națională de Mediu

MADR - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

MM - Ministerul Mediului

MAP - Ministerul Apelor și Pădurilor

MS - Ministerul Sănătății

PNA - Planul național de acțiune

SCAPA - Sistemul de colectare a ambalajelor de pesticide

Introducere

Creșterea populației la 9 miliarde de persoane până în anul 2050, potrivit Organizației Națiunilor Unite, va determina o creștere semnificativă a cererii pentru alimente, furaje și resurse regenerabile. La nivel internațional, sectorul agricol va fi supus unor provocări majore, precum insuficiența resurselor naturale și schimbările climatice.

În acest context, agricultura trebuie să devină mai eficientă, iar productivitatea agricolă să fie îmbunătățită pentru îndeplinirea principalelor obiective în domeniu și, respectiv, pentru diminuarea efectelor/impactului de mediu ca urmare a provocărilor globale.

Un factor esențial pentru creșterea productivității agricole și reducerea pierderilor la recoltare îl constituie asigurarea protecției fitosanitare a culturilor prin aplicarea de produse de protecție a plantelor performante care să permită obținerea de producții agricole de calitate, la prețuri avantajoase, dar cu reducerea riscurilor asupra sănătății umane și a mediului.

Astfel, utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, în sensul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013, reprezintă un obiectiv esențial pentru obținerea unei producții agricole și, implicit, pentru asigurarea unui sistem agricol competitiv la nivel european și internațional.

Autoritățile competente pentru elaborarea Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor, denumit în continuare Plan național de acțiune, sunt: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Sănătății, precum și Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“.

Planul național de acțiune reprezintă un document strategic privind îmbunătățirea continuă a utilizării produselor de protecție a plantelor, fiind conceput în vederea obținerii unui impact scăzut asupra consumatorilor, utilizatorilor, rezidenților și trecătorilor, precum și a ecosistemelor acvatice și terestre, luând în considerare și stabilirea unui sistem adecvat de monitorizare a reziduurilor de pesticide.

Planul național de acțiune conține obiective cantitative, măsuri și calendare în vederea reducerii riscurilor și a efectelor utilizării produselor de protecție a plantelor asupra sănătății umane și asupra mediului prevăzute în tabelele 1-11.

Prin intermediul Planului național de acțiune se dezvoltă și se pune în aplicare sistemul de gestionare integrată a organismelor dăunătoare și se încurajează introducerea produselor de protecție a plantelor care conțin substanțe active cu risc scăzut, a tehnicilor alternative pentru reducerea utilizării produselor de protecție a plantelor.

Produsele de protecție a plantelor sunt utilizate potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului, cu modificările și completările ulterioare.

I. Cadrul legislativ

Planul național de acțiune a fost elaborat în temeiul art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, și are în vedere următoarele:

a)stabilirea cadrului instituțional pentru realizarea utilizării durabile a produselor de protecție a plantelor;

b)reducerea dependenței de utilizarea produselor de protecție a plantelor;

c)reducerea riscurilor și a efectelor utilizării produselor de protecție a plantelor asupra sănătății umane și a mediului;

d)promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare și a unor abordări și tehnici alternative, cum ar fi metode nechimice.

La definitivarea Planului național de acțiune s-au avut în vedere dispozițiile actelor normative în vigoare care se referă la efectele utilizării produselor de protecție a plantelor: Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Implementarea Planului național de acțiune vizează protecția sănătății umane și a mediului, utilizarea practicilor agricole durabile, protecția zonelor specifice, interzicerea pulverizării aeriene, cu excepțiile prevăzute la art. 9 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, implementarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare, în conformitate cu prevederile actelor normative naționale și europene:

a)Ordonanța Guvernului nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în agricultură și silvicultură, aprobată cu modificări prin Legea nr. 85/1995, cu modificările și completările ulterioare;

b)Ordonanța Guvernului nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecție a plantelor, precum și pentru modificarea și abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 28/2009, cu modificările ulterioare;

c)Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;

d)Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, cu modificările și completările ulterioare;

e)Hotărârea Guvernului nr. 570/2016 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase și alte măsuri pentru principalii poluanți;

f)Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică;

g)Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare;

h)Hotărârea Guvernului nr. 859/2016 pentru aprobarea Planului național de management actualizat aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României;

i)Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

j)Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului European și Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului, cu modificările și completările ulterioare;

k)Hotărârea Guvernului nr. 1.230/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului;

l)Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrană de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE, cu modificările și completările ulterioare;

m)Legislația privind conservarea naturii - Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice și Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, transpuse în legislația națională prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, implementarea Planului național de acțiune contribuie la stoparea pierderii biodiversității;

n)Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare.

II. Implementarea Planului național de acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelorA. OBIECTIV GENERAL:

Reducerea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor în vederea protecției sănătății umane și a mediului

B. OBIECTIVE SPECIFICE:

Planul național de acțiune conține obiective specifice și măsuri ce vizează reducerea dependenței de metodele chimice de combatere a organismelor dăunătoare, oferind astfel utilizatorilor profesioniști și publicului larg informații specifice cu privire la gestionarea integrată a organismelor dăunătoare și metodele nechimice alternative.

Reducerea dependenței de metodele chimice de protecție a plantelor diminuează impactul activităților de protecție a plantelor asupra florei și faunei sălbatice și conservarea biodiversității, în special prin stabilirea de măsuri concrete de promovare a unor concepte de agromediu adecvate, cum ar fi rotația culturilor și altele asemenea.

Obiectivele specifice ale PNA sunt următoarele:

a)instruirea și certificarea utilizatorilor profesioniști, distribuitorilor și consilierilor;

b)respectarea cerințelor privind comercializarea produselor de protecție a plantelor;

c)respectarea cerințelor privind manipularea, depozitarea produselor de protecție a plantelor, gestionarea ambalajelor și deșeurilor de produse de protecție a plantelor;

d)reducerea riscurilor pentru consumator prin controlul reziduurilor de pesticide;

e)promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare;

f)reducerea riscului de contaminare a apelor, solului și aerului;

g)organizarea sistemului de inspecție al echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor;

h)reducerea efectului de deviere a pulverizării aeriene;

i)reducerea utilizării produselor de protecție a plantelor sau a riscurilor în anumite zone;

j)realizarea de programe de informare și conștientizare privind reducerea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor;

k)reducerea impactului asupra insectelor polenizatoare.

Pentru fiecare obiectiv specific se propun măsuri în următoarele domenii:

a)protecția sănătății umane prin reducerea riscurilor pentru utilizatorii profesioniști și distribuitorii care utilizează sau distribuie produse de protecție a plantelor, alți lucrători în agricultură, rezidenți, trecători, precum și alți utilizatori;

b)conservarea biodiversității și protecția mediului, prin reducerea riscurilor de contaminare a apei, solului, aerului cu produse de protecție a plantelor;

c)reglementarea aspectelor cu privire la depozitarea, comercializarea și utilizarea produselor de protecție a plantelor, respectiv asigurarea competitivității sectorului agricol din România.

Rețeaua națională fitosanitară este constituită din oficii fitosanitare județene, laboratoarele oficiale de control la nivel central și teritorial, care realizează:

a)controlul și impunerea obligativității respectării bunelor practici și a prevederilor legale privind depozitarea, comercializarea și utilizarea produselor de protecție a plantelor în România;

b)prelevarea și analizarea probelor de produse de protecție a plantelor în cadrul programului național de monitorizare a calității produselor de protecție a plantelor;

c)prelevarea și analizarea probelor din plante și produse vegetale în cadrul programului național de monitorizare a reziduurilor de pesticide din plante și produse vegetale;

d)monitorizarea stării fitosanitare și consolidarea sistemului de prognoză și avertizare.

Indicatorii permit măsurarea progresului înregistrat referitor la reducerea riscului și a impactului în faza de utilizare a produselor de protecție a plantelor și asigură legătura dintre măsurile stabilite în cadrul Planului național de acțiune. Acești indicatori pot fi analizați atât la nivelul fermei/exploatației agricole, cât și la nivel macro, de exemplu sector agricol.

Planul național de acțiune include, de asemenea, indicatori de monitorizare a utilizării produselor de protecție a plantelor care conțin substanțe active ce prezintă interes deosebit.

Potrivit prevederilor art. 4 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, Planul național de acțiune trebuie să fie reexaminat cel puțin o dată la 5 ani.

Obiective specifice:

1.Instruirea și certificarea utilizatorilor profesioniști, distribuitorilor și consilierilor

Sistemul de instruire și certificare a utilizatorilor profesioniști, distribuitorilor și consilierilor se instituie în baza art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013.

Prin sistemul de instruire și certificare a utilizatorilor profesioniști, distribuitorilor și consilierilor se asigură dobândirea de cunoștințe suficiente sau actualizarea acestora cu privire la subiectele enumerate în anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013.

Tabelul nr. 1 - Instruirea și certificarea utilizatorilor profesioniști, distribuitorilor și consilierilor

2.Respectarea cerințelor privind comercializarea produselor de protecție a plantelor

Distribuitorii trebuie să ofere în momentul vânzării către utilizatorii profesioniști recomandări specifice privind instrucțiunile de siguranță pentru sănătatea umană și mediu.

Distribuitorii care vând produse de protecție a plantelor utilizatorilor neprofesioniști au obligația să furnizeze informații generale cu privire la riscurile pentru sănătatea umană și mediu asociate utilizării acestora, în ceea ce privește pericolele, expunerea, condițiile adecvate de depozitare, manipularea, aplicarea și eliminarea în siguranță a deșeurilor în conformitate cu legislația în vigoare privind deșeurile, la soluțiile alternative cu risc minim, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013.

Distribuitorii trebuie să solicite înregistrarea în vederea comercializării produselor de protecție a plantelor de la Autoritatea Națională Fitosanitară, conform legislației specifice în vigoare.

În vederea respectării cerințelor privind comercializarea produselor de protecție a plantelor, se efectuează controale periodice și se aplică sancțiuni în cazul nerespectării acestora, potrivit legislației naționale în vigoare.

Pe teritoriul țării se comercializează numai produse de protecție a plantelor omologate de CNOPPP.

Monitorizarea calității produselor de protecție a plantelor se realizează în baza prevederilor art. 68 „Monitorizare și control“ din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009, cu modificările și completările ulterioare.

Monitorizarea calității produselor de protecție a plantelor se realizează prin întocmirea unui program național anual de monitorizare a calității produselor de protecție a plantelor.

Tabelul nr. 2 - Respectarea cerințelor privind comercializarea produselor de protecție a plantelor

3.Respectarea cerințelor privind manipularea, depozitarea produselor de protecție a plantelor, gestionarea ambalajelor și deșeurilor de produse de protecție a plantelor

Manipularea, depozitarea produselor de protecție a plantelor, diluarea și amestecarea acestora, curățarea echipamentelor după aplicarea tratamentelor fitosanitare, colectarea și eliminarea amestecurilor rămase din rezervor și a ambalajelor rămase de la produsele de protecție a plantelor reprezintă un risc asupra sănătății umane și a mediului. În acest sens, se impune verificarea acestor operațiuni efectuate de utilizatori profesioniști și distribuitori de către oficii fitosanitare județene, agențiile pentru protecția mediului și comisariatele județene ale Gărzii Naționale de Mediu.

Utilizarea corectă a produselor de protecție a plantelor include:

a)echipament de protecție individuală recomandat pe eticheta produsului utilizat;

b)citirea și respectarea indicațiilor de pe eticheta produselor de protecție a plantelor;

c)calibrarea echipamentelor de aplicare;

d)utilizarea echipamentelor de aplicare care reduc efectul de derivă a produselor pulverizate;

e)gestionarea corectă și conform legislației specifice a deșeurilor de soluție de tratat, precum și a ambalajelor goale de produse de protecție a plantelor.

Una dintre modalitățile eficiente și accesibile de reducere a expunerii chimice a persoanelor/operatorilor care intră în contact cu produsul de protecție a plantelor concentrat în timpul preparării soluției și umplerii/golirii rezervorului echipamentului de stropit, denumit în continuare echipament de aplicare, este folosirea obligatorie a echipamentului individual de protecție pe parcursul lucrărilor, conform instrucțiunilor.

Utilizarea produselor de protecție a plantelor se poate face numai în scopurile pentru care au fost omologate și numai în conformitate cu instrucțiunile de utilizare, conform legislației specifice în vigoare.

În anul 2016 s-a elaborat o versiune nouă a Ghidului de utilizare în siguranță a produselor de protecție a plantelor, de către ANF, care este postat pe pagina de internet a ANF.

În anul 2017 a fost adoptat Codul de bune practici de utilizare în siguranță a produselor de protecție a plantelor, postat pe pagina de internet a ANF.

ANF va susține în continuare extinderea la nivel național a campaniei de promovare a ghidurilor de utilizare în siguranță, precum și a demonstrațiilor practice privind aplicarea corectă a produselor de protecție a plantelor.

Principalele activități ale măsurii nr. 3 din tabelul nr. 3 din cadrul acestui obiectiv au în vedere următoarele:

a)controlul privind utilizarea produselor de protecție a plantelor în conformitate cu legislația din domeniul fitosanitar, și anume verificarea etichetei și a informaților cuprinse în aceasta, a ambalajului, a condițiilor de depozitare, verificarea tehnică a echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor, eliminarea ambalajelor goale și a deșeurilor de produse de protecție a plantelor și altele asemenea;

b)promovarea sistemului național de colectare a deșeurilor de ambalaje provenite de la produsele de protecție a plantelor, care să asigure cerințe unitare în conformitate atât cu prevederile legislației în vigoare privind gestionarea deșeurilor, cât și cu ghidurile de bune practici de utilizare în siguranță a produselor de protecție a plantelor;

c)promovarea triplei clătiri în spații special amenajate și colectarea de ambalaje goale de produse de protecție a plantelor decontaminate, conform legislației în vigoare.

Informarea și promovarea adecvată privind gestionarea deșeurilor de produse de protecție a plantelor și a ambalajelor reprezintă un aspect important în contextul dezvoltării unui sistem de înregistrare obligatoriu pentru aceste deșeuri.

Actul normativ care reglementează gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje în vederea prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului este Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, act normativ ce transpune Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.

Cadrul legal care reglementează modul/obligațiile de raportare și centralizare a datelor referitoare la ambalaje și deșeuri este Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 794/2012 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaje.

La nivel național există un sistem de colectare a ambalajelor de pesticide care reprezintă un mecanism de colectare, transport și valorificare a deșeurilor de ambalaje din plastic, metal și hârtie provenite de la produsele de protecție a plantelor.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România a inițiat Sistemul de colectare a ambalajelor de pesticide ca un mecanism de colectare, transport și valorificare a deșeurilor de ambalaje din plastic, metal și hârtie provenite de la produsele de protecție a plantelor importate sau produse în România de către companiile care susțin sistemul de colectare a ambalajelor. Începând cu anul 2008, campania de colectare a ambalajelor din plastic/metal/hârtie provenite de la produse de protecție a plantelor se desfășoară la nivel național sub sloganul „SCAPA de ambalaje!“.

Toate serviciile de colectare prin SCAPA sunt gratuite atât pentru fermieri, cât și pentru distribuitorii produselor, cu respectarea strictă a condițiilor de preluare ale sistemului. Implementarea sistemului SCAPA este organizată și susținută financiar în mod integral de către companiile membre AIPROM și companiile participante la sistemul de colectare a ambalajelor.

În ceea ce privește modul de gestionare a ambalajelor/deșeurilor de ambalaje, operatorii economici pot să își îndeplinească responsabilitățile prevăzute la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 249/2015, cu modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor art. 16 alin. (2) din același act normativ.

La controalele efectuate de inspectorii fitosanitari, utilizatorul profesionist/distribuitorul trebuie să justifice prin documente, inclusiv contract de preluare a ambalajelor provenite de la produsele de protecție a plantelor și a deșeurilor de produse de protecție a plantelor, că sunt predate către firme specializate.

Tabelul nr. 3 - Respectarea cerințelor privind manipularea, depozitarea produselor de protecție a plantelor, gestionarea ambalajelor și deșeurilor de produse de protecție a plantelor

4.Reducerea riscurilor pentru consumator prin controlul reziduurilor de pesticide

Aplicarea necorespunzătoare a produselor de protecție a plantelor în agricultură conduce la creșterea nivelului reziduurilor acestora din recoltă și în mediu.

Nivelul de reziduuri peste limita admisă reprezintă un risc pentru sănătatea consumatorilor.

Reziduurile de pesticide din plante și produse vegetale din producția internă trebuie monitorizate pentru a proteja consumatorii.

Monitorizarea se face prin elaborarea anuală a planului de monitorizare a reziduurilor de pesticide în legume, fructe și cereale, care are ca scop controlul produselor autohtone de origine vegetală, în ceea ce privește respectarea legislației în vigoare, referitoare la utilizarea produselor de protecție a plantelor, și respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 396/2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrană de origine vegetală pentru animale, cu modificările și completările ulterioare.

Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale efectuează analize ale probelor prelevate în cadrul controalelor oficiale, pentru determinarea calitativă și cantitativă a reziduurilor de pesticide.

Pe baza rezultatelor analizelor reziduurilor de pesticide din probele de produse vegetale și de plante se constată dacă au fost respectate cerințele privind siguranța sănătății umane și a mediului.

Controlul produselor de protecție a plantelor la comercializarea și utilizarea acestora are în vedere respectarea cerințelor care vizează prevenirea, eliminarea sau reducerea la niveluri acceptabile a riscurilor care ar putea să apară asupra sănătății umane și a mediului.

În acest fel se asigură aplicarea corectă a produselor de protecție a plantelor care sunt autorizate pentru utilizare prin respectarea dozelor de aplicare, perioadelor de pauză și utilizarea exclusiv în scopurile pentru care sunt autorizate.

Respectarea cerințelor de utilizare adecvată trebuie să conducă la reducerea riscurilor pentru consumatori.

Pentru protecția resurselor de apă trebuie să se pună accent pe prevenirea contaminării punctiforme și difuze cauzate de utilizarea produselor de protecție a plantelor, prin implementarea bunelor practici agricole în exploatațiile agricole și forestiere, zonele urbane și de agrement.

Administrația Națională „Apele Române“ monitorizează substanțe din categoria produselor de protecție a plantelor, relevante pentru resursele de apă și pentru care sunt stabilite standarde de calitate în legislația specifică din domeniul apelor: Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 570/2016 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase și alte măsuri pentru principalii poluanți din categoria pesticidelor organoclorurate, pesticidelor ureice, pesticidelor, insecticidelor și fungicidelor cu azot și fosfor.

ANAR realizează monitorizarea resurselor de apă brută, respectiv: ape de suprafață, apa subterană, apa destinată potabilizării.

Tabelul nr. 4 - Reducerea riscurilor pentru consumator prin controlul reziduurilor de pesticide

5.Promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare

Planul național de acțiune prevede punerea în aplicare de către toți utilizatorii profesioniști, distribuitori și consilieri a principiilor generale ale gestionării integrate a organismelor dăunătoare, astfel cum sunt prevăzute în anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013.

În vederea promovării și respectării principiilor gestionării integrate a organismelor dăunătoare se are în vedere asigurarea sistemului de instruire și certificare a utilizatorilor profesioniști, distribuitorilor și consilierilor conform tematicii menționate în anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013.

Promovarea gestionării integrate se poate realiza prin promovarea/diseminarea ghidurilor privind gestionarea integrată a organismelor dăunătoare potrivit prevederilor art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, dezvoltarea unui sistem de gestionare integrată a organismelor dăunătoare care să includă instruiri, pentru a permite producătorilor agricoli accesul la cunoștințe de specialitate pentru dezvoltarea unei agriculturi durabile și performante.

Principalul obiectiv al gestionării integrate a dăunătorilor vizează utilizarea practicilor și produselor care prezintă cele mai mici riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu.

Pentru asigurarea unei protecții eficiente și viabile economic a culturilor agricole este nevoie ca produsele de protecție a plantelor să fie aplicate numai atunci când este strict necesar, adică atunci când se îndeplinesc condițiile de apariție a organismelor dăunătoare, pe baza buletinelor de prognoză și avertizare emise de către oficiile fitosanitare județene, precum și apelarea la consultanță din partea unui specialist în domeniul fitosanitar.

Aplicarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare necesită o cunoaștere a situației actuale a organismelor dăunătoare.

Tabelul nr. 5 - Promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare

6.Reducerea riscului de contaminare a apelor, solului și aerului

O atenție deosebită trebuie acordată evitării poluării apelor de suprafață și subterane prin respectarea prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens se interzice utilizarea produselor de protecție a plantelor în zonele de protecție adiacente apelor de suprafață, potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) lit. f) și i) și alin. (2) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, este necesară respectarea prevederilor art. 28 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică, în sensul cultivării unor anumite tipuri de culturi pe terenurile agricole cuprinse în zonele de protecție sanitară cu regim sever, precum și al interzicerii în zonele de protecție sanitară cu regim sever și în zonele de protecție sanitară de restricție a utilizării produselor de protecție a plantelor, respectiv zone instituite în jurul surselor și instalațiilor de alimentare cu apă potabilă, al surselor de ape minerale și al lacurilor terapeutice. Aceste interdicții sunt completate cu prevederile Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că pe terenurile adiacente cursurilor de apă se instituie zone de protecție și fâșii de protecție în care este interzisă desfășurarea activităților agricole, respectiv aplicarea fertilizanților și a pesticidelor de orice fel.

Dimensiunile zonelor de protecție depind în special de caracteristicile solului și de proprietățile produselor de protecție a plantelor utilizate, precum și de caracteristicile de natură agricolă ale zonelor vizate. Trebuie subliniat faptul că dimensiunile zonelor de protecție adiacente apelor de suprafață sunt stabilite în anexa nr. 2 la Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Zonele de protecție multifuncționale trebuie recunoscute ca parte integrantă a suprafețelor agricole, întrucât mențin echilibrul ecologic prin conservarea biodiversității, respectiv creșterea numărului de specii benefice, al insectelor polenizatoare, al insectelor prădătoare, precum și al altor organisme-nețintă, asigurând totodată coridoare pentru fauna sălbatică. În plus, reduc șiroirea și poluarea cu produse de protecție a plantelor a surselor de apă adiacente terenurilor agricole, contribuind, de asemenea, la reducerea eroziunii solului.

Zonele de protecție multifuncționale reprezintă o componentă majoră a agroecosistemelor, fiind importante pentru protejarea resurselor naturale, precum apa și solul, conservarea biodiversității și obținerea unor producții agricole durabile.

Zonele de protecție cu rol multifuncțional între parcelele agricole pot fi reprezentate de benzi înierbate, menite să asigure nectar insectelor polenizatoare, precum și hrană consumatorilor secundari.

Există, de asemenea, zone de protecție cu rol de barieră naturală, cum ar fi perdelele forestiere - garduri vii, șanțuri. Interacțiunea dintre această barieră naturală și zona de protecție adiacentă poate reprezenta o sursă de biodiversitate.

Zonele de protecție multifuncționale pot:

a)crește în mod semnificativ biodiversitatea;

b)spori producția ca urmare a unei mai bune polenizări;

c)deveni habitate pentru mamifere mici și păsări;

d)asigura protecția tuturor elementelor mediului.

Alte posibilități pentru reducerea cantității de produse de protecție a plantelor dispersate în mediu sunt:

a)duze antiderivă la echipamentele de aplicare pentru cultura de câmp, plantații de arbuști și pomicole;

b)utilizarea echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor prevăzute din construcție cu ecrane pentru recuperarea surplusului soluției de stropit în plantații viticole.

Acestea reduc efectul de derivă, contaminarea mediului și duc la eficientizarea utilizării resurselor.

Tabelul nr. 6 - Reducerea riscului de contaminare a apelor, solului și aerului

7.Organizarea sistemului de inspecție a echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor

Organizarea și implementarea sistemului de inspecție a echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor se realizează potrivit prevederilor art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, și ale Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 820/2016 privind desemnarea organismului de inspecție a echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor de uz profesional și responsabilitățile acestuia.

Derularea inspecțiilor obligatorii în cazul echipamentelor de aplicare trebuie efectuată luând în considerare și prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.029/2008 privind condițiile introducerii pe piață a mașinilor, cu modificările și completările ulterioare.

Inspecția echipamentului de aplicare a produselor de protecție a plantelor acoperă toate aspectele importante în vederea atingerii unui înalt grad de siguranță și protecție pentru sănătatea umană și pentru mediu.

Tabelul nr. 7 - Organizarea sistemului de inspecție a echipamentelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor

8.Reducerea efectului de deviere a pulverizării aeriene

Pulverizarea aeriană poate avea efecte dăunătoare asupra sănătății umane și a mediului, în special datorită efectului de derivă a produselor de protecție a plantelor.

Pulverizarea aeriană este interzisă, efectuându-se numai în cazuri speciale, cu respectarea prevederilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013.

În cazurile speciale în care se efectuează pulverizarea aeriană se vor utiliza produsele de protecție a plantelor aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului mediului și schimbărilor climatice și al ministrului sănătății nr. 566/1.445/725/2014 pentru aprobarea Listei produselor de protecție a plantelor autorizate în vederea aplicării prin pulverizare aeriană, cu completările ulterioare.

Tabelul nr. 8 - Reducerea efectului de deviere a pulverizării aeriene

9.Reducerea utilizării produselor de protecție a plantelor sau a riscurilor în anumite zone

Aplicarea produselor de protecție a plantelor în zonele specifice, stabilite potrivit prevederilor art. 12 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, în special în cazul ariilor naturale protejate, trebuie redusă la minimum sau interzisă, cu respectarea prevederilor art. 28 și 28^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru situații excepționale în care utilizarea produselor de protecție a plantelor este necesară, autoritățile competente menționate la art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, elaborează proceduri specifice privind aplicarea produselor de protecție a plantelor în aceste zone specifice.

Tabelul nr. 9 - Reducerea utilizării produselor de protecție a plantelor sau a riscurilor în anumite zone

10.Realizarea de programe de informare și conștientizare privind reducerea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor

Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, se va avea în vedere realizarea de campanii de informare și conștientizare a publicului prin realizarea următoarelor activități:

a)prezentarea aspectelor relevante privind protecția plantelor în cadrul expozițiilor specializate;

b)organizarea de seminare/grupuri de lucru;

c)publicarea informațiilor pe internet și în reviste de specialitate;

d)emisiuni radio/TV, difuzarea de spoturi publicitare, pliante/broșuri.

De asemenea, se recomandă implementarea unor programe de informare și conștientizare a utilizatorilor profesioniști cu privire la cele mai bune practici agricole, necesitatea gestionării integrate a organismelor dăunătoare, depozitarea, păstrarea/stocarea și utilizarea produselor de protecție a plantelor și derularea activităților specifice, precum și a consumatorilor cu privire la siguranța utilizării produselor de protecție a plantelor.

Pentru informarea publicului, anual, pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale va fi publicat un raport cu privire la rezultatele inspecțiilor efectuate pentru controlul produselor de protecție a plantelor la comercializare și utilizare.

Pe pagina de internet a Ministerului Sănătății se va publica anual raportul cu privire la cazurile de intoxicații acute cu produse de protecție a plantelor, precum și evoluția cazurilor cronice, dacă există, informații colectate în anul respectiv, potrivit prevederilor art. 7 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013.

Tabelul nr. 10 - Realizarea de programe de informare și conștientizare privind reducerea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor

11.Reducerea impactului asupra insectelor polenizatoare

Insectele polenizatoare, în special albinele, trebuie protejate de efectul aplicării foliare a produselor de protecție a plantelor.

ANF, pe baza notificării din partea utilizatorilor profesioniști, trebuie să informeze crescătorii de albine asupra operațiunilor de aplicare a produselor de protecție a plantelor prin pulverizare aeriană, cu cel puțin 7 zile înainte de efectuarea acestor tratamente.

În scopul reducerii emisiei de praf și a impactului negativ asupra mediului, operatorului și a insectelor polenizatoare este obligatorie utilizarea deflectoarelor pe semănătorile pneumatice cu vacuum utilizate la semănatul culturilor agricole a căror sămânță este tratată.

Tabelul nr. 11 - Reducerea impactului asupra insectelor polenizatoare

Concluzii

Prin Planul național de acțiune se urmărește utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor pe teritoriul României, prin reducerea riscurilor și a efectelor acestora asupra sănătății umane și a mediului, inclusiv promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare.

Implementarea obiectivelor și a măsurilor prevăzute în Planul național de acțiune trebuie corelată și cu obiectivele politicii agricole comune, precum și cu politicile sectoriale legate din domeniul sănătății și al protecției mediului.

Planul național de acțiune evidențiază obiectivele și măsurile specifice potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, cu relevanță pentru următoarele tematici: sistemul de instruire pentru utilizatorii profesioniști, distribuitori și consilieri, comercializarea, manipularea și depozitarea produselor de protecție a plantelor, pulverizarea aeriană a produselor de protecție a plantelor și inspecția echipamentelor de aplicare, măsuri specifice pentru protecția apei, solului și aerului, utilizarea produselor în zone specifice, gestionarea integrată a organismelor dăunătoare și derularea programelor de informare și conștientizare privind utilizarea produselor de protecție a plantelor.

Un element important pentru măsurarea obiectivelor din cadrul Planului național de acțiune îl constituie definirea indicatorilor de risc, permițând astfel monitorizarea periodică a progresului înregistrat pe perioada implementării Planului național de acțiune.

Măsurile vizează ca utilizarea produselor de protecție a plantelor să se facă cu responsabilitate față de sănătatea umană și mediu.

Rezultatele obținute ca urmare a implementării măsurilor din cadrul Planului național de acțiune vor fi puse la dispoziția Comisiei Europene și a celorlalte state membre, în urma solicitărilor acestora.

În funcție de evoluțiile legislației fitosanitare la nivel european, în special în ceea ce privește directiva-cadru privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, precum și ale procesului de evaluare anuală a implementării Planului național de acțiune, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va iniția procesul de revizuire și actualizare a Planului național de acțiune, respectiv de modificare și completare a hotărârii Guvernului care îl aprobă sau îl abrogă, după caz.

Planul național de acțiune va fi disponibil pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, secțiunea Fitosanitar - Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor.