Lege

Lege nr. 22 din 17 decembrie 1971

pentru organizarea producerii şi folosirii rationale a resurselor de nutreturi

Emitent: Marea Adunare Națională
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 156 din 17 decembrie 1971
Sursă oficială: legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/30100(filă nouă)

Textul actului · 21 de articole

100%

Cuprins

EXPUNERE DE MOTIVE

Ţara noastră, datorită asezarii sale, climei şi solului, dispune de condiţii naturale deosebit de favorabile creşterii animalelor. Statul acorda un sprijin substanţial unităţilor socialiste şi crescatorilor cu gospodărie personală, pentru dezvoltarea acestui important sector economic. Orgonizarea producţiei de furaje, precum şi modul de utilizare a acestora în hrana animalelor, reprezintă factori importanti în dezvoltarea sectorului zootehnic. În vederea hranirii rationale a animalelor, de cea mai mare importanţa este cunoaşterea cerinţelor în substanţe nutritive, saruri minerale şi vitamine ale organismelor diferitelor specii, rase şi categorii de animale, precum şi a valorii nutritive a întregului sortiment de furaje. Prima reglementare oficială în ţara noastră a normarii consumului de furaje s-a făcut prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2008/1952, care a fost abrogată în anul 1956 şi înlocuită cu Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2619. În baza acestei hotărîri, care a fost în vigoare pînă în prezent, s-au întocmit norme şi ratii furajere medii pentru toate speciile de animale şi păsări din sectorul socialist. Dezvoltarea tot mai puternica a sectorului de creştere a animalelor în întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie, concentrarea efectivelor de animale şi intensificarea sistemelor de exploatare, ca şi apariţia unor noi sisteme furajere şi sisteme tehnologice de utilizare a acestora, au făcut ca reglementările cuprinse în Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2619/1956 sa nu mai corespundă. Ca urmare, a devenit necesară elaborarea unei noi reglementări a normelor şi consumurilor de furaje, care, data fiind importanţa deosebită a acestei probleme, s-a considerat necesar să fie stabilită prin lege. În acest scop, s-a sdoptat alăturată lege cu un conţinut mai larg în ce priveşte producerea şi conservarea nutreturilor, precum şi folosirea acestora, în funcţie de valorile lor nutritive şi de normele medii de consum specific ce se pot realiza în ţara noastră. Prin conţinutul sau, actuala lege stabileşte obiectivele principale pe care trebuie să le realizeze comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale şi Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor în producerea şi folosirea nutreturilor, astfel:

a)optimizarea structurii ratiilor prin creşterea ponderii furajelor de volum, cu folosirea maximala a producţiei obţinute pe păşunile naturale şi cultivate, sursa ieftina şi eficienta de furaje; b) reducerea consumului de nutreturi concentrate; c) obţinerea de producţii mari pe pajistile naturale şi pe suprafeţele cultivate cu plante de nutret, precum şi folosirea mai raţională a produselor agricole secundare şi a reziduurilor industriale; d) simplificarea şi modernizarea tehnologiilor de prelucrare şi utilizare a nutreturilor. Legea statorniceste, de asemenea, în mod unitar, pe baza conceptiei specifice condiţiilor din ţara noastră, următoarele principii: a) obligativitatea deţinătorilor de animale de a asigura necesarul de furaje din producţie proprie, folosindu-se cu prioritate resursele cele mai economice: pajistile naturale şi semanate, produsele secundare agricole, suculentele şi fibroasele; b) organizarea acţiunilor obligatorii, legate de producerea nutreturilor şi de conservarea, prelucrarea şi folosirea lor pe baza unor criterii unitare de lucru; c) constituirea resurselor de furaje şi ponderea acestora în structura consumului, la diferite categorii de animale şi păsări; d) reducerea consumului de concentrate pentru animale ale căror cerinţe de întreţinere şi producţie pot fi acoperite din resursele de baza: suculente, fibroase, grosiere, la cuantumul necesar completării ratiilor în perioade fiziologice speciale. Principiile de normare a consumului de furaje, stabilite în prezenta lege, sînt fundamentate pe vîrsta, dezvoltarea corporală, potenţialul de producţie şi sistemul de exploatare a animalelor, avînd la baza în primul rând experienta de producţie şi rezultatul cercetării ştiinţifice proprii. Se prevede, de asemenea, ca Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor sa elaboreze standarde de calitate pentru fiecare nutret, iar prin organele sale de specialitate sa determine valorile nutritive medii ale nutreturilor, normele medii de consum, precum şi receptura anuală a producţiei de nutreturi combinate. Reglementările cuprinse în prezenta lege constituie o noua expresie a preocuparii permanente a statului nostru cu privire la valorificarea superioară a condiţiilor şi resurselor specifice tarii noastre. Efectele economice favorabile ce vor rezultă vor contribui deopotrivă la îmbunătăţirea activităţii de producţie din sectorul creşterii animalelor şi la ridicarea contribuţiei acestei ramuri la venitul naţional.

LEGE PENTRU ORGANIZAREA PRODUCERII ŞI FOLOSIRII RATIONALE A RESURSELOR DE NUTRETURI

În cadrul dezvoltării intensive şi multilaterale a agriculturii noastre socialiste, creşterea animalelor ocupa un loc important datorită ponderii sale în structura producţiei şi veniturilor, precum şi rolului pe care îl are aprovizionarea populaţiei cu produse de mare valoare alimentara. Elaborarea de către partid a Programului naţional de dezvoltare a zootehniei şi creştere a producţiei animaliere în anii 1970-1980, document de însemnătate istorica pentru progresul continuu al zootehniei, a dat un nou impuls activităţii ce se desfăşoară în acest domeniu, stabilind liniile directoare, căile şi mijloacele necesare punerii în valoare a condiţiilor naturale, sociale şi economice din ţara noastră, deosebit de favorabile pentru creşterea animalelor. Hrana constituie factorul determinant în punerea în valoare a potenţialului genetic al animalelor, conţinutul acesteia influentind direct nivelul, calitatea şi eficienta producţiei zootehnice. Folosind cu pricepere traditia şi experienta pozitiva existente la noi în producerea furajelor, aplicând în mod creator, în condiţiile specifice tarii noastre, cuceririle ştiinţei şi practicii mondiale în domeniul nutritiei animalelor, specialiştii din unităţile agricole şi toţi crescatorii de animale trebuie să-şi concentreze atenţia spre asigurarea întregului necesar de nutreturi, organizând acţiuni pentru creşterea producţiei pe suprafeţele arabile destinate bazei furajere, precum şi pe fanetele naturale. Cantităţile mari de nutreturi grosiere care de produc anual constituie o importanţa sursa de furaje ieftine pentru hrana taurinelor şi ovinelor. Exista condiţii deosebit de favorabile pentru diversificarea producţiei de nutreturi prin extinderea în cultura a dovleceilor şi sfeclei furajere, precum şi prin dezvoltarea industriei de granule din furaje verzi, deshidratarea şi granularea borhoturilor, a reziduurilor de la fabricile de conserve, utilizarea în hrana animalelor a resturilor culinare şi altele. Reducerea continua a consumurilor specifice de concentrate pe produs, prin utilizarea lor raţională, în primul rând sub forma de nutreturi combinate şi de amestecuri furajere, corespunde pe deplin intereselor economiei, ca mijloc principal de sporire şi ieftinire a producţiei zootehnice. În îndeplinirea acţiunilor preconizate, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice are un rol important, atît în ceea ce priveşte elaborarea unor metode şi procedee tehnologice din ce în ce mai moderne în hranirea animalelor, care să permită punerea în valoare a tuturor resurselor care pot constitui nutreturi, cat şi în ceea ce priveşte producerea unor noi soiuri şi hibrizi de plante de nutret şi elaborarea tehnologiilor de cultivare a acestora. Pentru realizarea obiectivelor prevăzute, Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Sînt considerate nutreturi, în sensul legii de faţa, toate produsele de origine vegetala, animala, minerala şi de sinteza, care, folosite în hrana animalelor, asigura desfăşurarea normală a funcţiilor vitale şi punerea în valoare a potenţialului productiv al acestora.

Articolul 2

În funcţie de caracteristicile nutritive şi de provenienţă, nutreturile se clasifica astfel:

a)grupa nutreturilor fibroase; b) grupa nutreturilor suculente; c) grupa nutreturilor grosiere; d) grupa nutreturilor concentrate;

e)grupa substanţelor energetice; f) grupa substanţelor minerale;

g)grupa aditivilor furajeri;

h)grupa preparatelor furajere.

Încadrarea nutreturilor pe grupe este prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 3

Toate cantităţile de nutreturi din grupele prevăzute la articolul 2, fără deosebire de provenienţă şi deţinător, constituie fond naţional de furaje. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va stabili măsuri pentru evidentierea fondului naţional de furaje şi modalitatea de dirijare planificata a acestuia, faţă de necesităţile economiei naţionale. Pentru unităţile agricole socialiste, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, în calitate de titular de balanţa pentru toate resursele furajere, are obligaţia sa organizeze valorificarea eficienta a acestora, prin dirijarea în stare naturala, sau după prelucrare, în funcţie de nevoile sectoarelor şi sarcinile economice de producţie.

Capitolul 2Organizarea producerii nutreturilor

Articolul 4

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor răspunde de organizarea producerii tuturor categoriilor de nutreturi necesare hranirii întregului efectiv de animale, din unităţile agricole socialiste. De asemenea, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare, va acorda sprijin gospodariilor populaţiei în vederea obţinerii unor cantităţi sporite de furaje pe terenurile ce le deţin. În cazurile în care în unele zone, producţia de furaje prevăzută nu se realizează, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va organiza ajutorarea acestora, prin dirijare, în vederea valorificării, a excedentelor de furaje din alte zone. Măsuri asemănătoare se vor lua şi în caz de modificare a sarcinilor de efective sau producţii animaliere. Deţinătorii sînt obligaţi să asigure, pentru efectivele de animale aflate în proprietate, administrare directa, folosinţă, uzufruct, custodie sau tranzit, nutreturile necesare punerii în valoare a întregului potenţial de producţie al animalelor, pentru întreţinerea şi păstrarea sănătăţii acestora.

Articolul 5

În vederea creşterii continue a producţiei şi pentru îmbunătăţirea sortimentului de nutreturi necesare, deţinătorii de suprafeţe destinate culturilor furajere, inclusiv cele destinate culturilor succesive, precum şi de pajişti naturale şi semanate, sînt obligaţi sa ia următoarele măsuri:

a)realizarea unei structuri favorabile a culturilor, utilizarea unor specii şi soiuri de înaltă productivitate şi cu un conţinut ridicat de substanţe nutritive, astfel încît în condiţiile specifice de sol şi clima să asigure realizarea unor producţii maxime de substanţe nutritive la hectar şi de cea mai buna calitate; b) executarea tuturor lucrărilor agrotehnice la un înalt nivel calitativ şi în termen optim, în funcţie de cerinţele specifice fiecărei culturi, de destinaţia acesteia şi de zona pedoclimatica; c) cultivarea plantelor leguminoase şi graminee perene pe minimum 60% din suprafaţa arabila prevăzută pentru baza furajera; d) extinderea irigatiilor pe suprafeţele destinate bazei furajere, din fiecare unitate agricolă socialistă, în primul rând prin amenajări în vederea utilizării unor resurse locale de apa; e) fertilizarea sistematica, cu îngrăşăminte naturale şi chimice, a suprafeţelor destinate plantelor de nutret cultivate, precum şi a pajiştilor semanate şi naturale. În acest scop Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va preciza în repartiţiile de îngrăşăminte chimice cantităţile destinate suprafeţelor afectate producţiei de furaje;

f)creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor în producţia de nutreturi ce se obţine de pe terenurile arabile, precum şi de pe pajistile semanate şi naturale. Ministerul Industriei Constructilor de Maşini şi Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor răspund de asigurarea perfecţionării şi diversificării continue a maşinilor şi utilajelor, specifice diverselor condiţii de lucru, pentru producerea, recoltarea, transportul, depozitarea şi prelucrarea nutreturilor, precum şi pentru executarea lucrărilor de îmbunătăţirea pajiştilor. Ministerele menţionate vor lua măsuri ca pînă în anul 1975 să se producă în cantităţi suficiente aceste maşini şi utilaje, în vederea dotării cerespunzatoare a tuturor unităţilor agricole socialiste. Pentru crescatorii de animale cu gospodării personale se vor produce maşini şi utilaje de mica capacitate.

Articolul 6

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale răspund de organizarea loturilor semincere necesare pentru producerea întregii cantităţi de seminţe de plante furajere, inclusiv pentru pajistile naturale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 13/1971 privind producerea, folosirea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor pentru producţia agricolă vegetala. Suprafeţele loturilor semincere de plante furajere nu se vor include în cele destinate producerii de nutreturi. Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice răspunde de organizarea producerii semintei elita, în cantităţi corespunzătoare pentru toate culturile furajere.

Articolul 7

Pentru asigurarea producerii nutreturilor necesare tuturor efectivelor de animale din unităţile agricole socialiste, - Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale răspund ca toate suprafeţele de teren prevăzute pentru culturile furajere, inclusiv cele destinate culturilor succesive, precum şi suprafeţele de pajişti semanate şi naturale, să fie folosite numai în scopul obţinerii de nutreturi din culturi de cea mai mare eficienta. Productiile obţinute de pe aceste terenuri vor fi folosite în exclusivitate în hrana animalelor. Suprafeţele de culturi furajere şi productiile de nutreturi, exprimate în tone, constituie indicatori ai planului de stat. Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va stabili, pe unitate vita mare, norme de suprafaţa pentru producerea nutreturilor de volum, diferenţiate după gradul de fertilitate al terenului.

Capitolul 3Folosirea raţională a nutreturilor

Articolul 8

Deţinătorii de resurse furajere sînt obligaţi sa organizeze recoltarea, conservarea şi prelucrarea în cele mai bune condiţii a întregii producţii de nutreturi din toate categoriile. Unităţile producătoare de nutreturi combinate, precum şi furnizorii de produse care pot constitui materii prime pentru obţinerea de nutreturi, răspund de calitatea acestora, stabilită prin standarde şi receptura şi prevăzută în buletinele de analiza primara, pe care le eliberează şi care însoţesc produsul livrat. În acest scop, au obligaţia să-şi asigure aparatura de laborator, instalaţiile, maşinile şi utilajele necesare. Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice răspunde de cercetarea şi elaborarea unor tehnologii moderne de recoltare, conservare şi utilizare în hrana a nutreturilor produse, în vederea creşterii gradului de consumabilitate şi a aportului nutritiv al tuturor resurselor furajere, şi în primul rând al nutreturilor de volum.

Articolul 9

Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, conducerile unităţilor agricole de stat şi cooperatiste, organele tehnice de specialitate, precum şi toţi deţinătorii de pajişti naturale şi semanate, au obligaţia sa ia toate măsurile pentru creşterea continua a producţiei acestora, prin executarea în termeni optimi şi la un nivel calitativ corespunzător a tuturor lucrărilor agro-fito-ameliorative şi de folosire raţională a cantităţilor de masa verde şi fin, în conformitate cu prevederile Legii nr. 8/1971 pentru organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, loturilor zootehnice şi semincere, precum şi a staţiunilor comunale de monta.

Articolul 10

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, prin organele de specialitate, sînt obligate sa controleze modul de realizare a producţiei de furaje, depozitarea şi folosirea acesteia şi sa ia măsuri în vederea inlaturarii deficienţelor constatate în aplicarea prezentei legi.

Articolul 11

Conducerile şi cadrele tehnice ale unităţilor agricole socialiste deţinătoare de animale, împreună cu întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii, au obligaţia de a organiza bucatarii furajere dotate cu maşini, instalaţii şi utilaje pentru prepararea, în vederea ridicării valorii nutritive şi a gradului de utilizare, a tuturor sortimentelor de nutreturi folosite în hrana, în funcţie de specia şi categoria de animale.

Articolul 12

Furajele de baza, pentru toate categoriile de taurine şi ovine, se constituie în timpul verii din masa verde de pe păşuni, de pe pajistile semanate, de pe terenurile din fondul forestier pe care este permis pasunatul şi din culturile furajere, iar pe timpul iernii din nutreturile suculente, fibroase şi grosiere. Nutreturile concentrate se vor folosi în hrana taurinelor şi ovinelor, în vederea optimizarii structurii ratiilor, potrivit normelor prevăzute în prezenta lege, care sînt considerate maxime. În creşterea şi ingrasarea porcilor în sistem intensiv şi semiintensiv se vor folosi cantităţi cat mai mari de masa verde şi suculente.

Articolul 13

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor răspunde de determinarea valorii nutritive a tuturor sortimentelor furajere, elaborează standarde de calitate pentru fiecare nutret şi recepturi care să stabilească nivelul şi proportiile diferitelor elemente de baza din retetele furajere. Valorile nutritive medii ale nutreturilor în alimentaţia animalelor se vor publică în buletinele oficiale ale Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. În scopul cunoaşterii calităţii furajelor, din punct de vedere al conţinutului nutritiv şi al stării de salubritate, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor împreună cu consiliile populare judeţene vor înfiinţa laboratoare judeţene specializate, staţii de testare biologica a furajelor şi vor dota fiecare unitate agricolă crescatoare de animale cu un minimum de aparatura, instrumentar şi reactivi necesari pentru efectuarea permanenta a unor analize primare.

Articolul 14

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor răspunde de generalizarea în producţie a metodelor conservării nutreturilor de volum: leguminoase şi graminee perene, porumb planta întreaga, tescovina şi borhoturi, resturi de la fabricile de conserve, prin deshidratare, brichetare sau granulare, în care scop va organiza şi asigura buna funcţionare a unităţilor de deshidratare, brichetare şi granulare a nutreturilor de volum, iar împreună cu Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini va asigura, potrivit cerinţelor, asimilarea şi producerea maşinilor de recoltat şi transportat, precum şi a instalaţiilor de deshidratat, brichetat şi granulat, de dimensiuni şi capacităţi diferite pentru folosirea acestora, stationar sau mobil, în modul cel mai economic în toate zonele tarii.

Capitolul 4Cerinţe nutritive şi normele de consum medii în alimentaţia animalelor

Articolul 15

Se stabilesc ca cerinţe nutritive şi norme de consum medii, pe specii categorii de animale şi unitate de produs, valabile în unităţile socialiste deţinătoare de animale, valorile cuprinse în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta lege. Cerinţele nutritive şi normele de consum medii se stabilesc corelat cu productiile animaliere planificate. Din valoarea normelor de consum medii, concentratele cultivate, taratele şi sroturile nu vor depăşi următoarele prevederi:

A. TAURINE

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Specificare Norma de furaje

concentrate în U.N.

1.TAURI DE REPRODUCŢIE - cerinţe pe zi furajata

a)taurasi peste 18 luni 2,5

b)tauri adulti sub 700 kg greutate 3,4 peste 700 kg greutate 3,8

c)tauri folosiţi intensiv la însămînţări artificiale

–se adauga un apor de 10% la norma de consum de baza.

2.VACI PENTRU LAPTE

a)Pentru 100 kg greutate vie - întreţinere, cerinţe pe zi furajata

b)Pentru 1 litru lapte

–pînă la 3l/zi -

–de la 3,1 - 5l/zi 0,11

–de la 5,1 - 7l/zi 0,12

–de la 7,1 - 9l/zi 0,14

–de la 9,1 - 11l/zi 0,16

–de la 11,1 - 13l/zi 0,19

–de la 13,1 - 15l/zi 0,23

–peste 15 l/zi 0,27

–în ultimele 2 luni de gestatie se are în vedere producţia

planificata

3.TINERET TAURIN DE PRASILA - cerinţe pe zi furajata

–de la 0 - 6 luni 1,2

–de la 6 - 18 luni 1,1

–juninci gestante 1,1

4.TINERET TAURIN LA INGRASAT - pentru obţinerea a 1 kg spor

a)sistem gospodăresc, cu spor mediu zilnic de 700 g 1,8

b)sistem intensiv, cu spor mediu zilnic de 900 g 3,0

5.BOI DE MUNCĂ 0,95

B. OVINE

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Specificare Norma de consum furaje

concentrate în U.N.

1.BERBECI DE REPRODUCŢIE - cerinţe pe zi furajata

–greutate corporală sub 70 kg 0,25

–greutate corporală peste 70 kg 0,30

2.OVINE ADULTE - cerinţe pe zi furajata

–oi cu lina fina (producţie pe lina 4 kg) 0,11

–oi cu lina semifina şi grosiera (producţie pe lina 2,5 kg) 0,085

–peste 1 kg lina peste producţia de baza 0,015

3.TINERET DE REPRODUCŢIE - cerinţe pe zi furajata

–de la 0 - 6 luni 0,10

–de la 6 - 18 luni 0,08

4.TINERET LA INGRASAT - cerinţe pe zi furajata

a)sistem gospodăresc, greutate finala 30 kg, spor mediu

zilnic 120 g

–de la 0-3 luni 0.10

–de la 3-8 luni 0,08

b)sistem intensiv, greutate finala 35 kg la 5 luni, spor

mediu zilnic 190 g

–de la 1-5 luni 0,40

C. PORCINE

Specificare Perioada Norma de consum

în zile furaje concentrate

în U.N.

a)SISTEM GOSPODĂRESC

–vieri reproducţie 365 900

–scroafe 365 700

–tineret de reproducţie de la 1-80 kg 210 300

–porci grasi de la 1-100 kg 265 300

b)SISTEM INTENSIV

–vieri reproducţie 365 1100

–scroafe 365 940

–tineret de reproducţie de la 1-80 kg 210 340

–porci grasi de la 1-100 kg 220 360

D. PĂSĂRI

Specificare Consum Pe ou /g Pentru kg Total kg

nutret spor /kg

combinat

GAINI OUATOARE

–Gaini uşoare(producţie anuală de

200- 260 oua pe cap) 180 - -

–tineret reproducţie pentru gaini uşoare - - 11

GAINI RASE GRELE

–Gaini pentru reproducţie (producţia

anuală de 120-18- oua pe cap ) 430 - -

–tineret pentru reproducţie (0-26

săptămâni) - - 15

PUI DE CARNE - 2,5 -

E.CABALINE

Specificare Norma de consum furaje

concentrate în U.N.

-- cerinţe pe zi --

Armasari de reproducţie din depozite şi herghelii 3,5

Iepe de reproducţie din depozite şi herghelii 2,5

–Cai şi iepe de muncă 1,5

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va organiza controlul permanent asupra modului în care se aplică prevederile privind normele de consum de furaje concentrate.

Articolul 16

Deţinătorii de animale sînt obligaţi să respecte normele de consum şi pe baza lor sa stabilească ratii furajere economice, sa creeze condiţii optime de întreţinerea animalelor, în vederea valorificării la maximum a potenţialului lor biologic şi creşterii eficientei furajelor consumate. Conducerile unităţilor agricole, toţi specialiştii din unităţi, au obligaţia introducerii unor programe de acţiune care să asigure, în condiţiile aplicării prevederilor noii legislaţii, îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de producţie din planurile anuale şi de perspectiva, precum şi reducerea acestor consumuri prin folosirea unor noi sisteme, metode şi procedee în nutriţie.

Articolul 17

Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, va elabora în termen de 90 de zile, normative şi ratii furajere, prin care cerinţele nutritive şi normele de consum, medii, stabilite prin prezenta lege în anexa nr. 2 vor fi diferenţiate în funcţie de rasa, tipul morfo-productiv, categoriile de vîrsta şi stări fiziologice, sisteme de exploatare şi condiţiile specifice pedoclimatice, pentru toate categoriile de taurine, ovine, porcine, păsări şi cabaline, cu respectarea limitelor de consum pentru nutreturile concentrate, stabilite în art. 15 din prezenta lege. De asemenea, va stabili cerinţele nutritive, normele de consum şi ratiile furajere şi pentru bubaline, caprine, peste, animale de blana, albine şi viermi de mătase. Pentru orientarea gospodariilor populaţiei în organizarea producţiei şi buna gospodărire a resurselor furajere, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va elabora norme de consum, adaptate la condiţiile specifice acestora.

Capitolul 5Dispoziţii finale

Articolul 18

În vederea intensificării acţiunilor de chimizare a consumului de nutreturi, Ministerul Industrei Chimice împreună cu Ministerul Industriei Lemnului, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor şi Ministerul Sănătăţii, pe baza unui program, vor asigura producerea, în decurs de doi ani, a întregului necesar de substanţe active de uz furajer, aminoacizi sintetici, produse enzimatice, biostimulatori chimici şi hormonali, antibiotice, antioxidanti, şi alte substanţe aditive care să asigure folosirea ştiinţifică şi eficienta a resurselor de furaje.

Articolul 19

Pentru rezultate deosebite în aplicarea prezentei legi, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va elabora un sistem de stimulare, prin popularizarea rezultatelor deosebite obţinute, precum şi prin acordarea de diplome, plachete şi premii.

Articolul 20

Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea administrativă, disiplinara, contravenţională, materială şi civilă, după caz. Încălcarea, de către angajaţii şi membrii unităţilor şi organizaţiilor socialiste, a prevederilor articolului 4 alin. 3, articolelor 5 alin. 1 şi 8 alin. 1 şi 2, articolelor 9, 11, 12 alin. şi articolului 16 alin. 1, precum şi alte fapte privind folosirea raţională a resurselor de nutreturi, ce se vor stabili şi sanctiona prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, constituie contravenţii.

Articolul 21

Prezenta lege intră în vigoare cu începere de la 1 ianuarie 1972, cu excepţia articolului 15, pentru a cărui aplicare Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va elabora un program de acţiuni, în vederea creării pînă la 31 iulie 1972, a bazei materiale necesare trecerii la folosirea normelor mesii de consum prevăzute. Orice dispoziţii sau reglementări care contravin prevederilor prezentei legi se abroga.

Anexa 1

CLASIFICAREA NUTRETURILOR

1.grupa nutreturilor fibroase

a)fanuri;

b)granule şi brichete de plante verzi deshidrate;

c)făina de nutreturi fibroase.

2.grupa nutreturilor suculente

a)grupa insilozate;

b)semisiloz;

c)nutreturi verzi;

d)borhoturi e) radacinoase;

f)tuberculi;

g)bostanoase;

h)resturi culinare.

3.grupa nutreturilor grosiere

a)paie de cereale b) coceni de porumb c) ciocalai;

d)vreji;

e)plevuri;

j)gozuri II.

4.grupa nutreturilor concentrate

a)concentrate cultivate;

b)concentrate industriale c) fainuri proteice de origine vegetala;

d)fainuri proteice de origine animala;

e)spartuei de cereale (gozuri I).

5.grupa substanţelor energetice

a)grăsimi vegetale de uz furajer;

b)grăsimi animale de uz furajer;

c)zahăr furajer;

d)glucoza;

e)amidon;

f)melasa.

6.grupa substanţelor minerale

a)macroelemente b) microelemente.

7.grupa aditivilor furajeri

a)vitamine;

b)aminoacizi;

c)antibiotice furajere;

d)substanţe enzimatice;

e)coloranti;

f)antioxidanti.

8.grupa preparatelor furajere

a)nutreturi combinate b) nuclee;

c)premixuri;

d)substituienti. Anexa 2

Anexa 2

CERINŢE NUTRITIVE ŞI NORME MEDII DE COSUM ÎN HRANA ANIMALELOR

A. TAURINE

Cerinţe nutritive │ Norme de consum

Specificare │S.U.│ Kg │Valoare│E.D. │Proteina│Furaje│Concentrate

│ │ │energe-│Kcal.│bruta │ de │ % U.N.

│ │ │tica │ │digesti-│volum │

│ │ │U.N. │ │bila │ % │

│ │ │ │ │grame │ │

1.TAURI DE REPRODUCŢIE -

cerinţe pe zi furajata

a)taurasi de peste

18 luni 13,2 7,5 22500 936 67 33 2,5

b)tauri adulti sub

700 kg greutate 14,6 8,2 24600 1025 59 41 3,4

peste 700 kg greutate 15,4 9,0 27000 1100 58 42 3,8

c)tauri folosiţi

intensiv la însămînţări

artificiale

–se adauga un spor de 10%

la cerinţele nutritive de

baza

2.VACI PENTRU LAPTE

a)Pentru 100 kg greutate

vie - întreţinere, cerinţe

pe zi furajata 1,45 1,28 3750 70 100 - -

b)Pentru 1 litru lapte

–pînă la 3 l/zi 0,46 0,47 1330 70 100 - -

–de la 3,1 - 5 l/zi 0,46 0,47 1330 70 76 24 0,11

–de la 5,1 - 7 l/zi 0,46 0,47 1330 70 75 25 0,12

–de la 7,1 - 9 l/zi 0,46 0,47 1330 70 70 30 0,14

–de la 9,1 - 11 l/zi 0,42 0,47 1330 72 66 34 0,16

–de la 11,1 -13 l/zi 0,42 0,47 1330 72 60 40 0,19

–de la 13,1 -15 l/zi 0,42 0,47 1330 72 51 49 0,23

–peste 15 l/zi 0,42 0,47 1330 72 43 57 0,27

–în ultimele 2 luni de

gestatie se are în vedere

producţia planificata

3.TINERET TAURIN DE

PRASILA

–cerinţe pe zi furajata

–de la 0 - 6 luni 2,4 3,0 9000 207 60 40 1,2

–de la 6 - 18 luni 9,2 6,0 18000 605 82 18 1,1

–juninci gestante 13,0 6,8 20000 680 84 16 1,1

4.TINERET TAURIN LA

INGRASAT - pentru

obţinerea a 1 kg spor

–sistem gospodăresc cu

spor mediu zilnic de

700 g 7,5 9,10 27500 820 80 20 1,8

–sistem intensiv cu spor

mediu zilnic de 900 g 5,0 6,10 18000 725 50 50 3,0

5.BOI DE MUNCĂ 14,5 9,7 29100 730 90,5 9,5 0,95

B. OVINE

1.BERBECI DE REPRODUCŢIE

–cerinţe pe zi furajata

–greutate corporală sub

70 kg 2,9 2,1 6300 310 92 8 0,25

–greutate corporală

peste 70 kg 3,5 2,5 7500 350 91 9 0,30

2.OVINE ADULTE

–cerinţe pe zi furajata

–oi cu lina fina -

producţie de lina 4 kg 2,4 1,6 4800 170 93 7 0,11

–oi cu lina semifina şi

grosiera, producţie de

lina 2,5 kg 2,1 1,4 4200 151 94 6 0,085

–pentru 1 kg lina peste

producţia de baza 0,13 0,15 450 18 90 10 0,015

3.TINERET DE REPRODUCŢIE

–cerinţe pe zi furajata

–de la 0 - 6 luni 1,10 0,90 2500 80 89 11 0,10

–de la 6-18 luni 1,40 1,25 3800 140 94 6 0,08

4.TINERET LA INGRASAT

–cerinţe pe zi furajata

a)sistem gospodăresc,

grautate finala 300 kg,

spor mediu zilnic 120g

–de la 0 -3 luni 0,42 0,37 1020 52 76 24 0,10

–de la 3 -8 luni 1,40 1,00 3000 100 92 8 0,08

b)sistem intensiv,

greutate finala 35 kg la

vîrsta de 5 luni

spor mediu zilnic 190 g

–de la 1-5 luni 1,40 1,15 3300 115 65 35 0,40

C. PORCINE

────────────────┬────────┬─────┬────┬─────┬─────────┬─────────────────────────

Cerinţe │ │ │ │ │ │ Norme de consum

nutritive │ │ │ │ │ │

────────────────┼────────┼─────┼────┼─────┼─────────┼──────────┬──────┬───────

Specificare │Perioada│ S.U.│ Kg │U.N. │Energ. │Proteina │Furaje│Concen-

│de zile │ │ │ │metaboli-│bruta │de │trate

│ │ │ │ │zabilă │digestibi-│volum │% U.N.

│ │ │ │ │mii Kcal.│la │ % │

│ │ │ │ │ │kg │ │

a)SISTEM

GOSPODĂRESC

–vieri

reproducţie 365 980 1100 2607 167 18 82 900

–scroafe 365 810 900 2133 150 22 78 700

–tineret de

reproducţie de

la 1-80 kg 210 390 410 984 50 27 73 300

–porci grasi

de la 1-100 kg 265 390 410 984 60 27 73 300

b)SISTEM INTENSIV

–vieri

reproducţie 365 1130 1260 2990 190 13 87 1100

–scroafe 365 970 1080 2420 175 13 87 940

–tineret de

reproducţie de

la 1-80 kg 210 380 400 960 60 15 85 340

–porci grasi

de la 1-100 kg 220 360 382 970 58 6 94 360

D. PĂSĂRI

Specificare │Valoare │P.B.%│Grasime%│Consum │Pe │Pentru │ Total

│nutritiva│ │ │nutret │ou │ kg │ kg

│a ratiei │ │ │combinat│g │spor/kg│

│ E.M. │ │ │ │ │ │

│kcsl./kg │ │ │ │ │ │

–GAINI OUATOARE -

–Gaini uşoare cu

producţie anuală de

200-260 0ua/cap 2900 17 4 - 180 - - -

–tineret reproducţie

pentru gaini uşoare 2950 18,5 4 - - 11 -

–GAINI RASE GRELE -

–Gaini pentru

reproducţie (producţia

anuală de 120-180

oua/cap) 2800 17 4 430 - - -

–tineret pentru

reproducţie(0-26

saptamini) 2950 18,5 4 - - 15 -

–PUI DE CARNE 3150 22,5 6 - 2,5 - -

E. CABALINE

Cerinţe nutritive │ Norme de consum

──────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────

Specificare │S.U.│ Kg │Valoare│E.D. │Proteina│Furaje│Concentrate

│ │ │energe-│Kcal.│bruta │ de │ % U.N.

│ │ │tica │ │digesti-│volum │

│ │ │U.N. │ │bila │ % │

│ │ │ │ │grame │ │

Armasari de reproducţie

din depozite şi herghelii 10,5 12,0 36000 1560 71 29 3,5

Iepe de reproducţie din

depozite de herghelii 12,0 10,0 30000 1000 75 25 2,5

Cai şi iepe de muncă 12,0 10,8 32400 940 86 14 1,5

Această lege a fost votată de Marea Adunare Naţionala în şedinţa din 17 decembrie 1971, intrunind din cele 428 voturi exprimate, 423 voturi pentru şi 5 voturi împotriva.

Preşedintele

Marii Adunări Naţionale,

ŞTEFAN VOITEC

În conformitate cu articolul 57 din Constituţia Republicii Socialiste România, semnam această lege.

Preşedintele

Consiliului de Stat,

NICOLAE CEAUŞESCU