Decizie nr. 1.234 din 5 octombrie 2010

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Karoly - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 3 din Legea nr. 276/2009 privind modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, ale art. 2^1 din Legea nr. 276/2009 şi ale articolului unic pct. 3 din Legea nr. 276/2009, excepţie ridicată de Miess Livia, Daniel Voicu şi Mihaela Antigona Niculescu în dosarele nr. 3.777/288/2009, nr. 5.343/236/2009 şi nr. 22.920/301/2009 ale Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, Judecătoriei Giurgiu şi Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 23 septembrie 2010, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate în încheierea din aceeaşi dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 57 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 5 octombrie 2010.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 18 decembrie 2009, 7 ianuarie 2010 şi 9 februarie 2010, pronunţate în dosarele nr. 3.777/288/2009, nr. 5.343/236/2009 şi nr. 22.920/301/2009, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Judecătoria Giurgiu şi Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 3 din Legea nr. 276/2009 privind modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 2^1 din Legea nr. 276/2009 şi, respectiv, ale articolului unic pct. 3 din Legea nr. 276/2009, excepţii ridicate de Miess Livia, Daniel Voicu şi Mihaela Antigona Niculescu în cauze având ca obiect un partaj judiciar.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale criticate încalcă accesul liber la justiţie, întrucât cetăţeanul este pus în situaţia de a nu mai putea beneficia de serviciile publice oferite de instanţele judecătoreşti, ceea ce face ca acest drept fundamental, prevăzut de Constituţie, să devină unul iluzoriu. Se mai arată că, datorită cuantumului exagerat al taxei judiciare de timbru, nu se mai poate realiza partajul judiciar al bunurilor comune într-o acţiune de divorţ. Într-o atare situaţie partea potrivnică în acţiunea de divorţ se află într-un avantaj net, fiind scutită de plată oricărei taxe judiciare de timbru.

În fine, se apreciază că un atare cuantum ridicat al taxei judiciare de timbru este disproporţionat prin raportare atât la veniturile persoanei aflate în situaţia de a o plăti, cât şi la serviciul prestat de instanţa judecătorească.

Judecătoria Râmnicu Vâlcea şi Judecătoria Giurgiu apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile articolului unic pct. 3, respectiv ale art. 2^1 din Legea nr. 276/2009 privind modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 13 iulie 2009, precum şi ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.

În realitate, Curtea constată că autorii excepţiei de neconstituţionalitate critică prevederile art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 276/2009, precum şi ale art. 20 alin. (3) din aceeaşi lege, dispoziţii asupra cărora urmează să se pronunţe prin prezenta decizie. Aceste prevederi au următorul cuprins:

–Art. 3 lit. c): "Acţiunile şi cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: [...]

c)cereri pentru:

–stabilirea calităţii de moştenitor - 50 lei/moştenitor stabilirea masei succesorale - 3% la valoarea masei succesorale;

–cereri de raport - 3% la valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;

–cereri de reducţiune a liberalităţilor - 3% la valoarea rezervei care urmează a fi reîntregită prin reducţiunea liberalităţilor;

–cereri de partaj - 3% la valoarea masei partajabile.

Separat de această taxă, dacă părţile contestă bunurile de împărţit, valoarea acestora sau drepturile ori mărimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciară de timbru se datorează de titularul cererii la valoarea contestată în condiţiile art. 2 alin. (1)";

–Art. 20 alin. (3): "Neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii."

Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiţiei. Totodată, se consideră a fi încălcate şi prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 14 privind nediscriminarea din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie privind protecţia proprietăţii şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi Convenţie.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi dispoziţiile legale criticate, prin raportare la prevederile constituţionale invocate, Curtea constată următoarele:

Prin Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august 2010, raportat la o critică similară de neconstituţionalitate, Curtea, cu privire la art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997, a statuat următoarele: "accesul liber la justiţie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. În virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora «Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice», plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 1985). Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa.

De asemenea, Curtea a mai reţinut că, pentru aceleaşi considerente, textul de lege criticat nu cuprinde prevederi de natură să aducă atingere principiului potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi, consacrat de art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală."

Cu privire la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, Curtea, tot pentru argumentele mai sus arătate, a constatat constituţionalitatea sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 640 din 28 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 11 iunie 2009.

Considerentele reţinute de Curte în deciziile menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Miess Livia în Dosarul nr. 3.777/288/2009 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, precum şi ale art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Daniel Voicu şi Mihaela Antigona Niculescu în dosarele nr. 5.343/236/2009 şi nr. 22.920/301/2009 ale Judecătoriei Giurgiu şi Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 octombrie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Benke Karoly