Decizie nr. 696 din 19 decembrie 1997

Ioan Muraru - preşedinte

Costica Bulai - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol, pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, ridicată de Danielopolu Gheorghe şi Pilat Cornelia-Jana în Dosarul nr. 2.376/1996, aflat pe rolul Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilă.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 18 decembrie 1997, în prezenta reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa părţilor legal citate, fiind consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 19 decembrie 1997.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:

Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilă, prin Încheierea din 3 iunie 1997, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 şi a art. 330^4 din Codul de procedură civilă, ridicată de Danielopolu Gheorghe şi Pilat Cornelia-Jana.

În motivarea excepţiei se susţine ca dispoziţiile legale menţionate sunt contrare prevederilor art. 6, art. 10, art. 20, art. 21, art. 41, art. 48 şi titlului III din Constituţie.

Exprimandu-şi opinia, instanţa de judecată apreciază ca excepţia este neîntemeiată.

În scopul soluţionării cauzei, conform prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, s-au solicitat puncte de vedere preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.

În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata, având în vedere practica jurisdicţională a Curţii.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, republicată, constata următoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate invocată.

Curtea s-a pronunţat cu privire la constituţionalitatea art. 330, art. 330^2, art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, rămasă definitivă prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996 şi, respectiv, nr. 255 din 22 octombrie 1996, constatând, pe de o parte, ca prevederile art. 330, art. 330^2 alin. 2, art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale, iar pe de altă parte, ca dispoziţiile art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionalitate.

Având în vedere ca un text declarat neconstitutional nu mai poate face obiectul unei noi excepţii de neconstituţionalitate, potrivit prevederilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, excepţia vizând dispoziţiile art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă urmează să fie respinsă ca inadmisibila.

Totodată, excepţia privind dispoziţiile art. 330, ale art. 330^2 alin. 2, ale art. 330^3, precum şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, urmează să fie respinsă, întrucât nu au intervenit elemente noi care să schimbe practica jurisdicţională a Curţii Constituţionale.

Cu privire la dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, se constată că, la data ridicării excepţiei, prin Legea nr. 17/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, acestea fuseseră modificate, astfel încât, în prezent, recursul în anulare nu mai poate fi declarat oricând de către procurorul general, ci numai în cadrul unui termen de 6 luni, care începe să curgă de la data când hotărârea a rămas irevocabilă, pentru motivul prevăzut la art. 330 pct. 1, sau de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, pentru motivul prevăzut la art. 330 pct. 2 din acelaşi cod.

Rezultă asadar ca, fiind instituit termenul de exercitare a acestei cai de atac, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă a rămas fără obiect.

În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 37 din 25 februarie 1997, definitivă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 15 aprilie 1997.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 şi ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, ridicată de Danielopolu Gheorghe şi Pilat Cornelia-Jana în Dosarul nr. 2.376/1996 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică din 19 decembrie 1997.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent,

Gabriela Dragomirescu