Decret
Decret nr. 337 din 26 noiembrie 1981
privind aprobarea Regulamentului vamal
- Emitent
- Consiliul de Stat
- Publicat în
- BULETINUL OFICIAL nr. 90 din 27 noiembrie 1981
Textul actului · 289 de articole
100%
privind aprobarea Regulamentului vamal
În temeiul art. 3 din Codul vamal al Republicii Socialiste România - Legea nr. 30/1978,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
Se aprobă Regulamentul vamal anexat, care face parte integrantă din prezentul decret.
Prezentul decret intră în vigoare pe data de 1 ianuarie 1982.
Pe aceeaşi dată se abroga:
–Decretul Consiliului de Stat nr. 278/1979 privind produsele alimentare care pot fi scoase din ţara de către persoanele fizice, publicat în Buletinul Oficial nr. 65 din 28 iulie 1979;
–ART. 1 alin. 2 şi 3, art. 2 şi art. 6 - 9 din Decretul Consiliului de Stat nr. 395/1976 privind Tariful vamal de import al Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial nr. 109 - 110 din 9 decembrie 1976;
–Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2145/1956 privind reglementarea primirii de obiecte din străinătate prin colete poştale;
–Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 986/1958 privind unele măsuri în legătură cu primirea de obiecte din străinătate prin colete poştale;
–Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 403/1961 privind reglementarea introducerii sau scoaterii de bunuri din ţara de către călători, publicată în Colecţia de hotărîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 18 din 11 iulie 1961;
–Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 83/1962 privind aprobarea tarifului vamal pentru persoane fizice, publicată în Colecţia de hotărîri şi dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 2 din 18 februarie 1962;
–Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1944/1968 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul vamal aplicabil misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, membrilor acestora, precum şi altor persoane cu misiuni oficiale, care vin sau sînt în trecere prin Republica Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial nr. 123 din 16 septembrie 1968;
–Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 202/1973 privind aducerea sau primirea din străinătate a unor bunuri de folosinţă îndelungată de către cetăţenii români, precum şi cumpărarea de către aceştia a unor produse care se desfac în ţara cu plata în valută, publicată în Buletinul Oficial nr. 21 din 1 martie 1973;
–Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1680/1973 şi Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 222/1974, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
REGULAMENT VAMAL
În conformitate cu principiile şi prevederile Codului vamal, prezentul regulament cuprinde normele de procedura şi alte norme privind realizarea activităţii vamale în Republica Socialistă România.
Mărfurile destinate exportului sau importului şi mijloacele de transport care trec frontiera de stat a Republicii Socialiste România sînt supuse vamuirii.
Vamuirea mărfurilor şi a mijloacelor de transport cuprinde următoarele operaţiuni:
a)prezentarea la unităţile vamale a mijloacelor de transport şi a documentelor de transport insotitoare;
b)controlul vamal al mijloacelor de transport;
c)declararea mărfurilor şi prezentarea acestora pentru vamuire;
d)controlul vamal al mărfurilor;
e)verificarea declaraţiei vamale, stabilirea taxelor vamale şi acordarea liberului de vama. Secţiunea 2 Prezentarea la unităţile vamale a mijloacelor de transport şi a documentelor de transport insotitoare
La trecerea frontierei de stat, transportatorii mărfurilor destinate exportului sau importului ori reprezentanţii acestora sînt obligaţi să prezinte la unităţile vamale mijloacele de transport împreună cu documentele insotitoare.
La transportul pe cale ferată, organele căilor ferate sînt obligate să depună la unitatea vamală din statia de frontieră actul de transmitere a garniturii de tren, după intrarea acesteia în ţara. Depunerea actului de transmitere se face în termenul prevăzut în procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor sosite din străinătate.
La ieşirea din ţara, actul de transmitere se depune la unitatea vamală înainte de plecarea garniturii de tren, în termenul stabilit prin procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor pentru trecerea frontierei de stat. Acest termen va fi de cel puţin o ora.
Actul de transmitere cuprinde numărul fiecărui vagon şi al scrisorilor de trasura, cantitatea mărfurilor şi denumirea acestora în limba română. La ieşirea din ţara, în acest act se vor menţiona, de asemenea, numărul documentului vamal şi unitatea vamală emitenta.
La transportul mărfurilor pe cale rutiera, transportatorul este obligat să prezinte unităţii vamale, la intrarea sau ieşirea din ţara a autovehiculului, certificatul de înmatriculare a mijlocului de transport şi documentele insotitoare ale mărfurilor.
La transportul pe cale maritima sau fluviala, comandantul, proprietarul ori agentul navei care transporta mărfuri ce urmează a fi descărcate sau transbordate este obligat să prezinte la unitatea vamală, în termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul original al manifestului încărcăturii şi să depună o copie a acestuia.
Cînd nu se efectuează operaţiuni de descărcare sau transbordare de mărfuri, nu este necesară depunerea copiei manifestului încărcăturii.
Pentru navele încărcate cu mărfuri de masa, în lipsa manifestului încărcăturii, comandantul, proprietarul sau agentul navei poate prezenta o notificare din care să rezulte datele de identificare a mărfurilor.
În manifestul încărcăturii se vor menţiona numărul fiecărui conosament sau al scrisorii de trasura fluviala ori al recipisei de bagaje, mărcile şi numele de identificare a coletelor, denumirea, cantitatea şi, după caz, greutatea bruta sau neta a mărfurilor, precum şi numele furnizorului şi beneficiarului.
Agenţii navelor sînt obligaţi sa înscrie pe copia manifestului încărcăturii denumirea, în limba română, a mărfurilor.
Pentru descărcarea, încărcarea sau transbordarea mărfurilor, comandantul, proprietarul sau agentul navei este obligat să solicite unităţii vamale un permis vamal, în care se înscriu datele de identificare a mărfurilor.
Comandantul, proprietarul sau agentul navei este obligat să depună la unitatea vamală din port declaraţia proviziilor de bord, în cel mult 12 ore de la acostarea navei. La convoaiele de nave fără propulsie se poate depune o singura declaraţie de provizii de bord pentru întregul convoi, cu liste specificative pentru fiecare nava.
Navele care stationeaza sub 12 ore şi nu efectuează operaţiuni de descărcare, încărcare sau transbordare de mărfuri sînt exceptate de la obligaţia depunerii declaraţiei proviziilor de bord.
În cazurile în care navele sînt obligate, potrivit legii, sa oprească în porturile dunarene pentru efectuarea controlului de intrare în ţara, declaraţia proviziilor de bord se depune imediat.
Prin declaraţia proviziilor de bord comandantul, proprietarul sau agentul navei este obligat sa declare unităţii vamale următoarele bunuri aflate pe nava:
a)armamentul, munitiile, materiile explozive, produsele şi substantele stupefiante, psihotrope şi toxice;
b)alte bunuri prohibite la introducerea sau scoaterea din ţara potrivit normelor legale;
c)produsele din tutun şi băuturile alcoolice, aparţinînd navei şi membrilor echipajului;
d)alimentele şi obiectele nefolosite, de uz curent, aparţinînd navei;
e)bunurile nefolosite şi bunurile care nu sînt de uz personal, aparţinînd membrilor echipajului, precum şi bunurile de valoare ale acestora.
Bunurile prevăzute la lit. d) nu se menţionează în declaraţia proviziilor de bord dacă sînt înscrise în evidentele navei.
Bunurile prevăzute la lit. a) şi b), precum şi produsele din tutun şi băuturile alcoolice, se păstrează sub sigiliu vamal pe toată durata stationarii în port. Organele vamale pot dispune păstrarea sub sigiliu vamal şi a altor bunuri.
La transportul mărfurilor pe calea aerului se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile referitoare la manifestul încărcăturii navelor, termenul de depunere al acestuia fiind de 3 ore.
Comandantii aeronavelor sînt obligaţi sa declare unităţii vamale produsele şi substantele stupefiante, psihotrope şi toxice, aflate la bord.
Organele vamale pot cere depunerea de declaraţii de provizii şi în cazul altor categorii de mijloace de transport decît navale, de la persoanele care răspund de aceste mijloace.
La transportul prin posta sau mesagerie organele poştale şi, după caz, organele căilor ferate sînt obligate să prezinte la unitatea vamală de frontieră lista sacilor postali sau a coletelor.
Controlul vamal al mijloacelor de transport la trecerea frontierei se efectuează la unităţile vamale de la frontiera, în cadrul echipelor de control, constituite potrivit legii şi consta în identificarea mijloacelor de transport pe baza documentelor insotitoare.
La transportul mărfurilor pe cale ferată, organele vamale, în prezenta organelor căilor ferate, controlează:
a)existenta vagoanelor înscrise în actul de transmitere. Cînd organele vamale constata diferenţe în plus sau în minus privind numărul vagoanelor, organele căilor ferate române sînt obligate sa modifice, în mod corespunzător, actul de transmitere;
b)exteriorul vagoanelor acoperite, care conţin mărfuri, prin verificarea integrităţii sigiliilor, ferestrelor, acoperişului, pereţilor şi platformei;
c)interiorul şi exteriorul vagoanelor descoperite, care conţin mărfuri;
d)exteriorul locomotivei, sala maşinilor şi cabina mecanicului.
Vagoanele care nu îndeplinesc condiţiile de sigilare şi vagoanele cu sigilii lipsa sau violate se supun şi controlului vamal în interior. De asemenea, se controlează mărfurile conţinute în aceste vagoane. Organele căilor ferate române încheie un act constatator, care se semnează şi de organele vamale. Aceeaşi procedura se aplică sacilor postali şi coletelor.
Dacă sigiliile nu sînt cele aplicate la expediere, se verifica existenta actelor prin care se atesta aplicarea noilor sigilii. În lipsa unor asemenea acte, organele vamale menţionează aceasta situaţie pe actul de transmitere al garniturii de tren şi efectuează controlul interior al mijlocului de transport şi al mărfurilor. Rezultatul acestui control se consemnează într-un proces-verbal.
Actele constatatoare şi procesele-verbale prevăzute în prezentul articol se întocmesc conform reglementărilor feroviare internaţionale.
La transportul mărfurilor pe cale rutiera, organele vamale controlează exteriorul autovehiculului, cabina acestuia şi, după caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport rutiere fără incarcatura se efectuează şi controlul interior al compartimentului pentru mărfuri.
Dacă la controlul exterior al autovehiculului se constata sigilii lipsa sau cînd sigiliile aplicate la expediere au fost violate ori compartimentul în care se afla mărfurile a fost violat, se efectuează controlul interior al autovehiculului şi controlul mărfurilor. Organele vamale consemnează rezultatul controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semnează şi de transportator, precum şi de declarantul vamal.
Organele vamale pot dispune efectuarea controlului vamal la una din unităţile vamale din interiorul tarii, cînd nu sînt condiţii corespunzătoare de control vamal la intrarea în ţara a autovehiculelor. În aceste cazuri, autovehiculele se tranziteaza sub sigiliu vamal sau se dirijeaza cu însoţitor vamal la cea mai apropiată unitate vamală din interiorul tarii, pe direcţia de destinaţie a autovehiculului, unde exista condiţii de control vamal.
Cheltuielile de transport şi manipulare a mărfurilor şi cele de deplasare a organelor vamale sînt în sarcina transportatorului.
La transportul mărfurilor pe cale maritima sau fluviala, organele vamale efectuează controlul la sosirea navei, după controlul sanitar.
Controlul vamal la sosirea navei se efectuează în prezenta organelor căpităniei portului, a proprietarului, comandantului sau secundului navei, precum şi a reprezentantului agenţiei de navigaţie.
Controlul vamal la sosirea navei consta în verificarea, prin sondaj, a cabinelor, salilor, cambuzelor, restaurantelor şi sălii maşinilor, pentru a se constata dacă exista concordanta între declaraţia proviziilor de bord şi bunurile supuse declarării. Totodată, comandantul, proprietarul sau agentul navei prezintă organelor vamale originalul manifestului încărcăturii.
După efectuarea controlului vamal la sosire, organele vamale lasă pentru folosinţă comandantului, echipajului şi pasagerilor cantităţi uzuale de produse din tutun şi băuturi alcoolice, în raport de durata stationarii navei în port, potrivit criteriilor stabilite de Direcţia Generală a Vamilor.
Comandantul sau proprietarul este obligat ca pe timpul stationarii navei sa folosească proviziile şi bunurile înscrise în inventar numai la bord şi răspunde, împreună cu agentul navei, faţă de organele vamale pentru lipsurile sau substituirile de bunuri declarate, precum şi pentru bunurile nedeclarate.
Organele vamale fac menţiune pe declaraţia proviziilor de bord despre scoaterea sau introducerea pe nava a bunurilor supuse declarării şi despre bunurile care se păstrează sau se scot de sub sigiliul vamal.
Cînd o nava descarca sau incarca mărfuri în doua sau mai multe porturi române, organele vamale din aceste porturi fac menţiuni pe exemplarul original al manifestului încărcăturii cu privire la operaţiunile efectuate.
Organele vamale verifica menţiunile făcute în porturile unde nava a acostat anterior şi primesc o copie a manifestului încărcăturii.
Prevederile alin. 1 şi 2 se aplică şi pentru declaraţiile proviziilor de bord.
Comandantul, proprietarul sau agentul navei este obligat sa comunice organelor vamale plecarea navei cu cel puţin 6 ore înainte, în vederea efectuării controlului vamal.
Controlul vamal la plecarea navei consta în verificarea situaţiei proviziilor de bord, a concordanţei manifestului încărcăturii cu declaraţiile vamale sau permisele vamale eliberate.
În timpul efectuării controlului vamal al navelor este permisă coborirea sau urcarea numai a comandantului, secundului şi persoanelor bolnave.
Organele căpităniei portului permit plecarea navelor în trafic internaţional numai după ce organele vamale vizează declaraţia proviziilor de bord şi, după caz, manifestul încărcăturii.
Pentru navele sub pavilion străin care intră în santierele navale sau la iernatic, comandantii, proprietarii sau agenţii lor sînt obligaţi să depună organelor vamale declaraţia proviziilor de bord şi copia manifestului încărcăturii. În acest timp, navele se afla sub supraveghere vamală.
Navele sau aeronavele pot acosta sau ateriza în punctele de frontieră unde funcţionează organele vamale.
În caz de forta majoră sau cînd pe nave sau aeronave sînt persoane grav bolnave, acostarea sau aterizarea este permisă şi în alte locuri decît punctele de frontieră unde funcţionează organe vamale. În astfel de situaţii, comandantul navei sau aeronavei este obligat sa anunţe imediat organele Ministerului de Interne sau primul post graniceresc pentru a asigura supravegherea pînă la plecare, precum şi organele vamale cele mai apropiate.
La transportul mărfurilor cu aeronave române, controlul vamal în interiorul aeronavelor se efectuează imediat după aterizare, precum şi înainte de decolare. La acest control se verifica dacă la bord de afla bunuri în afară celor din dotarea aeronavelor pentru a li se aplică regimul vamal corespunzător destinaţiei lor.
Aeronavele străine, de mărfuri sau pasageri, se supun controlului vamal în interior în caz de suspiciuni sau dacă stationeaza pe aeroport mai mult de 6 ore peste ora de decolare prevăzută în orarul de zbor.
Controlul vamal în interiorul aeronavelor române de pasageri se efectuează la sosire după debarcarea persoanelor, iar la plecare înainte de imbarcarea acestora.
Controlul vamal al containerelor transportate cu orice mijloc de transport se efectuează potrivit normelor prevăzute pentru controlul vagoanelor acoperite.
Mărfurile intrate în ţara se înscriu imediat de organele vamale în registrele de evidenta, pe baza documentelor de însoţire.
Pentru mărfurile destinate exportului cele în tranzit, Direcţia Generală a Vamilor poate stabili norme de evidenta simplificate.
În lipsa documentelor de însoţire, înscrierea mărfurilor se face pe baza constatărilor organelor vamale sau a altor documente prezentate organelor vamale de cei interesaţi, din care să rezulte mărfurile care urmează să fie supuse vamuirii.
Declararea mărfurilor şi prezentarea lor pentru vamuire se fac de către importatori, exportatori sau reprezentanţii acestora, prin depunerea unei declaraţii vamale scrise.
Importatorii sau exportatorii pot declara şi prezenta mărfurile pentru vamuire la unităţile vamale de la frontiera sau din interiorul tarii.
Mărfurile sosite la frontiera în vederea importului, pentru care declarantul vamal nu poate depune declaraţia vamală însoţită de documentele necesare, se permit a fi tranzitate pentru vamuire la una din unităţile vamale din interiorul tarii. Cheltuielile aferente acestor operaţiuni se suporta de importator.
Mărfurile pentru export se declara şi se prezintă organelor vamale de la frontiera împreună cu documentele de transport astfel:
a)la transportul pe cale ferată, cu cel puţin 2 ore înaintea plecării garniturii de tren;
b)la transportul pe cale rutiera, imediat după sosirea în frontiera;
c)la transportul pe cale maritima sau fluviala, imediat după încărcarea pe nava a fiecărei partide de marfa;
d)la transportul pe calea aerului, în ziua în care aeronava urmează sa treacă frontiera de stat sau cu cel mult 2 zile înainte, dacă scrisoarea de transport aerian a fost depusa la transportator.
Declaraţiile vamale pentru export pot fi depuse şi la unităţile vamale din interiorul tarii, cu condiţia ca mărfurile să fie prezentate acestor unităţi, însoţite de documente de transport internaţional, cu cel mult 24 de ore înaintea expedierii.
În cazul mărfurilor transportate cu containere, declaraţia vamală se poate depune şi dacă aceasta este însoţită numai de documentul de transport intern, cu condiţia ca mărfurile să fie expediate către un port sau terminal de containere iar pe documentul de transport expeditorul sa menţioneze ca marfa este destinată exportului indicind şi ţara de destinaţie. Aceste transporturi se iau în evidenta de întreprinderea de transport şi expeditii care le primeşte în portul sau terminalul de destinaţie.
Declararea mărfurilor la import sau tranzit se face în termen de 5 zile de la data înscrierii mărfurilor în registrul de evidenta, prin depunerea declaraţiei vamale însoţită de documentele necesare.
Termenul de depunere a declaraţiei vamale, în cazul mărfurilor transbordate din vagoane de cale ferată cu ecartament diferit, se socoteşte de la data terminării operaţiunilor de transbordare şi cintarire.
Mărfurile sosite în ţara pe cale maritima sau fluviala se declara în termen de cel mult 5 zile de la terminarea descărcării navei sau după descărcarea fiecărei partide de marfa. Mărfurile de masa se declara pe cantităţi efectiv descărcate.
Unităţile vamale pot prelungi termenul de depunere a declaraţiei vamale în cazurile în care:
a)declararea mărfurilor nu este posibila datorită lipsei marcajelor, a documentelor insotitoare sau a altor elemente necesare;
b)mărfurile au fost expediate greşit sau înainte de termenul de livrare.
Prelungirea termenului de vamuire se face la cererea justificată a importatorilor, depusa în cadrul termenului de 5 zile.
Declaraţiile vamale pentru exporturile şi importurile de presa şi tiparituri, de curent electric, de mărfuri transportate prin conducte, precum şi pentru alte mărfuri care se exporta sau importa în condiţii speciale, se pot depune periodic, la intervale stabilite de Direcţia Generală a Vamilor.
Declaraţia vamală se depune la unităţile vamale împreună cu următoarele documente:
a)autorizaţia de export sau import emisă de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale;
b)documentul de transport al mărfurilor sau în lipsa acestuia, alte documente emise de transportator, cuprinzînd datele referitoare la transport;
c)listele specificative sau facturile originale ori copia lor, conţinînd menţiuni cu privire la mărcile şi numerele de identificare a coletelor, denumirea şi cantitatea mărfurilor;
d)alte acte specificate ca anexe la documentele de transport, dacă acestea sînt necesare pentru identificarea mărfurilor;
e)certificatul de origine, în cazurile prevăzute de prezentul regulament;
f)certificatul sanitar-veterinar sau fitosanitar eliberat, potrivit legii, pentru transporturile de animale, de produse de origine animala sau vegetala;
g)alte documente prevăzute prin legi speciale.
Autorizaţia de export sau import poate fi înlocuită de un document prin care exportatorii, importatorii ori reprezentanţii acestora comunică, potrivit normelor stabilite de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, pe proprie răspundere, datele cuprinse în autorizaţie. Aceste date se referă la numărul şi valabilitatea autorizaţiei, felul bunurilor, destinatarul şi expeditorul.
Exportatorii sau importatorii sînt obligaţi să depună cîte o declaraţie vamală pentru mărfurile înscrise în fiecare document de transport.
În cazul mărfurilor de acelaşi fel, care au acelaşi destinatar şi aceeaşi autorizaţie de export sau import şi care se prezintă simultan organelor vamale se poate depune o singura declaraţie vamală pentru mai multe documente de transport.
Exemplarul original al declaraţiei vamale şi, după caz, un exemplar din listele specificative ori facturile originale sau copia lor se reţin de organele vamale. Celelalte documente prezentate se restituie declarantului vamal.
Organele vamale pot cere şi retine copii de pe oricare din documentele depuse la vamuire.
Declaraţia vamală pe care organele vamale au acordat liber de vama constituie titlu executor pentru urmărirea şi încasarea taxelor vamale.
Cantitatea mărfurilor se declara prin înscrierea greutatii brute sau nete din documentele de transport şi, după caz, a încă unui element cantitativ specific, potrivit prevederilor contractuale.
Cantitatea mărfurilor descărcate de pe nave se poate declara potrivit datelor înscrise în documentele de transport.
Cantităţile înscrise în declaraţiile vamale pot fi rectificate ulterior, la cererea declarantilor vamali, în baza documentelor justificative.
În caz de suspiciuni, transportatorul este obligat sa cintareasca mărfurile pe cheltuiala importatorului sau exportatorului, la cererea organelor vamale, care înscriu în documente greutatea efectiv constatată. Dacă nu sînt condiţii pentru cintarire, mărfurile se dirijeaza de transportator la unitatea vamală cea mai apropiată unde exista asemenea condiţii.
Declarantii vamali pot sa verifice înainte de depunerea declaraţiei vamale, felul şi cantitatea mărfurilor sosite sau care se expediază, în prezenta organelor vamale.
Modificarea sau completarea declaraţiilor vamale depuse se poate face de declarantii vamali numai pînă în momentul începerii controlului vamal al mărfurilor, sub semnatura acestora.
La controlul vamal al mărfurilor exportate sau importate se efectuează identificarea acestora, pe baza declaraţiei vamale însoţită de documentele necesare.
Declarantii vamali sînt obligaţi să prezinte mărfurile pentru control, să le manipuleze şi dezambaleze la cererea organelor vamale şi să le reambaleze, fără sa provoace degradarea mărfurilor. Cheltuielile se suporta de unităţile pentru care se efectuează aceste operaţiuni.
La controlul vamal al mărfurilor asista declarantul vamal şi transportatorul, cu excepţia transporturilor pe cale maritima sau fluviala, cînd prezenta transportatorului nu este obligatorie. Controlul mărfurilor aflate în magazii sau pe rampe se face şi în prezenta gestionarului.
Mijloacele de transport şi coletele conţinînd mărfuri pentru export, care se vamuiesc în interiorul tarii, se sigileaza de organele vamale imediat după efectuarea controlului vamal.
Mărfurile destinate exportului, controlate sau vamuite în interiorul tarii, nu se supun controlului vamal la frontiera, unde se verifica numai numărul, seria şi integritatea sigiliilor aplicate, pe baza documentului vamal de export.
Mijloacele de transport şi coletele conţinînd mărfuri destinate exportului, vamuite în interiorul tarii, sosite la frontiera fără sigilii, cu sigilii violate, neaplicate corect sau cu sigilii care nu corespund celor menţionate în documente, precum şi mijloacele de transport şi coletele care nu mai îndeplinesc condiţiile de sigilare se controlează de organele vamale de la frontiera. Controlul vamal se efectuează şi atunci cînd sînt prezumţii ca în mijloacele de transport se afla şi alte bunuri decît cele prevăzute în documente.
Cînd nu sînt condiţii corespunzătoare de control vamal la frontiera, mijloacele de transport se îndrumă la cea mai apropiată unitate vamală din interiorul tarii, unde exista condiţii de efectuare a controlului.
Transportul, manipularea, ambalarea şi dezambalarea mărfurilor în vederea controlului vamal se fac de declarantul vamal, cheltuielile urmînd a fi decontate unităţii producătoare de mărfuri pentru export.
Controlul vamal al mărfurilor se efectuează astfel:
a)mărfurile de masa se controlează prin observare sau sondare, pe mijloacele de transport pe care se afla, pe rampe sau cheiuri, ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor;
b)mărfurile ambalate în colete se controlează, prin sondaj, pe mijloacele de transport pe care se afla. Cînd nu sînt condiţii de control pe mijlocul de transport, organele vamale pot cere descărcarea mărfurilor;
c)mărfurile ambalate în colete care se afla în magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor se controlează, prin sondaj, pe fiecare partida de marfa;
d)mărfurile transportate prin conducte, precum şi curentul electric se controlează din punct de vedere al cantităţii, prin citirea contoarelor instalate.
Organele vamale consemnează în documentul vamal numărul coletelor deschise pentru control.
Organele vamale pot efectua controlul vamal şi la locul de încărcare a mărfurilor de export sau la locul de descărcare a mărfurilor din import, în funcţie de personalul vamal disponibil, dacă mărfurile sînt perisabile sau necesita condiţii speciale de ambalare şi transport ori nu exista condiţii de control la frontiera şi dacă încărcarea sau descărcarea completa a mijloacelor de transport se face într-un singur loc.
În vederea efectuării controlului vamal la locul de încărcare, unităţile expeditoare au următoarele obligaţii:
a)să solicite în scris efectuarea controlului la unitatea vamală cea mai apropiată, cu cel puţin 2 zile înainte de data stabilită pentru încărcarea mijloacelor de transport;
b)sa pregătească mărfurile şi sa ia măsurile necesare pentru ca mijloacele de transport sa corespundă condiţiilor de sigilare vamală;
c)să asigure încărcarea mărfurilor la locul, data şi ora care au fost stabilite.
Controlul vamal al mărfurilor se poate efectua, în condiţiile art. 51, la locul de descărcare de către unitatea vamală cea mai apropiată.
Organele vamale pot efectua şi celelalte operaţiuni de vamuire la locul de încărcare sau descărcare a mărfurilor dacă sînt îndeplinite toate condiţiile privind exportul sau importul.
Concomitent cu controlul vamal al mărfurilor se asigura şi controlul vamal al interiorului vagoanelor de cale ferată şi mijloacelor de transport rutiere cu care mărfurile sînt transportate. Acest control se efectuează la unităţile vamale sau la locul de încărcare ori descărcare a mărfurilor.
Unităţile producătoare sau furnizoare de mărfuri cu pondere însemnată de livrări la export sînt obligate să asigure asistenţa la încărcarea mijloacelor de transport prin împuterniciţi proprii.
Unităţile prevăzute la alin. 1 se stabilesc de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale.
Împuternicirea de către unităţile producătoare sau furnizoare a persoanelor care asigura asistenţa la mijloacele de transport se face cu avizul organelor Ministerului de Interne.
Împuterniciţii unităţilor producătoare sau furnizoare de mărfuri pentru export au următoarele obligaţii:
a)sa verifice dacă mijloacele de transport corespund normelor de sigilare vamală;
b)să efectueze, înainte de încărcare, controlul interior al mijloacelor de transport şi controlul tuturor mărfurilor care se incarca;
c)să permită încărcarea în mijloacele de transport numai a mărfurilor de export prevăzute în documentele de transport;
d)sa verifice, la terminarea operaţiunilor de încărcare, dacă în interiorul mijlocului de transport se afla numai mărfurile prevăzute în documentele de transport;
e)să aplice, după terminarea controlului, sigilii proprii la mijloacele de transport.
După efectuarea acestor operaţiuni, împuterniciţii întocmesc o nota de asistenţa, care atesta efectuarea încărcării. Pentru transporturile rutiere, nota de asistenţa se semnează şi de conducătorul autovehiculului.
Nota de asistenţa se prezintă la unităţile vamale de către transportator, în vederea vamuirii mărfurilor.
În cazul mărfurilor de export încărcate în acelaşi mijloc de transport, la mai multe puncte de încărcare, împuterniciţii efectuează următoarele operaţiuni:
a)controlează sigiliile aplicate la punctul de încărcare anterior;
b)reţin nota de asistenţa întocmită la punctul de încărcare anterior;
c)emit o nota de asistenţa totalizind mărfurile aflate pe mijlocul de transport în care menţionează şi sigiliile aplicate.
Dispoziţiile prevăzute la art. 48 şi 49 alin. 1 se aplică în mod corespunzător şi mărfurilor pentru care s-a acordat asistenţa la încărcare.
Cînd nu exista condiţii corespunzătoare de control vamal la frontiera, mijloacele de transport se dirijeaza la cea mai apropiată unitate vamală din interiorul tarii sau la o unitate subordonata aceluiaşi organ central ca şi unitatea producătoare sau, după caz, furnizoare, care a încărcat mărfurile, unde se va efectua controlul vamal.
Organele vamale pot dispune ca dirijarea mărfurilor în interior să se facă cu însoţitor vamal.
Transportul, manipularea, ambalarea şi dezambalarea mărfurilor în vederea controlului vamal se fac de declarantul vamal sau de unitatea la care s-au dirijat mărfurile.
Cheltuielile privind operaţiunile prevăzute la art. 59 precum şi cele de deplasare a insotitorului vamal se suporta de unitatea producătoare sau furnizoare a mărfurilor pentru export.
Modelul şi numărul sigiliilor de asistenţa necesare imputernicitilor unităţilor producătoare sau furnizoare de mărfuri pentru export, precum şi modelul notei de asistenţa se stabilesc de Direcţia Generală a Vamilor.
Unităţile producătoare sau furnizoare de mărfuri pentru export sînt obligate să asigure, potrivit legii, evidenta stricta a sigiliilor de asistenţa. Aceste unităţi pot emite norme tehnice de lucru privind asistenţa la încărcarea mărfurilor, cu avizul Direcţiei Generale a Vamilor.
Organele vamale urmăresc modul de instruire a personalului care are atribuţii de efectuare a operaţiunilor de asistenţa şi controlează periodic îndeplinirea obligaţiilor privind asistenţa la încărcare a mărfurilor de către unităţile producătoare sau furnizoare.
Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale poate autoriza, în caz de necesitate, ca unele unităţi beneficiare de import să asigure, prin împuterniciţi proprii, asistenţa la descărcarea mijloacelor de transport cu mărfuri destinate importului.
Modul de efectuare a asistenţei la descărcare se stabileşte de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale.
Încălcarea obligaţiilor privind asistenţa la încărcarea sau descărcarea mărfurilor ce revin imputernicitilor unităţilor atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală.
În vederea acordării liberului de vama la export sau import, organele vamale verifica dacă:
a)felul mărfurilor constatate la controlul vamal corespunde cu cel înscris în declaraţia vamală;
b)cantitatea mărfurilor înscrisă în documentele de transport sau în listele specificative corespunde cu cea din declaraţia vamală;
c)numărul şi valabilitatea autorizaţiei, înscrise în declaraţia vamală, corespund cu datele din autorizaţia de export sau import ori din documentul care o înlocuieşte.
La import, în afară operaţiunilor prevăzute la art. 65, organele vamale verifica încadrarea tarifara şi taxa înscrisă în declaraţia vamală pe baza tarifului vamal.
Cînd în declaraţia vamală se constata neconcordante cu privire la încadrarea tarifara sau la taxa vamală, organele vamale modifica acest document şi certifica modificarea efectuată.
Unităţile autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior sînt împuternicite sa calculeze cuantumul taxelor vamale pentru mărfurile importate şi sa verse sumele la bugetul statului.
Liberul de vama se acordă în scris, după îndeplinirea condiţiilor şi formalităţilor de vamuire.
Liberul de vama are caracter provizoriu pînă la vărsarea cuantumului taxelor vamale datorate la bugetul statului.
Mărfurile pentru care nu s-a acordat liber de vama rămîn sub supraveghere vamală pe cheltuiala exportatorilor ori importatorilor sau pot fi păstrate în custodie de transportator ori de declarantul vamal pînă la clarificarea situaţiei.
Mărfurile destinate exportului pentru care nu s-a acordat liber de vama pot fi înapoiate în interiorul tarii de către transportatori, la cererea şi pe cheltuiala exportatorilor.
Organele vamale sesizează, în scris, conducerile unităţilor autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior în cazul în care constata ca felul mărfurilor prezentate nu corespunde cu cel prevăzut în autorizaţiile de export sau import ori destinatarul este altul decît cel menţionat în documente.
Dacă la vamuire se constata mărfuri de export depreciate, avariate, necorespunzător ambalate sau transportate, organele vamale reţin aceste mărfuri pînă la verificarea lor de către organele locale al Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor, care stabilesc măsuri corespunzătoare.
Declarantul vamal informează întreprinderile exportatoare asupra mărfurilor neadmise la export.
La transportul mărfurilor pe cale maritima, fluviala şi aeriană, neconcordantele între datele declarate şi cele constatate la vamuire se soluţionează astfel:
a)diferenţele dintre datele înscrise în manifestul încărcăturii şi mărfurile efectiv descărcate sau transbordate se pun de acord, pe baza documentului de constatare din care rezultă mărfurile efectiv descărcate;
b)pentru diferenţele în minus dintre mărfurile şi cantităţile efectiv descărcate de pe nave sau aeronave şi mărfurile şi cantităţile constatate la vamuirea efectuată în magazii sau pe cheiuri, organele vamale urmăresc plata taxelor vamale aferente de către unitatea gestionara, după care diferenţele se scot din evidentele vamale;
c)pentru diferenţele în plus dintre mărfurile şi cantităţile înscrise în manifestul încărcăturii şi cele înscrise în declaraţiile vamale de export, se rectifica manifestul încărcăturii sau declaraţiei vamale de export, după caz, dacă mărfurile în plus îndeplinesc condiţiile pentru a fi admise la export;
d)pentru diferenţele în minus dintre mărfurile şi cantităţile înscrise în manifestul încărcăturii şi cele înscrise în declaraţiile vamale de export, se rectifica manifestul încărcăturii sau declaraţia vamală de export, după caz.
La transportul mărfurilor pe calea ferată sau rutiera, pentru diferenţele dintre datele înscrise în documentele de transport şi cele din declaraţia vamală organele vamale cer declarantului vamal punerea de acord a acestor documente.
Dacă se constată că diferenţele sînt urmare a violarii mijloacelor de transport sau coletelor pe teritoriul Republicii Socialiste România, transportatorul este obligat sa încheie un act constatator, în baza căruia aceste diferenţe se scot din evidentele vamale, după ce transportatorul a achitat taxele vamale.
La transportul poştal, pentru diferenţele dintre datele înscrise în documentele poştale şi bunurile constatate la control, organele poştale încheie procese-verbale de constatare care se vizează de organele vamale. În baza proceselor-verbale diferenţele se scot din evidentele vamale.
Dacă se constată că diferenţele sînt urmare a violarii mijloacelor de transport sau coletelor pe teritoriul Republicii Socialiste România, se procedează potrivit art. 73 alin. 2, în acest caz taxele vamale achitindu-se de organele poştale.
Dacă la recepţia mărfurilor se constata deosebiri faţă de datele înscrise în declaraţia vamală, importatorul sau exportatorul poate solicita, în scris, organelor vamale rectificarea declaraţiei vamale, prezentind justificările necesare.
Cînd se constata diferenţe apărute ca urmare a influentei factorilor naturali în timpul transportului, manipulării sau depozitarii, menţiunea privind greutatea declarata se modifica de transportator în mod corespunzător, în baza reglementărilor legale şi se preia în documentele vamale.
Întreprinderile importatoare sînt obligate sa informeze unităţile beneficiare de import cu privire la neconcordantele dintre mărfurile primite şi datele înscrise în documentele de transport.
Mărfurile sosite din străinătate fără documente de transport se supun vamuirii pe baza unei declaraţii depuse de importatori organelor vamale, din care rezultă provenienţă mărfurilor.
Pentru mărfurile declarate şi prezentate la vamuire prin reprezentanţi, aceştia transmit declaraţiile vamale, însoţite de borderouri de evidenta, importatorilor sau exportatorilor, care au obligaţia să le păstreze şi să le prezinte pentru control.
Tariful vamal pentru mărfurile importate în Republica Socialistă România se aproba prin decret al Consiliului de Stat.
Pentru mărfurile exportate nu se aplică taxe vamale.
Taxele vamale aplicabile sînt cele în vigoare la data înregistrării mărfurilor la unităţile vamale.
Taxele vamale se aplică la valoarea în vama a mărfurilor importate.
Valoarea în vama pentru mărfurile importate consta în preţul de import format din:
a)preţul extern, transformat în lei, în cazul mărfurilor importate al căror preţ include cheltuielile externe de transport, manipulare şi asigurare, precum şi orice alte cheltuieli în valută;
b)preţul extern, transformat în lei, la care se adauga cheltuielile externe de transport, manipulare şi asigurare, precum şi orice alte cheltuieli în valută, în cazul mărfurilor al căror preţ extern nu include aceste cheltuieli, în baza documentelor de transport şi asigurare;
c)preţul extern, transformat în lei, majorat cu o cota procentuală, dacă nu exista documente de transport, manipulare şi asigurare în momentul calculării taxelor vamale.
Cota procentuală prevăzută la art. 82 lit. c) se stabileşte de unităţile autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior şi reprezintă media cheltuielilor de transport şi asigurare pe parcurs extern ale întreprinderii, pe semestrul anterior, pe grupe de produse şi pe relaţii.
În lipsa unuia din elementele prevăzute la alin. 1, cota procentuală se formează din cotatia de navlu sau tarifele de transport şi asigurare, comunicate de întreprinderile de transport române şi Administraţia Asigurărilor de Stat.
Cheltuielile de manipulare în porturile româneşti, contrastaliile, precum şi orice fel de prima, nu se includ în valoarea în vama a mărfurilor. Bonificatiile şi rabaturile de orice fel se iau în considerare la stabilirea valorii în vama.
Transformarea în lei a preţurilor externe pentru stabilirea valorii în vama se face potrivit normelor legale.
În lipsa documentelor care atesta valoarea mărfurilor importate fără plata şi pentru care se datorează taxe vamale, importatorul stabileşte valoarea în vama pe baza preţurilor de import practicate pentru asemenea mărfuri sau mărfuri similare.
Mărfurile primite temporar din străinătate, trecute ulterior sub regim de import, se supun taxelor vamale, care se aplică la valoarea în vama în momentul intrării lor în ţara.
Unităţile autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior achită taxele vamale în termenele stabilite de Ministerul Finanţelor.
Nerespectarea termenelor prevăzute la art. 87 atrage majorări de 0,05 % pentru fiecare zi de întîrziere, calculate la cuantumul taxelor vamale datorate.
Ministerul Finanţelor poate aproba reducerea sau scutirea de plată majorărilor de întîrziere.
Unităţile din a căror gestiune au fost sustrase mărfuri aflate sub regim vamal sînt obligate sa anunţe organele vamale care încheie procese-verbale de constatare vamală. Taxele vamale aferente mărfurilor lipsa se plătesc de aceste unităţi în termen de 5 zile de la data încheierii procesului-verbal de constatare vamală.
Procesul-verbal prevăzut la art. 89 constituie titlu executor şi cuprinde:
a)unitatea care răspunde de gestionarea mărfurilor;
b)împrejurările în care s-a comis sustragerea;
c)valoarea mărfurilor, cuantumul taxelor vamale şi termenul legal de plată.
Procesul-verbal se transmite, împreună cu somaţia de plată, unităţii care răspunde de gestionarea mărfurilor. În caz de neplata, procesul-verbal se va transmite pentru executare organelor bancare sau financiare, după caz.
Mărfurile importate sub condiţia unei utilizări determinate şi care, ulterior, primesc alta folosinţă sînt supuse regimului tarifar vamal potrivit noii destinaţii.
Importatorii sau, după caz, beneficiarii importurilor sînt obligaţi sa declare organelor vamale noua destinaţie a mărfurilor şi sa îndeplinească obligaţiile care decurg din modificarea destinaţiei bunurilor.
În cazul în care la verificări ulterioare se constată că taxele vamale nu au fost în întregime încasate, diferenţele în minus, stabilite în termen de un an de la data vamuirii, se plătesc de importatori în termen de 5 zile de la data comunicării.
Diferenţele încasate în plus, constatate ca urmare a unor verificări ulterioare sau a contestaţiilor depuse, stabilite în termen de un an de la vamuire, se restituie celor în drept în termen de 30 de zile de la data stabilirii diferenţei.
Restituirile se fac de către unităţile care au perceput taxele, din încasările curente de taxe vamale.
Contestaţiile cu privire la aplicarea tarifului vamal se soluţionează de şeful unităţii vamale unde s-a efectuat vamuirea.
Împotriva soluţiei date se poate face intimpinare, în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării, la Direcţia Generală a Vamilor, a carei decizie este definitivă şi executorie.
Mărfurile destinate vinzarii în valută se vamuiesc la import în momentul eliberării din vama, fără plata taxelor vamale, cu respectarea prevederilor prezentului regulament.
Dacă după vamuirea la import mărfurile destinate vinzarii în valută primesc o alta destinaţie se datorează taxe vamale.
Mărfurile importate pentru vînzarea în valută care fac obiectul unui contract de consignaţie pot fi returnate furnizorului extern, în baza documentelor din care rezultă efectuarea importului.
Bunurile de consum importate în cadrul schimbului direct de mărfuri sînt scutite de taxe vamale, pe bază de reciprocitate.
Comisia vamală îndeplineşte atribuţiile stabilite prin Codul vamal cu privire la propunerile de reduceri, scutiri sau suspendări de taxe vamale.
Comisia vamală este condusă de ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale sau de la un loctiitor al acestuia şi este compusa din cîte un reprezentant al Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, Ministerului Finanţelor şi Comitetului de Stat pentru Preţuri, desemnaţi de conducerea acestor organe.
Secretariatul Comisiei vamale este asigurat de Direcţia Generală a Vamilor.
Comisia vamală se întruneşte ori de cîte ori este necesar, pe baza convocării ministrului comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale.
Comisia vamală decide cu acordul tuturor membrilor săi.
Pentru soluţionarea propunerilor înaintate spre examinare, Comisia vamală poate cere ministerelor sau altor organe centrale interesate documentaţiile şi analizele economice necesare.
Unităţile autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior pot trimite sau primi temporar din străinătate mărfuri care se încadrează în obiectul lor de activitate, în cazurile prevăzute de Codul vamal.
Trimiterile sau primirile temporare de mărfuri din străinătate, implicind plati de orice fel, se autoriza de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, care stabileşte şi termenul de încheiere a operaţiunilor.
Pentru alte operaţiuni, termenele se stabilesc de organele vamale, în raport de scopul şi natura activităţii pentru care se solicita trecerea temporară, fără a depăşi 2 ani.
Termenele stabilite pot fi prelungite de organele care au autorizat operaţiunile, la cererea justificată a celor interesaţi.
Prelungirea operaţiunilor peste termenul de 2 ani se poate aproba de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale.
Mărfurile care fac obiectul primirii temporare din străinătate pot fi utilizate numai în scopul înscris în declaraţia vamală. Dacă mărfurile sînt primite pentru prelucrare, cu sau fără adaugare de materiale indigene sau străine, se va face aceasta menţiune pe declaraţia vamală.
Titularii operaţiunilor sînt obligaţi sa declare organelor vamale modificarea scopului sau destinatarului iniţial.
Operaţiunile temporare realizate de un titular pot fi transferate unui alt titular, cu aprobarea prealabilă a organelor vamale, numai dacă titularul care preia operaţiunile îndeplineşte condiţiile pentru realizarea lor.
Pentru primirea temporară de mărfuri care nu sînt exceptate de taxe vamale prin Tariful vamal, titularii vor menţiona în declaraţia vamală valoarea în vama şi cuantumul taxelor vamale.
Organele vamale pot cere declarantilor vamali depunerea de liste specificative, documentaţie tehnica, fotografii, prospecte şi pot lua şi alte măsuri necesare pentru identificarea mărfurilor.
Declaraţia vamală pentru primirea sau trimiterea temporară de mărfuri pe care organele vamale au acordat liberul de vama constituie titlu executor pentru încasarea taxelor vamale aferente, în cazul în care operaţiunea nu a fost încheiată în termenul acordat.
Este permisă trimiterea sau primirea temporară a următoarelor bunuri, fără depunerea de declaraţii vamale:
a)mijloacele de transport în trafic internaţional, precum şi piesele de schimb necesare repararii acestora, aflate în mijloacele de transport sau trimise separat;
b)containerele, paletele, recipientii speciali, buteliile, tamburii, ambalajele, precum şi alte asemenea bunuri utilizate în traficul internaţional;
c)prelatele şi rechizitele de vagon înscrise în documentele de însoţire a mijloacelor de transport;
d)stelajele, gratarele, separatiile, obloanele şi alte amenajări aflate pe mijlocul de transport.
Operaţiunile de trimitere sau primire temporară se încheie prin:
a)înapoierea în ţara a mărfurilor trimise temporar sau exportul acestora, potrivit normelor legale;
b)înapoierea în străinătate a mărfurilor primite temporar sau importul acestora, potrivit normelor legale;
c)scoaterea din evidenta de către organele vamale a operaţiunilor de trimitere temporară a mărfurilor, dacă organul ierarhic superior al titularului operaţiunii confirma existenta unor împrejurări care fac imposibila înapoierea mărfurilor sau cînd mărfurile nu se înapoiază din considerente economice;
d)scoaterea din evidenta de către organele vamale, fără plata taxelor vamale, a operaţiunilor de primire temporară a mărfurilor, dacă exista motive de forta majoră sau împrejurări care fac imposibila înapoierea mărfurilor ori dacă mărfurile au fost casate.
La înapoierea în străinătate a mărfurilor rezultate din prelucrare, întreprinderile de comerţ exterior vor face menţiunea pe declaraţia vamală ca acestea sînt rezultatul prelucrării mărfurilor primite temporar în acest scop.
Operaţiunile de primire sau trimitere temporară se pot încheia pentru toate mărfurile care fac obiectul operaţiunii sau pentru o parte din acestea.
Organele vamale şi titularii operaţiunilor sînt obligaţi sa ţină evidenta primirilor sau trimiterilor temporare de mărfuri pînă la încheierea totală a acestor operaţiuni.
Cînd operaţiunile de trimitere sau primire temporară nu se încheie în termen, organele vamale încasează taxele vamale în termen de 30 de zile de la constatare, dacă acestea se datorează şi le depun în consemnare pe o durată de cel mult 30 de zile.
Dacă la expirarea acestui termen operaţiunea temporară nu este încheiată, sumele se fac venit la bugetul de stat şi operaţiunea se scoate din evidenta de organele vamale.
Organele vamale comunică Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale operaţiunile de trimitere sau primire temporară de mărfuri autorizate care nu au fost încheiate în termen. În celelalte cazuri, organele vamale sesizează Ministerul Finanţelor.
Pentru încheierea operaţiunilor de trimitere sau primire temporară de mărfuri declarantul vamal este obligat să prezinte declaraţia vamală cu care s-a efectuat primirea sau trimiterea temporară, împreună cu documentele necesare identificarii mărfurilor.
În cazul în care operaţiunea se încheie prin alta unitate vamală, aceasta este obligată sa transmită documentul vamal, în termen de 15 zile, unităţii vamale prin care operaţiunea a fost iniţial efectuată.
La introducerea sau scoaterea temporară din ţara de bunuri, în afară activităţii de comerţ exterior, fără efectuarea de plati de orice fel, persoanele juridice sînt obligate sa confirme în scris ca bunurile sînt necesare pentru realizarea obiectului lor de activitate. Pentru aceste operaţiuni este obligatorie garantarea plăţii taxelor vamale, cînd sînt datorate asemenea taxe.
Termenele pentru operaţiunile prevăzute în prezentul articol se stabilesc de organele vamale în raport de durata activităţii pentru care bunurile au fost scoase sau introduse temporar.
Bunurile pentru dotarea şi întreţinerea sediilor reprezentantelor şi sucursalelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice străine nu pot face obiectul operaţiunilor de introducere temporară în ţara, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 151.
Valorificarea mărfurilor trimise temporar în străinătate de unităţile autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior şi comercializarea în ţara a mărfurilor primite temporar de aceste unităţi se aproba de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale.
Prevederile alin. 1 se aplică şi bunurilor scoase sau introduse temporar de persoanele juridice în afară activităţii de comerţ exterior.
Mărfurile străine pot fi eliberate în custodie vamală, pe bază de proces-verbal de predare-primire, pe un termen stabilit de organele vamale, cu garantarea taxelor vamale. Încheierea acestor operaţiuni se face potrivit normelor cuprinse în prezenta secţiune.
Bunurile străine pot fi depozitate temporar sub supraveghere vamală, cu garantarea taxelor vamale. Pentru aceste bunuri se datorează taxe de antrepozitare, care se percep de unităţile deţinătoare ale spaţiilor de depozitare, potrivit tarifului stabilit conform normelor legale privind preţurile şi tarifele.
Cererile unităţilor autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior pentru antrepozitarea bunurilor se prezintă spre avizare Direcţiei Generale a Vamilor şi spre aprobare Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale.
Antrepozitarea bunurilor care nu fac obiectul activităţii de comerţ exterior se aproba de organele vamale.
Prin aprobarea de antrepozitare se poate autoriza ca bunurile aflate în antrepozit să fie sortate, condiţionate, ambalate, marcate, testate sau supuse unor operaţiuni similare.
Termenul de păstrare a bunurilor în antrepozit se stabileşte prin aprobarea de antrepozitare. Prelungirea termenului se acordă de organele care au aprobat antrepozitarea, la cererea justificată a titularilor.
În cazul scoaterii mărfurilor din antrepozit, titularul operaţiunii este obligat să depună, în termen de 5 zile, documentele necesare în vederea întocmirii formalităţilor vamale corespunzătoare noii destinaţii.
Declaraţia vamală de antrepozitare constituie titlu executor pentru urmărirea taxelor vamale datorate.
Titularii de antrepozit sînt obligaţi sa ţină evidenta bunurilor antrepozitate.
Organele vamale au dreptul sa verifice, oricînd considera necesar, evidentele privind antrepozitarea şi mărfurile antrepozitate.
Bunurile, inclusiv proviziile, descărcate de pe nave naufragiate sau avariate în apele naţionale ori teritoriale ale Republicii Socialiste România se supun regimului de antrepozitare.
Transbordarea bunurilor aflate sub regim vamal se poate face direct dintr-un mijloc de transport în altul ori prin depozitarea temporară a bunurilor.
Operaţiunile de transbordare se efectuează sub supraveghere vamală, în incinta unităţilor vamale.
Organele vamale pot aproba, în caz de necesitate, transbordarea bunurilor şi în alte locuri.
Transbordarea se face în baza unui permis eliberat de organele vamale.
În staţiile de cale ferată în care este organizată transbordarea bunurilor în vagoane cu ecartament diferit, transbordarile se fac fără permis, sub supraveghere vamală. Transportatorul răspunde de felul şi cantitatea mărfurilor transbordate.
În caz de forta majoră sau defectiuni tehnice ale mijloacelor de transport, transbordarea se poate efectua şi în locurile unde nu funcţionează organe vamale, în prezenta organelor de militie sau ale administraţiei locale de stat.
Transportatorul este obligat sa certifice pe documentele de transport felul şi cantitatea bunurilor transbordate, sa sigileze mijloacele de transport şi să le prezinte la cea mai apropiată unitate vamală în vederea întocmirii noilor documente vamale.
După efectuarea transbordarii, potrivit art. 121, documentele vamale şi de transport se modifica în mod corespunzător şi se vizează de organele vamale, care vor lua măsuri de sigilare a mijloacelor de transport.
Bunurile nevamuite la intrarea în ţara pot fi transportate în tranzit vamal pe teritoriul Republicii Socialiste România sub supraveghere vamală, între doua unităţi vamale, cu garantarea taxelor vamale potrivit prezentului regulament.
Mărfurile vamuite la export în interiorul tarii se considera în tranzit vamal pînă la frontiera.
Vamuirea bunurilor în tranzit consta în controlul vamal exterior al mijloacelor de transport şi în verificarea concordanţei documentelor de tranzit vamal cu documentele de transport insotitoare.
În caz de suspiciuni, organele vamale efectuează şi controlul vamal al bunurilor în tranzit.
Titularii de tranzit sînt transportatorii bunurilor. Aceştia sînt obligaţi să prezinte organelor vamale, direct sau prin reprezentanţii lor, o declaraţie vamală de tranzit.
Organele vamale pot cere ca declaraţiile vamale de tranzit să fie însoţite de specificăţii sau facturi din care să rezulte valoarea bunurilor tranzitate. Declaraţiile vamale de tranzit se vizează de organele vamale.
Pentru bunuri de acelaşi fel aflate într-un singur mijloc de transport, cu mai multe documente de transport şi cu un destinatar unic, se depune o declaraţie vamală de tranzit comuna.
Datele înscrise în declaraţia vamală de tranzit trebuie să concorde cu cele din documentele de transport şi din celelalte documente insotitoare.
Pentru mărfurile vamuite la export în interiorul tarii, tranzitul vamal se efectuează în baza declaraţiei vamale de export, fără a fi supus confirmării organelor vamale de la frontiera.
Direcţia Generală a Vamilor poate dispune scutirea de depunere a declaraţiei vamale de tranzit pentru vagoanele complete, constituite în garnituri, a căror destinaţie este teritoriul unui alt stat şi care circulă pe teritoriul Republicii Socialiste România fără modificarea compunerii garniturii.
În cazurile prevăzute la alin. 1 documentul de transport, stampilat cu menţiunea "TRANZIT VAMAL", tine locul declaraţiei vamale de tranzit şi produce aceleaşi efecte.
Termenul pentru bunurile introduse în ţara şi transportate în tranzit se stabileşte de unităţile vamale în funcţie de felul mijlocului de transport şi destinaţia mărfurilor, pînă la 45 de zile.
În cadrul termenului stabilit, titularii de tranzit sînt obligaţi să prezinte bunurile, împreună cu declaraţia vamală de tranzit şi documentele insotitoare, la unitatea vamală de destinaţie, care va confirma unităţii emitente primirea tranzitului, în termen de 15 zile.
Declaraţia vamală de tranzit constituie titlu executor pentru plata taxelor vamale, în cazul în care transportatorul nu prezintă bunurile la unitatea vamală de destinaţie în termenul stabilit sau le prezintă cu lipsuri.
În aceste situaţii, dacă nu exista documente atestind preţul, valoarea în vama se considera în toate cazurile a fi preţurile medii pe tona şi grupe de mărfuri realizate în cadrul operaţiunilor de import sau export de către unităţile autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior şi care se comunică organelor vamale la cerere.
Unitatea vamală care a emis declaraţia vamală de tranzit percepe taxele vamale devenite exigibile după ce a solicitat unităţii vamale de destinaţie informaţii cu privire la sosirea bunurilor tranzitate.
Tranzitarea se poate face şi între o unitate vamală şi sediul unităţilor beneficiare de import, pe baza aprobării şi cu respectarea procedurilor stabilite de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale.
Organele căilor ferate române sînt obligate să prezinte, la cerere, organelor vamale, evidentele şi informaţiilor necesare referitoare la tranzitele vamale.
Declaraţiile vamale de tranzit internaţional prevăzute în convenţii şi înţelegeri la care Republica Socialistă România este parte înlocuiesc şi produc aceleaşi efecte ca şi declaraţiile vamale de tranzit.
Bunurile în tranzit care se valorifica pe teritoriul Republicii Socialiste România sînt supuse autorizării Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale.
Sînt exceptate de la autorizare mărfurile vamuite la export, care pot fi valorificate direct dacă, în prealabil, s-a solicitat anularea declaraţiei vamale.
Supravegherea vamală se organizează de fiecare unitate vamală în funcţie de specificul şi cerinţele activităţii.
Supravegherea vamală se realizează, în principal, prin:
a)stabilirea de posturi pentru supraveghere, permanente sau temporare, fixe ori mobile, pe mijloace de transport, la locurile de acces ale persoanelor în porturi şi aeroporturi, la scara navelor sau aeronavelor, în depozite şi în alte locuri unde se afla mărfuri şi alte bunuri supuse vamuirii;
b)efectuarea de controale inopinate la mijloacele de transport sau în locuri în care exista bunuri aflate sub regim vamal;
c)efectuarea de controale vamale la totalitatea bunurilor care trec frontiera de stat, în anumite perioade sau pentru unele categorii de bunuri;
d)aplicarea de sigilii vamale bunurilor, mijloacelor de transport şi locurilor de acces la spaţiile în care se găsesc bunuri supuse regimului vamal;
e)ţinerea evidentei bunurilor supuse regimului vamal în registre sau în documente vamale.
Sînt supuse supravegherii vamale:
a)bunurile nevamuite la intrarea în ţara;
b)bunurile în tranzit;
c)bunurile vamuite la ieşirea din ţara;
d)navele sub pavilion străin şi aeronavele străine, pe timpul stationarii în apele teritoriale sau în porturi şi, după caz, pe aeroporturi;
e)navele sub pavilion român şi aeronavele române, pe timpul efectuării operaţiunilor de încărcare, descărcare şi transbordare de bunuri.
Nu sînt supuse supravegherii vamale bunurile aflate în unităţile specializate pentru vînzarea cu plata în valută, precum şi cele care au fost vîndute cu plata în valută.
Unităţile vamale care funcţionează în porturi exercita supravegherea în incinta şi în rada acestora, asupra ambarcatiunilor, pontoanelor, precum şi asupra bunurilor persoanelor care intra, ies sau îşi desfăşoară activitatea în aceste porturi.
Unităţile vamale care funcţionează în punctele rutiere, aeroporturi şi staţiile de cale ferată exercita supravegherea în aceste incinte. Pe cale ferată, supravegherea vamală se realizează şi în timpul efectuării controlului vamal în trenurile de călători.
Unităţile vamale din interiorul tarii care funcţionează în staţiile de cale ferată, în oficii poştale sau în incinte proprii îşi exercită atribuţiile de supraveghere în aceste locuri, precum şi în alte locuri unde organele vamale se deplaseaza în vederea executării unor operaţiuni vamale.
În porturile şi zonele libere supravegherea vamală se poate efectua prin:
a)organizarea de echipe vamale mobile în afară perimetrelor în care se efectuează operaţiuni specifice porturilor şi zonelor libere;
b)organizarea de posturi de control vamal la locurile de acces al bunurilor, persoanelor şi mijloacelor de transport, care leagă perimetrele în care se efectuează operaţiuni specifice porturilor şi zonelor libere pe teritoriul vamal al Republicii Socialiste România;
c)alte măsuri de supraveghere vamală prevăzute în actele normative de înfiinţare şi funcţionare a porturilor şi zonelor libere.
Condiţiile necesare bunei desfăşurări a supravegherii şi controlului vamal pentru porturile şi zonele libere se asigura de administraţiile acestor porturi şi zone, de comun acord cu organele vamale.
Administraţiile porturilor şi zonelor libere au obligaţia sa notifice, în scris, unităţilor vamale măsurile pe care le-au luat cu privire la bunurile prohibite aflate pe mijloacele de transport care urmează să efectueze operaţiuni în porturile şi zonele libere.
Bunurile aflate sub regim vamal se pun sub sigilii vamale, cu excepţia transporturilor de mesagerie, a sacilor postali în tranzit, a bunurilor antrepozitate şi a celor care fac obiectul operaţiunilor temporare de introducere sau primire.
Sigiliile aplicate de persoane juridice române sau străine pot fi asimilate de Direcţia Generală a Vamilor cu sigiliile vamale.
Sigiliile vamale se aplică la uşi, ferestre sau la alte sisteme de închidere a mijloacelor de transport.
Pentru sigilarea coletelor, acestea trebuie să fie ambalate astfel încît să se poată aplica sigiliul peste ambalaj şi sa nu se poată pătrunde la conţinutul lor fără ruperea sigiliului sau fără a lasă urme vizibile.
Mijloacele de transport şi spaţiile în care se afla bunuri sub regim vamal pot fi sigilate dacă îndeplinesc următoarele condiţii:
a)construcţia să permită scoaterea sau introducerea de bunuri numai prin deschideri care pot fi sigilate;
b)construcţia să fie suficient de solida pentru a nu permite spargerea pereţilor, podelelor sau acoperişului, fără a lasă urme de efracţie;
c)construcţia sa nu permită scoaterea în întregime sau în parte a pereţilor, podelelor sau acoperişului şi repunerea lor la loc, fără a lasă urme care să fie observate din exterior;
d)uşile, ferestrele, conductele să fie prevăzute cu inele sau alte dispozitive care permită aplicarea cu usurinta a sigiliilor vamale.
Persoanele juridice române pot introduce sau scoate din ţara bunuri, în afară activităţii de comerţ exterior, în următoarele condiţii:
a)bunurile să fie primite sau trimise fără efectuarea de plati de orice fel;
b)titularii să prezinte organelor vamale avizul favorabil al centralei sau organului central în subordinea cărora se afla, în cazul bunurilor a căror valoare depăşeşte 25.000 lei, ori pentru bunurile care nu sînt scutite de plată taxelor vamale.
Condiţia prevăzută la lit. a) nu se referă la bunurile introduse în ţara de persoanele juridice, care, potrivit legii, au dreptul sa folosească fonduri valutare proprii.
Donaţiile pot fi primite de persoanele juridice române în condiţiile prevăzute de lege.
Scutirea de taxe vamale a donatiilor, potrivit art. 30 din Codul vamal, se aplică pe baza unei confirmări scrise a donatorului, din care să rezulte ca bunurile sînt transmise cu titlu gratuit.
Regimul tarifar vamal care se aplică bunurilor introduse în ţara de persoanele juridice în afară activităţii de comerţ exterior este cel prevăzut pentru importurile de mărfuri. La scoaterea din ţara a bunurilor nu se aplică taxe vamale.
Autoturismele, precum şi părţile şi piesele acestora, se supun regimului tarifar prevăzut pentru bunurile aparţinînd persoanelor fizice.
Organele vamale stabilesc cuantumul taxelor, le încasează şi le vărsa la bugetul statului.
Valoarea în vama pentru bunurile introduse în ţara de persoanele juridice, în afară activităţii de comerţ exterior, consta în preţul extern transformat în lei, la care se adauga cheltuielile de transport şi asigurare pe parcurs extern.
În lipsa documentelor atestind cheltuielile de transport şi asigurare pe parcurs extern, la preţul extern se adauga un procent de 10% .
Transformarea în lei a preţurilor externe pentru stabilirea valorii în vama se face, potrivit normelor legale, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale.
Cînd nu exista documente privind valoarea, organele vamale stabilesc valoarea în vama prin asimilare cu bunuri asemănătoare introduse în ţara anterior sau pentru care deţin documentaţie de preţ extern.
Sînt exceptate de la vamuire:
a)bunurile introduse sau scoase din ţara de organele şi unităţile militare române, cele destinate apărării naţionale, inclusiv mijloacele de transport cu care se executa asemenea operaţiuni, în baza comunicării transmise organelor vamale de către organele militare;
b)coletele care constituie valiza diplomatică sau consulară, trimise sau primite de Ministerul Afacerilor Externe, cu condiţia sa poarte menţiunea "corespondenta diplomatică" ori "corespondenta consulară", după caz, să fie însoţite de "foaie de curier" şi să fie sigilate de expeditor;
c)bunurile introduse sau scoase din ţara de organele şi organizaţiile prevăzute la anexa nr. 1*. Notă *) Anexa a fost comunicată instituţiilor interesate.
Sînt scutite de plată taxelor vamale:
a)bunurile primite de Societatea de Cruce Roşie a Republicii Socialiste România;
b)bunurile sosite pentru Banca Naţionala a Republicii Socialiste România sau Banca Română de Comerţ Exterior, în cadrul obiectului lor de activitate.
Persoanele juridice străine pot introduce în ţara bunuri numai cu plata taxelor vamale, cu excepţia materialelor documentare şi publicitare, obiectelor de reclama, mostrelor, probelor şi bunurilor pentru tîrguri, expoziţii, congrese, conferinţe, simpozioane, competitii şi alte manifestări similare, care sînt permise fără plata taxelor vamale, potrivit prezentului regulament. Ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale poate stabili limite pentru unele bunuri care se introduc în ţara.
Reprezentantele şi sucursalele firmelor comerciale şi organizaţiilor economice străine pot scoate din ţara, fără plata taxelor vamale, la încheierea activităţii lor:
a)bunurile introduse în ţara pentru care prezintă documente vamale;
b)bunurile achiziţionate pentru nevoile lor uzuale în Republica Socialistă România, dacă acestea au fost plătite în valută sau în lei proveniţi din schimb valutar, cu prezentarea unui document din care să rezulte modalitatea de plată.
Pe baza de reciprocitate se aplică reduceri sau exceptari de la plata taxelor vamale ori se acordă regimul de introducere temporară, fără garantarea taxelor vamale, în cazul bunurilor introduse în ţara pentru dotarea şi întreţinerea reprezentantelor şi sucursalelor prevăzute la alin. 2. Îndeplinirea condiţiei de reciprocitate se confirma organelor vamale de către organul central român interesat.
Bunurile pentru dotarea reprezentantelor şi altor unităţi române cu sediul în străinătate pot fi scoase din ţara sau readuse fără plata taxelor vamale, în baza adresei unităţii expeditoare sau primitoare din care să rezulte ca bunurile sînt incluse în evidentele sale contabile.
Se considera mostre orice bunuri sau părţi din acestea primite de la parteneri externi în mod gratuit pentru cunoaşterea, testarea sau analizarea caracteristicilor tehnice în vederea importului sau producerii lor în ţara, precum şi cele expediate gratuit partenerilor externi în scopul prospectarii pieţei externe sau obţinerii de comenzi.
Prin mostre cu valoare comercială se înţelege bunuri sau părţi din acestea, cărora li se poate da şi o alta întrebuinţare decît aceea de mostre.
Prin mostre fără valoare comercială, se înţelege bunuri sau părţi din acestea secţionate, divizate, desperechiate, perforate sau care au fost supuse altor operaţiuni similare.
Unităţile autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior pot introduce, fără plata taxelor vamale sau scoate din ţara, mostre reprezentative pentru bunurile din obiectul lor de activitate.
Introducerea sau scoaterea de mostre se efectuează pe baza unei declaraţii vamale pentru mostre. Unităţile sînt obligate sa înregistreze mostrele în evidentele lor contabile, pe baza declaraţiilor vamale şi răspund de gestionarea şi utilizarea acestora potrivit scopului pentru care au fost primite.
Declaraţiile vamale pentru scoaterea mostrelor din ţara vor fi semnate de persoanele care angajează legal unităţile beneficiare.
Unităţile autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior răspund pentru valoarea şi cantitatea mostrelor expediate partenerilor externi, precum şi pentru oportunitatea unor asemenea operaţiuni.
Declaraţiile vamale pentru introducerea în ţara a mostrelor pot fi semnate şi de declarantii vamali împuterniciţi de beneficiar.
Unităţile autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior sînt obligate sa confirme, direct sau prin reprezentanţii lor, ca mostrele introduse sau scoase din ţara se încadrează în obiectul lor de activitate. În caz contrar, organele vamale nu permit efectuarea operaţiunii şi informează organele ierarhic superioare ale acestor unităţi.
Reprezentantele, agenţiile şi secţiile economice ale altor state în Republica Socialistă România pot introduce fără plata taxelor vamale sau scoate din ţara, mostre şi probe, pe baza cererilor depuse la organele vamale.
Reprezentantele firmelor comerciale şi organizaţiilor economice străine, reprezentantele economice autorizate sa funcţioneze în Republica Socialistă România, precum şi alte firme şi organizaţii străine, pot introduce în ţara mostre şi probe cu respectarea următoarelor condiţii:
a)fără plata taxelor vamale, dacă nu au valoare comercială sau dacă sînt cedate întreprinderilor autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior şi corespund obiectului lor de activitate;
b)cu plata taxelor vamale, dacă nu sînt cedate întreprinderilor autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior;
c)cu garantarea taxelor vamale, dacă se introduc temporar în ţara.
Persoanele juridice prevăzute la art. 158 pot scoate din ţara mostre şi probe, dacă acestea au fost obţinute de la unităţile autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior, pe baza declaraţiilor vamale pentru mostre, emise de aceste unităţi.
În cazul operaţiunilor de introducere sau scoatere temporară de mostre se aplică prevederile privind introducerea sau scoaterea temporară de bunuri.
Regimul vamal privind mostrele se aplică şi modelelor de referinţa.
Prevederile art. 157, 158 şi 159 se aplică şi mostrelor transportate de persoanele fizice străine venite în ţara pentru tranzacţii comerciale.
Materialele pentru probe, experimentari sau cercetări, precum şi plantele şi animalele pentru experienţe, pot fi introduse fără plata taxelor vamale sau scoase din ţara de persoane juridice române, dacă sînt în cantităţi uzuale şi se încadrează în obiectul de activitate al acestora. Pentru aceste operaţiuni, organele vamale pot cere prezentarea avizului organului ierarhic superior al titularului.
Sînt de asemenea, permise a fi introduse, fără plata taxelor vamale, sau scoase din ţara bunurile care fac obiectul schimburilor echivalente, aprobate potrivit legii, între institutele de cercetare, instituţiile de arta, asociaţiile sportive şi alte unităţi. Organele ierarhic superioare ale unităţilor care efectuează schimburile confirma în scris organelor vamale îndeplinirea acestor condiţii.
Materialul publicitar şi obiectele de reclama pot fi introduse fără plata taxelor vamale sau scoase din ţara de:
a)unităţile autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior;
b)unităţile române specializate în publicitatea şi reclama de comerţ exterior şi turistica;
c)reprezentantele, agenţiile şi secţiile economice ale altor state;
d)agenţiile de presa;
e)reprezentantele şi sucursalele firmelor comerciale şi ale organizaţiilor economice străine autorizate sa funcţioneze în Republica Socialistă România.
Materialul publicitar şi obiectele de reclama pot fi introduse fără plata taxelor vamale sau scoase din ţara şi de firme şi organizaţiile economice străine, altele decît cele autorizate sa funcţioneze în Republica Socialistă România, cu condiţia folosirii acestora la tîrguri, expoziţii sau alte manifestări similare, precum şi la tratative.
Scutirile de taxe vamale se acordă dacă materialele de publicitate se referă la activitatea unităţilor care introduc materialele în ţara sau dacă obiectele de reclama au imprimata pe ele denumirea acestora sau a firmelor pe care le reprezintă.
Unităţile autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior sînt obligate sa elaboreze norme privind modul de utilizare a materialului publicitar şi de reclama, avizate de organul central căruia îi sînt subordonate.
Alimentele şi obiectele de mica valoare destinate a fi consumate sau distribuite în cadrul tirgurilor, expoziţiilor şi altor manifestări internaţionale similare pot fi introduse în ţara, fără plata taxelor vamale, cu condiţia ca valoarea în vama a acestor bunuri sa nu depăşească 200 lei pe zi, pe durata manifestării, pentru fiecare firma sau organizaţie participanta.
În acelaşi scop pot fi introduse în ţara, fără plata taxelor vamale, 200 tigari, 1 litru băuturi alcoolice, 5 litri vin sau 10 litri bere, pe zi, pe durata manifestării, pentru fiecare firma sau organizaţie participanta.
Unităţile române care participa la manifestări economice, culturale, ştiinţifice, sportive sau alte manifestări organizate în străinătate pot scoate din ţara bunuri din cele prevăzute la art. 164, în sortimentele şi cantităţile stabilite potrivit reglementărilor în vigoare.
Materialele documentare sub forma de înscrisuri, fotografii, diapozitive, imprimari fonice sau pe pelicula, precum şi imprimatele şi alte materiale similare pot fi introduse sau scoase din ţara, fără plata taxelor vamale dacă operaţiunile nu sînt interzise prin normele legale.
Pentru unităţile române, operaţiunile se efectuează pe baza unei adrese semnate de conducătorul unităţii. La scoaterea din ţara trebuie să se menţioneze, de asemenea, ca materialul nu conţine date secrete.
Persoanele juridice străine pot scoate din ţara materiale de provenienţă română din cele prevăzute la alin. 1 numai dacă prezintă o dovadă din care să rezulte ca au fost puse oficial la dispoziţia lor.
Materialele documentare şi probele pentru experimentari şi cercetări aparţinînd persoanelor fizice pot fi introduse sau scoase din ţara, fără plata taxelor vamale, dacă operaţiunile nu sînt interzise prin normele legale.
La scoaterea din ţara a acestor materiale este necesară prezentarea avizului favorabil al organului central de specialitate, cu excepţia materialelor documentare aflate în circuitul public.
Navele sub pavilion străin care acosteaza în porturile române pot fi aprovizionate cu combustibil, lubrifianţi, produse alimentare, precum şi cu alte materiale, de către întreprinderi române autorizate în acest scop, cu respectarea normelor privind exportul mărfurilor.
În porturile unde nu funcţionează întreprinderi specializate pentru aprovizionarea navelor, alimentele sau alte bunuri necesare navelor sub pavilion străin se pot procura de la organizaţii comerciale desemnate de consiliul popular local. Plata pentru aceste produse se poate face în lei obţinuţi din schimb valutar sau proveniţi de la agenţia de navigaţie ori în lei obţinuţi de la întreprinderea română de transporturi navale prin decontare în valută. În aceste cazuri, cantităţile de produse trebuie să fie în raport cu numărul persoanelor aflate la bord şi durata călătoriei pînă la următorul port de escala.
Introducerea la bord a acestor produse se face fără plata taxelor vamale.
Bunurile destinate aprovizionarii care se întorc la bordul navelor sînt supuse controlului vamal pe baza permisului vamal şi a documentului de livrare.
În cazul bunurilor prevăzute la art. 168 se depune o singura declaraţie vamală de export pentru toate bunurile introduse la bord pe durata stationarii navei în port.
Aprovizionarea poate fi facuta cu produse româneşti sau cu produse de provenienţă străină, importate în acest scop potrivit dispoziţiilor legale.
Întreprinderile române de navigaţie pot efectua aprovizionarea cu combustibil, lubrifianţi, materiale sau alimente a navelor străine, dacă în cadrul unor înţelegeri cu întreprinderi similare din străinătate s-au stabilit livrări prin compensaţie. Întreprinderile române sînt obligate sa ţină evidenta acestor operaţiuni.
Aprovizionarea navelor române care efectuează curse externe se face de unităţile Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor sau de alte unităţi autorizate, cu respectarea dispoziţiilor legale, în baza permisului vamal şi a documentului de livrare, fără depunerea declaraţiei vamale de export.
Bunurile pentru aprovizionarea şi dotarea navelor române aflate în cursa sau pe santiere pot fi expediate în străinătate de unităţile autorizate, în baza documentului de livrare, fără depunerea declaraţiei vamale de export.
Agenţiile întreprinderilor de transport autorizate sa funcţioneze în Republica Socialistă România pot introduce temporar în ţara şi antrepozita bunuri pentru aprovizionarea sau repararea mijloacelor de transport proprii aflate în trafic internaţional, cu îndeplinirea formalităţilor corespunzătoare.
Agenţiile au obligaţia sa înscrie bunurile în documente de evidenta, care vor fi puse la dispoziţia organelor vamale la cererea acestora.
Autovehiculele aparţinînd persoanelor fizice străine, pot transporta la intrarea şi ieşirea din ţara, fără plata taxelor vamale, numai cantitatea de carburanţi la capacitatea rezervoarelor normale ale acestor autovehicule. Peste aceasta cantitate, nu se permite introducerea sau scoaterea din ţara ori tranzitul carburantilor.
Carburanţii aflaţi la capacitatea rezervoarelor normale ale autovehiculelor aparţinînd persoanelor fizice române pot fi introdusi sau scoşi din ţara, fără plata taxelor vamale. Peste aceasta cantitate, nu se permite introducerea sau scoaterea din ţara a carburantilor.
Prevederile alin. 1 şi 2 se aplică la intrarea în ţara şi persoanelor fizice române şi străine care călătoresc în cadrul micului trafic de frontieră sau care trec frontiera cu ocazia unor sarbatori, pe bază de înţelegeri între Republica Socialistă România şi ţările limitrofe, precum şi turistilor străini care intră în ţara mai mult decît o dată într-o luna sau care rămîn în ţara cel mult 24 de ore. La ieşirea din ţara este permisă, fără plata taxelor vamale, o cantitate de carburanţi limitată la 10 litri de autoturism.
Dispoziţiile cu privire la aprovizionarea navelor române şi străine se aplică, în mod corespunzător, aeronavelor române şi străine.
În aceste cazuri, nu se emite permis de încărcare şi nu se depune declaraţie vamală de export. Controlul vamal se efectuează în baza documentului de livrare.
Bunurile de consum cu care sînt aprovizionate vagoanele restaurant şi vagoanele de dormit în trafic internaţional sînt scutite de plată taxelor vamale. Aceste bunuri se declara organelor vamale la punctele de frontieră, fără îndeplinirea altor formalităţi vamale.
Bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi cele destinate folosinţei personale a membrilor cu statut diplomatic al acestora şi familiilor lor, sînt scutite de control vamal, atît la intrarea cît şi la ieşirea din ţara, în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale la care Republica Socialistă România este parte şi pe bază de reciprocitate.
Pot fi introduse sau scoase din ţara, fără plata taxelor vamale, în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale la care Republica Socialistă România este parte şi pe bază de reciprocitate:
a)bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare;
b)bunurile destinate folosinţei personale a membrilor cu statut diplomatic ai misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi a membrilor familiilor lor;
c)bunurile destinate folosinţei personale a membrilor personalului administrativ, tehnic şi de serviciu al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi a membrilor familiilor lor, cu ocazia instalării.
Introducerea sau scoaterea din ţara a bunurilor neinsotite se permite în baza cererii misiunii diplomatice sau oficiului consular, semnată de şeful acesteia şi a unei liste specificative avizată de Ministerul Afacerilor Externe. În cazul bagajelor însoţite de titulari, introducerea sau scoaterea este permisă fără prezentarea cererii şi a listei specificative.
În cererea de introducere sau scoatere a bunurilor, întocmită în trei exemplare şi înaintată organelor vamale române prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, se va menţiona cantitatea bunurilor introduse şi descrierea lor, conform formularelor puse la dispoziţia misiunilor diplomatice, precizîndu-se de către solicitant dacă aceste bunuri sînt pentru folosinţă sa personală sau a misiunii.
Dacă solicitantul nu cunoaşte conţinutul coletelor primite, organele vamale pot proceda la deschiderea acestora în prezenta solicitantului sau a unui reprezentant al acestuia în vederea completării formularului prevăzut la alin. 2
Bunurile care sînt prohibite numai la scoaterea din Republica Socialistă România, precum şi bunurile cu caracter artistic, istoric, ştiinţific, instrumentele muzicale, obiectele din metale şi pietre preţioase care depăşesc uzul personal şi alte bunuri de valoare deosebită, se permit a fi scoase din ţara fără alte formalităţi, dacă au fost declarate în scris organelor vamale la intrare.
La cererea scrisă a misiunii diplomatice sau oficiului consular, organele vamale în funcţie de personalul disponibil, pot efectua vamuirea la sediul misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare sau la reşedinţa membrilor personalului cu statut diplomatic.
Pentru următoarele categorii de bunuri de consum scutirile de plată taxelor vamale prevăzute la art. 177 se aplică în limite, pe an calendaristic, astfel:
a)pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare:
–tigari: 2.000 pachete (a 20 bucăţi);
–băuturi alcoolice (peste 22 grade): 300 litri;
b)pentru folosinţă proprie a membrilor personalului cu statu diplomatic şi a membrilor familiilor lor:
–tigari: 500 pachete (a 20 bucăţi) de familie;
–băuturi alcoolice (peste 22 grade): 50 litri de familie.
La avizarea introducerii în ţara a bunurilor de consum prevăzute în prezentul articol Ministerul Afacerilor Externe tine seama de condiţiile de reciprocitate, precum şi de convenţiile la care Republica Socialistă România este parte, pentru a se aplică reduceri sau majorări corespunzătoare ale limitelor stabilite.
Bunurile prevăzute la art. 181 transportate ca bagaje însoţite sau colete neinsotite se declara, în scris, la introducerea în ţara pe documentele prevăzute la art. 178. În lipsa acestui document, nu se permite introducerea în ţara a bunurilor care pot fi lăsate în păstrare organelor vamale, potrivit prezentului regulament.
După vamuire, un exemplar al cererii depuse pentru aceste bunuri vizat de organele vamale se transmite de acestea Ministerului Afacerilor Externe, care tine evidenta bunurilor introduse.
Bunurile prevăzute la art. 181, care depăşesc cantităţile stabilite, pot fi introduse în ţara cu plata taxelor vamale aplicabile bunurilor aparţinînd persoanelor fizice.
Introducerea temporară în ţara, cu scutire de plată taxelor vamale, de autovehicule pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi pentru folosinţă membrilor personalului acestora şi a familiilor lor, este permisă în limitele avizate de Ministerul Afacerilor Externe, pe bază de reciprocitate sau în condiţiile stabilite prin înţelegeri internaţionale.
Formalităţile de introducere temporară sînt cele prevăzute la art. 178. Evidenta acestor operaţiuni se tine de Ministerul Afacerilor Externe.
Cînd sînt motive temeinice să se considere ca în coletele destinate misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi în mijloacele de transport sau în bagajele membrilor cu statut diplomatic ori ale familiilor acestora, exista bunuri care nu sînt scutite de plată taxelor vamale sau nu au fost declarate potrivit art. 182 ori sînt prohibite la introducerea sau scoaterea din ţara, sau sînt supuse carantinei, şeful unităţii vamale poate dispune efectuarea controlului vamal, în prezenta titularilor bunurilor ori a reprezentanţilor autorizaţi ai acestora.
Bunurile introduse în ţara, cu scutire de taxe vamale, care se înstrăinează prin organizaţiile comerciale, potrivit prevederilor Codului vamal, sînt supuse taxelor vamale aplicabile bunurilor aparţinînd persoanelor fizice.
Valiza diplomatică folosită în vederea comunicării între misiunile diplomatice şi ministerul afacerilor externe al statului acreditat, este scutită de taxe vamale şi nu este supusă controlului vamal la intrarea şi ieşirea din ţara.
În condiţiile alin. 1 este admisă şi valiza diplomatică folosită în vederea comunicării între misiunile diplomatice ale aceluiaşi stat.
Valiza diplomatică poate fi transportată pe teritoriul Republicii Socialiste România:
a)însoţită de curieri diplomatici, însărcinaţi cu aceasta misiune de către ministerul afacerilor externe al statului căruia aparţin sau de o misiune diplomatică a statului acreditat;
b)neinsotita.
Valiza diplomatică trebuie să fie prevăzută cu sigiliile ministerului afacerilor externe sau ale misiunii diplomatice expeditoare, sa poarte menţiunea "corespondenta diplomatică" sau "expediţie oficială", sa circule pe baza unei "foi de curier" şi sa nu cuprindă decît documente diplomatice sau obiecte de uz oficial.
Dacă valiza diplomatică este însoţită de un curier diplomatic, acesta trebuie să posede "foaie de curier", în care se indica numele, prenumele şi calitatea persoanei insotitoare, precum şi numărul şi destinaţia coletelor.
Valiza diplomatică neinsotita, în afară de menţiunea "corespondenta diplomatică" sau "expediţie oficială" şi sigiliile expeditorului, prevăzute la alin. 1, va trebui sa poarte o eticheta menţionînd şi numărul "foii de curier".
Dacă aceste condiţii nu sînt îndeplinite, valiza diplomatică se sigileaza de organele vamale şi se tranziteaza la o unitate vamală din Bucureşti pentru a fi stabilite modalităţile de eliberare sau de inapoiere la expeditor.
Eliberarea de către organele vamale a valizei diplomatice neinsotite se face pe baza unei declaraţii scrise, emisă de misiunea diplomatică destinatara.
Valiza diplomatică poate fi transportată de comandantul unei aeronave dacă poseda un document oficial din care să rezulte numărul coletelor care constituie valiza.
Misiunea diplomatică poate trimite pe unul din membrii săi sa ia în posesie în mod direct valiza diplomatică din miinile comandantului aeronavei.
Comandantii de aeronave care transporta valize diplomatice nu sînt consideraţi curieri diplomatici.
Valiza diplomatică în tranzit prin Republica Socialistă România poate fi sigilată de organele vamale la intrare.
Dispoziţiile privind valiza diplomatică se aplică în mod corespunzător şi valizei consulare.
Persoanele fizice sînt obligate sa declare, verbal sau scris, bunurile pe care le introduc sau le scot din ţara şi să le prezinte organelor vamale.
Sînt supuse declarării scrise în toate cazurile următoarele bunuri:
a)armele, munitiile, materiile explozive sau radioactive;
b)produsele şi substantele stupefiante şi psihotrope, precum şi produsele şi substantele toxice;
c)aparatele de radio-emisie-recepţie;
d)florile de mina;
e)obiectele din metale preţioase, cu sau fără pietre preţioase, care depăşesc uzul personal stabilit în anexa nr. 2;
f)timbrele filatelice;
g)bunurile cu caracter cultural sau artistic, numai la ieşirea din ţara.
Bunurile cu caracter cultural sau artistic sau de valoare deosebită pot fi declarate, în scris, la intrare, de persoanele fizice, în vederea scoaterii din ţara fără aprobare.
La cererea persoanelor fizice, organele vamale pun la dispoziţie gratuit formulare pentru declararea scrisă.
Coletele poştale sosite pentru persoanele fizice se declara şi se prezintă organelor vamale de către organele poştale, însoţite de documentele de transport şi documentele anexa la acestea.
Controlul vamal al bunurilor aparţinînd persoanelor fizice consta în confruntarea celor declarate cu bunurile aflate în bagajele însoţite sau neinsotite şi în colete.
Persoanele fizice sînt obligate să prezinte bunurile pentru efectuarea controlului vamal.
Organele vamale efectuează direct controlul vamal atunci cînd persoanele fizice refuza să prezinte bunurile.
În cazuri deosebite, se poate efectua controlul vamal corporal.
Organele vamale acorda liberul de vama în scris pentru bunurile supuse taxelor vamale şi verbal pentru cele scutite, dacă sînt îndeplinite condiţiile legale de introducere sau scoatere din ţara a bunurilor.
Introducerea şi scoaterea temporară din ţara de bunuri de către persoanele fizice sînt admise cu garantarea plăţii taxelor vamale.
Garantarea şi luarea în evidenta nu sînt necesare în cazul bunurilor scutite de taxe vamale la introducere şi scoatere.
Termenele pentru introducerea şi scoaterea temporară a bunurilor se stabilesc de organele vamale.
Operaţiunile de introducere sau scoatere temporară a bunurilor se încheie, în termenul stabilit, prin una din următoarele modalităţi;
a)reintroducerea sau, după caz, scoaterea bunurilor din ţara;
b)plata taxelor vamale aferente;
c)abandonarea la organele vamale a bunurilor introduse temporar;
d)predarea bunurilor la unităţile de stat autorizate pentru colectarea deşeurilor, cu prezentarea dovezii de predare la organele vamale.
Taxele vamale devin exigibile dacă titularul nu încheie în termen operaţiunea de introducere sau scoatere temporară a bunurilor. În aceste cazuri, sumele garantate se fac venit la bugetul de stat.
Pentru vamuirea bunurilor introduse şi scoase temporar de către persoanele fizice, Direcţia Generală a Vamilor poate stabili formalităţi vamale specifice.
Sînt exceptate de la obligaţia garantarii plăţii taxelor vamale şi îndeplinirea formalităţilor vamale vehiculele, autovehiculele şi remorcile acestora, precum şi ambarcatiunile, dacă sînt introduse sau scoase temporar de persoanele fizice, pe durata şederii lor în ţara sau, după caz, în străinătate.
La expirarea şederii în ţara sau în străinătate, titularii sînt obligaţi sa scoată sau, după caz, sa reintroduca bunurile ori sa plătească taxele vamale aferente, operaţiunea considerindu-se încheiată.
Pentru autovehiculele care fac obiectul prevederilor cuprinse la art. 227-235 nu se aplică dispoziţiile acestui articol.
Bunurile prevăzute la art. 203, introduse temporar în ţara de persoanele fizice cu domiciliul în străinătate, pot fi încredinţate spre păstrare unor persoane juridice române, pe bază de proces-verbal, pe termen de cel mult un an, dacă bunurile nu pot fi scoase din ţara odată cu înapoierea titularilor.
În procesul-verbal se înscrie obligaţia titularului de a soluţiona situaţia bunurilor în termen de un an de la data încredinţării spre păstrare.
Dacă la expirarea termenului prevăzut la alin. 2 situaţia nu este soluţionată, bunurile devin proprietatea statului, iar persoana juridică care le are în păstrare le declara, în termen de 15 zile, organelor locale financiare, care preiau bunurile pentru valorificare.
Bunurile încredinţate spre păstrare nu pot fi folosite în nici un mod.
Lucrările de arta din creaţia proprie curenta a artiştilor plastici profesionisti sau amatori pot fi scoase din ţara, în condiţiile şi cu aprobările prevăzute de lege, pentru organizarea unor expoziţii cu sau fără vînzare, fără garantarea plăţii taxelor vamale.
Pentru bunurile admise a fi scoase din ţara şi care nu sînt readuse în termenul stabilit, titularii sînt obligaţi sa achite taxele vamale datorate.
Persoanele fizice cu domiciliul în străinătate pot tranzita teritoriul Republicii Socialiste România cu efecte personale, alimente şi medicamente aflate în bagajele însoţite sau asupra lor, precum şi cu alte bunuri în cantităţi uzuale, fără întocmirea declaraţiei vamale de tranzit şi fără garantarea taxelor vamale.
Pentru bunurile susceptibile de a fi înstrăinate în timpul tranzitului, Direcţia Generală a Vamilor poate stabili măsuri care să asigure scoaterea lor din ţara, inclusiv garanţii pînă la nivelul valorii bunurilor tranzitate.
Persoanele fizice pot introduce sau scoate din ţara, cu scutire sau cu plata taxelor vamale, bunuri destinate uzului personal, familial sau gospodăresc, în limitele şi condiţiile prevăzute în anexele nr. 2 şi 3.
Ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale poate stabili restrictii temporare pentru unele bunuri la introducerea sau scoaterea lor din ţara, cu sau fără plata taxelor vamale.
Este interzisă introducerea în ţara a autoturismelor cu un consum de benzina mai mare de 11 litri la 100 km, cu excepţia celor care se introduc temporar potrivit prevederilor prezentului regulament.
Exercitarea comerţului de către persoanele fizice cu bunuri introduse în ţara se sancţionează în condiţiile prevăzute de legea penală.
Taxele vamale pentru bunurile care se introduc sau se scot din Republica Socialistă România de persoanele fizice sînt cele stabilite potrivit tarifului vamal prevăzut în anexa nr. 4.
În cazul depăşirii limitelor valorice sau cantitative prevăzute pentru introducerea sau scoaterea de bunuri de persoanele fizice se aplică taxele majorate stabilite prin prezentul regulament.
Tariful vamal pentru bunurile aparţinînd persoanelor fizice este cel în vigoare la data înregistrării acestora la unităţile vamale sau, pentru cele care nu sînt supuse înregistrării, la data prezentării lor la unitatea vamală.
Organele vamale stabilesc cuantumul taxelor vamale, pe care le încasează şi le vărsa la bugetul statului.
Taxele vamale pentru bunurile introduse sau scoase din ţara de persoanele fizice se plătesc în lei sau în valută cotata de Banca Naţionala a Republicii Socialiste România.
Pentru autoturismele şi alte autovehicule introduse în ţara de persoanele fizice, taxele vamale se achită numai în valută cotata de Banca Naţionala a Republicii Socialiste România.
Pentru autoturismele special adaptate uzului bolnavilor sau invalizilor taxele vamale se pot achită şi în lei.
Taxa vamală prevăzută în tariful vamal pentru aceste autoturisme se aplică cu condiţia prezentării unui certificat medical din care să rezulte necesitatea folosirii unui autoturism special adaptat, precum şi a unei atestări tehnice prin care să se constate ca autoturismul este adaptat pentru uzul bolnavilor sau invalizilor.
Aceste autoturisme se pot instraina numai unor persoane care se încadrează în prevederile alin. 1.
Modalităţile de plată a taxelor vamale în valută sînt următoarele:
a)depunerea de către cetăţenii români sau străini aflaţi în străinătate a sumelor în valută, în vederea transferului la Banca Română de Comerţ Exterior în contul special deschis pentru plata taxelor vamale. Echivalentul în lei a taxelor vamale se virează în conturile unităţilor vamale, stabilite de Banca Română de Comerţ Exterior şi Direcţia Generală a Vamilor;
b)depunerea la unităţile vamale de către cetăţenii străini a sumelor în lei, obţinute din schimbul valutar legal al valutei, reprezentind taxele vamale;
c)depunerea la Banca Română de Comerţ Exterior de către cetăţenii români sau străini a taxelor vamale în valută, în contul special deschis pentru plata taxelor vamale. Banca Română de Comerţ Exterior virează echivalentul în lei al taxelor vamale în contul unităţii vamale, indicată de depunator.
Banca Română de Comerţ Exterior împreună cu Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale pot stabili şi alte modalităţi de plată a taxelor vamale în valută decît cele prevăzute la art. 214 pentru personalul muncitor român trimis în străinătate în interes de serviciu.
Eliberarea bunurilor supuse taxelor vamale se face după plata acestora.
Persoanele fizice cu domiciliul în Republica Socialistă România care nu au asupra lor sumele necesare plăţii taxelor vamale pentru bunurile aduse în ţara în bagajele însoţite pot ridica imediat bunurile, pe baza unei declaraţii-angajament de plată ulterioară a taxelor vamale.
Pentru bunurile eliberate pe baza declaraţiei-angajament, taxele vamale se depun de persoanele fizice la unităţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni, în contul special deschis pentru taxe vamale, în termen de cel mult 30 de zile de la data declaraţiei-angajament.
În cadrul acestui termen, titularul este obligat sa trimită chitanţa de plată la unitatea vamală prin care a intrat în ţara.
Dacă taxele vamale nu se achită conform alin. 2, ele se transmit spre urmărire şi încasare organelor financiare, în 30 de zile de la expirarea termenului de depunere, pe baza declaraţiei-angajament care constituie titlu executor.
Dacă persoanele care au semnat declaraţia-angajament nu au indicat corect adresa lor, organele care au emis documentul de trecere a frontierei comunică adresa acestor persoane, la cererea organelor vamale.
Indicarea de către persoanele fizice a unor date eronate în declaraţia-angajament se sancţionează conform legii.
Taxele vamale pentru coletele poştale vamuite la introducerea în ţara pot fi încasate de organele poştale, care le virează în contul unităţii vamale.
Pentru fiecare colet, organele poştale reţin din taxele vamale încasate un comision de 7 lei. Pentru coletele care conţin bunuri scutite sau exceptate de taxe vamale ori pentru care cuantumul taxelor vamale datorate este sub comisionul legal, acesta se achită de către destinatarul coletului.
Valoarea în vama pentru bunurile introduse sau scoase din ţara de persoanele fizice se determina potrivit prevederilor anexei nr. 5.
În cazul în care la verificări ulterioare se constată că taxele vamale nu au fost corect determinate, diferenţele în minus pot fi stabilite în termen de 2 ani de la data încasării taxelor vamale. Dacă la somaţia facuta de organele vamale, debitorul nu plăteşte în termen de 30 de zile diferenţa datorată, suma se transmite spre urmărire şi încasare organelor financiare locale.
Diferenţele încasate în plus, constatate ca urmare a unor verificări ulterioare sau a contestaţiilor depuse, se restituie celor în drept în termen de de 30 de zile.
Restituirea taxelor vamale se face de organele vamale din încasările curente de taxe vamale.
Diferenţele constatate în minus pînă la 25 lei nu se urmăresc, iar diferenţele constatate în plus pînă la 25 lei nu se restituie.
Contestaţiile cu privire la aplicarea tarifului vamal de depun în termen de un an de la vamuire şi se soluţionează de şeful unităţii vamale unde s-a efectuat vamuirea. Împotriva soluţiei date cei interesaţi pot face intimpinari în termen de 15 zile de la data primirii comunicării, la Direcţia Generală a Vamilor. Decizia este definitivă şi executorie.
Cheltuielile de transport în devize libere pe parcursul extern pentru bunurile primite sau aduse din străinătate se suporta integral în aceasta valuta de către titularii bunurilor. În caz contrar, bunurile vor fi returnate în străinătate din dispoziţia destinatarului sau expeditorului. Dacă în termen de un an situaţia bunurilor nu este soluţionată, acestea devin proprietatea statului.
Ministerul Finanţelor poate aproba plata în lei a contravalorii cheltuielilor de transport în valută, în cazuri deosebite sau cînd reprezintă sume reduse.
Nu se aplică taxe vamale la introducerea în ţara a următoarelor categorii de bunuri:
a)produse farmaceutice;
b)proteze, instrumente, aparate, carucioare şi tricicluri cu sau fără motor, inclusiv piesele de schimb ale acestora, pentru uzul bolnavilor sau invalizilor, cu avizul organelor sanitare;
c)obiecte de colectie şi antichitati, precum şi pietre preţioase şi semipretioase, metale preţioase şi obiecte confectionate din acestea, cu respectarea obligaţiilor legale privind deţinerea şi circulaţia acestora;
d)bunurile scoase din ţara şi care se înapoiază nefiind admise la destinaţie.
Nu se aplică taxe vamale bunurilor mobile, inclusiv mijloacelor de transport, dobîndite prin succesiuni deschise în ţara sau străinătate, dovedite pe baza unor documente oficiale.
Ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale poate acorda, cu avizul Ministerului Sănătăţii, reduceri sau scutiri de taxe vamale pentru autoturismele special adaptate pentru uzul bolnavilor sau invalizilor.
Ministerul Finanţelor poate aproba, de la caz la caz, plata esalonata a taxelor vamale.
Persoanele fizice şi persoanele juridice pot introduce sau scoate temporar din ţara autoturisme şi remorcile acestora în condiţiile stabilite pentru trecerea temporară a bunurilor peste frontiera.
Pentru autoturismele şi remorcile acestora înmatriculate în Republica Socialistă România, la scoaterea lor temporară din ţara nu se aplică prevederile referitoare la garantarea plăţii taxelor vamale şi nu se îndeplinesc formalităţi vamale.
Nu se aplică prevederile referitoare la garantarea plăţii taxelor vamale şi nu se îndeplinesc formalităţi vamale pentru autoturismele şi remorcile acestora, înmatriculate în străinătate, la introducerea lor temporară în ţara pentru:
a)persoanele cu domiciliul în străinătate sosite în ţara ca turişti în grupuri organizate sau individual;
b)specialiştii, tehnicienii şi studenţii străini, precum şi alte persoane cu domiciliul în străinătate sosite în ţara pe bază de acorduri, contracte sau alte înţelegeri cu partea română;
c)persoanele cu domiciliul în Republica Socialistă România trimise în străinătate în interes de serviciu şi reintoarse pentru efectuarea concediului sau îndeplinirea unei misiuni temporare în ţara;
d)personalul străin al reprezentantelor şi sucursalelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice străine care funcţionează în Republica Socialistă România, potrivit normelor legale.
Facilităţile prevăzute în prezentul articol se aplică numai pentru un autoturism, cu sau fără remorca, de persoana sau familie.
Pentru autovehiculele şi remorcile lor înmatriculate în străinătate, aparţinînd reprezentantelor şi sucursalelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice străine, care funcţionează în Republica Socialistă România potrivit normelor legale, se garantează plata taxelor vamale de 100% prin consemnarea sumelor aferente în valută.
Pe baza de reciprocitate, autovehiculele şi remorcile lor aparţinînd reprezentantelor şi sucursalelor prevăzute la alin. 1 pot fi introduse temporar în ţara fără garantarea plăţii taxelor vamale. Îndeplinirea condiţiei de reciprocitate se confirma în scris organelor vamale de organul central român interesat.
Dispoziţiile alin. 1 se aplică şi celorlalte persoane juridice străine sau persoanelor fizice care nu se încadrează în prevederile art. 229.
Titularii operaţiunilor de introducere temporară a autoturismelor, a altor autovehicule şi remorcilor acestora au obligaţia să le înmatriculeze în termenul prevăzut de lege.
În acest scop, titularii operaţiunii fac dovada organelor în drept ca îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 229. În cazul în care nu sînt îndeplinite aceste condiţii, înmatricularea se poate face numai cu prezentarea documentului de consemnare a taxelor vamale.
Autoturismele şi remorcile acestora, înmatriculate în străinătate, introduse temporar în ţara de persoanele fizice, pot fi încredinţate spre păstrare unor persoane juridice române, pe termen de cel mult un an, în condiţiile prevăzute la art. 204, fără garantarea taxelor vamale.
Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 231 se constata de organele vamale sau organele Ministerului de Interne. În aceste cazuri se aplică o penalizare de 10% din taxele vamale aferente. Dacă penalizarea nu se plăteşte şi taxele vamale nu se consemnează imediat, autoturismul şi remorca se confisca.
Este interzisă vînzarea, donarea sau înstrăinarea cu orice titlu ori închirierea autoturismelor, a altor autovehicule şi remorcilor acestora, introduse temporar în ţara, pe timpul cît acestea se afla în Republica Socialistă România, cu excepţia cazurilor autorizate de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale.
Încălcarea acestei dispoziţii se constata de către organele vamale sau organele Ministerului de Interne. În momentul constatării, autoturismele şi remorcile acestora se confisca.
Părţile şi piesele detasate pentru repararea autoturismelor şi remorcilor acestora introduse temporar se eliberează, fără plata taxelor vamale, cu obligaţia scoaterii din ţara a pieselor sau părţilor uzate. Pînă la scoaterea din ţara a pieselor sau părţilor uzate, eliberarea din vama se face cu garantarea taxelor vamale. Încheierea operaţiunii se poate face şi prin plata taxelor vamale sau prezentarea unui document din care să rezulte ca acestea au fost distruse sau predate unităţilor de colectare a metalelor.
Dispoziţiile alin. 1 se aplică în mod corespunzător şi pentru părţile şi piesele detasate care se scot din ţara pentru repararea autoturismelor şi remorcilor scoase temporar din ţara.
Garantarea plăţii taxelor vamale se face prin una din următoarele modalităţi:
a)consemnarea taxelor vamale, care consta în depunerea provizorie la organele vamale a unei sume egale cu cuantumul taxelor vamale aferente bunurilor;
b)depunerea unei scrisori de garanţie vamală, prin care o persoană juridică cu sediul în Republica Socialistă România se angajează sa plătească la organele vamale suma reprezentind cuantumul taxelor vamale, în momentul cînd acestea devin exigibile.
Taxele vamale garantate prin scrisoare de garanţie vamală se încasează de organele vamale în termen de 10 zile de la data cînd devin exigibile şi se păstrează în contul unităţii vamale pe un termen de 30 de zile de la încasare.
Dacă în termenul de 30 de zile de la încasare titularul nu îşi îndeplineşte obligaţiile, organele vamale vărsa la bugetul statului sumele încasate. În cazul unităţilor socialiste, încasarea sumelor garantate se face direct prin unităţile bancare, fără alte forme.
Unităţile române de cale ferată, întreprinderile române de transport rutier sau care au ca obiect transporturile rutiere internaţionale, organele poştale române, precum şi întreprinderile române de transport aerian şi naval nu sînt obligate sa garanteze plata taxelor vamale pentru mijloacele de transport şi bunurile transportate pe teritoriul Republicii Socialiste România.
În cazul în care, ca urmare a nerespectării termenului de încheiere a operaţiunii de tranzit, taxele vamale devin exigibile, organele vamale încasează direct sumele aferente din contul acestor unităţi, fără alte formalităţi şi procedează potrivit art. 237.
Prevederile prezentului articol se aplică şi pentru tranzitul, primirile temporare de mărfuri, antrepozitarile şi custodiile vamale, ai căror titulari sînt unităţile autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior.
Mijloacele de transport aparţinînd întreprinderilor de transport străine precum şi bunurile prevăzute la art. 104 nu sînt supuse garantarii plăţii taxelor vamale pe durata efectuării de transporturi internaţionale pe teritoriul Republicii Socialiste România.
Taxele vamale garantate cu sume provenite din schimb valutar se restituie titularilor la încheierea operaţiunii şi se schimba în valută de birourile de schimb valutar.
Bunurile aparţinînd persoanelor fizice sau juridice, altele decît unităţile autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior, pentru care nu sînt îndeplinite condiţiile de introducere sau scoatere din ţara potrivit Codului şi Regulamentului vamal se păstrează sub supraveghere vamală, la dispoziţia titularilor, pe o perioadă de 48 de ore în cazul bunurilor perisabile şi vietatilor sau 90 de zile pentru alte categorii de bunuri.
Lista bunurilor considerate perisabile se aproba de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale.
Bunurile a căror deţinere sau circulaţie este reglementată de legi speciale se predau organelor competente sa aprobe deţinerea sau circulaţia lor.
La expirarea termenului de păstrare prevăzut la art. 241, dacă titularii nu au soluţionat situaţia vamală a bunurilor, acestea devin proprietatea statului.
În cazul în care titularii abandoneaza bunurile printr-o declaraţie scrisă data organelor vamale, aceste bunuri devin proprietatea statului din momentul depunerii declaraţiei.
Bunurile intrate în ţara pentru care exista un contract de transport internaţional, iar transportatorul din motive justificate nu le poate preda destinatarului sau destinatarul nu îndeplineşte condiţiile pentru vamuire, pot fi păstrate de transportator sau alta unitate autorizata de organele vamale, sub supraveghere vamală, pe o perioadă de cel mult un an.
La expirarea perioadei de păstrare, bunurile devin proprietatea statului şi se valorifica de unităţile pastratoare, care prezintă organelor vamale documentele din care rezultă valorificarea.
Bunurile de orice fel, găsite de organele vamale în locuri unde se exercită controlul vamal, devin proprietatea statului dacă nu sînt reclamate în termenul prevăzut la art. 241.
Bunurile ascunse în coletele poştale sosite pentru persoanele fizice şi neînscrise în documentele de însoţire se confisca.
Bunurile devenite proprietatea statului, potrivit prezentului regulament, se declara lunar organelor financiare locale, care procedează la valorificarea lor. Dacă bunurile sînt dintre cele a căror deţinere sau circulaţie este reglementată prin legi speciale, acestea se predau direct organelor competente sa aprobe deţinerea sau circulaţia lor.
Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 200 la 500 lei:
a)prezentarea de către declarantii vamali a unor documente conţinînd date nereale, dacă fapta nu constituie contravenţia prevăzută la art. 248 lit. c);
b)nedeclararea mărfurilor la import în termenele legale sau nedepunerea documentelor conţinînd toate datele necesare pentru mijloacele de transport în trafic internaţional şi pentru bunurile transportate cu acestea;
c)descărcarea, încărcarea sau transbordarea bunurilor pe nave fără permis vamal;
d)nerespectarea de către titularii trecerilor temporare de bunuri peste frontiera a termenelor stabilite pentru încheierea acestor operaţiuni;
e)neprezentarea, la cererea organelor vamale, de către titularii de antrepozit a evidentelor privind bunurile antrepozitate sau nerespectarea de către transportatori a datelor privind bunurile în tranzit;
f)neîndeplinirea de către organele poştale a obligaţiei de a declara şi prezenta organelor vamale coletele poştale în vederea vamuirii;
g)nerespectarea obligaţiilor unităţilor expeditoare sau beneficiare, care solicită efectuarea controlului vamal la punctele de încărcare sau descărcare a mărfurilor, de a asigură realizarea acestor operaţii la locul şi termenul stabilit.
Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 1.500 lei;
a)neîndeplinirea de către transportatori sau gestionari a obligaţiei de păstrare a bunurilor nevamuite, pe timpul transportului sau depozitarii lor, dacă fapta a avut ca rezultat lipsuri sau substituiri din aceste bunuri;
b)ruperea sau îndepărtarea marcajelor, a sigiliilor vamale sau a celor asimilate acestora;
c)nerespectarea în termen la unitatea vamală de destinaţie a bunurilor transportate în tranzit sau depăşirea termenului de antrepozitare;
d)neîndeplinirea de către persoanele care intra sau ies din ţara a obligaţiei de a prezenta bunurile pe care le au asupra lor sau în bagaje;
e)înstrăinarea, sub orice formă, a bunurilor aparţinînd persoanelor aflate în tranzit;
f)neurmarirea, de către unităţile care asigura asistenţa la încărcare sau descărcare a mijloacelor de transport, a respectării de către împuterniciţi a obligaţiilor ce le revin.
Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 la 5.000 lei:
a)acostarea navelor în alte locuri decît în punctele de control unde funcţionează organe vamale, cu excepţia cazului de forta majoră sau de boala grava la bord;
b)părăsirea porturilor sau aeroporturilor de către navele şi aeronavele care pleacă în cursa externa fără acordul organelor vamale;
c)depunerea declaraţiei vamale conţinînd date nereale privind felul, cantitatea şi destinaţia bunurilor, dacă fapta ar fi dus la perceperea unor taxe vamale mai mici, la scutirea de plată taxelor vamale, la evitarea unor restrictii, autorizari sau aprobări;
d)neîndeplinirea obligaţiei de a declara organelor vamale modificarea destinaţiei bunurilor faţă de scopul declarat la intrarea în ţara;
e)înstrăinarea bunurilor pentru aprovizionarea mijloacelor de transport în trafic internaţional sau neîndeplinirea obligaţiei de a le înscrie în documentele de evidenta;
f)eliberarea de către transportator direct beneficiarilor a bunurilor nevamuite;
g)încercarea de sustragere sau sustragerea de la vamuire a oricăror bunuri sau neprezentarea imediata la organele vamale cele mai apropiate a bunurilor de origine străină nevamuite la intrarea în ţara, dacă fapta a fost săvîrşită în locuri aflate sub supraveghere vamală de către o persoană care nu trece frontiera Republicii Socialiste România, iar valoarea în vama a bunurilor nu depăşeşte 25.000 lei. În acest caz, bunurile se confisca;
h)încercarea de trecere peste frontiera sau trecerea peste frontiera a bunurilor prin alte locuri decît cele stabilite pentru controlul vamal sau prin folosirea de documente vamale false ori a unor documente vamale privind alte bunuri, dacă valoarea bunurilor nu depăşeşte 3.000 lei. În acest caz bunurile se confisca.
Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 8.000 lei:
a)ascunderea bunurilor, în scopul sustragerii de la controlul vamal, de către persoanele care intra sau ies din ţara, dacă valoarea bunurilor nu depăşeşte 25.000 lei. În acest caz, bunurile se confisca;
b)neînscrierea în declaraţia proviziilor a felului sau cantităţii reale a bunurilor aflate pe mijlocul de transport. Bunurile constatate în plus se confisca.
Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 25.000 lei:
a)faptele prevăzute la art. 248 lit. g) şi art. 249 lit. a), dacă valoarea în vama a bunurilor depăşeşte 25.000 lei;
b)ascunderea bunurilor în locuri special construite în acest scop în mijloacele de transport, în vederea sustragerii bunurilor de la controlul vamal, de către persoanele care intra sau ies din ţara.
În aceste cazuri, bunurile se confisca.
Aplicarea sancţiunii pentru contravenţiile vamale se prescrie în termen de 2 ani de la săvîrşirii lor.
Faptele prevăzute în prezenta secţiune constituie contravenţii dacă nu sînt săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni.
Măsura confiscării bunurilor care au făcut obiectul contravenţiilor se aplică chiar dacă acestea nu sînt proprietatea contravenientului.
Contravenţiile vamale se constata prin procese-verbale de contravenţie încheiate de organele vamale potrivit atributiunilor de serviciu, în incintele vamale, precum şi în orice alte locuri unde se desfăşoară operaţiuni sub supraveghere vamală.
Contravenţiile vamale pot fi constatate, în afară locurilor aflate sub supraveghere vamală, de ofiţerii şi subofiterii de militie sau de graniceri. Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor împreună cu bunurile care au făcut obiectul contravenţiilor se transmit de îndată la unitatea vamală cea mai apropiată de locul săvîrşirii faptei, în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de lege.
Încercarea de trecere peste frontiera sau trecerea peste frontiera a bunurilor prin alte locuri decît cele stabilite pentru controlul vamal, prevăzută la art. 248 lit. h) se sancţionează şi de ofiţerii şi subofiterii de militie sau de graniceri. În aceste cazuri, se aplică normele generale privind regimul contravenţiilor prevăzute în Legea nr. 32/1968.
Organele vamale au dreptul sa retina, în vederea confiscării, bunurile care fac obiectul contravenţiilor prevăzute la art. 248 lit. g) şi h), art. 249 şi art. 250.
Pentru bunurile reţinute, organele vamale eliberează contravenientului o dovadă în care se specifică aceste bunuri.
După aplicarea sancţiunii procesul-verbal de contravenţie împreună cu înştiinţarea de plată se comunică contravenientului în termen de cel mult 30 de zile de la aplicarea sancţiunii sau se afişează la unitatea vamală în caz de imposibilitate a comunicării.
Sancţiunile pot fi aplicate şi persoanelor juridice pentru contravenţiile prevăzute la art. 246, art. 247 lit. a), b), c) şi f), art. 248 lit. a) - f), art. 249 lit. b).
În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 247 lit. a) şi b), pentru bunurile transportate pe cale ferată sancţiunea se aplică Direcţiei regionale de cale ferată în a carei raza teritorială s-au savirsit contravenţiile.
În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 247 lit. c) şi art. 248 lit. f), pentru bunurile transportate în tranzit pe cale ferată sancţiunea se aplică Direcţiei regionale de cale ferată în ale carei limite teritoriale se afla unitatea vamală de destinaţie prevăzută în declaraţia vamală de tranzit.
Pentru contravenţiile prevăzute la art. 246, art. 247 lit. a), b), c) şi f), art. 248 lit. a) - f) şi art. 249 lit. b) sancţiunea se aplică de şeful unităţii vamale din care face parte organul vamal constatator.
Şeful unităţii vamale aplica sancţiunea şi pentru contravenţiile săvîrşite de persoanele fizice la care valoarea bunurilor este de pînă la 10.000 lei.
Pentru contravenţiile săvîrşite de persoanele fizice la care valoarea bunurilor este peste 10.000 lei, precum şi pentru contravenţiile prevăzute la art. 250 şi cele constatate de şefii unităţilor vamale, sancţiunea se aplică de directorul general al vamilor.
Organele vamale înaintează procesul-verbal, în 3 exemplare, Direcţiei Generale a Vamilor în termen de 5 zile de la constatarea contravenţiei sau de la primirea proceselor-verbale de contravenţie încheiate de ofiţerii şi subofiterii de militie sau de graniceri.
Şeful unităţii vamale sau, după caz, directorul general al vamilor, dispune prin încheiere:
a)aplicarea sancţiunii şi, după caz, confiscarea bunurilor;
b)restituirea procesului-verbal de contravenţie pentru refacere, cînd a fost întocmit fără respectarea normelor legale;
c)anularea procesului-verbal de contravenţie, dacă acesta este netemeinic sau nelegal.
Împotriva procesului-verbal prin care s-a aplicat sancţiunea, contravenientul poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicare la unitatea vamală unde s-a constatat contravenţia.
Unitatea vamală înaintează plîngerea împreună cu o copie a procesului-verbal şi a încheierii, în cel mult 5 zile de la primire, Direcţiei Generale a Vamilor sau, după caz, judecătoriei în a carei raza teritorială se afla domiciliul contravenientului sau sediul persoanei juridice căreia i s-a aplicat sancţiunea. În cazul cetăţenilor străini, plîngerea se trimite judecătoriei în a carei raza teritorială se afla sediul Direcţiei Generale a Vamilor.
Directorul general al vamilor sau o persoană special delegată de acesta soluţionează plîngerea, prin încheiere, dacă sancţiunea a fost aplicată de şeful unităţii vamale şi contravenţia este prevăzută cu o amenda maxima de 1.000 lei.
Pentru celelalte contravenţii, plingerile se soluţionează de judecătoria prevăzută la art. 261 alin. 2
Încasarea amenzilor se face prin:
a)plata la unitatea vamală care a încheiat procesul-verbal de contravenţie;
b)plata la unităţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni cu obligaţia trimiterii chitanţei de plată la unitatea vamală în termen de 30 de zile de la data cînd sancţiunea aplicată a rămas definitivă şi executorie;
c)urmărirea silită, prin organele financiare, iar pentru amenzile aplicate cetăţenilor străini, urmărirea şi încasarea se face prin organele financiare ale Consiliului popular al sectorului nr. 1, Bucureşti.
Cînd contravenţiile vamale sînt săvîrşite de o persoană din echipajul unei nave sau aeronave, comandantul, proprietarul sau agentul acesteia răspund solidar pentru plata amenzii.
Organele vamale nu vor permite plecarea navei sau aeronavei în cazul în care amenzile datorate nu sînt consemnate la unitatea vamală sau garantate printr-o scrisoare de garanţie vamală.
Căpitănia portului sau comandantul aeroportului este obligat sa retina nava sau aeronava pînă la asigurarea sumelor datorate drept amenda, la cererea scrisă a organelor vamale.
Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale poate, pentru motive temeinice, sa renunţe, total sau parţial, la executarea sancţiunilor stabilite prin procesele-verbale de contravenţie definitive şi executorii.
În măsura în care prezentul regulament nu dispune altfel, pentru contravenţiile vamale se aplică normele generale privind regimul contravenţiilor, cu excepţia reglementărilor privind reducerea amenzilor în cazul plăţii lor pe loc sau într-un anumit termen.
Dacă organele vamale constata fapte care, potrivit legii, sînt considerate infracţiuni, ele procedează în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedura penală şi reţin corpurile delicte.
La solicitarea organelor de urmărire penală, organele vamale predau corpurile delicte, potrivit legii, în vederea cercetărilor. După încheierea cercetărilor, în cazul în care nu se constata săvîrşirea unei infracţiuni, bunurile se înapoiază organelor vamale în vederea restituirii sau valorificării.
În sensul prezentului regulament, se înţelege:
a)prin unităţi vamale, vamile şi punctele vamale precum şi subunitatile acestora, denumite posturi vamale;
b)prin organe vamale, personalul muncitor de execuţie şi conducere din Direcţia Generală a Vamilor şi unităţile vamale;
c)prin declarant vamal, persoanele juridice sau fizice declara şi prezintă bunurile pentru vamuire, precum şi reprezentanţii acestora. Unităţile autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior şi alte persoane juridice pot fi reprezentate pentru declararea bunurilor la organele vamale şi pentru îndeplinirea celorlalte obligaţii privind vamuirea numai de unităţi socialiste autorizate în acest scop, potrivit legii;
d)prin introducere sau scoatere de bunuri, trecerea peste frontiera, în condiţiile legii, a bunurilor aparţinînd persoanelor juridice sau fizice, în afară activităţii de comerţ exterior.
În cazurile în care organele vamale, cu ocazia efectuării controlului vamal al mijloacelor de transport şi bunurilor potrivit normelor prevăzute în prezentul regulament, sesizează aspecte care creează suspiciuni de nerespectare a regimului vamal, procedează la verificarea în întregime a mijloacelor de transport şi a bunurilor.
Pentru deplasarea personalului vamal în afară incintelor vamale, în vederea efectuării operaţiunilor prevăzute în prezentul regulament, cei care solicită deplasarea suporta cheltuielile de transport, cazare şi diurna, potrivit normelor legale, în baza decontului întocmit de unitatea vamală.
Neîndeplinirea de către personalul vamal a obligaţiilor care decurg din atribuţiile sale de serviciu, prevăzute în Codul vamal şi prezentul regulament, atrage răspunderea disciplinară sau penală, după caz.
Tranzitul, antrepozitarea, alte operaţiuni temporare, precum şi introducerea sau scoaterea din ţara de bunuri sau valori, a căror deţinere sau circulaţie este reglementată prin legi speciale sau în înţelegeri bilaterale ori multilaterale, sînt supuse avizării organelor competente sa aprobe deţinerea sau circulaţia acestor bunuri sau valori. Aceste organe pot stabili şi condiţii specifice pentru efectuarea operaţiunilor.
Normele privind importul şi exportul de mărfuri, precum şi alte operaţiuni vamale ai căror titulari sînt unităţile autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior se aplică în mod corespunzător şi operaţiunilor efectuate de persoanele juridice sau fizice în afară activităţii de comerţ exterior, dacă în prezentul regulament nu se dispune altfel.
Normele privind nomenclatura vamală şi stabilirea originii bunurilor sînt cele prevăzute în anexa nr. 6.
Normele privind modul de efectuare a controlului vamal al bunurilor aparţinînd persoanelor fizice care trec frontiera de stat şi al mijloacelor de transport cu care călătoresc sînt cele prevăzute în anexa nr. 7 *).
Notă *) Anexa a fost comunicată instituţiilor interesate.
Termenele prevăzute în prezentul regulament se calculează în zone libere, potrivit normelor prevăzute în Codul de procedură civilă.
Bunurile degradate pe timpul transportului sînt supuse taxelor vamale reduse proporţional cu gradul avarierii, iar cele distruse sînt exceptate de la plata taxelor vamale.
Prevederile alin. 1 nu se aplică autoturismelor introduse în ţara de persoanele fizice sau juridice în afară operaţiunilor de comerţ exterior.
La cererea organelor vamale, autorităţile portuare şi aeroportuare precum şi organele statiilor de cale ferată de frontieră nu permit ieşirea sau intrarea în ţara a mijloacelor de transport, dacă nu sînt îndeplinite condiţiile prevăzute în Codul vamal şi prezentul regulament.
Direcţia Generală a Vamilor stabileşte modelul şi modul de folosire a registrelor, formularelor, sigiliilor şi stampilelor vamale, potrivit legii. Formularele şi sigiliile vamale se pun în uz de organele vamale, fără plata.
În cazul în care declarantii vamali sînt persoane juridice, acestea pot tipari, pe cheltuiala lor şi pot folosi unele formulare vamale, cu aprobarea Direcţiei Generală a Vamilor.
Unităţile vamale organizează şi ţin evidenta operaţiunilor de vamuire.
Pentru vamuirea unor categorii de bunuri care se introduc sau se scot din ţara fără a implica plati sub orice formă, precum şi pentru presa, documentaţia, tipariturile şi imprimeriile fonice sau pe pelicula destinate difuzării. Direcţia Generală a Vamilor poate stabili formalităţi sau documente de vamuire specifice. Atunci cînd se datorează taxe vamale, aceste documente constituie titlu executor pentru urmărirea şi încasarea taxelor.
Formularele vamale prevăzute în convenţiile şi înţelegerile internaţionale la care Republica Socialistă România este parte înlocuiesc formularele vamale stabilite potrivit art. 280.
În locurile unde se efectuează operaţiuni vamale, unităţile Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor sau, după caz, ale Departamentului Aviaţiei Civile, precum şi unităţile care efectuează expedieri sau primiri de bunuri de comerţ exterior sînt obligate să asigure unităţilor vamale, fără plata:
a)încăperi pentru efectuarea controlului vamal al bunurilor sau persoanelor;
b)birouri pentru îndeplinirea formalităţilor vamale;
c)magazii pentru depozitarea bunurilor reţinute, confiscate sau intrate în proprietatea statului în orice alt mod;
d)instalaţii pentru cintarirea bunurilor.
Aceleaşi obligaţii revin şi consiliilor populare judeţene, pentru unităţile vamale care îşi desfăşoară activitatea în punctele de control rutiere pentru trecerea frontierei de stat sau în punctele de control pentru micul trafic de frontieră.
Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor asigura gratuit legături telefonice prin fir C.F.R. pentru convorbiri între organele vamale de la frontiera şi cele din interior situate în staţiile de cale ferată.
În aplicarea prezentului regulament se tine seama de procedurile şi de alte norme cuprinse în convenţiile şi înţelegerile internaţionale la care Republica Socialistă România este parte, precum şi de recomandările cu caracter vamal ale organizaţiilor internaţionale acceptate de Republica Socialistă România.
Operaţiunile vamale începute sub regimul prevăzut de reglementările vamale anterioare prezentului regulament se încheie în conformitate cu normele cuprinse în acele reglementări.
Prevederile alin. 1 nu se aplică pentru:
a)operaţiunile de trecere temporară a bunurilor, aflate în evidenta unităţilor vamale, al căror termen de încheiere se prelungeşte cu o durată de 3 luni de la intrarea în vigoare a Regulamentului vamal, data după care ele încetează sau pot fi reînnoite conform prevederilor prezentului regulament;
b)bunurile aparţinînd persoanelor fizice, aflate în custodie vamală la data intrării în vigoare a prezentului regulament, pentru care se aplică prevederile acestuia.
Formularele şi registrele vamale existente la data intrării în vigoare a prezentului regulament se folosesc în mod corespunzător pînă la epuizarea acestora.
Anexele nr. 1 - 7 fac parte integrantă din prezentul regulament.
CONDIŢIILE ŞI LIMITELE
în cadrul cărora persoanele fizice pot introduce sau scoate bunuri din ţara
I. Dispoziţii generale
1.Nu este permisă introducerea în ţara de către persoanele fizice a următoarelor categorii de bunuri:
a)autoturisme cu un consum de benzina de peste 11 litri la 100 km;
b)microbuze şi alte autovehicule similare;
c)arme de vinatoare sau de tir, precum şi muniţii pentru acestea;
d)butelii pentru gaze lichefiate, altele decît cele pentru camping;
e)aparate de copiat şi multiplicat;
f)aparate pentru condiţionarea aerului.
2.Introducerea în ţara de către persoanele fizice a următoarelor categorii de bunuri este permisă numai cu plata taxelor vamale în valută, astfel:
| Felul bunurilor | Taxa vamala prevazuta in tarif, majorata cu % | ||
| a) | Motociclete cu o capacitate cilindrica de pina la 125 cmc inclusiv | 300 | |
| b) | Motorete, scutere si biciclete cu motor | 300 | |
| c) | Piese si garnituri de mobila de orice fel | 300 | |
| d) | Frigidere | 300 | |
| e) | Masini de cusut | 300 | |
| f) | Televizoare | 300 | |
| g) | Aparate de radio | 300 | |
| h) | Sobe si plite de gatit, sobe si alte aparate de incalzit | 200 | |
| i) | Masini de spalat rufe | 200 | |
| j) | Aspiratoare | 200 | |
| k) | Biciclete | 200 | |
| l) | Covoare si mochete de orice dimensiuni | 200 | |
| m) | Ambarcatiuni cu sau fara motor | 100 | |
| n) | Boilere | 100 | |
| o) | Calculatoare | 100 | |
| p) | Radiocasetofoane | 100 | |
| r) | Casetofoane | 100 | |
| s) | Blanuri naturale si confectii din acestea | 100 | |
| t) | Autoturisme cu un consum de benzina sub 11 litri la 100 km sau folosind alte tipuri de carburanti - taxa vamala: | 100% la valoare | |
3.Ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale poate stabili taxe vamale prohibitive, în lei sau în valută, şi pentru alte categorii de bunuri.
4.Introducerea în ţara de către persoanele fizice a următoarelor categorii de bunuri este permisă numai cu plata taxelor prevăzute în tariful vamal sau cu plata taxelor vamale majorate în cadrul plafoanelor stabilite pentru fiecare categorie de persoane:
a)Motociclete cu capacitate cilindrică peste 125 cmc;
b)Piese de schimb, părţi componente şi accesorii auto-moto;
c)Motoare de barca şi piese pentru acestea;
d)Injectoare pentru instalaţii de încălzit;
e)Pompe de apa de uz gospodăresc;
f)Ferastraie de uz gospodăresc acţionate cu motoare de orice fel;
g)Hote;
h)Congelatoare;
i)Calandre pentru călcat rufe, de uz gospodăresc;
j)Maşini de spălat vase;
k)Maşini de tricotat pentru uz casnic;
l)Haine din piele;
m)Maşini de scris;
n)Aparate de filmat;
o)Aparate de proiectie;
p)Aparate de mărit foto şi developat;
r)Instrumente muzicale de orice fel;
s)Magnetofoane şi videocasetofoane;
t)Picupuri;
u)Amplificatoare de sunet;
v)Combine muzicale (formate din cel puţin 3 aparate de înregistrări sau redat sunetul ori imaginea, de aceeaşi marca şi care nu pot funcţiona independent, constituite sau nu într-un singur corp);
z)Bunuri cu o valoare individuală de peste 10.000 lei.
Persoanele cu domiciliul în străinătate achită taxele vamale numai în valută.
5.Introducerea temporară şi tranzitul categoriilor de bunuri prevăzute la pct. 1-4 sînt permise potrivit normelor prevăzute în Regulamentul vamal.
II. Persoane cu domiciliul în Republica Socialistă România
A. Personalul muncitor trimis în străinătate în interes de serviciu
6.Personalul muncitor trimis în străinătate în interes de serviciu pe o perioadă de peste 30 de zile poate scoate din ţara fără plata taxelor vamale:
a)îmbrăcăminte, alte articole personale şi medicamente, necesare pe durata deplasarii, precum şi materiale de studiu şi documentare;
b)alte bunuri de uz personal, familial şi gospodăresc, inclusiv mobilier, cu condiţia ca obiectele de folosinţă îndelungată să fie declarate în scris organelor vamale, pentru a putea fi reintroduse în ţara cu scutire de taxe vamale;
c)cadouri în valoare de pînă la 500 lei, în total.
7.Personalul muncitor trimis în străinătate în interes de serviciu pe o perioadă de peste 30 de zile poate introduce în ţara, fără plata taxelor vamale:
a)bunurile scoase din ţara, prevăzute la pct. 6;
b)articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, articole de uz casnic sau gospodăresc, dobîndite şi folosite în străinătate;
c)articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, articole de uz casnic sau gospodăresc, dobîndite în străinătate, a căror valoare totală nu depăşeşte 10.000 lei.
Bunurile prevăzute la lit. b) şi c) se permit numai dacă sînt altele decît cele prevăzute la pct. 2 - 4 şi numai dacă sînt în cantităţi rationale care să nu depăşească uzul personal, familial sau gospodăresc.
Scutirile prevăzute pentru bunurile de la art. c) se admit o singură dată în timpul unei misiuni, pe baza unei adeverinte emise de unitatea care a trimis personalul în străinătate. Unităţile din ţara care trimit personal în străinătate sînt obligate sa ţină evidenta şi sa elibereze o singura adeverinta pe timpul unei misiuni.
În celelalte cazuri, în care personalul muncitor introduce în ţara, în timpul misiunii, bunuri din cele prevăzute la lit. c), pentru bunurile aflate în bagajele însoţite se aplică regimul de scutire prevăzut pentru turişti, iar pentru bunurile neinsotite se aplică taxe vamale potrivit Regulamentului vamal.
8.Personalul muncitor trimis în străinătate în interes de serviciu pe o perioadă de peste 30 de zile poate introduce în ţara, cu plata taxelor vamale, bunuri în următoarele limite:
a)bunuri a căror valoare totală nu depăşeşte 10.000 lei, cu plata taxelor vamale prevăzute în tariful vamal;
b)bunuri a căror valoare totală este cuprinsă între 10.001 şi 20.000 lei, cu plata taxelor vamale majorate cu 100%;
c)bunuri a căror valoare totală depăşeşte 20.000 lei, cu plata taxelor vamale majorate cu 200%.
9.Personalul muncitor trimis în străinătate în interes de serviciu pe o perioadă de pînă la 30 de zile poate scoate din ţara, fără plata taxelor vamale:
a)îmbrăcăminte, alte articole personale şi medicamente necesare pe durata deplasarii, precum şi materiale de studiu şi documentare;
b)cadouri în valoare de pînă la 300 lei în total.
10.Personalul muncitor trimis în străinătate în interes de serviciu pe o perioadă de pînă la 30 de zile poate introduce în ţara, fără plata taxelor vamale:
a)bunurile scoase din ţara prevăzute la pct. 9;
b)articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, articole de uz casnic şi gospodăresc a căror valoare totală nu depăşeşte 5.000 lei. Pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea pe mijloacele de transport în trafic internaţional şi navele de pescuit oceanic, plafonul este de 2.000 lei, iar pentru cel care este trimis în străinătate pe o perioadă de pînă la 5 zile plafonul este de 300 lei.
Bunurile prevăzute la lit. b) se permit numai dacă sînt altele decît cele prevăzute la pct. 2 - 4 şi dacă sînt transportate ca bagaj însoţit.
11.Personalul muncitor trimis în străinătate în interes de serviciu pe o perioadă de pînă la 30 de zile poate introduce în ţara, cu plata taxelor vamale prevăzute în tariful vamal, bunuri a căror valoare totală nu depăşeşte 5.000 lei. Peste aceasta limita nu se permite introducerea în ţara de bunuri.
12.Bunurile de origine română cumpărate în străinătate de personalul muncitor de la magazinele de desfacere ale întreprinderilor române de comerţ exterior care funcţionează potrivit legii pot fi introduse în ţara fără plata taxelor vamale, în baza facturilor de cumpărare în care se va preciza originea bunurilor.
13.Personalul muncitor trimis în străinătate în interes de serviciu poate introduce în ţara, fără plata taxelor vamale, bunurile cumpărate în valută, potrivit normelor legale, de la unităţile autorizate în acest scop care funcţionează în punctele de frontieră.
14.Prevederile de la pct. 6 - 13 se aplică personalului muncitor trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu, inclusiv personalului muncitor care îşi desfăşoară activitatea pe mijloacele de transport în trafic internaţional şi navele de pescuit oceanic, persoanelor trimise sa lucreze la întreprinderi sau organizaţii cu sediul în străinătate, persoanelor trimise la studii, specializare sau perfecţionare şi altor persoane care realizează în străinătate venituri legale în valută ca urmare a activităţii depuse.
B. Turişti
15.Turistii pot scoate din ţara, fără plata taxelor vamale:
a)îmbrăcăminte şi alte obiecte, precum şi medicamente necesare pe durata călătoriei, ţinînd seama de toate condiţiile deplasarii;
b)un aparat fotografic şi 24 casete sau 10 role de film;
c)un radioreceptor portabil;
d)un cort şi echipament de cantonament, precum şi articole de sport uzuale;
e)alte bunuri uzuale pentru călătorie, cu condiţia ca obiectele de folosinţă îndelungată să fie declarate în scris organelor vamale, pentru a putea fi reintroduse în ţara cu scutire de taxe vamale;
f)cadouri aflate în bagajele însoţite, în limita valorii totale de 1.000 lei.
16.Turistii pot scoate din ţara, cu plata taxelor vamale, bunuri a căror valoare totală sa nu depăşească 500 lei şi cu plata taxelor vamale majorate cu 100% bunuri a căror valoare totală nu depăşeşte 5.000 lei.
17.Turistii pot introduce în ţara, fără plata taxelor vamale:
a)bunuri scoase din ţara, în condiţiile pct. 15 lit. a) - d);
b)bunuri dobîndite în străinătate, aflate în bagajele însoţite, în limita valorii totale de 2.000 lei, altele decît cele prevăzute la pct. 2 - 4.
18.Turistii pot introduce în ţara, cu plata taxelor vamale, bunuri în următoarele limite:
a)bunuri a căror valoare totală nu depăşeşte 5.000 lei, cu plata taxelor vamale prevăzute în tariful vamal;
b)bunuri a căror valoare totală este cuprinsă între 5.001 şi 10.000 lei, cu plata taxelor vamale majorate cu 100%;
c)bunuri a căror valoare totală depăşeşte 10.000 lei, cu plata taxelor vamale majorate cu 200% .
19.În cazul turistilor care ies din ţara mai mult decît o dată într-o luna sau care rămîn în străinătate cel mult 24 de ore, se aplică prevederile pct. 48.
20.Dispoziţiile pct. 12 se aplică şi turistilor.
C. Persoane care îşi stabilesc domiciliul în alta ţara
21.Persoanele care îşi stabilesc domiciliul în alta ţara pot scoate, fără plata taxelor vamale, următoarele bunuri:
a)ca bagaj însoţit: îmbrăcăminte şi alte articole necesare pe durata călătoriei; bijuterii din aur fără pietre preţioase, în limita a 10 grame, pentru fiecare persoana care a împlinit vîrsta de 16 ani, şi obiecte din argint în limita a 20 grame pentru fiecare persoana;
b)ca bagaj neînsoţit:
–bunuri de uz personal, familial sau gospodăresc, cu excepţia autoturismelor;
–unelte şi instrumente pentru exercitarea profesiei în baza unei adeverinte din care să rezulte profesia.
Limitele în cadrul cărora pot fi scoase din ţara bunurile prevăzute la lit. b) se stabilesc de ministerul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale.
22.Persoanele care îşi stabilesc domiciliul în alta ţara pot scoate, cu plata taxelor vamale, bunuri în valoare totală de cel mult 15.000 lei.
III. Persoane cu domiciliul în străinătate
A. Turişti
23.Turistii pot introduce temporar în ţara fără garantarea taxelor vamale următoarele bunuri:
a)îmbrăcăminte şi alte articole personale, precum şi medicamente, necesare pe durata călătoriei, ţinînd seama de toate condiţiile deplasarii;
b)doua aparate fotografice şi 24 casete sau 10 role film pentru fiecare aparat, precum şi un aparat de filmat de format mic şi 10 bobine de film;
c)un binoclu;
d)un radioreceptor portabil şi un televizor portabil;
e)un aparat pentru înregistrarea şi redarea sunetului cu sau fără aparat pentru redarea imaginii şi cu sau fără radioreceptor;
f)un instrument muzical portabil;
g)un carucior de copil;
h)un cort şi alte echipamente de cantonament, precum şi alte articole de sport uzuale, inclusiv o ambarcatiune, o bicicleta şi doua arme de vinatoare cu cîte 100 cartuse pentru fiecare arma;
i)o masina de scris portabila.
Cînd exista suspiciuni ca bunurile nu se introduc pentru uzul personal, organele vamale pot sa ceara garantarea plăţii taxelor vamale, sa retina bunurile sau sa ia orice alte măsuri prevăzute de normele legale în vigoare.
Turistii pot introduce în ţara, fără plata taxelor vamale, cadouri aflate în bagajele însoţite în limita valorii totale de 2.000 lei, altele decît bunurile prevăzute la pct. 2 - 4.
24.Turistii pot introduce în ţara, cu plata taxelor vamale în valută, bunuri în următoarele limite;
a)bunuri a căror valoare totală nu depăşeşte 5.000 lei, cu plata taxelor vamale prevăzute în tariful vamal;
b)bunuri a căror valoare totală este cuprinsă între 5.001 şi 10.000 lei, cu plata taxelor vamale majorate cu 100%;
c)bunuri a căror valoare totală depăşeşte 10.000 lei, cu plata taxelor vamale majorate cu 200% .
25.Turistii pot scoate din ţara, fără plata taxelor vamale:
a)bunurile din categoria celor prevăzute la pct. 23;
b)bunurile cumpărate cu plata în valută;
c)cadouri aflate în bagajele însoţite în limita valorii totale de 1.000 lei.
26.Turistii pot scoate din ţara, cu plata taxelor vamale în valută, bunuri în limita valorii totale de 500 lei, precum şi cu plata taxelor vamale majorate cu 100%, bunuri a căror valoare totală nu depăşeşte 5.000 lei.
27.În cazul turistilor care intră în ţara mai mult decît o dată într-o luna sau care rămîn în Republica Socialistă România cel mult 24 de ore, se aplică prevederile art. 48.
B. Persoane străine în interes de serviciu
28.Persoanele în interes de serviciu pot introduce temporar în ţara, fără garantarea taxelor vamale, bunurile prevăzute la pct. 23 precum şi bunuri de uz familial şi gospodăresc, dacă aceste bunuri intră în ţara în cel mult 6 luni de la data venirii titularilor.
Eliberarea din vama a bunurilor de uz familial şi gospodăresc se face în baza unei adeverinte emise de unităţile române sau de unităţile străine autorizate sa funcţioneze în Republica Socialistă România, cu care aceste persoane sînt în relaţii de serviciu. Introducerea în ţara peste acest termen a bunurilor este permisă numai cu plata taxelor vamale în limita plafoanelor prevăzute la pct. 30.
29.Persoanele în interes de serviciu pot introduce în timpul şederii în ţara direct sau prin colete, fără plata taxelor vamale, bunuri, altele decît cele prevăzute la pct. 2 - 4, a căror valoare sa nu depăşească 4.000 lei pe an calendaristic pentru fiecare persoana majoră şi 2.000 lei pentru minor, în baza unor carnete de evidenta vamală. Pentru studenţi şi elevi, plafonul este de 2.000 lei pe an calendaristic.
30.Persoanele în interes de serviciu pot introduce în ţara, cu plata taxelor vamale în valută, bunuri în următoarele limite:
a)bunuri a căror valoare totală nu depăşeşte 500 lei, cu plata taxelor vamale prevăzute în tariful vamal;
b)bunuri a căror valoare totală este cuprinsă între 501 şi 5.000 lei, cu plata taxelor vamale majorate cu 100%;
c)bunuri a căror valoare totală depăşeşte 5.000 lei, cu plata taxelor vamale majorate cu 200% .
31.Persoanele în interes de serviciu pot scoate din ţara, fără plata taxelor vamale:
a)bunurile introduse în ţara, în condiţiile pct. 23, cu excepţia cadourilor care se permit în limita valorii totale de 500 lei;
b)bunurile prevăzute la pct. 28 alin. 2 dacă se prezintă un inventar sau alt document vizat de organele vamale de intrare;
c)bunuri cumpărate cu plata în valută;
d)bunuri de uz personal, familial sau gospodăresc dobîndite din sumele în lei obţinute legal cu titlu de retribuţii, premii, indemnizaţii, onorarii, burse sau alte venituri similare. Valoarea totală a acestor bunuri nu poate depăşi 30% din sumele obţinute.
32.Persoanele în interes de serviciu pot scoate din ţara, cu plata taxelor vamale în valută, bunuri în următoarele limite:
a)bunuri a căror valoare totală nu depăşeşte 500 lei, cu plata taxelor vamale prevăzute în tariful vamal;
b)bunuri a căror valoare totală este cuprinsă între 501 şi 5.000 lei, cu plata taxelor vamale majorate cu 100% .
Peste aceste limite nu este permisă scoaterea de bunuri din ţara.
33.Prevederile de la pct. 28, 30, 31 lit. a) - c) şi 32 se aplică persoanelor venite în Republica Socialistă România pentru îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu sau tranzacţii comerciale, studii, specializare sau perfecţionare, persoanelor încadrate la unităţi sau organizaţii străine cu sediul în Republica Socialistă România, precum şi persoanelor cu domiciliul în străinătate care realizează venituri legale în lei sub forma de retribuţii, indemnizaţii, onorarii, diurne, burse sau alte asemenea venituri.
Prevederile de la pct. 29 şi 31 lit. d) se aplică numai persoanelor venite în Republica Socialistă România pentru îndeplinirea unor atribuţii prevăzute în convenţii, contracte sau alte aranjamente încheiate de partea română (specialişti, tehnicieni, profesori, studenţi, elevi, etc.) şi care sînt retribuite în lei, de către organizaţiile române sau societăţile mixte.
34.Persoanele care îşi desfăşoară activitatea pe mijloacele de transport în trafic internaţional pot introduce în ţara, fără garantarea taxelor vamale, îmbrăcămintea şi alte articole personale, precum şi medicamente necesare pe durata deplasarii.
35.Persoanele care îşi desfăşoară activitatea pe mijloacele de transport în trafic internaţional pot introduce în ţara cu plata în valută a taxelor vamale bunuri a căror valoare totală nu depăşeşte 500 lei, precum şi cu plata în valută a taxelor vamale majorate cu 100% bunuri a căror valoare totală este cuprinsă între 501 şi 1.000 lei.
36.Persoanele care îşi desfăşoară activitatea pe mijloacele de transport în trafic internaţional pot scoate din ţara, fără plata taxelor vamale:
a)bunurile din categoria celor prevăzute la pct. 34;
b)bunurile cumpărate cu plata în valută.
37.Persoanele care îşi desfăşoară activitatea pe mijloacele de transport în trafic internaţional pot scoate din ţara, cu plata în valută a taxelor vamale, bunuri în limita valorii totale de 500 lei, precum şi cu plata în valută a taxelor vamale majorate cu 100% bunuri în limita valorii totale de 1.000 lei.
C. Persoane care îşi stabilesc domiciliul în Republica Socialistă România
38.Persoanele care îşi stabilesc domiciliul în Republica Socialistă România pot introduce în ţara, fără plata taxelor vamale:
a)bunurile de uz personal, familial sau gospodăresc;
b)mijloacele de transport cu sau fără motor; mijloacele de transport cu motor se permit dacă nu au un consum de benzina mai mare de 11 litri la 100 km şi dacă se prezintă un document din care să rezulte ca au fost în proprietatea persoanelor înainte de stabilirea domiciliului lor în Republica Socialistă România.
Prevederile pct. 2 - 4 nu se aplică în aceste cazuri.
39.Scutirile de taxe vamale prevăzute la pct. 38 se acordă în baza unei adeverinte eliberate de organele Ministerului de Interne, din care să rezulte aprobarea şi data stabilirii definitive a domiciliului în Republica Socialistă România.
Scutirea de taxe vamale se acordă dacă bunurile au intrat în ţara ca bagaj însoţit sau neînsoţit într-un interval de 6 luni de la data stabilirii definitive a domiciliului în Republica Socialistă România. Bunurile sosite înainte de data stabilirii domiciliului în Republica Socialistă România pot fi eliberate în custodie, cu garantarea taxelor vamale, pe baza unui adeverinte din care să rezulte ca titularul a solicitat aprobarea stabilirii domiciliului în Republica Socialistă România.
IV. Bunuri primite sau expediate din ţara, ca dar prin colete
40.Persoanele fizice pot primi din străinătate cu plata taxelor vamale bunuri în limita valorii totale de 5.000 lei şi cu plata taxelor vamale majorate cu 100% bunuri a căror valoare totală este cuprinsă între 5.001 - 10.000 lei. Pentru bunurile care depăşesc aceasta limita se aplică taxe vamale majorate cu 200%. Persoanele fizice străine achită taxele vamale în valută.
41.Persoanele fizice pot primi bunuri de la alte persoane fizice din străinătate, în condiţiile pct. 40, prin intermediul unor firme străine, cu plata anticipata a taxelor vamale în valută, în cadrul unor contracte încheiate cu acele firme de către întreprinderile de comerţ exterior autorizate.
În contractele încheiate între întreprinderile de comerţ exterior şi firmele străine expeditoare vor fi precizate bunurile admise a fi introduse în colete potrivit normelor legale în vigoare în Republica Socialistă România şi se va menţiona ca nerespectarea acestor norme poate duce la rezilierea contractului.
42.Persoanele fizice pot expedia din ţara prin colete cu plata taxelor vamale, ca dar, bunuri în limita valorii totale de 500 lei precum şi cu plata taxelor vamale majorate cu 100% bunuri a căror valoare totală sa nu depăşească 5.000 lei. Persoanele fizice străine achită taxele vamale în valută, la expedierea coletelor.
V. Dispoziţii finale
43.În aplicarea dispoziţiilor prezentei anexe se tine seama şi de restricţiile care pot fi stabilite de ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, potrivit Regulamentului vamal.
44.Pentru introducerea şi scoaterea din ţara de produse alimentare se aplică dispoziţiile anexei nr. 3.
45.Personalul muncitor trimis în străinătate în misiune îndelungată, precum şi persoanele străine venite în ţara în interes de serviciu pot expedia la plecarea în străinătate şi prin colete bunurile care le aparţin, cu excepţia bijuteriilor, în condiţiile şi limitele prezentei anexe şi cu prezentarea la vama a documentelor de trecere a frontierei sau a unei adeverinte din partea unităţii de care aparţin.
46.Pentru personalul român trimis în străinătate în interes de serviciu, membrii de familie pot expedia, prin colete, fără plata taxelor vamale, obiecte de îmbrăcăminte, încălţăminte şi lenjerie, necesare pe durata şederii în străinătate.
47.Bunurile aparţinînd turistilor români sau străini expediate prin colete se admit fără plata taxelor vamale numai dacă sînt din cele prevăzute la pct. 15 lit. a), d) şi e) sau la pct. 23 lit. a), g), h), i), după caz.
Expedierea sau primirea acestor bunuri se permite în baza documentului de trecere a frontierei în cazul turistilor străini, a unei adeverinte sau a biletelor de călătorie etc., care să ateste ca persoana a trecut frontiera de stat şi scopul călătoriei în cadrul turistilor români.
48.Persoanele române sau străine care călătoresc în cadrul micului trafic de frontieră sau care trec frontiera cu ocazia unor sarbatori, pe bază de înţelegeri între Republica Socialistă România şi ţările limitrofe, pot introduce şi scoate din ţara, fără plata taxelor vamale:
a)îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte obiecte de mica valoare strict necesare pe durata călătoriei, precum şi medicamente pentru folosinţă personală;
b)cadouri în limita valorii totale de 150 lei.
Aceste persoane pot introduce şi scoate din ţara, cu plata taxelor vamale, bunuri în limita valorii totale de 150 lei.
Personalul român sau străin în interes de serviciu, cu excepţia celui care îşi desfăşoară activitatea pe mijloacele de transport în trafic internaţional, care lucrează pe teritoriul ţărilor limitrofe sau în ţara, după caz, deplasîndu-se în mod repetat pe o durată de cel mult 24 de ore, beneficiază o dată pe luna de regimul micului trafic de frontieră.
49.Persoanele fizice române sau străine care călătoresc în cadrul unor înţelegeri încheiate între Republica Socialistă România şi ţările limitrofe privind trecerile ocazionale peste frontiera pot introduce sau scoate din ţara, fără plata taxelor vamale, bunuri în limitele prevăzute pentru turistii români individuali sau turistii străini, după caz. Acestor persoane nu li se permite scoaterea sau introducerea de bunuri cu plata taxelor vamale.
Prevederile alin. 1 se aplică de organele Ministerului Apărării Naţionale cînd trecerea frontierei se face prin alte locuri decît punctele de control pentru trecerea frontierei de stat sau punctele de mic trafic în care funcţionează organe vamale.
50.Persoanele fizice pot introduce sau scoate din ţara, fără plata taxelor vamale, bijuteriile de uz personal.
Prin bijuterii de uz personal, se înţelege obiectele din metale preţioase cu sau fără pietre preţioase, în următoarele limite:
–pentru bărbaţi: 1 verigheta, 2 inele, 1 ceas cu sau fără bratara, 1 medalion cu lantisor, 1 ac de cravata, 1 pereche butoni, 1 trusa creion-stilou, 2 perechi ochelari;
–pentru femei: 1 verigheta, 2 inele, 1 ceas cu sau fără bratara, 2 medalioane cu lantisor, 2 perechi cercei, 2 bratari, 1 brosa, 1 colier, 2 perechi ochelari;
–pentru persoane pînă la 16 ani: 1 inel, 1 ceas cu sau fără bratara, 1 bratara, 1 medalion cu lantisor, 2 perechi ochelari, iar pentru fete, şi 1 pereche cercei.
În cazul micului trafic de frontieră, prin bijuterii de uz personal se înţelege obiectele din metale preţioase cu sau fără pietre preţioase, în următoarele limite: 1 verigheta, 1 inel, iar pentru femei, şi 1 pereche cercei.
În cazul persoanelor prevăzute la pct. 21, prin bijuterii de uz personal se înţelege obiectele din metale preţioase enumerate la pct. 21 lit. a).
51.Bunurile prevăzute la pct. 2, introduse în ţara de persoanele fizice sau primite prin colete, nu sînt supuse limitelor şi majorărilor stabilite prin prezenta anexa pentru bunuri admise cu plata taxelor vamale.
52.Aplicarea taxelor vamale sau a taxelor vamale majorate se face numai la diferenţa de valoare cu care este depăşit plafonul admis cu scutire sau, după caz, plafonul stabilit cu plata taxelor vamale.
Majorările de taxe vamale se aplică începînd cu bunurile supuse taxelor vamale cele mai scăzute.
53.Limitele cantitative sau valorice prevăzute prin Regulamentul vamal şi prezenta anexa se aplică de persoana pentru fiecare transport, dacă nu se dispune altfel. Prin transport însoţit se înţelege bunurile pe care o persoană le duce cu sine în acelaşi mijloc de transport sau care o însoţesc în acelaşi mijloc de transport. Prin transport neînsoţit se înţelege bunurile expediate şi înscrise în acelaşi document de transport.
54.Valoarea în vama se exprima pe unităţi de măsura specifice indicate în listele de valori în vama comunicate unităţilor vamale de Direcţia Generală a Vamilor.
55.Bunurile scutite de taxe vamale aparţinînd personalului muncitor care îşi desfăşoară activitatea pe mijloacele de transport în trafic internaţional şi pe navele de pescuit oceanic, precum şi bunurile prevăzute la pct. 29, pot fi înscrise în carnete de evidenta vamală. Modelul şi instrucţiunile de completare a carnetelor se stabilesc de către Direcţia Generală a Vamilor.
Carnetele de evidenta vamală pentru personalul muncitor român care îşi desfăşoară activitatea pe mijloacele de transport internaţional se tiparesc de unităţile de transport de care aparţine acest personal, iar cele pentru personalul străin se tiparesc de către Direcţia Generală a Vamilor şi se distribuie contra cost.
Modelul adeverintelor care se eliberează în vederea aplicării scutirilor de taxe vamale prevăzute în prezenta anexa se stabileşte de către Direcţia Generală a Vamilor.
56.Prevederile art. 57 lit. f) - j) din Codul vamal se aplică pe baza unor documente din care rezultă îndeplinirea condiţiilor stabilite pentru acordarea scutirii de taxe vamale.
NORME
privind scoaterea sau introducerea în ţara de către persoanele fizice a produselor alimentare
I. Persoane cu domiciliul în străinătate
1.Produsele alimentare prevăzute în prezentul punct pot fi scoase din ţara, cu plata taxelor vamale de 100%, în valută, în următoarele cantităţi;
| a) | preparate din carne si conserve cu sau fara legume | 150 g | |
| b) | bomboane, ciocolata | 150 g | |
| c) | ceai din import | 50 g | |
| d) | bauturi alcoolice (peste 22 grade) | 1 l | |
| e) | vin, bere | 2 l |
Alte produse alimentare decît cele prevăzute la alin. 1 pot fi scoase din ţara, cu plata taxelor vamale, numai în limita valorii de 50 lei.
2.Scoaterea din ţara a următoarelor produse alimentare nu este permisă:
–carne
–ulei comestibil
–făina de grîu şi de porumb
–zahăr
–orez
–cafea, cacao
–miere de albine
–masline
–alcool rafinat
–legume, fructe
–piper şi alte condimente din import.
3.Membrii echipajelor navelor sub pavilion străin pot introduce la bord, fără plata taxelor vamale, pentru consum strict personal, pe timpul stationarii în porturile române, produse alimentare cumpărate direct din comerţ, în lei proveniţi din schimb valutar sau din sume de lei primite de la agenţiile de navigaţie, în următoarele situaţii:
–întreprinderea specializată pentru aprovizionarea navelor nu comercializează produsele solicitate sau produsele solicitate sînt în cantităţi reduse, ori
–în port nu funcţionează o întreprindere specializată pentru aprovizionarea navelor.
4.Produsele alimentare pot fi introduse în ţara, fără plata taxelor vamale, în limitele strict necesare pe durata transportului pe teritoriul Republicii Socialiste România, inclusiv 2 litri băuturi alcoolice (peste 22 grade), 4 litri vin sau bere şi 200 tigari. Personalul de pe nave sau aeronave poate scoate din port sau aeroport asemenea bunuri, în valoare totală de cel mult 50 de lei la fiecare deplasare în oraş.
Produsele alimentare care depăşesc limitele prevăzute la alineatul precedent pot fi introduse în ţara, cu plata taxelor vamale, cu aplicarea limitelor corespunzătoare de la anexa nr. 2.
II. Persoane cu domiciliul în Republica Socialistă România
5.Produsele alimentare prevăzute în prezentul punct pot fi scoase din ţara, fără plata taxelor vamale, în următoarele cantităţi:
| a) | preparate din carne | 150 g | |
| b) | conserve din carne cu sau fara legume | 500 g | |
| c) | zahar, bomboane, ciocolata | 200 g | |
| d) | paste fainoase, biscuiti | 250 g | |
| e) | cafea, cacao | 50 g | |
| f) | bauturi alcoolice (peste 22 grade) | 1 l | |
| g) | vin, bere | 2 l | |
| h) | tigari | 200 buc. |
Alte produse alimentare decît cele prevăzute la alin. 1 pot fi scoase din ţara, fără plata taxelor vamale, numai în limita valorii de 100 lei.
6.Unităţile socialiste, inclusiv întreprinderile de comerţ exterior, pot expedia produse alimentare, în condiţiile Decretului Consiliului de Stat nr. 162/1978, fără plata taxelor vamale, pentru personalul trimis muncitor trimis în străinătate în vederea executării unor lucrări de construcţii, montaj sau alte lucrări similare.
7.Cantităţile de produse alimentare care pot fi scoase din ţara, fără plata taxelor vamale, în mod individual, de personalul român de servire a mijloacelor de transport pe calea ferată şi auto în trafic internaţional, precum şi a navelor sub pavilion român care activează în apele internaţionale, sînt următoarele:
| Nr. crt. | Denumirea alimentelor | Cantitati | |||
| Personalul de pe mijloacele de transport pe calea ferata (C.F.R. si P.T.T.R.) | Personalul de pe mijloacele de transport auto (soferi si insotitori) precum si de pe navele fluviale fara propulsie | Personalul de pe navele maritime (inclusiv pescuit oceanic) si fluviale cu propulsie | |||
| 1. | Preparate din carne | 150 g/om zi | 150 g/om zi | 1000 g/om voiaj | |
| 2. | Conserve din carne | 250 g/om zi | 250 g/om zi | 500 g/om voiaj | |
| 3. | Uleiuri vegetale comestibile | 25 g/om zi | 50 g/om zi | - | |
| 4. | Zahar, bomboane, ciocolata | 100 g/om zi | 150 g/om zi | 1000 g/om voiaj | |
| 5. | Paste fainoase, biscuiti | 100 g/om zi | 100 g/om zi | 500 g/om voiaj | |
| 6. | Cafea, cacao | 25 g/om zi | 25 g/om zi | 15 g/om zi | |
| 7. | Ceai din import | 10 g/om zi | 10 g/om zi | - | |
| 8. | Piper si alte condimente | 5 g/om zi | 5 g/om zi | - | |
| 9. | Tigari | 20 buc./om zi | 20 buc./om zi | 20 buc./om zi | |
| 10. | Alte alimente | 75 lei/voiaj | 100 lei/voiaj | 200 lei/voiaj | |
Scoaterea din ţara a produselor alimentare peste limitele prevăzute în prezentul punct este interzisă.
8.Pentru produsele alimentare la care sînt stabilite limite pe zi, cantităţile totale de persoana/zi se stabilesc de unitate în raport cu durata călătoriei dus-întors, înscrisă în carnetele de evidenta vamală.
9.Produsele alimentare, pot fi introduse în ţara, fără plata taxelor vamale, în limitele strict necesare pe durata transportului pe teritoriul Republicii Socialiste România, inclusiv 2 litri băuturi alcoolice (peste 22 grade), 4 litri vin sau bere şi 200 tigari.
Pentru personalul de pe nave şi aeronave, limita pentru băuturi alcoolice de orice fel este de 1 litru.
Produsele alimentare care depăşesc limitele prevăzute la alineatele precedente pot fi introduse în ţara, cu plata taxelor vamale, cu aplicarea limitelor de la anexa nr. 2.
III. Dispoziţii comune
10.Persoanele care se deplaseaza în cadrul micului trafic de frontieră sau în cadrul unor înţelegeri cu ţările limitrofe privind trecerile ocazionale peste frontiera, precum şi turistii străini care intră în ţara mai mult de o dată într-o luna sau care rămîn în Republica Socialistă România mai puţin de 24 de ore, nu pot scoate din ţara produse alimentare.
11.Produsele alimentare nu pot fi expediate din ţara prin colete, cu excepţia celor prevăzute la pct. 6.
12.Persoanele pînă la 16 ani nu beneficiază de scutirile de taxe vamale prevăzute în prezenta anexa pentru băuturi alcoolice şi produse din tutun.
13.Limitele prevăzute în prezenta anexa se aplică pentru fiecare persoana care trece frontiera.
14.Scoaterea din ţara de produse alimentare peste limitele prevăzute la pct. I şi II nu este permisă.
A. Tariful vamal pentru bunurile introduse în ţara de persoanele fizice
| Felul bunurilor | Taxe vamale*) % | |||
| 1 | 2 | |||
| 1. | Produse electrotehnice, inclusiv piese si accesorii pentru acestea | 20 | ||
| 2. | Vehicule: | |||
| a) | autoturisme, special adaptate pentru uzul bolnavilor sau invalizilor (cu conditia prezentarii la vama a certificatului medical) | 50 | ||
| b) | alte vehicule | 50 | ||
| c) | piese de schimb, parti componente si accesorii pentru vehicule | 40 | ||
| 3. | Articole si materiale sportive, jocuri si jucarii, inclusiv mecanice si electrice, precum si piese si accesorii | 15 | ||
| 4. | Produse textile si din piele sau blana, inclusiv bunuri confectionate din acestea: | |||
| a) | blana sintetica sau piele sintetica, inclusiv bunuri confectionate din acestea | 30 | ||
| b) | altele | 50 | ||
| 5. | Produse industriale sau mestesugaresti, inclusiv piese si accesorii pentru acestea, altele decit cele de la pozitiile 1 - 4: | |||
| a) | aparate fotografice, de marit foto si de developat, filme fotografice, cinematografice si diafilme, benzi magnetice | 20 | ||
| b) | ceasuri | 20 | ||
| c) | articole de cosmetica sau parfumerie | 40 | ||
| d) | altele | 40 | ||
| 6. | Produse alimentare, inclusiv cele preparate sau conservate, bauturi si produse din tutun: | |||
| a) | preparate alimentare | 10 | ||
| b) | tutun si produse din tutun | 40 | ||
| c) | bauturi alcoolice de orice fel | 50 | ||
| d) | altele | 20 | ||
| 7. | Alte bunuri | 30 | ||
Notă *) Pentru bunurile enumerate la pct. 2 din anexa nr. 2, taxele vamale stabilite în tarif se plătesc numai în valută şi se majorează potrivit prevederilor acelui punct.
Pentru celelalte bunuri, taxele vamale se plătesc în lei sau în valută.
B. Tariful vamal pentru bunurile scoase din ţara de persoanele fizice
Pentru bunurile scoase din ţara de persoanele fizice, taxa vamală este de 20% la valoare *).
Notă *) Taxele vamale pentru produsele înscrise în anexa nr. 3 se aplică potrivit prevederilor acelei anexe. Anexa 5
NORME
privind determinarea valorii în vama a bunurilor aparţinînd persoanelor fizice
1.Valoarea în vama pentru bunurile introduse în ţara se determina luînd în considerare nivelul preţurilor interne cu amănuntul stabilite pentru asemenea bunuri sau pentru bunuri avînd caracteristici apropiate, din producţia interna sau importate.
2.Pentru bunurile a căror valoare în vama nu se poate stabili potrivit pct. 1, valoarea în vama se determina în baza preţurilor externe stantate sau imprimate pe bunurile de evaluat, iar în lipsa acestor preţuri, cele prevăzute în cataloage, prospecte sau alte documentaţii de preţuri externe stabilite pentru asemenea bunuri sau pentru bunuri avînd caracteristici apropiate. Aceste preţuri se transforma în lei potrivit prevederilor prezentei anexe.
3.Direcţia Generală a Vamilor va întocmi liste de preţuri interne cu amănuntul sau, după caz, de preţuri prevăzute în cataloage, prospecte sau în alte documentaţii de preţuri externe, în vederea determinării de către organele vamale a valorilor în vama. Aceste liste vor conţine preţul unor sortimente de bunuri introduse frecvent în ţara.
4.Lista cataloagelor, prospectelor şi a altor documentaţii de preţuri externe se aproba de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale.
Direcţia Generală a Vamilor poate revizui anual listele de preţuri potrivit modificărilor de preţ intervenite pentru bunurile în cauza.
Dacă unele categorii de bunuri nu sînt cuprinse în liste şi bunurile nu pot fi asimilate, unităţile vamale informează Direcţia Generală a Vamilor pentru rezolvarea cazului.
În cazul unor bunuri care nu se comercializează în mod curent, organele vamale determina valoarea în vama în baza avizului organelor comerciale locale sau, după caz, în baza valorilor comunicate de unităţile socialiste care deţin astfel de bunuri.
5.Determinarea în lei a valorii în vama stabilită pe baza preţurilor externe se face la cursul pentru operaţiuni necomerciale, în vigoare la 31 decembrie al anului precedent.
Pentru valutele la care nu este stabilit un curs de operaţiuni necomerciale, acestea se transforma în dolari S.U.A. la paritatile comunicate organelor vamale anual, de Banca Naţionala a Republicii Socialiste România, după care se procedează la transformarea în lei la cursul pentru operaţiuni necomerciale.
6.Cînd plata taxelor vamale se face în valută, iar valoarea în vama a bunurilor introduse în ţara este stabilită potrivit pct. 2, se aplică taxa vamală prevăzută în tariful vamal.
Cînd plata taxelor vamale se face în valută, iar valoarea în vama a bunurilor introduse în ţara este determinata potrivit pct. 1, valoarea în lei se transforma în valută conform prevederilor pct. 5 alin. 1 sau 2, la care se aplică taxa vamală din tariful vamal.
7.În raport de intensitatea traficului şi de volumul şi gama sortimentala a bunurilor introduse în ţara, ministerul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale poate stabili o procedură simplificata de evaluare, inclusiv aplicarea de valori în vama unice de produse sau grupe de produse, în scopul asigurării fără întîrziere a vamuirii bunurilor aparţinînd persoanelor fizice.
8.Valoarea în vama a autoturismelor introduse în ţara pentru care plata taxelor vamale se face în valută reprezintă preţul de vînzare cu amănuntul din ţara de origine, din anul fabricaţiei, prevăzut în catalogul de preţuri. În lipsa catalogului se ia în considerare preţul de factura pentru un autoturism nou.
Valoarea în vama a autoturismelor adaptate pentru uzul bolnavilor sau invalizilor pentru care plata taxelor vamale se face în lei reprezintă preţul de la alin. 1 transformat în lei potrivit pct. 5 alin. 1 şi majorat cu 100% .
9.Pentru bunurile introduse în ţara de persoanele fizice, cheltuielile de transport, asigurare, ambalare şi manipulare nu se includ în valoarea de vama şi nu se tine seama de bonificatiile şi rabaturile de orice fel.
10.Valoarea în vama a bunurilor scoase din ţara reprezintă preţul intern cu amănuntul, stabilit potrivit reglementărilor legale.
În lipsa facturilor sau bonurilor de cumpărare, ori dacă pentru bunuri nu sînt stabilite preţuri interne cu amănuntul, organele vamale determina valoarea în vama prin asimilare cu bunuri cu caracteristicile cele mai apropiate, care au preţ intern cu amănuntul.
Dacă valoarea în vama nu poate fi stabilită prin asimilare, persoanele fizice vor prezenta evaluări efectuate de unităţile de vînzare a mărfurilor în consignaţie, unităţile de anticariat sau ale Fondului Plastic, după caz.
Valoarea în vama a bunurilor scoase din ţara pentru care taxele vamale se plătesc în valută reprezintă preţul bunurilor prevăzut în facturile sau bonurile de cumpărare, cînd acesta este exprimat în valută sau preţul de cumpărare în lei transformat în valută la cursul prevăzut la pct. 5 alin. 1. La aceasta valoare în vama se aplică taxa din tariful vamal.
NORME
privind nomenclatura vamală şi stabilirea originii bunurilor
I. Nomenclatura vamală
1.Nomenclatura vamală folosită în tariful vamal de import cuprinde denumirea tuturor bunurilor care fac obiectul schimburilor internaţionale, clasificate pe secţiuni, capitole şi poziţii, în funcţie de natura materială, gradul de prelucrare, destinaţia şi principiul de funcţionare.
2.Titlurile secţiunilor şi capitolelor din nomenclatura au numai o valoare indicativa. Încadrarea tarifara se determina în conformitate cu textul poziţiilor şi notelor explicative ale secţiunilor şi capitolelor din nomenclatura, pe baza regulilor generale prevăzute în prezentul capitol.
3.Un bun incomplet sau nefinit care prezintă caracteristicile esenţiale ale bunului complet sau finit se încadrează la poziţia din nomenclatura care se referă la acel bun.
Aceste dispoziţii se aplică corespunzător şi bunului complet sau finit cînd acesta este în stare demontata sau nemontata.
Menţiunile cu privire la o materie dintr-o poziţie a nomenclaturii se referă la aceasta materie, fie în stare pura, fie amestecata sau asociata cu alte materii.
Orice referire la un bun dintr-o anumită materie priveşte bunul construit în întregime sau parţial din aceasta materie.
5.Cînd bunurile pot fi încadrate la doua sau mai multe poziţii sau subpozitii, încadrarea se face după cum urmează:
a)poziţia sau subpozitia cea mai specifică are prioritate asupra celor cu o sfera mai generală;
b)bunurile din amestecuri şi lucrările compuse din materii diferite, a căror încadrare nu poate fi facuta prin aplicarea regulii de la lit. a), se încadrează după materia sau produsul care le conferă caracterul esenţial, atunci cînd este posibil să se facă aceasta determinare;
c)în cazul în care regulile de la litera a) şi b) indica mai multe poziţii susceptibile sa cuprindă un bun, acesta se încadrează la poziţia cu numărul cel mai mare.
6.Bunurile care nu pot fi încadrate în nomenclatura vamală după regulile prevăzute la pct. 3 - 5 se încadrează la poziţia sau subpozitia aferentă celor mai asemănătoare bunuri.
7.Cînd specificăţia bunurilor importate cuprinde un număr mare de poziţii, importatorul poate propune, din considerente economice şi cu avizul beneficiarilor, gruparea bunurilor la un număr restrîns de poziţii tarifare. Propunerile se supun spre soluţionare Direcţiei Generale a Vamilor.
8.Regulile de nomenclatura stabilite prin prezentul capitol se aplică în mod corespunzător şi tarifului vamal pentru bunurile aparţinînd persoanelor fizice.
II. Stabilirea originii bunurilor
9.La stabilirea originii bunurilor importate se au în vedere următoarele criterii:
a)criteriul "bunurilor produse în întregime într-o ţara", atunci cînd numai o ţara intră în considerare în atribuirea originii;
b)criteriul "transformarii substanţiale", atunci cînd doua sau mai multe tari iau parte la producerea bunurilor.
10.Sînt considerate bunuri produse în întregime într-o ţara, următoarele:
a)produsele minerale şi alte produse obţinute din solul şi subsolul acelei tari, inclusiv din apele teritoriale, precum şi din solul şi subsolul zonelor marine aflate sub jurisdicţia sa naţionala dincolo de limita apelor sale teritoriale;
b)produsele vegetale recoltate în acea ţara;
c)animale născute şi crescute în acea ţara;
d)produsele obţinute de la animalele din acea ţara;
e)produsele obţinute prin vinat sau pescuit în acea ţara;
f)produsele obţinute din pescuitul maritim şi alte produse extrase din mare de navele acelei tari, precum şi produsele obţinute la bordul navelor-uzina ale acelei tari;
g)deşeurile şi rebuturile provenind de la operaţiile de fabricaţie şi prelucrare, precum şi bunurile care nu pot fi folosite, colectate în acea ţara şi care nu pot servi numai pentru recuperarea materiilor prime;
h)bunurile obţinute în întregime în acea ţara din produsele prevăzute la lit. a) - g).
Bunurile produse în întregime într-o ţara se considera ca fiind originare din acea ţara.
11.Bunurile produse în doua sau mai multe tari sînt considerate ca fiind originare din ţara în care bunurile sînt supuse unor operaţii de fabricaţie şi prelucrare substantiala, care le considera caracteristici de încadrare în tariful vamal la o poziţie diferita de cea aferentă fiecărui material utilizat la obţinerea bunului.
12.Fac excepţie de la prevederile pct. 11:
a)operaţiunile de fabricaţie şi prelucrare care, deşi impun o schimbare a poziţiei tarifare, nu sînt considerate ca fiind substanţiale ori sînt considerate ca substanţiale numai în condiţii speciale;
b)operaţiunile de fabricaţie şi prelucrare care, deşi sînt considerate ca substanţiale în condiţii speciale, nu impun o schimbare a poziţiei de încadrare în tariful vamal.
Stabilirea caracterului de operaţiune substantiala se face de organele vamale, luindu-se în considerare operaţiunea de fabricaţie care conferă articolului caracteristicile esenţiale.
13.Accesoriile, piesele de schimb şi sculele destinate a fi utilizate la o masina, aparat sau vehicul sînt considerate ca avînd aceeaşi origine cu masina, aparatul sau vehiculul cu care sînt importate şi puse în vînzare în mod normal şi corespund ca fel şi număr unei echipari uzuale a acestora.
14.Bunurile importate în mai multe transporturi, în stare neasamblata, sînt considerate, în vederea stabilirii originii, ca un singur bun.
15.Ambalajele sînt considerate ca avînd aceeaşi origine cu bunurile pe care le conţin.
În cazul în care ambalajele sînt declarate separat de bunuri, originea acestora va fi stabilită pe baza regulilor din prezentul capitol.
16.Pentru determinarea originii bunurilor, nu se ia în considerare originea produselor energetice, instalaţiilor, maşinilor şi sculelor utilizate în fabricatia şi prelucrarea bunurilor.
17.Sînt considerate "operaţiuni substanţiale" operaţiunile în care produsele neoriginare conferă produsului finit mai puţin de 50% din valoarea sa.
18.Nu sînt considerate "operaţiuni substanţiale" şi nu conferă caracterul de bun originar dintr-o ţara, următoarele operaţiuni:
a)marcarea, etichetarea sau atasarea altor nume distinctive pe produse sau pe ambalajul lor;
b)asamblarea pieselor unui produs pentru a se constitui produsul complet;
c)taierea animalelor în abatoare;
d)simpla amestecare a produselor, de feluri diferite sau nu, unde unul sau mai multe componente ale amestecului nu îndeplinesc condiţiile legale de atribuire a originii;
e)schimbarea ambalarii şi împărţirii şi constituirea partizilor de marfa;
f)desprafuirea, cernerea sau ciuruirea, sortarea, clasificarea, imperecherea, spalarea, vopsirea şi orice alte simple operaţiuni de finisaj;
g)ventilarea, aerisirea, uscarea, refrigerarea, sortarea şi orice alte operaţiuni care asigura păstrarea bunurilor în bune condiţii;
h)ambalarea mărfurilor;
i)combinarea de doua sau mai multe operaţii specificate la lit. a) - h).
19.Pentru stabilirea originii bunurilor, unităţile importatoare prezintă, la cererea organelor vamale, un certificat de origine, în care autorităţile sau organismele împuternicite sa stabilească originea certifica expres ca bunurile sînt originare dintr-o anumită ţara.
Datele care trebuie să fie menţionate în certificatul de origine se stabilesc de Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale.
Certificatul de origine se solicita de organele vamale atunci cînd acesta este necesar pentru aplicarea de taxe vamale diferenţiate în raport de originea bunurilor.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.