Decizie nr. 1.116 din 16 octombrie 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-şef

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9, art. 13 şi art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Romtrade" - S.R.L. în Dosarul nr. 2.899/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, avocat Ioana Catona, cu delegaţie la dosar, iar pentru partea Societatea Comercială "Mega Electric Grup" - S.R.L., avocat Vasile Pantea, cu delegaţie la dosar.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii dă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea excepţiei, reiterând motivele invocate în faţa instanţei de judecată.

Având cuvântul, reprezentantul Societăţii Comerciale "Mega Electric Grup" - S.R.L. solicită respingerea excepţiei, întrucât consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, deoarece criticile formulate cu privire la art. 9, art. 13 şi art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 sunt neîntemeiate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 16 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.899/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9, art. 13 şi art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Romtrade" - S.R.L. într-o cauză comercială.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţin următoarele:

–art. 9 din ordonanţă contravine art. 1 alin. (3), art. 20 alin. (2), art. 21, art. 44 alin. (2) şi art. 53 din Constituţie, precum şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât "decăderea debitorului din dreptul de a contesta creanţa prin întâmpinare nu numai că îl privează pe acesta de dreptul la un proces echitabil, ci constituie şi un abuz, în condiţiile în care aceasta este unica modalitate prin care se poate proba pretenţia dedusă judecăţii"; debitorul nu îşi poate exercita neîngrădit dreptul la apărare pentru ca interesul său să fie realizat în cadrul unui proces echitabil; nu asigură în mod egal ocrotirea şi garantarea dreptului de proprietate, deoarece încheierea pronunţată de instanţa de judecată potrivit acestui text de lege este irevocabilă;

–art. 13 din ordonanţa criticată încalcă art. 24 alin. (1) şi art. 126 alin. (2) din Constituţie, art. 6 paragraful 1 teza întâi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 14 pct. 1 teza întâi din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice. Încălcarea constă în aceea că îngrădeşte dreptul părţilor la un proces echitabil şi la o judecată imparţială, precum şi dreptul acestora de a "obţine un control judiciar real, obiectiv şi efectiv, ca urmare a faptului că cererea în anulare se soluţionează întotdeauna de către aceeaşi instanţă care a soluţionat cererea de emitere a ordonanţei de plată";

–art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 îngrădeşte accesul liber la justiţie, prin aceea că hotărârea de respingere a cererii în anulare nu poate fi atacată cu recurs, motiv pentru care este în contradicţie şi cu alin. (5) al art. 13 din ordonanţă. De asemenea, alin. (2) al art. 14 este contrar art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1), art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, precum şi prevederilor din documentele internaţionale invocate, "întrucât oferă posibilitatea, fără a se purta un proces pe fondul cauzei, să poată fi emis un titlu executoriu împotriva unui pretins debitor care în mod diligent a acţionat în vederea apărării sale legitime."

Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a comercială apreciază că: prevederile art. 9 din ordonanţa de urgenţă "încalcă dreptul la un proces echitabil, îngrădind dreptul la apărare"; dispoziţiile art. 13 sunt constituţionale, deoarece "instanţa care soluţionează acţiunea în anulare are o altă compunere decât cea care a soluţionat cererea privind ordonanţa de plată; art. 14 încalcă art. 21 şi 24 din Constituţie, prin aceea că "debitorul nu are posibilitatea ca în cazul contestaţiei la executare să invoce apărări de fond."

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 9, art. 13 şi art. 14 din ordonanţa criticată sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părţilor prezente şi ale reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9, art. 13 şi art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 31 octombrie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 118 din 27 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 2 iunie 2008. Textele de lege menţionate prevăd:

–Art. 9: "(1) Sub sancţiunea decăderii, debitorul poate contesta creanţa prin întâmpinare.

(2)În cazul în care debitorul contestă creanţa, instanţa verifică dacă această contestaţie este întemeiată.

(3)În cazul în care contestaţia este întemeiată, instanţa va respinge cererea creditorului printr-o încheiere irevocabilă. În această situaţie, creditorul poate introduce cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun. ";

–Art. 13: "(1) Împotriva ordonanţei de plată debitorul poate formula cerere în anulare, în termen de 10 zile de la data comunicării acesteia.

(2)Cererea în anulare se soluţionează de către instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă.

(3)Cererea în anulare nu suspendă executarea. Suspendarea va putea fi însă încuviinţată, la cererea debitorului, numai cu dare de cauţiune, al cărei cuantum va fi fixat de instanţă.

(4)Dacă instanţa învestită admite cererea în anulare, aceasta va anula ordonanţa de plată, pronunţând o hotărâre irevocabilă. Prevederile art.9 alin.(3) se aplică în mod corespunzător.

(5)Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este irevocabilă."

–Art. 14: "(1) Ordonanţa de plată, devenită irevocabilă ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii în anulare, constituie titlu executoriu.

(2)Împotriva executării silite a ordonanţei de plată debitorul poate face contestaţie la executare, potrivit dreptului comun. În cadrul contestaţiei nu se pot invoca decât aspecte legate de procedura de executare."

Autorul excepţiei susţine că textele de lege menţionate contravin prevederilor constituţionale ale: art. 1 alin. (3), care garantează drepturile şi libertăţile cetăţenilor, art. 20 alin. (2), referitoare la prioritatea reglementărilor internaţionale cuprinse în tratate privind drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, ratificate de România, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 53, care dispun în legătură cu restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 126 privind instanţele judecătoreşti şi ale art. 129, referitoare la folosirea căilor de atac. Se invocă, de asemenea, încălcarea art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil, precum şi a art. 14 paragraful 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, referitor la egalitatea în faţa instanţelor de judecată.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

În esenţă, în opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece contravin dreptului părţilor la un proces echitabil şi o judecată imparţială, îngrădesc dreptul la apărare şi permit emiterea titlului executoriu împotriva unui pretins debitor, "fără a se purta un proces pe fondul cauzei".

Curtea, analizând aceste susţineri, constată că dispoziţiile de lege ce fac obiectul prezentei excepţii nu încalcă principiile constituţionale şi din documentele internaţionale invocate. Dimpotrivă, art. 9, 13 şi 14 cuprinse în cap. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007, intitulat "Dispoziţii procedurale", sunt chiar în sensul prevederilor din Constituţie considerate ca fiind încălcate, precum şi în sensul susţinerilor autorului excepţiei. Astfel: art. 6 din ordonanţa de urgenţă dispune cu privire la cuprinsul cererii privind creanţa de plată a preţului, precum şi cu privire la înscrisurile doveditoare ale creanţei; art. 7 dispune în legătură cu citarea părţilor, chiar prin publicitate, pentru explicaţii şi lămuriri, precum şi pentru a stărui în efectuarea plăţii ori pentru a se ajunge la o înţelegere între părţi asupra modalităţilor de plată. Totodată, alin. (4) al acestui articol prevede obligaţia debitorului de a depune întâmpinare, până cel mai târziu în ziua fixată pentru înfăţişare, "sub sancţiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică", precum şi că, "în cazul nedepunerii întâmpinării, instanţa poate considera aceasta ca o recunoaştere a pretenţiilor creditorului".Aşa fiind, Curtea constată că sancţiunea decăderii prevăzută de text nu numai că nu înlătură dreptul debitorului la apărare, ci este o sancţiune firească în cadrul unei proceduri de urgenţă cum este cea reglementată de ordonanţa de urgenţă criticată. Mai mult, aşa cum s-a arătat, debitorul este citat pentru a depune întâmpinare, pentru a da explicaţii şi lămuriri, adică a formula apărări. În continuare, art. 9, 13 şi 14 din ordonanţa de urgenţă stabilesc, sub sancţiunea decăderii, regulile procedurale privind contestarea de către debitor a cererii de creanţă, fără ca prin aceasta să contravină prevederilor constituţionale sau convenţionale menţionate.

De altfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 a fost adoptată pentru a stabili măsuri în scopul combaterii întârzierii executării obligaţiilor de plată asumate prin contracte comerciale şi pentru stabilirea unei proceduri simplificate de soluţionare a acţiunilor în justiţie având ca obiect asemenea obligaţii. Or, potrivit art. 126 din Constituţie, competenţa instanţelor de judecată şi procedura în faţa acestora se stabilesc prin lege, precum ordonanţa criticată.

Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9, art. 13 şi art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Romtrade" - S.R.L. în Dosarul nr. 2.899/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a comercială.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 octombrie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof.univ.dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-şef,

Gabriela Dragomirescu