privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate
NORME TEHNICE
privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate
Art. 1. — (1) Normele tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate stabilesc compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor pentru terenuri normale stațional sau puțin modificate antropic și pentru terenuri degradate.
(2)Regenerarea arboretelor în terenuri normale stațional sau puțin modificate antropic se realizează pe cale naturală, în cazul aplicării tratamentelor care favorizează instalarea și dezvoltarea semințișului, pe cale artificială prin plantații, semănături directe, butășiri sau mixt.
Modalitățile de realizare a compozițiilor de regenerare sunt următoarele:
împăduriri propriu-zise — în cazul instalării culturilor forestiere pe terenuri pe care pădurea nu a existat anterior sau de pe care a fost înlăturată de multă vreme, de regulă, o perioadă de amenajare de 5/10 ani — poieni, goluri, terenuri erodate, nisipuri mobile, terenuri neforestiere destinate înființărilor perdelelor forestiere de protecție;
reîmpăduriri — în cazul reinstalării vegetației forestiere pe terenuri de curând despădurite, după tăieri rase, pe cele dezgolite în urma calamităților și pe cele care au fost ocupate temporar din fondul forestier național, precum și împăduriri care se execută în scopul substituirii, refacerii sau ameliorării arboretelor necorespunzătoare stațional;
completarea regenerărilor naturale — respectiv plantații și semănături directe care se execută sub masivul pădurii sau după exploatarea acesteia, în scopul completării suprafețelor neregenerate, înlocuirii semințișului vătămat sau a celui alcătuit din specii nedorite, promovării unor specii valoroase, insuficient reprezentate în arboretul matern.
Art. 3. — (1) Alegerea speciilor în vederea realizării unor culturi forestiere corespunzătoare condițiilor staționale și funcțiilor social-economice atribuite se stabilește în funcție de compoziția-țel optimă pentru fiecare suprafață destinată lucrărilor de regenerare.
Prin compoziția-țel optimă se înțelege asocierea și proporția speciilor din cadrul unui arboret, corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, care îmbină în modul cel mai favorabil exigențele ecologice ale speciilor din cele mai valoroase proveniențe cu cerințele social-economice, în momentul final al existenței lui.
Compozițiile de regenerare reprezintă ponderea speciilor principale provenite din regenerarea naturală și a celor introduse artificial, în culturile create. Stabilirea corespunzătoare a speciilor propuse la înlocuirea arboretelor prezintă o importanță fundamentală în silvicultură și trebuie să se facă în urma unei analize temeinice ecosistemice a condițiilor staționale, în special de sol și de climă, a vegetației existente, naturală sau introdusă, și chiar a vegetației erbacee, întocmindu-se fișa stațională.
Asocierea speciilor forestiere în culturi se va face în funcție de:
specificul stațional;
caracteristicile biologice ale speciilor;
destinația culturii.
În raport cu caracteristicile menționate, o cultură silvică poate fi constituită dintr-o singură specie — cultură pură sau monocultură — sau din mai multe specii — cultură amestecată. Amestecul poate fi intim, grupat sau mixt.
Speciile și ecotipurile utilizate la împădurire trebuie să fie rezistente la climă și fără impact negativ asupra biodiversității.
La împăduriri se vor utiliza materiale forestiere de reproducere din speciile și ecotipurile de arbori care sunt adecvate condițiilor climatice viitoare ale României.
Se interzice împădurirea sau reîmpădurirea pe terenuri agricole cu valoare naturală mare, pajiști sau zone umede, cu excepția refacerii habitatului, care să contribuie în mod pozitiv la obiectivele de conservare a biodiversității, managementul apei și protecția solului.
Împădurirea urbană se realizează printr-o abordare la nivel de peisaj care să contribuie la consolidarea conectivității cu zone naturale sau seminaturale, cu accent pe conectarea habitatelor cu infrastructura verde și coridoarele ecologice.
Pentru proiectele de împădurire și reîmpădurire care urmează să fie realizate în zonele expuse și vulnerabile la pericolele climatice, în special la secetă și inundații, s-au stabilit cerințe speciale, inclusiv la nivel regional, care sunt prezentate detaliat în Ghidul privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate.
Art. 4. — (1) La alegerea speciilor pentru împădurire se are în vedere corelarea funcțiilor pe care trebuie să le îndeplinească culturile respective cu cerințele speciilor și specificul condițiilor naturale.
Condițiile fizico-geografice și vegetația forestieră reprezintă indicatori semnificativi ai condițiilor ecologice, iar compozițiile de regenerare s-au fundamentat pe ansambluri de stațiuni — vegetație, care reprezintă grupe de tipuri de stațiuni și de tipuri de pădure ecologic echivalente, denumite convențional grupe ecologice.
La constituirea grupelor ecologice s-au avut în vedere în primul rând condițiile de climă, relief, substrat, sol, ape supra și subterane, care este necesar să prezinte în cadrul aceleiași grupe ecologice un grad înaintat de omogenitate, dar și coexistența unor tipuri naturale de pădure apropiate ca specific în cadrul grupei ecologice respective, care să permită aplicarea acelorași măsuri silviculturale, în primul rând de regenerare.
Grupa ecologică se determină în funcție de etajul sau zona bioclimatică și de datele din amenajamentul silvic, astfel:
tipul de stațiune (TS) se determină pe baza:
elementelor obținute prin întocmirea fișei staționale și eventual prin cartare stațională specială;
indicațiilor oferite de vegetația lemnoasă și erbacee — tip de pădure, tip de floră indicatoare;
factorilor staționali care se manifestă limitativ pentru creștere;
tipul natural fundamental de pădure (TP) se determină pe baza:
datelor din amenajamente sau alte documente/studii;
elementelor de caracterizare a vegetației naturale existente;
investigațiilor efectuate în arborete vecine, cu condiții staționale asemănătoare;
elementelor de caracterizare a florei indicatoare specifice tipului natural fundamental de pădure;
altor informații.
(1)Schemele de împădurire reprezintă dispozitivul de amplasare pe teren a speciilor din compoziția de împădurire și numărul de puieți pe unitatea de suprafață.
(2)Factorii care influențează alegerea unei scheme de împădurire pot fi de natură silvobiologică, ecologică, tehnico- economică, iar numărul de puieți sau de vetre la hectar variază în funcție de caracteristicile speciei principale, de etajul sau zona de vegetație, de bonitatea stațiunii, de tipul de cultură și de categoria de teren. De regulă, în cazul speciilor repede crescătoare și în stațiunile de bonitate superioară se va utiliza un număr mai mic de puieți la hectar, în timp ce în cazul speciilor cu creștere mai înceată în tinerețe și în stațiunile de bonitate inferioară se va utiliza un număr mai mare de puieți.
(1)Împăduririle se execută prin semănături directe, plantații, mai rar prin butășiri directe.
Semănăturile directe se realizează în special la brad, molid, cvercinee, pin negru și mesteacăn, iar modalitatea de realizare diferă în funcție de temperamentul speciilor, de expoziție, de înclinarea terenului, de condițiile pedostaționale.
Plantarea este tehnica de împădurire prin care se instalează majoritatea culturilor forestiere. Criteriile de stabilire a dimensiunilor și calității puieților sunt cele prevăzute de standardele în vigoare.
Butășirile directe se utilizează la înființarea culturilor de răchită și în cazul folosirii sadelor.
Indiferent de metoda de împădurire, lipsurile grupate — mai mari de 4 puieți la un loc — sau pierderile din cauza calamităților vor fi completate sau refăcute în maximum 1 an de la constatare. În cazul refacerilor, completările se vor efectua în maximum un an de la înlăturarea factorului vătămător.
Art. 7. — Principalele lucrări de întreținere a culturilor sunt: retezarea puieților, revizuiri, mobilizarea solului, îndepărtarea vegetației copleșitoare prin descopleșiri — degajări. Aceste lucrări se vor efectua de la instalarea culturii și până la încheierea stării de masiv.
Art. 8. — (1) Compoziția de regenerare se referă la întreaga suprafață a unității staționale, prin împădurire urmând să se introducă speciile care nu s-au regenerat natural sau cele care se recomandă a fi utilizate, în scopul creșterii productivității arboretelor din grupa ecologică respectivă.
(2)În toate cazurile este necesar ca să se procedeze mai întâi la determinarea desimii, compoziției și viabilității semințișului instalat în mod natural, a modului de răspândire și a posibilităților de utilizare a acestora în compoziția viitorului arboret. Completările se vor face, de regulă, cu puieți bine dezvoltați.
Art. 9. — Problema împăduririi terenurilor degradate este de importanță deosebită, având în vedere condițiile grele de vegetație oferite de aceste terenuri, extinderea acestor terenuri, consecințele ecologice și economice negative ale proceselor de degradare. Prin urmare, problema reconstrucției ecologice prin împădurire a acestor terenuri este o problemă de importanță strategică națională.
Art. 10. — (1) Terenurile degradate destinate împăduririi sunt cartate stațional, scopul fiind de a caracteriza, clasifica și separa pe teren și pe hărți unități staționale cât mai omogene, care se diferențiază între ele, în anumite limite de variație ale condițiilor staționale. Cartarea în scop silvoameliorativ a acestor terenuri presupune ca fiecare unitate delimitată să prezinte caracteristici staționale care să reclame măsuri distincte de consolidare, ameliorare și punere în valoare, prin culturi forestiere, a terenului luat în considerare.
Criteriile de cartare ale metodei staționale unitare sunt următoarele:
natura degradării și, respectiv, categoria de teren degradat;
poziția fitoclimatică a locului;
forma de teren degradat, dată de fizionomia terenului respectiv;
tipul de sol și caracteristica lui de bază.
Metoda de cartare are la bază o schemă generală de clasificare stațională a terenurilor degradate. Pentru identificarea unităților staționale în funcție de aspectul lor exterior și de caracterele solului, acestea vor fi separate pe teren, separate și numerotate pe materialul cartografic, iar apoi descrise și caracterizate. Descrierea se va face arătându-se, rând pe rând, natura degradării și categoria de teren degradat, etajul fitoclimatic, forma de teren degradat, altitudinea, panta, expoziția, tipul de sol, profunzimea și textura solului, gradul de înierbare, roca subiacentă, iar caracterizarea se va realiza cu ajutorul notațiilor prezentate, stabilind pentru fiecare unitate stațională câte o formulă stațională, formată din trei litere mari și o cifră referitoare la criteriile metodei, care arată specificul ecologic și potențialul productiv al terenului respectiv.
Unitățile staționale se încadrează în tipuri staționale, în funcție de formulele staționale. Tipul stațional cuprinde unitățile staționale cu aceeași formulă stațională și reprezintă unitatea operativă de lucru, pentru care se stabilește tehnologia de ameliorare.
Codificarea tipurilor de stațiune de terenuri degradate (TSD) se face utilizând următoarele simboluri:
natura degradării și, respectiv, categoria de teren degradat vor fi notate cu:
E — terenuri erodate;
R — râpi și taluzuri naturale;
D — depozite naturale de materiale deplasate; F — terenuri fugitive (alunecătoare);
N — terenuri nisipoase; H — terenuri sărăturate;
M — terenuri mlăștinoase; T — terenuri turboase;
W — terenuri excavate; X — terenuri deranjate; Y — terenuri haldate;
poziția fitoclimatică a locului se va nota cu:
C — etajele Ss și CF;
D — regiunea de deal — FD1, FD2 și FD3;
M — stațiuni din regiunea de muncele — FD4, FM1 și FM2; A — stațiuni din regiunea munților înalți — FM3 și Sa;
forma de teren degradat, dată de fizionomia terenului respectiv, reprezintă intensitatea, forma degradării sau a terenului și va fi notat cu o cifră (1, 2, 3 );
tipul de sol și caracteristica lui de bază sau alte caracteristici ale degradării vor fi notate cu o literă mare (A, B, C ).
Art. 11. — (1) Terenurile cu destinație agricolă, care chiar dacă nu sunt vizibil afectate de degradare, prezintă condiții staționale diferite de condițiile terenurilor din fondul forestier național, acestea fiind apropiate de specificul terenurilor degradate.
Soluțiile de împădurire a terenurilor cu destinație agricolă se stabilesc în baza studiilor de teren și au în vedere soluțiile de împădurire specifice terenurilor slab erodate sau a altor categorii de terenuri afectate slab de degradare, în funcție de factorii limitativi identificați, cuprinse în Ghidul privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate, în vigoare.
Este interzisă împădurirea terenurilor cu destinație agricolă care au fost cartate prin planurile de management ale ariilor naturale protejate ca ecosisteme cu valoare conservativă ridicată, precum rariștile naturale, stâncăriile, mlaștinile, grohotișurile, tufărișurile, pădurile aluviale, ecosistemele edificate de plante ierboase.
GHIDUL DE BUNE PRACTICI PRIVIND COMPOZIȚII, SCHEME ȘI TEHNOLOGII DE REGENERARE A PĂDURILOR ȘI DE ÎMPĂDURIRE A TERENURILOR DEGRADATE
PREFAȚĂ
Ghidul privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate, cuprinde două părți:
În ceea ce privește partea I a lucrării Ghidul privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor în terenuri normale, se remarcă faptul că, deși din punct de vedere conceptual aceasta este similară ediției anterioare a normelor nr. 1 (din anul 2000), au fost efectuate însă și unele modificări (completări) importante în ceea ceea ce privește conținutul acesteia, ca urmare directă a rezultatelor obținute în ultimii 20 ani în activitățile de cercetare și de amenajare a pădurilor, care vor fi prezentate în continuare.
Au fost stabilite 15 grupe ecologice noi (inclusiv tipurile de stațiuni și tipurile de pădure corespunzătoare) (1 de molidișuri, 2 de laricete, 1 de culoare de avalanșe, 1 de făgete montane-premontane, 2 de pinete, 1 de silvostepă intrazonală, 3 de câmpie forestieră înaltă, 1 de lunci interioare, 2 de Lunca și Delta Dunării, 1 de incinte îndiguite din Lunca și Delta Dunării), care au fost constituite fie pentru încadrarea unor situații staționale întâlnite în ultimii 20 de ani ce nu puteau fi incluse în grupele ecologice existente, fie pentru încadrarea tipurilor de stațiuni și de pădure existente omise în ediția din anul 2000 a normelor tehnice nr. 1.
În cazul dunelor continentale, care în ediția anterioară nu aveau stabilite tipuri de stațiuni, au fost identificate 9 tipuri de stațiuni noi, iar pe lângă tipurile de pădure existente deja, au mai fost introduse sau stabilite alte 4 tipuri de pădure (în special noi, dar și vechi neutilizate în ediția anterioară).
În cazul dunelor fluvio-marine, care în ediția anterioară nu aveau stabilite tipuri de stațiuni, au fost stabilite 2 tipuri de stațiuni noi (cu cod numeric nou, marcat cu simbolul
*).
În cazul grupelor ecologice din luncile râurilor interioare mari, au fost identificate 4 tipuri de stațiuni noi derivate (cu cod numeric vechi și litere asociate acestuia) și 6 tipuri de pădure noi și 1 tip de pădure derivat.
În cazul grupelor ecologice din Lunca și Delta Dunării - regim îndiguit (care în ediție anterioară nu au avut prevăzute tipuri de stațiuni și tipuri de pădure), au fost identificate 8 tipuri de stațiuni noi și 9 tipuri de pădure noi (cu cod numeric nou, marcat cu simbolul *) și noi derivate (cu cod numeric vechi și litere asociate acestuia).
În cazul grupelor ecologice din Lunca și Delta Dunării - regim liber de inundații, au mai fost introduse sau stabilite alte 21 tipuri de pădure: 10 vechi neutilizate în ediția anterioară, 2 noi și 9 noi derivate.
Au mai fost introduse alte 12 tipuri de stațiuni noi, în grupe existente sau nou create: 3 de silvostepă, 3 de gorunete, 3 de stejărete și 1 de montan de amestecuri, 1 de montan de molidișuri, 1 de câmpie forestieră.
Au fost stabilite alte 40 tipuri de pădure noi, în afara celor specificate deja în cazul grupelor ecologice menționate anterior (de la Dune continentale - D1, Lunca și Delta Dunării - regim liber de inundație - F1 și Lunca și Delta Dunării - regim îndiguit - F2), care completează grupele ecologice existente sau nou create.
În urma analizei efectuate 10 tipuri de pădure existente în ediția anterioară și 10 tipuri de stațiuni existente sau noi-derivate (neclarificate) din ediția anterioară au fost trecute de la o grupă ecologică la altă grupă ecologică.
Au fost introduse 33 tipuri de pădure și 38 tipuri de stațiuni existente în cele două sistematici, dar omise în ediția anterioară, în grupele ecologice existente sau noi.
În prezentul ghid, tipurile de stațiuni au fost prezentate în cadrul grupelor ecologice cu denumirea completă (nu numai cu codul numeric), pentru evitarea unor posibile confuzii de încadrare stațională, pentru a putea fi mai vizibilă concordanța care trebuie să existe între specificul stațional și specificul grupei ecologice, dar și pentru a pune mai bine în evidență favorabilitatea pentru un anumit tip de vegetație forestieră.
Deoarece au fost semnalate destul de frecvent neconcordanțe puse pe seama normelor tehnice nr. 1, care se datorau de fapt încadrărilor eronate sub aspectul corelării grupei ecologice cu tipul de stațiune și cu tipul de pădure, în lucrare a fost realizată și o variantă schematică (tabelară) a Ghidului, care cuprinde atât toate grupele ecologice existente, cât și toate tipurile de stațiuni și de pădure corespunzătoare (inclusiv codurile numerice și denumirile complete ale acestora), prezentată sub forma Anexei nr. 6A.
Prezentul ghid prezintă un număr relativ mare de grupe ecologice (129), acest fapt fiind determinat de variabiliatea accentuată a condițiilor fizico-geografice și de vegetație specifice țării noastre. Pentru a păstra neschimbată semnificația codurilor numerice, cele 15 grupe ecologie noi care au fost introduse în ediția actuală (în completarea celor 114 grupe ecologice din ediția anterioară), au primit coduri numerice derivate, adăugând litere mari la codul numeric al unor grupe existente, considerate a fi apropiate, fie ca specific, fie numai teritorial, de cele nou create (ex. GE 30A).
Deși conținutul actual al ghidului a fost completat sub aspectul adăugării unor noi tipuri de stațiune, tipuri de pădure și grupe ecologice, se admite totuși faptul că tipurile de stațiune și tipurile de pădure pe baza cărora s-au stabilit grupele ecologice nu reflectă întotdeauna cu fidelitate specificul ecologic districtual și local și este posibil ca în teritoriul forestier să mai fie întâlnite și alte situații care necesită rezolvări diferite în ceea ce privește speciile cele mai indicate pentru a fi utilizate în compozițiile de regenerare și aplicarea unor tehnologii de lucru, mai ales în contextul actual de accentuare a fenomenului de deșertificare. Ca urmare, se lasă la latitudinea specialiștilor din domeniile amenajarea pădurilor, cartări pedo-staționale, administrarea pădurilor și studii de teren și documentații tehnico-economice prevăzute de reglementările în vigoare (OM 1763/2015) ca în unele cazuri, bine justificate (ex. vezi Ghidul privind amenajarea pădurilor, din care au fost preluate și în prezentul ghid Anexele 7 și 8), având în vedere situațiile identificate și analizate cu ocazia efectuării lucrărilor de teren, rezultatele bune obținute în zona respectivă, criteriile de bază privind alegerea speciilor pentru împădurire și asigurarea celor mai bune condiții pentru instalarea și dezvoltarea culturilor, utilizarea în cadrul grupelor ecologice și a altor tipuri de stațiune și de pădure precum și utilizarea în cadrul compozițiilor de regenerare și a altor specii forestiere (alături de cele principale de bază și de amestec recomandate) sau aplicarea și a altor tehnici de împădurire și de întreținere.
În cazul compozițiilor de regenerare din regiunile de câmpie și coline a fost scăzută proporția de participare a speciilor principale de bază (în special pentru speciile de cvercinee), în favoarea creșterii ponderii speciilor principale de amestec, a celor de ajutor și a arbuștilor, care au o importanța ecologică și silviculturală deosebită, ceea ce va conduce implicit și la o scădere a numărului de puieți din speciile de bază la unitatea de suprafață.
Tipurile de stațiune și tipurile de pădure noi (sau noi derivate), conturate pe baza rezultatelor obținute în ultimii 20 ani în activitățile de cercetare și de amenajarea pădurilor, care însă nu apar încă în sistematicile aflate în prezent în vigoare, dar au fost utilizate în cadrul lucrării în acțiunea de completare a celor 114 grupe ecologice existente și de creare a celor 15 grupe ecologice noi și au fost astfel validate preliminar în cadrul colectivului de elaborare, pentru oficializarea și încadrarea lor în sistematică vor necesita desfășurarea unei activități ulterioare de caracterizare sintetică, redactare și validare finală. De asemenea, tipurile de stațiune și de pădure identificate, analizate și validate cu ocazia avizării lucrărilor de amenajarea pădurilor, necuprinse în grupele ecologice menționate anterior, vor fi utilizate în continuare cu titlu provizoriu și vor fi definitivate în urma activității ulterioare de validare finală.
Modificări (completări) importante ale conținutului ghidului comparativ cu Normele nr. 1
Modificările (completările) importante efectuate în ceea ceea ce privește conținutul Ghidului privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate, comparativ cu ediția anterioară a normelor nr. 1 (din anul 2000), ca urmare directă a rezultatelor obținute în ultimii 20 ani în activitățile de cercetare și de amenajare a pădurilor, vor fi prezentate detaliat în continuare.
Normele nr. 1 din anul 2000 cuprind 217 tipuri de stațiuni, din care 147 de tipuri existente în sistematică și 70 de tipuri existente deja (vechi), dar cu litere asociate codului numeric (derivate), fără denumire clarificată.
Ghidului privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate cuprinde 301 tipuri de stațiuni, din care 184 de tipuri existente în sistematică (inclusiv 38 de tipuri de stațiuni omise anterior), 86 de tipuri derivate (vechi și noi) și 31 de tipuri de stațiuni noi. Din cele 86 de tipuri de stațiuni derivate (vechi și noi), 70 de tipuri existau în ediția anterioară a normelor nr. 1 (din anul 2000), dar cu litere asociate codului numeric, acestea fiind clarificate în Ghidul privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate, iar 16 tipuri noi derivate au fost introduse în această ediție. Aceste categorii de tipuri de stațiuni vor fi prezentate detaliat în continuare:
în cazul dunelor continentale, care în ediția anterioară nu aveau stabilite tipuri de stațiuni (TS), au fost identificate 9 tipuri de stațiuni noi: 8710*, 8711*, 8712*, 9710*, 9711*, 9810*, 9811*, 9910*, 9911* ;
în cazul dunelor fluvio-marine, care în ediția anterioară nu aveau stabilite tipuri de stațiuni (TS), au fost stabilite 2 tipuri de stațiuni noi: 9.10.1.0.*, 9.10.1.1.*;
în cazul grupelor ecologice din Lunca și Delta Dunării - regim îndiguit (care în ediție anterioară nu au avut prevăzute tipuri de stațiuni și tipuri de pădure), au fost identificate 8 tipuri de stațiuni noi: 9.11.1.0.*, 9.11.1.1.*, 9.11.1.2.*, 9.11.1.3.*, 9.11.2.0*, 9.11.2.1.*, 9.11.2.2.*, 9.11.2.3.*;
au mai fost introduse 12 tipuri de stațiuni noi, în grupe existente sau nou create: 3 de silvostepă - 8221*, 9321*, 9330*; 3 de gorunete - 5234*, 5154*, 6133*; 3 de stejărete
–7440*, 7431*, 7541*; 1 de montan de amestecuri - 3230*; 1 de montan de molidișuri - 2313*; 1 de câmpie forestieră - 8421*;
–în cazul grupelor ecologice din luncile râurilor interioare mari, au fost identificate 4 tipuri de stațiuni noi derivate: 8531a, 8620a, 9621a, 9642b;
celelalte 12 tipuri de stațiuni noi derivate completează grupele ecologice noi și vechi;
au fost introduse 38 tipuri de stațiuni existente în sistematică (sau în literatura de specialitate), dar omise în ediția anterioară, în grupele ecologice existente sau noi: 1510, 2322, 2400, 3332, 3410, 4220, 4325, 5121, 5122, 5212, 5231, 6121, 6122, 6212, 6231,
7120, 7210, 7220, 8110, 8120, 8210, 8220, 8410, 8421, 8440, 8450, 8533, 8620, 9110,
9120, 9540, 9611, 9612, 9622, 9623, 9624, 9631, 9632.
În urma analizei efectuate 10 tipuri de stațiuni existente sau noi-derivate (neclarificate) din ediția anterioară au fost trecute de la o grupă ecologică la altă grupă ecologică: TS 6121a a trecut de la GE 68 la GE 69; TS 6122a a trecut de la GE 68 la GE 67; TS 7220a a trecut de la GE 69 la GE 68; TS 8532 a trecut de la GE 80 la GE 99; TS 8534 a trecut de la GE 97 la GE 99; TS 8620a a trecut de la GE 71 la GE 100A; TS 9410
a trecut de la GE 82 la GE 81; TS 9520 a trecut de la GE 82 la GE 81; TS 9624 a trecut de la GE 97 la GE 99; TS 9631 a trecut de la GE 91 la GE 107A.
În afara celor 301 tipuri de stațiune incluse în Ghidul privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate există și alte tipuri de stațiune identificate, analizate și validate în activitatea de amenajarea pădurilor (vezi Ghidul privind amenajarea pădurilor și Anexa nr. 7 din prezentul Ghid) pe care specialiștii din domeniu le pot utiliza în cadrul grupelor ecologice descrise în actualul ghid.
Deci, față de ediția din anul 2000, în ediția din anul 2021 au fost introduse 47 de tipuri de stațiuni noi și noi derivate.
Normele nr. 1 din anul 2000 cuprind 251 tipuri de pădure, constatându-se faptul că 33 de tipuri de pădure existente în sistematică (sau în literatura de specialitate), nu apar (au fost omise) din cuprinsul acesteia.
Ghidul privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate cuprinde 353 de tipuri de pădure, din care 284 existente în sistematică (inclusiv 33 de tipuri de pădure omise anterior) și 69 de tipuri de pădure noi (57) și noi derivate (12). Aceste categorii de tipuri de pădure vor fi prezentate detaliat în continuare:
în cazul dunelor continentale, pe lângă tipurile de pădure (TP) existente deja (3), au mai fost introduse sau stabilite alte 4 tipuri de pădure: 1 TP vechi, neutilizat în ediția anterioară - 5166 și 3 TP noi - 6115*, 6116*, 8118*;
în cazul grupelor ecologice din luncile râurilor interioare mari, au fost identificate 6 tipuri de pădure noi: 9517*, 9518*, 0442*, 0443*, 0452*, 0453* și 1 tip de pădure derivat
–9311c;
în cazul grupelor ecologice din Lunca și Delta Dunării - regim îndiguit (care în ediție anterioară nu au avut prevăzute tipuri de stațiuni și tipuri de pădure), au fost stabilite 7 tipuri de pădure noi: 7132*, 8514*, 8515*, 8516*, 9313*, 9314*, 9315* și 2 tipuri de pădure noi derivate: 0432a, 0432b;
în cazul grupelor ecologice din Lunca și Delta Dunării - regim liber de inundații, au mai fost introduse sau stabilite alte 21 tipuri de pădure: 10 TP vechi, neutilizate în ediția anterioară - 9113, 9114, 9212, 9213, 9214, 9512, 9513, 9514, 9515, 9516; 2 TP noi - 9116*, 9613*; 9 TP noi derivate - 6331a, 6332a, 9111a, 9211a, 9311a, 9311b, 9312a, 9611a,
9713a ;
au fost stabilite alte 39 tipuri de pădure noi, în afara celor specificate deja în cazul grupelor ecologice menționate anterior (de la Dune continentale - D1, Lunca și Delta Dunării - regim liber de inundație - F1 și Lunca și Delta Dunării - regim îndiguit - F2), care completează grupele ecologice existente sau nou create: 1155*, 1182*, 1512*, 3112*, 3412*, 4116*, 4162*, 4172*, 4173*, 4182*, 4214*, 4215*, 5167*, 5326*, 6117*, 6118*,
6119*, 6120*, 6144*, 6156*, 6157*, 6164*, 6216*, 6232*, 6326*, 7123*, 7124*, 7125*,
7214*, 7332*, 7413*, 8117*, 8119*, 8214*, 9412*, 9714*, 9812*, 9912*, 0433*;
au fost introduse alte 22 tipuri de pădure existente în sistematică, dar omise în ediția anterioară, în grupele ecologice existente sau noi: 1163, 1421, 3141, 3221, 3411, 5151,
5325, 6155, 6341, 7412, 8114, 8222, 9611, 9721, 9831, 9911, 0311, 0211, 0421, 0431,
0512, 0524.
În urma analizei efectuate 10 tipuri de pădure existente în ediția anterioară au fost trecute de la o grupă ecologică la altă grupă ecologică: TP 1511 a trecut de la GE 5 la GE 14 A; TP 5164 a trecut de la GE 67 la GE 51; TP 6224 a trecut de la GE 74 la GE 77; TP 7421 a trecut de la GE 75 la GE 56; TP 8311 a trecut de la GE 85 la GE 69; TP 8423 a
trecut de la GE 68 la GE 67; TP 8512 a trecut de la GE 68 la GE 67; TP 9511 a trecut de la GE 97 la GE 99; TP 9611 a trecut de la GE 97 la GE 99; TP 0522 a trecut de la GE 89 la GE 100A.
În afara celor 353 tipuri de pădure incluse în Ghidul privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate există și alte tipuri de pădure identificate, analizate și validate în activitatea de amenajarea pădurilor pe care specialiștii din domeniu le pot utiliza în cadrul grupelor ecologice descrise în actualul ghid.
Deci, față de ediția din anul 2000, în ediția din anul 2021 au fost introduse 69 de tipuri de pădure noi și noi derivate.
Au fost stabilite 15 grupe ecologice noi (inclusiv tipurile de stațiuni și tipurile de pădure corespunzătoare) (1 de molidișuri - 8A, 2 de laricete - GE 14A, 34B, 1 de culoare de avalanșe - GE 14B, 1 de făgete montane-premontane - 30A, 2 de pinete - 33A, 34A, 1 de silvostepă intrazonală - GE 82A, 3 de câmpie forestieră înaltă - 75A, 76A, 76B, 1 de lunci interioare - GE 100A, 2 de Lunca și Delta Dunării - 107A, 107B, 1 de incinte îndiguite din Lunca și Delta Dunării - 114A). Aceste grupe ecologice noi au fost constituite fie pentru încadrarea unor situații staționale întâlnite în ultimii 20 de ani care nu puteau fi incluse în grupele ecologice existente, fie pentru încadrarea tipurilor de stațiuni și de pădure existente care au fost omise în ediția din anul 2000 a normelor tehnice nr. 1.
REFERITOR LA SPECIFICUL LUCRĂRILOR DE REGENERARE A PĂDURILOR ÎN TERENURI NORMALE (STAȚIUNI NATURALE SAU PUȚIN MODIFICATE ANTROPIC)
Regenerarea pădurilor (arboretelor) în terenuri normale (stațiuni ,,naturale”) sau puțin modificate antropic se realizează pe cale naturală (în cazul aplicării tratamentelor care favorizează instalarea și dezvoltarea semințișului) și pe cale artificială (prin plantații, semănături directe, butășiri) și mixt.
Prin “Ghidul privind alegerea și aplicarea tratamentelor” se stabilesc modalitățile de lucru în toate situațiile în care se urmărește promovarea și realizarea în proporție ridicată a regenerării pădurilor pe cale naturală. Prin Ghidul privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate se stabilesc compozițiile- țel optime (de referință) și compozițiile de regenerare (pe cale naturală sau artificială), având în vedere condițiile staționale concrete și tipul natural fundamental de pădure, ca indicator al acestor condiții (în cazul în care nu a suferit modificări). Atunci când în ceea ce privește vegetația forestieră s-au produs modificări importante și nu se mai poate reconstitui tipul natural fundamental de pădure, pentru determinarea compozițiilor țel și de regenerare, accentul trebuie să fie pus pe cunoașterea condițiilor staționale.
Modalitățile de realizare a compozițiilor de regenerare
În acest sens se deosebesc:
Împăduriri propriu-zise – în cazul instalării culturilor forestiere pe terenuri pe care pădurea nu a existat anterior sau de pe care a fost înlăturată de multă vreme (de regulă, o perioadă de amenajare de 5/10 ani, după caz) (poieni, goluri, terenuri erodate, nisipuri mobile, terenuri neforestiere destinate înființărilor perdelelor forestiere de protecție etc.);
Reîmpăduriri – în cazul reinstalării vegetației forestiere pe terenuri de curând despădurite, în care se încadrează:
reîmpădurirea suprafețelor (parchetelor) exploatate prin tăieri rase (la molid, pin, plopi euramericani), a celor dezgolite prin calamități (incendii, doborâturi de vânt, uscări în masă etc.) și a celor care au fost scoase temporar din fondul forestier (drumuri dezafectate, terenuri de sub liniile electrice aeriene, organizări de șantier etc.);
împăduriri care se execută în scopul înlocuirii (substituirii), refacerii sau ameliorării arboretelor necorespunzătoare.
Completarea regenerărilor naturale – respectiv plantații și semănături directe care se execută sub masivul pădurii sau după exploatarea acesteia, în scopul completării porțiunilor neregenerate, înlocuirii semințișului vătămat sau a celui alcătuit din specii nedorite, promovării unor specii valoroase, insuficient reprezentate în arboretul matern etc.
Categoriile de terenuri de împădurit (reîmpădurit)
Terenurile de împădurit care constituie obiectivul Ghidului se clasifică astfel:
Terenuri goale sau practic lipsite de semințiș utilizabil, care cuprind:
poieni și goluri neregenerate din cuprinsul pădurii, terenuri preluate în fondul forestier, destinate împăduririi;
terenuri dezgolite în urma unor calamități (incendii, doborâturi și rupturi de vânt, uscări în masă etc.);
terenuri (parchete) rezultate în urma exploatării prin tăieri rase prevăzute a se regenera pe cale artificială ;
terenuri aflate în folosință temporară la alți deținători și reprimite pentru a fi împădurite.
Terenuri (parchete) rezultate în urma exploatării arboretelor necorespunzătoare:
arborete derivate provizorii (mestecănișuri, plopișuri de plop tremurător, arțărete, cărpinete ș.a.);
arborete slab productive care nu se pot regenera pe cale naturală;
arborete în care se execută lucrări de ameliorare în scopul îmbunătățirii compoziției și consistenței.
Terenuri incomplet regenerate pe cale naturală:
arborete parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost (cu porțiuni goale neregenerate, incomplet regenerate sau regenerate cu specii neindicate în compoziția de regenerare, cu semințiș neutilizabil sau vătămat etc.);
arborete parcurse cu tăieri de crâng simplu cu porțiuni goale și neregenerate, în care este posibilă și indicată introducerea unor specii valoroase.
Alte terenuri, în care se execută completări în plantații, semănături directe;
Modul de stabilire și de înregistrare a lucrărilor de regenerare
Din suprafața totală regenerată, suprafața împădurită reprezintă contribuția efectivă a lucrărilor de împăduriri la realizarea compoziției de regenerare pe suprafața respectivă.
În practică, se pot întâlni următoarele situații:
Împădurirea terenurilor fără vegetație forestieră și a celor rezultate în urma tăierilor rase (substituiri de plopi euramericani, refaceri etc.), în care pregătirea terenului și a solului se recomandă a se efectua pe toată suprafața (la câmpie și parțial la coline). În aceste cazuri, suprafața parcursă cu lucrări este egală cu suprafața efectiv împădurită. Se asimilează aceastei categorii și împăduririle efectuate prin introducerea în totalitate a speciilor principale, în suprafețele în care elemente de subarboret existente se integrează în compoziția de regenerare.
Împădurirea terenurilor rezultate în urma tăierilor rase a arboretelor de rășinoase sau în urma tăierilor de refaceri - substituiri din zonele de munte și deal, în care nu este indicată pregătirea terenului și a solului pe toată suprafața. În acest caz suprafața împădurită integral reprezintă de regulă 70 - 100 % din suprafața parcursă cu lucrări de împăduriri și se stabilește în funcție de suprafața acoperită de semințișuri utilizabile din specii principale.
Împăduriri în completarea regenerărilor naturale, care se execută în urma aplicării tratamentelor cu regenerare sub adăpost și pentru ameliorarea arboretelor, în acest caz suprafața împădurită integral reprezentând de regulă 10-40 % din suprafața parcursă. Aceasta se determină în funcție de mărimea suprafețelor goale și incomplet regenerate sau regenerate cu specii provizorii (care în majoritatea cazurilor se substituie, nefiind indicate în compoziția de regenerare) și de numărul de puieți folosiți. În cazurile în care împădurirea se execută pe suprafețe compacte mai mari de 0.5 ha, acestea se vor constitui ca unități amenajistice separate.
Împăduriri executate în completarea regenerărilor naturale rezultate în urma aplicării tratamentului de crâng. În acest caz suprafața împădurită integral reprezintă până
la 30 % din suprafața parcursă și se stabilește în funcție de porțiunile goale și neregenerate în care este posibilă și indicată completarea regenerărilor naturale.
Repartizarea pe specii a suprafețelor împădurite integral se va face în funcție de proporția de participare a speciilor principale în compoziția de împădurire aplicată. Suprafețele aferente speciilor de ajutor și arbuștilor nu se vor evidenția decât în cazul în care acestea vor avea rol de specii principale pe suprafața respectivă (culturi de arbuști fructiferi, terenuri degradate cu versanți foarte înclinați, pe care nu se vor planta specii principale cu port înalt din cauza pericolului de dezrădăcinare la vârste mai mari, terenuri cu condiții extreme în care în primul ciclu nu este posibilă folosirea speciilor principale etc.).
În legătură cu cele menționate se mai fac următoarele precizări:
în cazul compozițiilor de regenerare în care se folosesc numai specii principale, suprafețele împădurite pe specii se vor determina în raport cu proporția de participare a acestora;
în cazul compozițiilor de regenerare care cuprind și specii de ajutor și arbuști sau numai una din aceste categorii, repartizarea suprafețelor împădurite pe specii se va face numai între speciile principale (de exemplu, în cazul aplicării compoziției de împădurire stejar brumăriu 60 %, tei 20 % și arbuști 20 %, întreaga suprafață se repartizează pe specii astfel: stejar brumăriu 75 % și tei 25 %; în cazul formulei de împădurire 70 % pin și 30 % specii de ajutor și arbuști, se raportează 100 % pin).
CRITERII PRIVIND ALEGEREA ȘI ASOCIEREA SPECIILOR ÎN COMPOZIȚIILE DE REGENERARE
Alegerea speciilor
În ceea ce privește alegerea speciilor în vederea realizării unor culturi forestiere corespunzătoare condițiilor staționale și funcțiilor social-economice atribuite, în prealabil se stabilește compoziția-țel optimă (de referință) pentru fiecare suprafață destinată lucrărilor de regenerare.
Prin compoziția-țel optimă (de referință) se înțelege asocierea și proporția speciilor din cadrul unui arboret, corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, care îmbină în modul cel mai favorabil exigențele ecologice ale speciilor din cele mai valoroase proveniențe, cu cerințele social-economice, în momentul final al existenței lui.
Prin actuala pocedură se prezintă în primul rând compozițiile-țel care trebuie realizate prin măsuri silviculturale întreprinse de la întemeierea arboretelor și până la vârsta exploatabilității acestora.
Compozițiile de regenerare, care reprezintă ponderea speciilor principale provenite din regenerarea naturală și a celor introduse artificial, în culturile create. Acesta este primul și cel mai important pas pe calea stabilirii compozițiilor-țel. Stabilirea corespunzătoare a speciilor cu care se pornește la înlocuirea arboretelor (a compozițiilor de regenerare), prezintă o importanță fundamentală în silvicultură. Greșelile care se pot face la întemeierea arboretelor (la stabilirea compozițiilor de regenerare), de regulă nu mai pot fi eliminate prin alte măsuri silviculturale care să conducă la realizarea compozițiilor-țel.
De aceea, încă din această fază de întemeiere a arboretelor, trebuie să se facă o temeinică analiză ecosistemică (a condițiilor staționale, în special de sol și de climă, a vegetației existente, naturală sau introdusă, și chiar a vegetației erbacee), întocmindu-se fișa stațională (Anexa 1). Întrucât în prezent regenerarea pădurilor se desfășoară în cadrul
unor biocenoze forestiere cel puțin parțial modificate de către om (arborete cvasinaturale, degradate, derivate, artificiale), crește importanța cunoașterii condițiilor staționale în stabilirea speciilor ce urmează să facă parte din compoziția viitorului arboret. De aceea, mai ales în astfel de cazuri, este absolut necesar ca pe lângă întocmirea fișei staționale, să se realizeze și cartarea stațională la scară mare a suprafețelor respective.
Ca regulă generală, silvicultura ecologică promovează în condiții staționale normale speciile din proveniențele valoroase locale care au compus biocenoza naturală climax (care au constituit tipul natural fundamental de pădure), din considerentul că aceste specii sunt adaptate cel mai bine la condițiile staționale și la conviețuirea în condițiile respective. Sunt însă și situații în care alte specii, indigene sau exotice cu valoare genetică deosebită, pot realiza producții de lemn mai mari și de calitate mai bună sau servicii de protecție mai performante într-o anumită stațiune. Dar, în acest caz, trebuie să existe certitudinea unor culturi experimentale de lungă durată care să confirme performanțele așteptate, deoarece în practică există suficiente exemple de promovare a unor specii și clone fără a avea fundamentarea necesară, care în multe situații nu au dat rezultatele așteptate (cazul extinderii pinului silvestru și a molidului în afara arealului lor natural, a duglasului în regiuni ecologice climatic neadecvate, a salcâmului pe soluri grele sau cu conținut ridicat de carbonat de calciu, a plopilor euramericani în lunci interioare cu regim hidrologic oscilant ș.a.).
În legătură cu aspectele menționate și în mod concret, referitor la unele specii forestiere de interes deosebit, se fac următoarele precizări:
începând de la limita superioară a pădurii și până în zona amestecurilor de fag cu rășinoase (FM2) se va urmări promovarea zâmbrului și a laricelui, evident prin folosirea proveniențelor corespunzătoare;
în zona amestecurilor ca și în făgetele montane (FM1), mai ales în stațiunile de bonitate mijlocie și inferioară, o atenție deosebită se va acorda extinderii bradului (îndeosebi prin regenerare naturală) și molidului, menținându-se în proporție însemnată și fagul (în arboretele cu rol de protecție deosebită se va promova cu prioritate fagul prin regenerări naturale);
în făgetele premontane (FD4) și parțial și în cele de dealuri (FD3) regenerate pe cale naturală, în porțiunile neregenerate sau incomplet regenerate se vor introduce rășinoasele, în grupe (pure sau în amestec cu paltin, frasin, tei, cireș etc.);
în goruneto-făgetele în care se înregistrează fenomenul de înlocuire a gorunului prin fag (deosebit de activ în nordul țării), în stațiuni de bonitate superioară și mijlocie, se recomandă reintroducerea gorunului în porțiunile neregenerate, în scopul obținerii unor amestecuri valoroase de gorun-fag;
în arboretele de cer și gârniță în care au existat stejar sau gorun, în stațiuni de bonitate superioară, se va urmări extinderea acestor specii în scopul obținerii unor arborete de amestec cu stejar, gorun, gârniță, cer de valoare economică mai ridicată;
se va urmări pe cât posibil reinstalarea șleaurilor de luncă în arealele pe care le-au ocupat, în viitor fiind interzisă substituirea lor prin culturi de plopi euramericani;
se va pune accent deosebit pe extinderea speciilor principale de amestec cu valoare economică ridicată (paltin, frasin, tei, cireș, anin ș.a.), în stațiuni corespunzătoare exigențelor ecologice, ținându-se seama de particularitățile ecologice regionale și locale;
se va evita crearea de arborete pure, îndeosebi de gorun, stejar, cer, frasin, care de regulă nu se pot conduce la vârste înaintate.
În stațiunile extreme accentul se va pune în mod deosebit pe regenerarea naturală. În astfel de stațiuni se vor menține speciile instalate natural, chiar dacă ele nu corespund compoziției-țel, urmând ca introducerea speciilor mai valoroase, care să îndeplinească mai eficient în special funcțiile de protecție, să se facă treptat.
Referitor la modul de asociere a speciilor
Asocierea speciilor forestiere în culturi se va face în funcție de: specificul stațional, caracteristicile biologice ale speciilor și destinația culturii.
În raport cu caracteristicile menționate, o cultură silvică poate fi constituită dintr-o singură specie (cultură pură sau monocultură) sau din mai multe specii (cultură amestecată).
Culturile pure, în special cele de molid (din FM3 inferior, dar și cele din FM2 sau cele din FM1 și FD4, deci din afara arealului natural), datorită faptului că prezintă o serie de neajunsuri (sunt foarte expuse doborâturilor de vânt și rupturilor de zăpadă, incendiilor și atacurilor de insecte, sărăcesc mai repede solul etc.), vor fi evitate în aproape toate situațiile. Fac excepție culturile de salcâm, plopi euramericani sau salcie, care se realizează de regulă pure.
Culturile amestecate sunt mai stabile, utilizează mai bine spațiul aerian și edafic, mențin fertilitatea solului, sunt mai rezistente la acțiunea negativă a factorilor biotici și abiotici, îndeplinind în măsură ridicată funcțiile de protecție.
Amestecul poate fi intim, grupat sau mixt.
Pentru practică se recomandă amestecurile grupate, în acest caz speciile principale instalîndu-se în biogrupe, sub forma unor buchete (pe 20-100 m2), grupe (pe 100-1000 m2)
–care sunt și cele mai indicate, sau benzi.
Sub aspectul duratei de conviețuire se disting amestecuri permanente (speciile asociate conviețuiesc până la exploatabilitate) și amestecuri temporare (unele specii principale de amestec se extrag în cadrul lucrărilor de îngrijire și conducere).
STABILIREA COMPOZIȚIILOR DE REGENERARE
Conform celor menționate la alegerea speciilor pentru împădurire (subpunctul 2.1.), este deosebit de important ca, pe lângă luarea în considerare a funcțiilor pe care trebuie să le îndeplinească culturile respective, să se asigure și o corespondență strânsă între cerințele speciilor și specificul condițiilor naturale.
Întrucât condițiile fizico-geografice și vegetația forestieră (cu toate modificările suferite de aceasta) reprezintă indicatori deosebit de prețioși ai condițiilor ecologice, la elaborarea compozițiilor de regenerare s-a ținut seama în primul rând de marile unități de relief și de etajele, zonele (subzonele) naturale de vegetație. În continuare, în cadrul etajelor și zonelor de vegetație s-au diferențiat ansambluri de stațiuni - vegetație, care reprezintă grupe de tipuri de stațiuni și de tipuri de pădure ecologic echivalente, denumite convențional grupe ecologice.
La constituirea grupelor ecologice s-au avut în vedere în primul rând condițiile de climă, relief, substrat, sol, ape supra și subterane, care este necesar să prezinte în cadrul aceleiași grupe ecologice un grad înaintat de omogenitate, dar și coexistența unor tipuri naturale de pădure apropiate ca specific în cadrul grupei ecologice respective, care să permită aplicarea acelorași măsuri silviculturale, în primul rând de regenerare (împădurire). Gradul relativ înaintat de omogenitate al grupelor ecologice a dat
posibilitatea diversificării măsurilor de gospodărire propuse, atât prin stabilirea unor compoziții-țel și de regenerare cât mai apropiate de potențialul natural al tipurilor naturale fundamentale de pădure, cât și prin recomandarea unor tehnologii de împădurire îmbunătățite. În afară de aceasta, constituirea grupelor ecologice permite:
diferențierea zonală și în mare măsură și regională a compozițiilor-țel și compozițiilor de regenerare;
adoptarea soluțiilor ținând seama în mai mare măsură de tendințele de succesiune a speciilor forestiere, fapt deosebit de evident în unele tipuri naturale de pădure;
stabilirea unor compoziții de regenerare bazate pe ușurința sau dificultatea regenerării naturale a unor specii forestiere principale;
aplicarea ultimelor rezultate ale cercetărilor realizate în suprafețe experimentale cu caracter permanent.
Numărul relativ mare de grupe ecologice reflectă variabilitatea pronunțată a condițiilor naturale din țara noastră și înlesnește totodată încadrarea numeroaselor situații întâlnite pe teren.
Specificul regional generat de această variabilitate se reflectă, fie în constituirea unor grupe ecologice distincte, fie în mențiuni privind alegerea speciilor și a tehnologiilor de lucru, făcute la unele dintre grupele ecologice. Modalitatea mențiunilor efectuate la rubrica
„notă” a grupelor ecologice a fost impusă de faptul că unele tipuri de stațiune și de pădure nu sunt încă în suficientă măsură diferențiate regional.
O atenție deosebită a fost acordată caracterizării staționale în regiunile în care vegetația naturală a fost puternic modificată (în special în regiunile de câmpie, de coline, în luncile râurilor interioare și în Lunca Dunării ).
Pentru fiecare grupă ecologică s-au stabilit mai întâi compoziții-țel, care iau în considerare atât specificul ecologic al grupei, cât și funcțiile atribuite arboretelor. După caz, în raport de starea arboretelor și posibilitățile de regenerare (naturală sau artificială), s-au stabilit două până la trei compoziții-țel, astfel:
a1 - compoziții-țel pentru arboretele care se regenerează natural în condiții normale; a2 - compoziții-țel pentru terenuri goale, arborete degradate, brăcuite, slab productive, tipuri privizorii etc., care se regenerează natural în proporție redusă (de până la 30-40 %) sau nu se regenerează natural și în care se reconstituie numai parțial compoziția
tipurilor naturale fundamentale de pădure sau aceasta se modifică;
a3 - compoziții-țel pentru refacerea arboretelor slab productive din zonele de câmpie și de luncă, cu solul înțelenit, fără regenerări naturale și unde solul se pregătește înainte de împădurire prin arături și, după caz, se reconstituie compoziția tipului fundamental de pădure sau se introduc alte specii mai valoroase.
În același mod s-a procedat și cu compozițiile de regenerare, stabilindu-se pentru fiecare grupă ecologică două până la trei compoziții de regenerare (b1, b2 și b3), corespunzătoare compozițiilor-țel menționate anterior, respectiv compoziției-țel a1 îi corespunde compoziția de regenerare b1, compoziției a2 îi corespunde compoziția-țel b2 și compoziției a3 îi corespunde compoziția-țel b3.
Atât pentru compoziția-țel, cât și pentru compoziția de regenerare, nu se prezintă proporții fixe ale speciilor, ci intervale ale acestora, în limitele cărora în practică se vor stabili soluții concrete, în raport cu particularitățile staționale și funcțiile atribuite fiecărui arboret. Compoziția de regenerare este, de regulă, mai bogată în specii, urmând ca proporția acestora să fie modificată pe parcurs în raport cu nevoile silviculturale și în sensul obținerii compoziției-țel care constituie obiectivul final al gospodăririi.
Speciile care se introduc se vor evidenția cu ocazia întocmirii documentațiilor tehnice pentru efectuarea lucrărilor de împădurire.
În cazul completării regenerărilor naturale, procentele de participare ale speciilor principale prevăzute variază între limite mai largi decît în cazul împăduririi terenurilor goale sau neregenerate, întrucât gradul de regenerare naturală pe specii care se obține în practică în cadrul aceleiași grupe ecologice poate să difere sensibil.
În legătură cu nerealizarea limitelor respective, se fac următoarele precizări în cazul în care gradul de regenerare, atât pe ansamblu, cât și pe specii, nu este asigurat:
în FM3, FM2, FM1, FD4 și parțial și în FD3 (în special în stațiuni de bonitate inferioară) diferența se completează cu specii rășinoase (molid, brad, larice) și cu specii de foioase (fag, paltin, frasin etc.);
în restul stațiunilor din FD3 și în cele din FD2, FD1 și FC, cvercineele se introduc până la realizarea proporțiilor în compoziția de regenerare, diferența completându-se cu specii principale de amestec valoroase (paltin, frasin, cireș, tei etc.).
În cazul în care gradul de regenerare pe ansamblu este asigurat, dar nu este realizată proporția pe specii sau grupe de specii (fag, cvercinee, foioase de amestec), se vor completa numai porțiunile goale și neregenerate, precum și cele ocupate cu specii provizorii (plop tremurător, salcie căprească, mesteacăn) sau cu lăstari de tei și alte specii copleșitoare și cu semințișuri vătămate, inutilizabile. În acest scop se vor folosi rășinoase (molid, brad, larice, pin silvestru, eventual duglas) în FM2, FM1 și FD4, precum și specii de foioase corespunzătoare, insuficient regenerate pe cale naturală.
În cazul în care proporția unor specii, cum sunt mesteacănul, plopul tremurător, arțarul tătărăsc, arțarul american, carpenul etc. și arbuștii, depășește limitele prevăzute se vor introduce speciile principale de bază și de amestec, în limitele prevăzute în compoziția de regenerare.
Concepția care a stat la baza elaborării compozițiilor de regenerare și ponderea acordată unor specii din fiecare grupă ecologică reflectă intenția de a menține pe cât posibil ecosistemele naturale sau cvasinaturale, precum și de a crea ecosisteme cât mai stabile, cu funcții complexe, ceea ce înseamnă în primul rând respectare principiului biodiversității.
În acest scop s-au avut în vedere următoarele principii:
menținerea și extinderea speciilor autohtone de valoare economică ridicată și repede crescătoare, în stațiuni de bonitate superioară și mijlocie;
folosirea speciilor principale în primul rând în arealul lor natural, urmând ca extinderea lor în afara arealului să se facă cu mult discernământ;
crearea unor amestecuri stabile între specii, evitându-se amestecurile intime, neindicate, de tipul molid-gorun, stejar-salcâm, stejar-frasin etc;
evitarea introducerii plopilor euramericani în stațiuni corespunzătoare șleaurilor de
luncă;
intensificarea funcțiilor de protecție a pădurilor (hidrologice-antierozionale etc.),
prin introducerea unor specii adecvate, menținerea elementelor naturale mai rustice, promovarea speciilor rezistente, utilizarea unui număr corespunzător de puieți la hectar etc.;
extinderea laricelui, a zâmbrului și a unor foioase (fag, paltin, anin, scoruș), pentru întărirea rezistenței rășinoaselor la doborâturi de vânt și rupturi de zăpadă, polei etc.;
introducerea în compoziția de regenerare în mai mare măsură a speciilor de ajutor și arbuști, atât în scop silvicultural, cât și și pentru evitarea înierbării solului și grăbirea elagajului natural (în special în zona forestieră de cîmpie și silvostepă);
utilizarea într-o proporție mai mare a unor specii forestiere producătoare de fructe și semințe preferate de vânat (scoruș, cireș, castan comestiobil, stejar roșu, păr, corcoduș, mălin. etc) și a unor specii pentru frunzare (salcie căprească, plop tremurător, mesteacăn ș.a.).
Grupa ecologică (GE) se identifică pe baza:
determinării etajului sau zonei bioclimatice (în acest scop folosindu-se harta vegetației forestiere din amenajament, tabelul sintetic diagnostic și de identificare a grupelor ecologice - Anexa 6A, precum și date specificate în capitolul II privind tipul de stațiune și tipul de pădure);
datelor din amenajament (descrierea parcelară).
Tipul de stațiune (TS) se determină pe baza:
elementelor obținute prin întocmirea fișei staționale și eventual prin cartare stațională specială;
indicațiilor oferite de vegetația lemnoasă și erbacee (tip de pădure, tip de floră indicatoare);
factorilor staționali care se manifestă limitativ pentru creștere.
Tipul natural fundamental de pădure (TP) se determină pe baza:
datelor din amenajamente sau alte documente/studii;
elementelor de caracterizare a vegetației naturale existente;
investigațiilor efectuate în arborete vecine, cu condiții staționale asemănătoare;
elementelor de caracterizare a florei indicatoare specifice tipului natural fundamental de pădure;
alte informații.
La determinarea tipurilor de stațiune și a celor de pădure se vor folosi îndrumările existente (cheile de determinare din literatura de specialitate și informațiile din amenajamentele avizate etc.) iar încadrarea lor se va face în sistematicile existente, actualizate prin Ghidul privind amenajarea pădurilor și Ghidul privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate.
După stabilirea grupei ecologice și a factorilor limitativi, se trece la stabilirea compoziției și schemei de regenerare.
În situații cu totul speciale, care nu și-au găsit soluționarea optimă prin compozițiile de regenerare prezentate în lucrarea de față, pe baza experienței locale, unitățile silvice teritorale pot face propuneri de derogare, care se vor analiza de către autoritatea silvică ierarhic superioară.
În ceea ce privește semnificația unora din abrevierile utilizate în lucrare pentru aprecierea bonității (productivității) tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure, în afara celor uzuale (Pi, Pm, Ps), se fac următoarele precizări:
Pi-m - productivitate inferioară până la mijlocie Pi/m - productivitate inferioară spre mijlocie
Pi(m) - productivitate inferioară pentru una sau două specii principale și mijlocie pentru altă specie principală
Pi(m) - productivitate fie inferioară (într-o anumită regiune), fie mijlocie (într-o altă regiune), situație care nu ar mai apărea dacă sistematica ar avea caracter regional
Pentru eliminarea neajunsurilor constatate până în prezent în ceea ce privește încadrarea neconformă (necorelată) a unor suprafețe forestiere sub aspectul grupei
În unitățile silvo-cinegetice, lucrările de împădurire se vor efectua pe bază de studii speciale.
ecologice, tipului de stațiune și tipului de pădure, se impune ca la elaborarea proiectelor de amenajarea pădurilor în Planul lucrărilor de regenerare să fie introdusă grupa ecologică și să fie corelate grupa ecologică, tipul de stațiune și tipul de pădure conform prevederilor prezentului ghid.
În cazul pădurilor proprietate privată de mici dimensiuni (cu suprafața mai mică de 10 ha, care nu constituie obiectivul activității de amenajarea pădurilor), încadrarea în grupa ecologică va fi realizată pe baza prevederilor prezentului ghid, dar aplicarea compozițiilor de regenerare va fi simplificată conform unor specificări mai detaliate precizate în Normele tehnice nr. 1 (care vor apărea ulterior), în sensul restrângerii acesteia la speciile forestiere de bază specifice zonei.
SCHEME DE ÎMPĂDURIRE
Caracteristicile schemelor de împădurire
Schemele de împădurire reprezintă dispozitivul de amplasare pe teren a speciilor din compoziția de împădurire și numărul de puieți pe unitatea de suprafață (la ha).
Factorii care influențează alegerea unei scheme de împădurire pot fi de natură silvobiologică, ecologică, tehnico-economică etc. În general, numărul de puieți sau de cuiburi (vetre) la hectar, variază în funcție de caracteristicile speciei principale, de etajul sau zona de vegetație, de bonitatea stațiunii, de tipul de cultură și de categoria de teren (terenuri goale, parțial regenerate natural ș.a.).
De regulă, în cazul speciilor repede crescătoare și în stațiunile de bonitate superioară se va utiliza un număr mai mic de puieți la hectar, în timp ce în cazul speciilor cu creștere mai înceată în tinerețe și în stațiunile de bonitate inferioară se va utiliza un număr mai mare de puieți.
Numărul de puieți la hectar și distanțele dintre aceștia, în funcție de specia principală de bază și amestec, se prezintă în anexa 3.
La adoptarea schemelor de împădurire s-a urmărit ca distanțele dintre rândurile de puieți să fie mai mari decât cele de pe rând (exemplu: 2,0 x 1,0; 2,0 x 1,25; 1,75 x 1,0; 1,75 x 0,75 m), întrucât acest lucru prezintă o serie de avantaje: se creează condiții pentru mecanizarea lucrărilor de întreținere, lipsurile înregistrate în culturi creează spații goale mai reduse, se asigură încă de la instalare o acesibilitate mai bună în arboret (care se menține și în fazele de scoatere a materialului lemnos din lucrările de îngrijire a arboretelor), lucrările se urmăresc mai ușor ș.a.
La împăduririle cu cvercinee, în urma tăierilor de refacere-substituire a arboretelor slab productive și a celor de tip derivat, în condiții staționale specifice, în care speciile de ajutor și de arbuști se regenerează cu ușurință pe cale naturală (din sămânță sau chiar din lăstari), plantațiile se vor executa în rânduri, la scheme de 4,0 x 0,50 m sau 4,0 x 0,60 m, în cazul folosirii puieților de talie normală, în rânduri, la scheme de 3 x 1,5 m, 4 x 1,5 m sau 3 x 2 m, în cazul folosirii puieților repicați de talie mijlocie, sau în tăblii, la scheme de 4 x 4 m (cîte 3 puieți la tăblie), în cazul folosirii puieților repicați de talie mare. În cadrul rândurilor, plantațiile se vor executa în terenuri pregătite în fâșii late de 0,75 - 1,00 m sau în vetre de 60 x 80 cm, iar în cazul tăbliilor solul se va pregăti pe o suprafață de 2,25 – 4 m2 (1,5 x 1,5 m sau 2 x 2 m). Folosirea acestor scheme prezintă avantajul pregătirii și întreținerii solului pe numai cel mult 25 % din suprafață, promovării în noul arboret a unor exemplare din speciile principale și de ajutor, regenerării pe cale naturală în zona dintre rânduri sau dintre tăblii și urmăririi mai ușoare a culturilor instalate pe cale artificială.
În cazul folosirii metodelor menționate, este recomandabil ca înainte de plantare să se efectueze și deschiderea liniilor de acces necesare pentru efectuarea lucrărilor de intervenții silviculturale.
Aplicarea schemelor de împădurire
Pentru aplicarea schemelor de împădurire se fac următoarele precizări:
În regiunile de deal și de munte, unde datorită configurației terenului nu este posibilă realizarea unor dispozitive regulate de plantare sau semănare, se va urmări ca prin folosirea numărului de puieți prevăzut la hectar să se asigure împădurirea întregii suprafețe, speciile principale de amestec introducându-se în biogrupe în microstațiunile corespunzătoare acestora. În aceste situații, locurile de plantare se vor amplasa cât mai uniform, în primul rând la adăposturile oferite de cioate, pietre etc., dar și mai aproape de resturile de exploatare adunate în șiruri (martoane). În aceste regiuni plantațiile se mai pot executa și în rânduri, pe terase amplasate pe curbele de nivel. Amestecul intim se va realiza numai în mod excepțional, ca de exemplu în plantațiile de duglas cu foioase sau în cazul altor specii a căror introducere în compoziție s-a făcut în scop ameliorativ.
În compozițiile molid în amestec cu larice, brad și paltin, brad în amestec cu molid și foioase, molid în amestec cu foioase etc., amestecul se realizează în biogrupe de diferite mărimi, corespunzător condițiilor microstaționale și exigenței diferitelor specii; fac excepție laricele, care se plantează în benzi pure pe culmi și în careuri amplasate pe curba de nivel și pe linia de cea mai mare pantă pentru consolidarea culturilor de molid, și zâmbrul, care se va introduce de asemenea pur, în benzi, spre golurile de munte.
În compozițiile cu rășinoase și foioase, unde foioasele sunt majoritare, rășinoasele se vor planta în biogrupe (în completarea regenerărilor naturale).
În zona forestieră de câmpie și în silvostepă speciile principale de bază și de amestec se vor introduce de regulă în biogrupe.
Se va evita amestecul intim între speciile de cvercinee și speciile cu creștere rapidă în tinerețe (frasinul, paltinul, teiul, jugastrul, cireșul, arțarul), care în această perioadă pot copleși ușor cvercineele.
Plopii euramericanii, plopul alb, salcia se vor cultiva în culturi pure.
Salcâmul se va putea cultiva în amestec cu mălin, glădiță, soforă și, în unele stațiuni (cu soluri reavene, bogate în humus), cu soc sau păducel.
METODE ȘI TEHNOLOGII DE ÎMPĂDURIRE
În Capitolul II al lucrării s-au prevăzut pentru fiecare grupă ecologică tehnologiile de lucru pentru pregătirea terenului, pregătirea solului și împăduriri. Tehnologiile de împădurire sunt sistematizate și codificate conform celor specificate în anexa 4.
Precizări referitoare la lucrările de pregătire a terenului și a solului
Pregătirea integrală (pe toată suprafața) se execută mecanizat la 25-35 cm adâncime pe terenurile cu pantă de până la 12, situate în silvostepă și în zona forestieră de câmpie și coline, cu soluri înțelenite, dar normal dezvoltate. În cazul solurilor îndesate, compacte, este indicat ca arătura să se facă mai adînc, la 40-45 cm. Pe terenurile din zona forestieră de câmpie și de coline joase, cu suficiente elemente viabile din speciile locale, pregătirea terenului și a solului se va face în benzi sau coridoare. În cazul pregătirii solului pe toată suprafața sau în benzi, lucrările constau în: defrișare, scosul cioatelor, scarificarea solului, curățirea de rădăcini, nivelarea gropilor, arături și discuiri.
Pregătirea parțială se execută pe terenurile cu pantă de peste 12, situate îndeosebi în regiunile de deal și munte, în vetre, fâșii sau terease, la adâncimea de 15-20 cm.
Tehnici de împădurire (semănături directe, plantații, butășiri)
În practică împăduririle se execută prin semănături directe, plantații, mai rar prin butășiri directe.
Referitor la semănăturile directe se precizează următoarele:
semănăturile directe de brad se recomandă a se executa (pe suprafețe reduse) numai în teren neînierbat, fără semințișuri sau cu semințișuri slab reprezentate, sub masivul rărit uniform în jurul consistenței de 0,5 pe expoziții umbrite și de 0,6 pe celelalte expoziții; nu se vor face semănături de brad pe terenuri cu înclinare mai mare de 30, pe terenuri cu forme concave, precum și pe cele situate în treimea inferioară a versanților; pe măsura dezvoltării semințișurilor se vor lua măsuri pentru exploatarea și evacuarea arboretului matur după 5-7 ani;
semănăturile directe de molid se vor limita la arealul natural al molidului, recomandându-se pe suprafețe reduse, în teren deschis, cu evitarea terenurilor înierbate, a celor cu pante de peste 20, precum și a celor din treimea inferioară a versanților, unde există pericolul de acoperire prin acumularea de materiale de pe versanți;
semănăturile directe de cvercinee se recomandă a se executa atât sub masiv, cât și pe teren descoperit, pe toată suprafața sau în fâșii, rânduri, tăblii, cuiburi. Pe măsura dezvoltării semințișurilor instalate, se vor lua măsuri de exploatare și evacuare a arboretelui matur în următorii 2-3 ani;
semănăturile directe cu pin negru se vor face limitat, pe substrate din dolomite și calcare;
semănăturile directe cu mesteacăn se recomandă pe soluri scheletice și pante mari (grupa I de protecție), mai ales în zona montană și premontană.
Plantarea este tehnica de împădurire prin care se instalează majoritatea culturilor forestiere. Criteriile de stabilire a dimensiunilor și calității puieților sunt cele prevăzute în STAS-urile în vigoare. În anumite situații se recomandă efectuarea plantațiilor de cvercinee cu puieți de talie mijlocie obținuți special prin repicaj (metoda inginer Octav Rusu - Dorohoi). Reușita acestei metode – indicată în stațiuni de bonitate mijlocie - superioară, în care cad cel puțin 600 mm precipitații anuale în ultimii 10-15 ani (din care jumătate în perioada estivală) – este asigurată de utilizarea puieților bine conformați (de 4- 5 ani), de executarea plantaților de primăvară, de menținerea permanentă a mediului de pădure, prin utilizarea elementelor ajutătoare din regenerări naturale (carpen, arțar, jugastru, alte specii, arbuști). În cazuri deosebite (mai ales în stațiuni cu condiții extreme de vegetație) este indicat să se utilizeze puieți cu rădăcinile protejate.
Butășirile directe se utilizează la înființarea culturilor de răchită și în cazul folosirii sadelor.
Indiferent de metoda de împădurire, lipsurile grupate (mai mari de 4 puieți la un loc) sau pierderile din cauza calamităților, vor fi completate sau refăcute în maximum 1 an de la constatare. În cazul refacerilor, completările se vor efectua în maximum un an de la înlăturarea factorului vătămator.
În cazul lipsurilor care sunt uniform răspândite pe toată suprafața regenerată și al căror cuantum, corelat cu numărul de ani de la plantare, conduce la încadrarea regenerării în procentul de reușită indicat în Anexa nr. 3B col.4, din Ghidul privind regenerarea
pădurilor si efectuarea controlului anual al regenerărilor, nu se vor efectua completări deoarece numărul de puieți rămași asigură buna reușită a regenerărilor.
În ordinea executării lucrărilor au prioritate completarea lipsurilor din plantații.
Principalele lucrări de întreținere a culturilor
Acestea constau în: retezarea puieților, revizuiri, mobilizarea solului, îndepărtarea vegetației copleșitoare (ierburi, lăstari, rugi etc.) prin descopleșiri – degajări și alte lucrări indicate în Anexele 4 și 4A. Aceste lucrări se vor efectua de la instalarea culturii și pînă la încheierea stării de masiv.
Pentru a facilita executarea lucrărilor de întreținere, se vor păstra drumurile de pământ existente sau alte căi de acces, în măsura în care ele sunt necesare și nu provoacă degradări ale terenului (în cazul în care lipsesc acestea se vor crea).
Completarea regenerărilor naturale
Compoziția de regenerare se referă la întreaga suprafață a unității staționale, prin împădurire urmând să se introducă speciile care nu s-au regenerat natural sau cele care se recomandă a fi utilizat, în scopul creșterii productivității arboretelor din grupa ecologică respectivă.
În toate cazurile, este necesar ca să se procedeze mai întâi la determinarea desimii, compoziției și viabilității semințișului instalat în mod natural, a modului de răspândire (uniform pe toată suprafața sau neuniform, în grupe de diferite mărimi etc.) și a posibilităților de utilizare a acestora în compoziția viitorului arboret.
Completările se vor face de regulă cu puieți bine dezvoltați. Referitor la regenerările naturale se fac următoarele precizări:
specia sau speciile insuficient regenerate natural se vor introduce în golurile de diferite mărimi existente în semințiș, în care se pot instala cel puțin patru puieți corespunzator schemei și compoziției stabilite;
puieții din speciile repede crescătoare în tinerețe și de valoare economică deosebită se vor putea introduce de regulă uniform răspândiți în porțiunile cu desime mică a semințișului utilizabil provenit din regenerarea naturală;
în vecinătatea imediată a semințișului natural constituit în principal din fag, rășinoasele sau foioasele ce urmează a fi introduse se vor planta într-un dispozitiv mai strâns, pentru asigurarea menținerii lor;
în semințișurile naturale prea dese de fag nu se vor introduce alte specii, pentru a se evita eliminarea lor;
completarea regenerării naturale în pădurile de cvercinee, pădurile de fag și cele de amestecuri de fag cu rășinoase, se va face de regulă prin plantații, în termen de maximum două sezoane de vegetație de la exploatarea arboretului matern (tăierea definitivă); se vor respecta prevederile Art. 30 din Codul silvic, cu modificările ulterioare, referitoare la excepțiile de la cazul general;
în regenerările de fag, ca și în cele de amestec de fag cu rășinoase, completarea regenerării naturale se va face de regulă cu specii principale de amestec corespunzătoare condițiilor staționale.
GRUPE ECOLOGICE
REGIUNEA MONTANĂ ȘI PREMONTANĂ
A1. ETAJUL SUBALPIN (FSa) ȘI SUBETAJUL SUPERIOR (PRESUBALPIN) DE MOLIDIȘURI (FM3 III)
Cuprinde rariștile și molidișurile de limită (subetajul superior al molidișurilor) din munții înalți și mijlocii, substraturi predominant din roci dure (cristaline, eruptive sau sedimentare); climat aspru, cu temperaturi medii anuale în general de 1-1,5 °C, la limita cu subalpinul, și de 4-4,5 °C, la limita cu etajul amestecurilor, și vânturi puternice permanente; soluri frecvente: brune feriiluviale și podzoluri cu caracter litic, litosoluri, rendzine litice (prepodzoluri și podzoluri cu caracter litic, litosoluri, rendzine tipice, calcarice, scheletice*).
Factori limitativi: climat aspru (temperaturi scăzute, insolație puternică, vânturi uneori uscate și reci ș.a.), soluri cu troficitate foarte scăzută, conținut ridicat de schelet, stâncării.
GRUPA ECOLOGICĂ 1 (GE 1)
Subalpin de rariști de molid ± zâmbru (i), puternic vântuit, soluri predominant spodice, scheletice, V. ed.mic
Condiții staționale:
Altitudini de regulă de peste 1600 m în Carpații Orientali și de peste 1700-1750 m în Carpații Meridionali și Occidentali; condiții de subalpin (productivitatea arboretelor puternic limitată climatic); versanți cu pante moderate, repezi și uneori foarte repezi; substraturi de regulă dure, predominat acide; soluri brune feriiluviale (prepodzoluri), brune acide criptospodice (districambosoluri prespodice), cu humus brut sau moder grosier, semischeletice sau scheletice.
Tipuri de stațiuni:
1310 - Montan subalpin de molidișuri Pi, turboscheletic cu Vaccinium-Polytrichum
Tipuri naturale de pădure:
1181 - Rariște de molid subalpin (i) 1611 - Rariște de molid cu zâmbru (i) Compoziții-țel****:
a1 - 7-8 Mo + 2-3 Pi.c, La Jn, Ip, Sr, An.v a2 - 7-8 Mo + 2-3 Pi.c, La Jn, Ip, Sr, An.v Compoziții de regenerare**** :
b1 - 7-8 Mo + 2-3 Pi.c (La), An.v
b2 - 6-7 Mo + 3-4 Pi.c (La), An.v
Tehnologii de împădurire***** :
* Denumire a solurilor actualizată conform SRTS 2012
Potențial productiv, exprimat prin categoria de productivitate: i - inferior, m - mijlociu, s - superior
V. ed.: volum edafic (volum de pământ fără schelet)
**** A se vedea explicația simbolurilor respective la capitolul introductiv (cap. I, subcap. 3)
***** Detaliile privind semnificația codurilor pentru pregătirea terenului (I), pregătirea solului (II), tehnicile de împădurire (III) se prezintă în anexa 4
pregătirea terenului………………….0 sau 6
pregătirea solului 01 sau 121
împăduriri… 21121sau 21111
întrețineri… anexa 4a
| Tehnologii de împădurire: | Pentru compozițiile de regenerare | |
|---|---|---|
| b1 + b2 | b3 | |
| - pregătirea terenului ............... | 3 | 412 sau 422 |
| - pregătirea solului.................... | 112 | 112 sau 131 |
| - împăduriri............................... | 21111 sau 12 | 21211 sau 11 sau 12 |
| - întrețineri................................ | anexa 4a | |
| Tehnologii de împădurire: | Pentru compozițiile de regenerare | ||
|---|---|---|---|
| b1 | b2 | b3 | |
| pregătirea terenului......... | 3 | 3 | 422 |
| pregătirea solului............. | 112 | 131 | 2 |
| împăduriri........................ | 21111 | 12 | 21111 sau 13 |
| întrețineri......................... | anexa 4a | ||
| Tehnologii de împădurire: | Pentru compozițiile de regenerare | ||
|---|---|---|---|
| b1 | b2 | b3 | |
| - pregătirea terenului................ | 3+51 | 51 | 3 + 51 |
| - pregătirea solului................... | 112 | 131 | 122 sau 131 |
| - împăduriri.............................. | 21111 | 21111 | 21111 |
| - întreținere ............................. | anexa 4a | ||
| Tehnologii de împădurire: | Pentru compozițiile de regenerare | ||
|---|---|---|---|
| b1 | b2 | b3 | |
| pregătirea terenului.......................... | 411 | 411 | 422 |
| pregătirea solului............................. | 112 | 132 | 2 |
| împăduriri........................................ | 21111 | 21111 | 21111 |
| întretinere ....................................... | anexa 4a | ||
| Tehnologii de împădurire: | Pentru compozițiile de regenerare | |
|---|---|---|
| b1, b2 | b3 | |
| pregătirea terenului........................ | 412 | 422 |
| pregătirea solului........................... | 1312 sau 2 | 2 |
| împăduriri...................................... | 21111 | 21112 sau 21111 |
| întrețineri....................................... | anexa 4a | |
| Tehnologii de împădurire: | Pentru compozițiile de regenerare | |
|---|---|---|
| b1, b2 | b3 | |
| pregătirea terenului...................... | 412 | 412 sau 422 |
| pregătirea solului......................... | 1312 sau 2 | 1312 sau 2 |
| împăduriri.................................... | 21211 | 21212 |
| întreținere................................... | anexa 4a | |
| Tehnologii de împădurire: | Pentru compozițiile de regenerare | |
|---|---|---|
| b1, b2 | b3 | |
| pregătirea terenului............................ | 412 | 412 sau 422 |
| pregătirea solului............................... | 1312 sau 2 | 1312 sau 2 |
| împăduriri.......................................... | 21111 | 21212 |
| întrețineri........................................... | anexa 4a | |
| Tehnologii de împădurire: | Pentru compoziții de regenerare |
|---|---|
| pregătirea terenului.......................... | 412 |
| pregătirea solului............................. | 1312 sau 2 |
| împăduriri........................................ | 21111 |
| întreținere........................................ | anexa 4a |
| 1.Unit. și forma de relief..............................................2.Config.ter......................................3.Încl...............................4.Exp............................5.Alt............................ 6. Vegetație-regenerare............................................................................................................................................................................................................................ | ||||||||||||
| 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 192 |
| Orizont | Gros (cm) | Humus | Textură | Culoare | Schelet | Structură | Umiditate | Compac- titate | Reacție | Eferves- cență | Săruri solubile | Concre- țiuni |
| Depozitul și roca de solificare.................................... !image ....................................................................................... ....................................................................................... Gros. morfologică....................................................... Gros. fiziologică......................................................... Eroziune-alunecări..................................................... ....................................................................................... ................................................................. | Climatul zonal și local................................................................. ............................................................................................................ Nivelul apei freatice..................................................................... …… Regimul hidrologic și de umiditate.............................................. ............................................................................................................ Caracterul inundațiilor................................................................. ................................................................................................................. ................................................................................................... | 8. Tipul și subtipul de sol........................................... 9. Tipul și subtipul de humus..................................... ………………………………………………….. 0. Propuneri de lucrări................................................ ...................................................................................... ...................................................................................... ...................................................................................... ............................................................................... | ||||||||||
| ipul de stațiune | Tipul de pădure | Grupa ecologică | Grupa stațională | Diagnoză-observații | ||||||||
131
Data: Întocmit
În cazuri speciale (uscarea vegetaţiei, poluare, decopertări ş.a.) se solicită analize cantitative în laborator
1 Pe verso se prezintă schiţa şantierului (a u.a.) şi a unităţiilor staţionale identificate
2
ANEXA 1 (continuare)
PRECIZĂRI PRIVIND ÎNTOCMIREA FIȘEI STAȚIONALE
Pentru date referitoare la: unitatea de relief, altitudinea, tipul de pădure, tipul de sol, tipul de stațiune, regimul hidrologic ș. a. se consultă și amenajamentul.
Înclinarea (în garde sexagesimale): sub 1 °C - fără pantă; 1-5°- slabă; 6-15°- moderată; 16-30°- puternică (repede); 31-50°- foarte puternică (f. repede); peste 50°- abruptă.
Conținutul de humus: slab humifer (brun deschis, cenușiu deschis); moderat humifer (brun, castaniu, cenușiu închis); intens humifer (brun închis, ciocolatiu, cenușiu negricios); foarte intens humifer (negru, negru brun, negru cenușiu). Tipul de humus: mull, moder, humus brut, turbă.
Conținutul de schelet: soluri fără schelet; slab scheletice (până la 25 % schelet); semischeletice (25-50%); scheletice (50-75 %); excesiv scheletice (peste 75%).
Umiditatea solului: uscat (U0); uscat - reavăn (Ul); reavăn (U2); reavăn - jilav (U3); jilav (U4); jilav-umed (U5); umed (U6); umed - ud (U7); ud (U8); parțial submers (U9); submers (mlaștină) (U10). .
Reacția solului: extrem acidă (pH - sub 3,5); foarte puternic acidă (3,6-4,3); puternic acidă (4,4-5); moderat acidă (5,1-5,8); slab acidă (5,9 - 6,8); neutră (6,9-7,2); slab alcalină (7,3-8,4); alcalină (8,5-9); puternic alcalină (peste 9). Se determină: cu pH-metru sau hârtie indicatoare.
Depozitul și roca de solificare: depozit eluvial, deluvial, coluvial, aluvial, care formează materialul parental al solului și care acoperă mai mult sau mai puțin roca de bază (subiacentă).
Grosimea morfologică a solului (adâncimea până la roca de bază): sol foarte superficial (până la 15 cm); superficial (15-30 cm); mijlociu profund (30-60 cm); profund (60-90 cm); foarte profund (peste 90 cm).
TERMENI PEDODOLOGICI UTILIZAȚI ÎN LUCRARE
albic - orizont (Ea), de culoare cenușiu-albicioasă caracterizat printr-un conținut mai scăzut de argilă/sau sescvioxizi și materie organică decât orizontul subiacent; este caracteristic pentru luvisoluri (luvosoluri) albice sau subtipuri albice ale altor soluri.
amfigleizat - sol pseudogleizat (stagnogleizat) și gleizat, în același timp
alcalizat - orizont (ac – hiponatric sau hiposodic) cu saturație în sodiu schimbabil (Na+) de 5- 15 % (din T)
alcalizat – sol cu orizont ac (alcalizat sau hiponatric) în primii 100 cm sau orizont na (natric sau alcalic) între 20(50)-100cm
andic - orizont cu mult material amorf (material coloidal în care sunt prezente allofane, hidroxizi de aluminiu și eventual de fier complexați sau nu cu materie organică), caracteristic pentru subtipurile de sol formate pe roci vulcanice efuzive
andosol - sol acid format pe roci vulcanice efuzive, intermediare și bazice cu mult material amorf și cu proprietăți andice pe cel puțin 30 cm grosime, începând din primii 25 cm ai solului mineral
agiloiluvial - orizont argic (Bt) cu plus de argilă, migrată din partea superioară a profilului de sol
brun luvic – sol denumit anterior sol brun podzolit și în prezent luvosol tipic brun feriiluvial - denumit anterior sol brun podzolic și în prezent prepodzol
cambic - orizont (Bv) de alterare, caracteristic solurilor fără procese de migrare a argilei pe profil
cernoziom argiloiluvial - denumit anterior cernoziom puternic levigat cu degradare texturală (cernoziom degradat) și în prezent cernoziom argic (cu orizont CCa în primii 125 cm) și/sau faeoziom argic (cu orizont CCa sub 125 cm)
criptospodic (în prezent prespodic) - sol puternic acid, fără orizont eluvial (E), însă cu acumulare de oxizi de aluminiu în orizontul Bv
erodisol - sol puternic erodat, astfel încât orizonturile rămase nu permit încadrarea într-un anumit tip de sol, denumit în prezent antrosol erodic
gleic – tip de sol cu orizont (Gr) format sub influența apei freatice, situat între 50 și 125 cm, devenit în prezent subtip de sol gleic
gleizat – subtip de sol cu orizont (Gr) format sub influența apei freatice, situat sub 125 cm, devenit în prezent varietate de sol slab gleizat (gleic în adâncime) sau freatic umed
litic – subtip de sol cu orizont (R) alcătuit din rocă compactă, a cărui limită superioară este situată între 20 (25) și 50 cm adâncime; este caracteristic pentru subtipurile litice ale foarte multor soluri (în special din regiunile accidentate)
luvisol (albic) - sol denumit anterior sol podzolic argiloiluvial și în prezent luvosol
albic
mlăștinos – subtip de sol gleic cu orizont (Gr) format sub influența apei freatice,
situat în primii 50 cm, devenit în prezent tipul de sol gleiosol
molic - orizont A gros de cel puțin 20 - 25 cm, bogat în humus, bine structurat și cu grad de saturație în baze (V) mai mare de 53 %, caracteristic în general solurilor bogate (eumezobazice), a cărui prezență pe profil determină încadrarea în subtipul molic a solurilor din alte clase decât cele din clasa molisoluri (cernisoluri)
natric (alcalic) - orizont (na – natric) cu saturație în sodiu schimbabil (Na+) de peste 15 % (din T)
negru clinohidromorf - sol denumit anterior sol negru de fâneață, devenit în prezent faeoziom clinogleic și/sau eutricambosol molic clinogleic
planic - caracter al unor soluri care constă în schimbare texturală bruscă pe profil (dublarea cantității de argilă în orizontul Bt față de orizonturile El, Ea se face pe o grosime de 7,5 - 15 cm); este caracteristic unor soluri din regiunea de câmpie (forestieră) și de dealuri, determinând încadrarea în subtipul planic a unor soluri din clasele argiluvisoluri (în prezent luvisoluri) și soluri hidromorfe (hidrisoluri)
planosol - tip de sol în care schimbarea texturală bruscă menționată anterior se face pe o grosime de cel mult 7,5 cm
podzol - denumit anterior podzol humico-feriiluvial sau podzol primar (de
distrucție)
podzolit (podzolire) - caracter-proces care se referă la migrarea argilei din partea
superioară a profilului, din orizontul eluvial (E), în partea inferioară, în orizontul iluvial sau argiloiluvial (Bt), însoțită de acidificare și de degradarea structurii solului
podzolire argiloiluvială (eluviere-iluviere) - proces pedogenetic care constă în debazificarea complexului adsorbtiv al solului, acidificarea soluției solului, dispersarea coloizilor și migrarea particulelor fine coloidale sub acțiunea apei de infiltrație din orizonturile eluviale (El - luvic sau Ea - albic) și acumularea acestora într-un orizont inferior argiloiluvial (Bt - argic)
podzolire humico-feriiluvială - proces pedogenetic complex care constă în principal în distrucția silicaților secundari ai argilei în mediul foarte acid din orizonturile superioare ale solului și migrarea produșilor rezultați (îndeosebi a hidroxizilor de fier și de aluminiu), dar și a humusului, sub acțiunea acizilor fulvici și ca urmare a eluvierii puternice, din aceste orizonturi (Au, Aou - umbric, Es - eluvial spodic) într-un orizont inferior (Bs - feriiluvial și Bhs - humico-feriiluvial)
protosol (aluvial) - tip de sol de luncă cu orizont Ao mai subțire de 20 cm, devenit în prezent subtip al solului aluvial (aluviosol entic)
psamosol - sol format pe depozite nisipoase eoliene de cel puțin 50 cm grosime pseudogleic - orizont (W) format la suprafață sau pe profilul solului, în condițiile
în care solul este saturat cu apă din precipitații o mare parte din an; acesta poate determina încadrarea solului la nivel de subtip de sol, atunci când orizontul W cu limita superioară între 20-50 cm este grefat numai pe orizontul Bt (în cazul planosolului pseudogleic, devenit în prezent planosol stagnic, și a luvisolului albic pseudogleic, devenit în prezent luvosol albic stagnic), sau la nivel de tip de sol, atunci când orizontul W cu limita superioară în primii 50 cm este grefat atât pe orizonturile A sau E, cât și pe orizontul Bt (în cazul tipului de sol pseudogleic – în prezent stagnosol)
pseudogleizat - orizont (w) format la suprafață sau pe profilul solului, în condițiile în care solul este saturat cu apă din precipitații o mică perioadă din an; acesta determină încadrarea la nivel de subtip de sol (pseudogleizat, în prezent stagnic) în cazul multor soluri cu deranj imperfect, formate pe depozite fine
regosol - este sol slab evoluat, cu orizont A urmat de material parental neconsolidat sau slab consolidat, menținut aproape de suprafață prin eroziune geologică
salinizat – orizont (sc – salinizat sau hiposalic) care prezintă un conținut de săruri solubile cuprins între 0,1 și 1,0 %, în cazul salinizării clorurice, și între 0,15 și l,5 %, în cazul
salinizării sulfatice
salic – orizont (sa – salic) care prezintă un conținut de săruri solubile de cel puțin 1,0 %, în cazul salinizării clorurice, și de cel puțin l,5 %, în cazul salinizării sulfatice
salinizat – sol cu orizont sc (salinizat sau hiposalic) în primii 100 cm sau orizont sa (salic) între 20(50)-100 cm
sărăturat (în prezent salsodic) - salinizat și alcalizat (în prezent salinic și sodic) în același timp
solonceac - sol (halomorf) bogat în săruri solubile, cu un conținut de peste 1 %, în cazul salinizării clorurice, și de peste 1,5%, în cazul salinizării sulfatice (deci cu orizont salic
–sa), în primii 20(50) cm ai profilului
soloneț - sol (halomorf), bogat în sodiu schimbabil (Na+ > 15%) (deci cu orizont natric (alcalic) - na), în primii 20(50) cm ai profilului
spodic - orizont (Bhs sau Bs), format prin acumulare de material amorf constituit din materie organică și/sau sescvioxizi, sub un orizont A sau E, care este caracteristic solurilor foarte puternic acide, în special din regiunea montană
spodosol - denumire generalizată a unui sol cu orizont B spodic
vertic - orizont (y – în prezent zy) care conține de obicei peste 50 % argilă, predominant contractilo-gonflantă, care prezintă fețe de alunecare pe elementele structurale și produce crăpături largi (de peste 1 cm) vara; determină încadrarea la nivel de subtip de sol atunci când limita superioară a orizontului zy este situată sub baza orizontului A sau E și 100 cm
vertisol (în prezent vertosol) - sol cu orizont vertic (zy) începând de la suprafață sau de la cel mult 25 cm adâncime, care se continuă până la cel puțin 100 cm
Anexa 2A ECHIVALAREA SOLURILOR ÎN DIFERITE SISTEME DE CLASIFICARE
(la nivelul conceptului central din SRCS 1980 – subtipul tipic)
| SRCS 1976 | SRCS 1980 | SRTS 2012 |
|---|---|---|
| Sol bălan | Sol bălan | Kastanoziom |
| Cernoziom | Cernoziom | Cernoziom tipic / calcaric |
| Cernoziom levigat | Cernoziom cambic | Cernoziom cambic / faeoziom cambic |
| Cernoziom argilic | Cernoziom argiloiluvial | Cernoziom argic / faeoziom argic |
| - | Sol cernoziomoid | Faeoziom tipic / calcaric |
| Sol cenușiu | Sol cenușiu | Faeoziom greic |
| Sol brun-roșcat | Sol brun-roșcat | Preluvosol roșcat |
| Sol brun argilic | Sol brun argiloiluvial | Preluvosol tipic |
| Sol brun-roșcat podzolit | Sol brun-roșcat luvic | Luvosol roșcat |
| Sol brun podzolit | Sol brun luvic | Luvosol tipic |
| Sol podzolic argiloiluvial | Luvisol albic | Luvosol albic |
| Planosol | Planosol | Planosol |
| - | Varietăți holoacide ale unor soluri din clasa argiluvisoluri | Alosol |
| Sol brun | Sol brun eu-mezobazic | Eutricambosol |
| Sol brun acid | Sol brun acid | Districambosol |
| Sol negru acid | Sol negru acid | Nigrosol |
| Sol brun podzolic | Sol brun feriiluvial | Prepodzol |
| Podzol | Podzol | Podzol |
| Rendzină | Rendzină | Faeoziom tipic var. subrendzinic |
| Rendzină litică | Rendzină tipică, calcarică, scheletică | |
| Pseudorendzină | Pseudorendzină | Faeoziom pararendzinic |
| Terra rossa | Sol roșu (Terra rossa) | Eutricambosol rodic |
| Vertisol | Vertisol | Vertosol |
| - | - | Pelosol |
| Psamosol | Psamosol | Psamosol |
| Andosol | Andosol | Andosol |
| Lăcoviște | Lăcoviște | Cernoziom gleic / Faeoziom gleic |
| Lăcoviște mlăștinoasă | Gleiosol cernic | |
| Sol gleic | Sol gleic | Subtipuri gleice ale altor tipuri de soluri |
| Sol gleic mlăștinos | Gleiosol tipic / calcaric | |
| - | - | Limnosol |
| Sol negru de fâneață | Sol negru clinohidromorf | Faeoziom clinogleic |
| Sol pseudogleic | Sol pseudogleic | Stagnosol |
| SRCS 1976 | SRCS 1980 | SRTS 2012 |
|---|---|---|
| Sol turbos | Sol turbos | Histosol |
| Sol humicosilicatic | Sol humicosilicatic | Humosiosol |
| Sol litoorganic | - | - |
| Solonceac | Solonceac | Solonceac |
| Soloneț | Soloneț | Soloneț |
| Solodiu | - | - |
| Regosol | Regosol | Regosol |
| Litosol | Litosol | Litosol |
| Sol coluvial | Coluvisol | Aluviosol coluvic |
| Sol aluvial | Sol aluvial | Aluviosol |
| Aluviune | Protosol aluvial | Aluviosol entic |
| Sol antropic desfundat | Sol desfundat | - |
| - | Protosol antropic | Tehnosol |
| - | Erodisol | Antrosol erodic |
| - | - | Antrosol |
SCHEME ȘI DESIMI DE PLANTARE
| Nr. crt. | Culturi forestiere cu specia de bază | Situația terenului pentru împădurire | Nr. de puiți/ha | Distanța de plantare dintre puieți | Observații |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Molid și amestecuri cu alte rășinoase | În terenuri goale, în tăierile rase și în completarea regenerărilor naturale | 5000* | 2,0x1,0 | Speciile de amestec se introduc atât în biogrupe, cât și în rânduri (pe versanții slab-moderat înclinați) |
| 4500 | 1,5x1,5 | ||||
| 4000 | 2,0x1,25 | ||||
| 3300 | 2,0x1,5 | ||||
| 2 | Brad și amestecuri cu alte rășinoase | În terenuri goale și în completarea regenerărilor naturale inclusiv semănături directe sub masiv, în refaceri | 5000 | 2,0x1,0 | Amestecurile de brad cu alte specii se vor crea, pe cât posibil, în biogrupe mari |
| 3 | Zâmbru | În terenuri goale și în completarea regenerărilor naturale | 4000 | 2,0x1,25 | Se plantează pur sau grupat, în amestec intim cu ienupăr, jneapăn |
| 3300 | 2,0x1,5 | ||||
| 5000 | 2,0x1,0 | ||||
| 4 | Pin silvesteu și pin negru | În terenuri goale și în completarea regenerărilor naturale | 4000 | 2,0x1,25 | Pinii se introduc în câte 1-2 rânduri alternând cu un rând de specii de foioase, îndeosebi de ajutor și arbuști |
| 2900 | 2,0x1,75 | ||||
| 5 | Larice | În plantațiile cu molid și respectiv în completarea regenerărilor naturale | 2000 | 2,5x2,0 | În scopul ameliorării rezistenței arboretelor de molid, laricele se introduce în benzi (3-4 rânduri) pe culmi și în careuri (amplasate pe curba de nivel și pe linia de cea mai mare pantă) |
| 2500 | 2,0x2,0 | ||||
| 6 | Duglas și foioase | În terenuri goale | 4400 | 1,5x1,5 | În compoziția 50 % duglas și 50 % foioase, plantarea se face în rânduri alterne de duglas și de foioase, amplasate la 1,5x1,5 m |
| 7 | Duglas | În completarea regenerărilor naturale | 2500 | 2,0x2,0 | În biogrupe în cazul amestecurilor cu specii de foioase |
138
| Nr. crt. | Culturi forestiere cu specia de bază | Situația terenului pentru împădurire | Nr. de puiți/ha | Distanța de plantare dintre puieți | Observații |
|---|---|---|---|---|---|
| 8 | Pin strob | În completarea regenerărilor naturale | 2500 | 2,0x2,0 | Pe rânduri pure |
| 9 | Fag și fag cu rășinoase | În terenuri goale și în completarea regenerărilor naturale | 5000 | 2,0x1,0 | Amestecurile se vor crea pe cât posibil în biogrupe mari de fag și de rășinoase |
| 10 | Gorun | n terenuri goale și neregenerate și în completarea regenerărilor naturale | 5000 | 2,0x1,0 | Gorunul și speciile principale de amestec (paltin, frasin, cireș) se vor planta în biogrupe |
| 11 | Cvercinee și șleauri | a. În terenuri goale și neregenerate și în completarea regenerărilor naturale - dealuri - la câmpie | Amestecurile se vor crea pe cât posibil în biogrupe mari | ||
| 5000 | 2,0x1,0 | ||||
| 5000 6700** | 2,0x1,0 2x0,75 | ||||
| b. În refacerea arboretelor cu puieți de talie mijlocie, metoda ing. O. Rusu - Dorohoi | 1875 | 4,0x4,0 (3 puieți în tăblie) | Cvercineele și speciile principale de amestec se plantează câte 3 puieți în tăblie (625 tăblii/ha) sau câte unul, în fâșii sau vetre, folosind puieți repicați de talie mare sau mijlocie | ||
| 2222 | 3,0x1,5 | ||||
| 1666 | 3,0x2,0 | ||||
| 1666 | 4,0x1,5 | ||||
| 12 | Salcâm, sofora, glădiță, mălin ș.a. | În solurile evoluate | 4000 | 2,0x1,25 | |
| În soluri nisipoase fără coeziune și pe terenuri în pantă cu început de eroziune | 5000 | 2,0x1,0 | |||
| 13 | Frasin | În terenuri goale | 5000 | 2,0x1,0 | Amestec intim cu specii de ajutor și arbuști (50%) |
| 14 | Frasin și anin | În terenuri goale | 5000 | 2,0x1,0 | În stațiuni de luncă |
| 15 | Plopi euramericani | În culturi pentru producerea de lemn gros și mijlociu, în stațiuni de bonitate superioară și mijlocie | 200 | 7,0x7,0 | Culturi intensive sau în stațiuni cu soluri umezite freatic, cu clone de tip I 214 |
| 280 | 6,0x6,0 | ||||
| 400 | 5,0x5,0 | Culturi obișnuite (în stațiuni cu soluri neumezite freatic) | |||
| 500 | 5,0x4,0 |
139
| Nr. crt. | Culturi forestiere cu specia de bază | Situația terenului pentru împădurire | Nr. de puiți/ha | Distanța de plantare dintre puieți | Observații |
|---|---|---|---|---|---|
| 625 | 4,0x4,0 | ||||
| În culturi pentru producerea de lemn mijlociu în stațiuni de bonitate mijlocie-inferioară | 625 | 4,0x4,0 | Culturi obișnuite cu clone de tip Regenerata | ||
| 830 | 4,0x3,0 | Idem cu clone de tip I 45/51 | |||
| În perdele pentru protecția digurilor | 1250 | 4,0x2,0 | De preferință clone de tip Robusta | ||
| În aliniamente (canale) | 200*** | 5,0 | De preferință clone de tip Robusta | ||
| 16 | Plop alb | În culturi pentru producerea de lemn gros și mijlociu, în stațiuni de bonitate mijlocie | 1250 | 4,0x2,0 | Culturi obișnuite |
| 1665 | 4,0x1,5 | ||||
| În culturi pentru producerea de lemn mijlociu în stațiuni de bonitate inferioară sau mijlocie- inferioară | 1665 | 3,0x2,0 | Culturi obișnuite | ||
| 2225 | 3,0x1,5 | ||||
| În perdele pentru protecția digurilor | 1665 | 4,0x1,5 | |||
| 17 | Salcie | În culturi pentru producerea de lemn gros și mijlociu, în stațiuni de bonitate superioară până la mijlocie | 1250 | 4,0x2,0 | În culturi intensive (sau în stațiuni cu soluri umezite freatic) sau culturi obișnuite |
| 1110 | 3,0x3,0 | ||||
| În culturi pentru producerea de lemn mijlociu în stațiuni de bonitate mijlocie-inferioară | 1665 | 4,0x1,5 sau | În culturi obișnuite | ||
| 3,0x2,0 | |||||
| În perdele pentru protecția digurilor | 1250 | 4,0x2,0 | În culturi pure cu toate clonele | ||
| În culturi pure în stațiuni cu exces de apă | 1250 | 4,0x2,0 | Butășiri cu sade | ||
| În aliniamente | 125*** | 8,0 | |||
| 18 | Nuc comun | În culturi de tip forestier | 5000 | 2,0x1,0 | Îndeosebi în stațiunile de la bază de versanți din FD1 și FD2 |
| În aliniamente | 125*** | 8,0 | Drumuri, alei |
140
| Nr. crt. | Culturi forestiere cu specia de bază | Situația terenului pentru împădurire | Nr. de puiți/ha | Distanța de plantare dintre puieți | Observații |
|---|---|---|---|---|---|
| 19 | Nuc negru | În terenuri goale și în refacerea- substituirea arboretelor slab productive | 5000 | 2,0x1,0 | În stațiuni de bonitate cel puțin mijlocie |
| În completarea regenerărilor naturale | 2500 | 2,0x2,0 | Nucul se introduce în biogrupe în porțiunile neregenerate | ||
| * Se stabilește în funcție de condițiile locale - bonitatea stațiunii și pericolul doborâturilor și rupturilor de zăpadă (numărul mai mic de puieți a hectar este indicat în stațiuni de bonitate superioară și mijlocie) ** Se stabilește în funcție de condițiile locale - bonitatea stațiunii (numărul mai mic de puieți la hectar este indicat în stațiuni de bonitate superioară și mijlocie) *** Număr de puieți la 1 km, în cazul aliniamentelor | |||||
141
TEHNOLOGII DE ÎMPĂDURIRE
| Sistematizarea și codificarea operațiilor de lucru | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| I. PREGĂTIREA TERENULUI | |||||
| 0 | nu este necesară | ||||
| 1 | îndepărtarea tufărișurilor, arbuștilor, semințișului neutilizabil, preexistenților | 1 | în locurile de plantare | ||
| 2 | în benzi, coridoare sau ochiuri | ||||
| 3 | pe toată suprafața | ||||
| 2 | curățarea locului de plantare de crăci, vârfuri, coajă, putregai etc. | ||||
| 3 | îndepărtarea rugilor, zmeurișului și a ierburilor înalte de pe locurile de plantare | ||||
| 4 | scoaterea. transportul și depozitarea cioatelor, inclusiv nivelarea terenului | 1 | parțială (în benzi, coridoare, ochiuri) | 1 | manual |
| 2 | mecanizat | ||||
| 2 | totală (pe toată suprafața) | 1 | manual | ||
| 2 | mecanizat | ||||
| 5 | eliminarea apei în exces | 1 | de pe suprafețe mici | ||
| 2 | de pe suprafețe mari (prin șanțuri, canale colectoare, puțuri) | ||||
| 6 | curățarea terenului de pietre și grohotiș în locurile de plantare | ||||
142
| II. PREGĂTIREA SOLULUI | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 0 | fără pregătirea solului - plantarea în gropi | 1 | mici (30x30 cm) | ||||
| 2 | mari (40x40, 50x50 sau 60x60 cm) | ||||||
| 1 | cu pregătirea parțială a solului | 1 | în vetre | 1 | de 40/60 cm | ||
| 2 | de 60/80 cm | ||||||
| 3 | de 80/100 cm | ||||||
| 2 | în tăblii | 1 | de 2x2 m | ||||
| 2 | de 2x3 m | ||||||
| 3 | de 1....2x3. 5 m | ||||||
| 3 | în fâșii (benzi) | 1 | de 2-3 m (în terenuri plane) | 1 | manual | ||
| 2 | mecanizat | ||||||
| 2 | de 0,7-1,0 m (în terenuri înclinate > 12°) | 1 | manual | ||||
| 4 | în terase | 1 | înguste (< 1,2 m) | 1 | manual | ||
| 2 | late (> 1,2 m) | 2 | mecanizat | ||||
| 5 | în biloane (valuri) | 1 | înguste (< 0,8 m) | 1 | manual | ||
| 2 | late (> 0,8 m) | 2 | mecanizat | ||||
| 2 | cu pregătirea mecanizată a solului pe toată suprafața (scarificări, desfundări, arături, | ||||||
143
| III. TEHNICI DE ÎMPĂDURIRE ( SEMĂNĂTURI DIRECTE, PLANTAȚII, BUTĂȘIRI) | |||||||||
| 1 | semănături | 1 | în cuiburi | ||||||
| 2 | în vetre sau tăblii | ||||||||
| 3 | în rânduri sau rigole | ||||||||
| 4 | prin împrăștiere (pe toată suprafața) | ||||||||
| 2 | plantații | 1 | în gropi | 1 | normale (0,3-0,4 m adâncime) | 1 | cu puieți cu rădacină nudă | 1 | manual |
| 2 | mecanizat | ||||||||
| 2 | cu puieți cu rădacină protejată | 1 | manual | ||||||
| 2 | mecanizat | ||||||||
| 2 | mijlocii (0,4 - 0,9 m adâncime) | 1 | cu puieți cu rădacină nudă | 1 | manual | ||||
| 2 | mecanizat | ||||||||
| 2 | cu puieți cu rădacină protejată | 1 | manual | ||||||
| 2 | mecanizat | ||||||||
| 3 | cu puieți de talie mijlocie și mare (cu sau fără balot) | 1 | manual | ||||||
| 2 | mecanizat | ||||||||
| 3 | mari (> 0,9 m adâncime) | 1 | cu puieți de talie mare | 1 | manual | ||||
| 2 | cu puieți de talie mare cu balot | 2 | mecanizat | ||||||
| 2 | în despicătură | ||||||||
| 3 | pe banchete | ||||||||
| 4 | alte procedee | ||||||||
| 3 | butășiri directe | 1 | cu butași normali | 1 | manual | ||||
| 2 | cu butași lungi (sade) | 1 | manual (sade mici) | ||||||
| 2 | mecanizat (sade mari) | ||||||||
144
| IV. ÎNTREȚINEREA REGENERĂRILOR * | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Revizuirea manuală a culturilor (despotmolirea, îndreptarea, eventual replantarea celor descălțați) | ||||||
| 2 | Descopleșirea puieților (de ierburi, rugi, zmeuriș etc.) | 1 | manual | ||||
| 2 | mecanizat sau hipo | ||||||
| 3 | chimic | 1 | preemergent | ||||
| 2 | în timpul vegetației | 1 | în jurul puietului | ||||
| 2 | între rânduri de puieți | ||||||
| 3 | Mobilizarea solului concomitent cu distrugerea ierburilor și buruienilor | 1 | în jurul puieților sau butașilor | 1 | manual | ||
| 2 | mecanizat | ||||||
| 2 | între rânduri | 1 | manual | ||||
| 2 | mecanizat | ||||||
| 3 | pe rândurile de puieți sau butași | 1 | manual | ||||
| 4 | pe toată suprafața | 1 | manual | ||||
| 2 | mecanizat | ||||||
| 5 | prin culturi agricole intercalate sau succesive | ||||||
| 4 | Receparea puieților din regenerări naturale prejudiciați prin lucrări de recoltare, scos și | ||||||
| 5 | Retezarea tulpini puieților plantați pentru a preveni dereglarea proceselor fiziologice | ||||||
| 6 | Descopleșiri-degajări (suprimarea vegetației ierboase și lemnoase, care împiedică dezvoltarea normală a speciilor din compoziția de regenerare) | ||||||
| 7 | Întreținerea semănăturilor directe | 1 | plivirea, rărirea | ||||
| 2 | mulcirea puieților | ||||||
| 3 | alte lucrări specifice | ||||||
145
| 8 | Lucrări speciale | 1 | aplicarea de repelenți | ||||
| 2 | tăieri în coroană | ||||||
| 3 | fertilizări-amendări | ||||||
| 4 | răriri, degajări, curățiri, alte lucrări |
146
* Detalii privind felul, numărul și anii de execuție a lucrărilor, în anexa 4a
ANEXA 4A
LUCRĂRI DE ÎNTREȚINERE A REGENERĂRILOR (CONDIȚII MEDII DE LUCRU)
| Nr.c rt. | Specia principală de bază și/sau de amestec | Principalele caracteristici ale terenului înainte de împădurire și ale culturii înființate | Lucrări de întreținere | Răriri, depresaj, degajări- curățiri, alte lucrări | Anul realizării stării de masiv | |||
| Anul în care se execută | Numărul lucrărilor de executat (în ani) | |||||||
| revizuiri | mobilizări | descopleșiri | ||||||
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
| 1. | Molid, zâmbru, larice, pin silvestru și pin negru | Plantații executate în urma tăierilor rase în substituiri, în completarea regenerărilor naturale din regiunea montană și premontană (FSa, FM3- FD4) | I | 1 | - | 1 | - | VII-IX* |
| II | 1 | - | 2 | - | ||||
| III | - | - | 2 | 1 | ||||
| IV | - | - | 2 | 1 | ||||
| V | - | - | 1 | - | ||||
| VI | - | - | 1 | - | ||||
| 2. | Molid, fag | Plantații executate în substituiri, completarea regenerărilor naturale în regiunea de dealuri (FD4-FD3) | I | 1 | - | 1 | - | VII-VIII |
| II | 1 | 1 | 2 | - | ||||
| III | - | 1 | 2 | 1 | ||||
| IV | - | - | 2 | 1 | ||||
| V | - | - | 1 | - | ||||
| VI | - | - | 1 | - | ||||
| VII | - | - | 1 | - | ||||
147
Natura şi numărul intervenţiilor peste perioada prevăzută în coloana 3 (până la închiderea stării de masiv) se stabilesc în funcţie de specificul condiţiilor locale şi de necesităţi.
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 3. | Brad | Plantații în completarea regenerărilor naturale (FM2-FD4) | I | 1 | - | 1 | - | IX-X |
| II | 1 | - | 1 | - | ||||
| III | - | - | 2 | 1 | ||||
| IV | - | - | 2 | - | ||||
| V | - | - | 2 | 1 | ||||
| VI | - | - | 1 | - | ||||
| VII | - | - | 1 | - | ||||
| VIII | - | - | 1 | - | ||||
| 4. | Larice | Plantații executate în completarea regenerării naturale de foioase; mobilizarea solului se va face numai în regiunea dealurilor | I | 1 | 1 | 1 | - | VI-VII |
| II | 1 | 1 | 1 | - | ||||
| III | - | 1 | 1 | - | ||||
| IV | - | - | 1 | - | ||||
| 5. | Duglas și pin strob | Plantații executate în completarea regenerării naturale de foioase, în substituiri (duglas, pin strob) în stațiuni favorabile | I | 1 | 1 | 1 | - | VI-VII |
| II | 1 | 1 | 1 | - | ||||
| III | 1 | 1 | 1 | - | ||||
| IV | - | - | 1 | - | ||||
| V | - | - | 1 | - | ||||
| 6. | Pin silvestru și pin negru | Plantații în completarea regenerării naturale și în substituiri în regiunea de dealuri cu pregătirea în vetre sau terase | I | 1 | 2 | - | - | VI-VII |
| II | 1 | 2 | 1 | - | ||||
| III | - | 1 | 1 | - | ||||
| IV | - | 1 | 1 | - | ||||
| V | - | - | 1 | - |
148
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 7. | Cvercinee, inclusiv specii de amestec: paltin, frasin, tei, cireș | Plantații în completarea regenerărilor naturale și în refaceri-substituiri, cu pregătirea terenului și a solului în vetre | I | 1 | 3 | - | - | VII-VIII |
| II | 1 | 3 | - | - | ||||
| III | - | 3 | - | - | ||||
| IV | - | 2 | 1 | - | ||||
| V | - | 1 | 1 | - | ||||
| Plantații în completarea regenerărilor naturale și în refaceri-substituiri cu pregătirea terenului și a solului în tăblii – cu puieți de talie mijlocie (O.Rusu) | I | - | 2 | - | - | V-VI | ||
| II | - | 2 | - | - | ||||
| III | - | 1 | - | - | ||||
| Plantații în refaceri substituiri cu pregătirea terenului și a solului în vetre sau terase | I | 1 | 2 | - | - | VII-IX | ||
| II | 1 | 3 | - | - | ||||
| III | - | 3 | - | - | ||||
| IV | - | 2 | 1 | - | ||||
| V | - | 1 | 1 | - | ||||
| Semănături directe în teren deschis cu pregătirea parțială sau pe toată suprafața solului | I | 1 | 3 | - | - | VI-IX | ||
| II | 1 | 4 | 1 | - | ||||
| III | 1 | 3 | - | - | ||||
| IV | - | 2 | - | - | ||||
| V | - | 2 | - | - | ||||
| Semănături directe sub masiv cu pregătirea parțială a solului | I | 1 | 2 | - | - | VI-IX | ||
| II | 1 | 2 | - | - | ||||
| III | 1 | 2 | - | - | ||||
| IV | - | 2 | - | - | ||||
| V | - | 1 | 1 | - | ||||
| Plantații în terenuri goale sau în completarea regenerărilor naturale, în refaceri-substituiri, cu pregătirea erenului și a solului pe toată suprafața | I | 1 | 3 | - | - | VII-X | ||
| II | 1 | 3 | - | - | ||||
| III | 1 | 3 | - | - | ||||
| IV | - | 2 | 1 | - | ||||
| V | - | 2 | 1 | - | ||||
| VI | - | 1 | 1 | - |
149
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 8. | Salcâm | Plantații în completarea regenerărilor naturale în urma tăierilor în crâng | I | - | 2 | - | - | III-IV |
| II | - | 2 | - | - | ||||
| III | - | 1 | - | - | ||||
| Plantații în terenuri goale, în refaceri substituiri și cu pregătirea terenului și a solului pe toată suprafața | I | 1 | 3 | - | - | III-IV | ||
| II | - | 2 | - | - | ||||
| III | - | 1 | - | - | ||||
| 9. | Anin și frasin | Plantații în completarea regenerărilor naturale, în refaceri substituiri | I | - | 3 | - | - | V-VI |
| II | - | 2 | - | - | ||||
| III | - | 1 | - | - | ||||
| 10. | Nuc comun | Plantații cu puieți de talie mică sau mare în terenuri pregătite pe toată suprafața: terenuri plane sau cu pante până la 100 | I | 1 | 3 | - | - | IX-X |
| II | - | 2 | - | - | ||||
| III | - | 2 | - | - | ||||
| IV | - | 2 | - | |||||
| V | - | 2 | - | - | ||||
| VI | - | 1 | - | - | ||||
| VII | - | 1 | - | - | ||||
| VIII | - | 1 | - | - | ||||
| Plantații cu puieți de talie mică sau mare pe terenuri cu pante peste 100 | I | 1 | 3 | - | - | IX-X | ||
| II | - | 3 | - | - | ||||
| III | - | 3 | - | - | ||||
| IV | - | 3 | - | |||||
| V | - | 2 | - | - | ||||
| VI | - | 2 | - | - | ||||
| VII | - | 2 | - | - | ||||
| VIII | - | 2 | - | - | ||||
| 11. | Nuc negru | Plantații în completarea regenerărilor naturale și în substituiri | I | - | 3 | - | VI-VII | |
| II | - | 3 | - | - | ||||
| III | - | 2 | - | - | ||||
| IV | - | 2 | - | - | ||||
| V | - | 1 | - | - |
150
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 12. | Plopi euramericani | Culturi intensive pentru producerea de lemn predominant gros | I | 1 | 3 | - | - | V |
| II | - | 2 | - | - | ||||
| III | - | 2 | - | - | ||||
| IV | - | 1 | - | - | ||||
| V | - | 1 | - | - | ||||
| Culturi obișnuie | I | 1 | 3 | - | - | IV-V | ||
| II | - | 2 | - | - | ||||
| III | - | 2 | - | - | ||||
| IV | - | 1 | - | - | ||||
| 13. | Plop alb Salcie | Culturi obișnuite | I | 1 | 3 | - | - | V |
| II | - | 2 | - | - | ||||
| III | - | 2 | - | - | ||||
| IV | - | 1 | - | - | ||||
| V | - | 1 | - | - | ||||
| 14. | Plopi e.a. și nuc | Plantații în aliniamente | I | - | 3 | - | - | III-IV |
| II | - | 2 | - | - | ||||
| III | - | 1 | - | - | ||||
| 15. | Tăieri în crâng | Crâng normal, după un an de la exploatare (fag, stejari, salcâm, salcie) | I | - | 1 | - | - | IV |
| II | 1 | 1 | 1 | 1 | ||||
| III | 1 | - | 1 | 1 | ||||
| IV | - | - | 1 | - | ||||
| 16. | Renișuri | Regenerări naturale | I | - | 1 | 1 | - | II-III |
| II | - | 1 | 1 | 1 | ||||
| 17. | Răchitării | Culturi obișnuite | I | - | 3 | - | - | II |
| II | - | 2 | - | - |
* Natura și numărul intervențiilor peste perioada prevazută în coloana 3 (până la închiderea stării de masiv) se stabilește în funcție de specificul condițiilor locale și de necesități
| ARBORI | Simbol |
|---|---|
| Ajutor (specii de) | Aj |
| Anin alb - Alnus incana | An |
| Anin negru - Alnus glutinosa | An.n |
| Arțar american - Acer negundo | Ar.a |
| Arțar tătărăsc - Acer tataricum | Ar |
| Brad - Abies alba | Br |
| Carpen - Carpinus betulus | Ca |
| Cărpiniță - Carpinus orientalis | Cr |
| Castan comestibil - Castanea sativa | Cas |
| Castan porcesc - Aesculus hippocastanum | Ca.p |
| Cer - Quercus cerris | Ce |
| Chiparos de baltă - Taxodium distichum | Ch.b (Ta) |
| Cireș - Prunus avium | Ci |
| Corcoduș - Prunus cerasifera | Cd |
| Diverse (Dr, Div.f, Dt, Dm) | Div |
| Diverse exotice | Ex |
| Diverse foioase | Div.f |
| Diverse moi | Dm |
| Diverse rășinoase | Dr |
| Diverse tari | Dt |
| Dud - Morus alba (nigra) | Dd |
| Duglas albastru - Pseudotsuga glauca | Du.a |
| Duglas verde - Pseudotsuga menziesii | Du |
| Fag - Fagus sylvatica | Fa |
| Fag - Fagus sylvatica ssp. Moesiaca | Fa.m |
| Fag oriental, fag de Caucaz - Fagus orientalis | Fa.o |
| Frasin american - Fraxinus americana | Fr.a |
| Frasin comun - Fraxinus excelsior | Fr |
| Frasin cu frunză îngustă - Fraxinus angustifolia | Fr.î |
| Frasin de Bărăgan – Fraxinus coriariaefolia | Fr.br |
| ARBORI | Simbol |
|---|---|
| Frasin pufos - Fraxinus pallissiae | Fr.p |
| Gârniță - Quercus frainetto | Gâ |
| Glădiță - Gleditsia triacanthos | Gl |
| Gorun - Quercus petraea | Go |
| Ienupăr - Juniperus communis | Ip |
| Ienupăr de Virginia - Juniperus virginiana | Iv |
| Jugastru - Acer campestre | Ju |
| Larice - Larix decidua | La |
| Mălin - Prunus padus | Ml |
| Mălin american - Prunus serotina | Ml.a |
| Măr - Malus sylvestris | Mă |
| Mesteacăn - Betula pendula (B. verrucosa) | Me |
| Mesteacăn de baltă - Betula palustris | Me.b |
| Mesteacăn pufos - Betula pubescens | Me.p |
| Mesteacăn pitic - Betula nana | Me.pt |
| Mestecănaș – Betula humilis | Me.h |
| Mojdrean - Fraxinus ornus | Mj |
| Molid - Picea abies | Mo |
| Nuc comun - Juglans regia | Nu |
| Nuc negru - Juglans nigra | Nu.n |
| Paltin de câmp - Acer platanoides | Pa.c |
| Paltin de munte - Acer pseudoplatanus | Pa.m |
| Păr - Pyrus pyraster | Pă |
| Pin cembra (Zâmbru) - Pinus cembra | Pi.c |
| Pin negru - Pinus nigra | Pi.n |
| Pin ponderosa (Pin galben) - Pinus ponderosa | Pi.p |
| Pin silvestru - Pinus sylvestris | Pi |
| Pin strob - Pinus strobus | Pi.s |
| Platan - Platanus orientalis | Ptn |
| Plop alb - Populus alba | Pl |
| Plop cenușiu - Populus x cannescens (p. cinerea) | Pl.c |
| Plop negru - Populus nigra | Pl.n |
| Plop tremurător - Populus tremula | Pl.t |
| ARBORI | Simbol |
|---|---|
| Plopi euramericani - Populus x euramericana | Pl.ea |
| Salcâm - Robinia pseudoacacia | Sc |
| Salcie albă - Salix alba | Sa |
| Salcie căprească - Salix caprea | Sa.c |
| Salcie plesnitoare - Salix fragilis | Sa.p |
| Sălcioară - Elaeagnus angustifolia | Sl |
| Sâmbovină - Celtis australis | Sm |
| Scoruș - Sorbus aucuparia | Sr |
| Sofora - Sophora japonica | Sf |
| Sorb - Sorbus torminalis | Sb |
| Stejar brumăriu - Quercus pedunculiflora | St.b |
| Stejar de baltă - Quercus palustris | St.bl |
| Stejar pedunculat - Quercus robur | St |
| Stejar pufos - Quercus pubescens | St.p |
| Stejar roșu - Quercus rubra (Q. borealis) | St.r |
| Diverse specii de tei | Te |
| Tei argintiu - Tilia tomentosa | Te.a |
| Tei cu frunza mare - Tilia platyphyllos | Te.m |
| Tei pucios - Tilia cordata | Te.p |
| Tuia - Thuja sp. | Tu |
| Ulm de câmp - Ulmus minor | Ul.c |
| Ulm de câmp (ulm mărunt) - Ulmus procera | Ul.p |
| Ulm de munte - Ulmus glabra | Ul.m |
| Ulm de Turchestan - Ulmus pumila | Ul.t |
| Velniș - Ulmus laevis | Ve |
| Vișin - Prunus cerasus | Vi |
| Vișin turcesc - Prunus mahaleb | Vi.t |
| ARBUȘTI | Simbol |
|---|---|
| Arbuști specifici zonei | Arb |
| Alun - Corylus avellana | Al |
| Alun turcesc - Corylus colurna | Al.t |
| Anin verde - Alnus viridis | An.v |
| Călin - Viburnum opulus | Că |
|---|---|
| Cătină albă - Hyppophaȅ rhamnoides | Ct |
| Cătină roșie - Tamarix ramosissima | Ct.r |
| Coacăz negru - Ribes nigrum | Cz.n |
| Corn - Cornus mas | Co |
| Jneapăn - Pinus mugo | Jn |
| Lemn câinesc - Ligustrum vulgare | Lc |
| Liliac - Syringa vulgaris | Ll |
| Măceș - Rosa canina | Mc |
| Păducel - Crataegus monogyna | Pd |
| Pațachină (crușin) – Frangula alnus (Rhamnus frangula) | Pț |
| Porumbar - Prunus spinosa | Po |
| Soc (negru) - Sambucus nigra | So |
| Salcie de nisipuri - Salix rosmarinifolia | Sa.n |
| Salcie moale - Salix sp. | Sa.m |
| Sânger - Cornus sanguinea | Sâ |
| Scumpie - Cotinus coggygria | Sp |
Tabel sintetic diagnostic și de identificare a grupelor ecologice
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| A. REGIUNEA MONTANĂ ȘI PREMONTANĂ | |||||
| A1. Etajele subalpin (FSa) și subetajul superior (presubalpin) de molidișuri (FM3 III) | |||||
| 1310 | Montan subalpin de molidișuri Pi, turboscheletic cu Vaccinium – Polytrichum | 1181 | Rariște de molid subalpin (i) | GE 1 | Subalpin de rariști de molid ± zâmbru (i), puternic vântuit, soluri predominant spodice, scheletice, V. ed. mic |
| 1611 | Rariște de molid cu zâmbru (i) | ||||
| 1320a | Montan subalpin de molidișuri Pi, podzolic cu humus brut și Vaccinium | 3511 | Lariceto - cembret de limită (i) | GE 2 | Subalpin de rariști (laricete-cembrete) (i), puternic vântuit, soluri brune feriiluviale - podzoluri, V. ed. mic |
| 3611 | Cembret de limită (i) | ||||
| 1330 | Montan presubalpin de molidișuri Pi, brun podzolic cu Oxalis-Soldanella | 1122 | Molidiș de limită cu mușchi verzi (i) | GE 3 | Presubalpin de molidișuri (i), vântuit, soluri brune feriiluviale-podzoluri, V. ed. mic-mijlociu |
| 1410 | Montan presubalpin de molidișuri Sphagnum | 1132 | Molidiș de limită cu Polytrichum (i) | ||
| 1420 | Montan presubalpin de molidișuri Pi, podzolic-criptopodzolic, semimlăștinos, cu Polytrichum |
156
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 1320 | Montan presubalpin de molidișuri Pi, podzolic cu humus brut și Vaccinium | 1152 | Molidiș de limită cu Vaccinium myrtillus și Oxalis Acetosella (i) | GE 4 | Presubaplin de molidișuri (i), vântuit, podzoluri - brune feriiluviale, V. ed. mic - mijlociu |
| 1154 | Molidiș de limită cu Vaccinium (i) | ||||
| 1120 Mo | ntan presubalpin de molidișuri | 1162 | Molidiș de limită pe stâncărie (i) | GE 5 | Presubalpin de molidișuri (i), vântuit, soluri scheletice-stâncărie, V. ed. mic |
| 1200 | Montan presubalpin de molidișuri Pi, rendzinic edafic mic | 1521 | Molideto-laricet de limită pe stâncărie (i) | ||
| 3421 | Laricet de limită pe stâncărie (i) | ||||
| A2. Subetajele mijlociu și inferior de molidișuri (FM3 II și FM3 I) | |||||
| 2332 | Montan de molidișuri Pm, brun acid edafic submijlociu, cu Oxalis-Dentaria ± acidofile | 1113 | Molidiș de altitudine mare cu Oxalis acetosella (m) | GE 6 | Montan de molidișuri (m), soluri brune acide, V. ed. mijlociu-mic |
| 1114 | Molidiș cu Oxalis acetosella pe soluri schelete (m) | ||||
| 2321 | Montan de molidișuri Pi, podzolic- criptopodzolic, edafic mic, cu Calamagrostis-Luzula | 1141 | Molidiș cu Luzula sylvatica (m) | GE 7 | Montan de molidișuri (m-i), soluri brune feriiluviale, V. ed. mijlociu |
| 2322 | Montan de molidișuri Pm, brun podzolic- podzol brun, edafic mijlociu, cu Luzula silvatica | 1142 | Molidiș de altitudine mare cu Luzula sylvatica (i) | ||
| 2311 | Montan de molidișuri Pi, podzolic cu humus brut, edafic submijlociu și mic, cu Vaccinium | 1151 | Molidiș cu Vaccinium myrtillus și Oxalis acetosella (m) | GE 8 | Montan de molidișuri (i-m), soluri brune feriiluviale-podzoluri V. ed. mijlociu - mic |
| 2312 | Montan de molidișuri Pi-m, podzolic cu humus brut, edafic submijlociu și mijlociu, cu Vaccinium | 1153 | Molidiș cu Vaccinium myrtillus (i) |
157
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 2400 | Montan de molidișuri Pm/i, văi înguste în “V” podzolic edafic mic. | ||||
| 2313* | Montan de molidișuri Pm(s), podzolic edafic mijlociu-mare | 1155* | Molidis cu Vaccinium myrtillus și Oxalis acetosella (s) | GE 8A | Montan de molidișuri (m-s), soluri brune feriiluviale,V. ed. mijlociu - mare |
| 2540 | Montan de molidișuri Ps, brun-brun acid edafic mare, cu drenaj imperfect | 1112 | Molidiș cu Oxalis acetosella pe soluri cu gleizare pronunțată (s) | GE 9 | Montan de molidișuri (s), soluri brune- brune acide, drenaj imperfect, V. ed. mare |
| 2530a | Montan de molidișuri Pm, brun podzolic- criptopodzolic, cu moder hidromorf | 1121 | Molidiș cu mușchi verzi (m) | GE 10 | Montan de molidișuri (m), soluri brune feriiluviale, exces de apă la suprafață, V. ed. mijlociu-mic |
| 2220 | Montan de molidișuri Pm (s), rendzinic edafic mijlociu, cu Oxalis-Dentaria | 1111 | Molidiș normal cu Oxalis acetosella (s) | GE 11 | Montan de molidișuri (s), soluri brune acide, brune rendzinice, V. ed. mijlociu- mare |
| 2333 | Montan de molidișuri Ps, brun acid și andosol edafic mare și mijlociu, cu Oxalis-Dentaria ± acidofile | ||||
| 2520 | Montan de molidișuri Pi-m, semimlăștinos-freatic, slab turbos, cu Polytrichum, Sphagnum | 1131 | Molidiș cu Polytrichum (m) | GE 12 | Montan de molidișuri (m), soluri hidromorfe, V. ed. mic |
| 2530 | Montan de molidișuri Pm, brun podzolic- criptopodzolic, excesiv umezit freatic, cu Polytrichum dominant | 1171 | Molidiș cu anin alb (m) | ||
| 2510 | Montan de molidișuri Sphagnum | 1172 | "Rariște" de molid cu Sphagnum și Vaccinium myrtilus (i) | GE 13 | Montan de molidișuri (i), soluri mlăștinoase-turboase, V. ed. mic |
| 3610 | Montan de amestec Pi, oligoturbos- mlăștinos | 1173 | Molidiș de bahnă (i) |
158
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 3620 | Montan de amestec Pi, slab oligoturbos- mlăștinos | ||||
| 2120 | Montan de molidișuri ≤Pi, stâncărie și eroziune | 1161 | Molidiș pe stâncărie calcaroasă (i- m) | GE 14 | Montan de molidișuri (i-m), soluri predominant calcaroase, scheletice, V. ed. mic |
| 2210 Mo | ntan de molidișuri Pi, rendzinic edafic mic, scheletic | 1163 | Molidiș de sihlă (i) | ||
| 2331 | Montan de molidișuri Pi-m, brun acid edafic mic cu Oxalis-Dentaria ± acidofile | ||||
| 2210a | Montan presubalpin de laricete Pm-i, rendzinic scheletic, edafic mic | 1511 | Molideto-laricet cu Oxalis acetosella (m) | GE 14A | Montan-presubalpin de laricete (m-i), soluri rendzinice ± scheletice și litosoluri, frecvent cu moder-humus brut, V. ed. mic-mijlociu |
| 2220a | Montan presubalpin de laricete Pm, rendzinic, edafic mijlociu, cu Oxalis- Dentaria | 1512* | Laricet de pante mari și abrupturi pe soluri rendzinice ± scheletice și litosoluri (i-m) | ||
| 1510 | Montan presubalpin de molidișuri ≤Pi, culoare de avalanșe | 1182* | ”Rariște” de molid cu anin verde pe culoare de avalanșe (i) | GE 14B | Montan-presubalpin, culoare de avalanșe și pornituri de teren, diferite specii de primă împădurire (molid, anin ș.a.) (i), pe soluri scheletice-stâncoase și grohotișuri, V. ed. mic |
| 2400a | Montan de molidișuri Pi/m, văi înguste în “V” sau “U”, podzolic edafic mic | 9812* | Amestec de anin verde și anin alb ± molid, pe grohotișuri (i-m) | ||
| A3. Etajele amestecurilor de fag cu rășinoase (FM2), al făgetelor montane (FM1) și al făgetelor premontane (FD4) | |||||
| 3333 | Montan de amestec Ps, brun edafic mare, cu Asperula-Dentaria | 1211 | Molideto-brădet normal cu floră de mull (s) | GE 15 | Montan de amestecuri (s), soluri brune eu-mezobazice, brune acide, V. ed. mare |
159
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 1212 | Molideto-brădet pe depozite de fliș sau coluviuni (s) | ||||
| 1213 | Molideto-brădet cu Oxalis acetosella (s) | ||||
| 0311 | Păltiniș amestecat pe grohotiș de calcare (m) | ||||
| 3323a | Montan de amestecuri Ps și Ps(m), brun acid și brun mezobazic cu mull-moder, edafic mare | 1311 | Amestec normal de rășinoase și fag cu floră de mull (s) | GE 16 | Montan de amestecuri (s), soluri brune acide-brune mezobazice, V. ed. mare- mijlociu |
| 3323 | Montan de amestecuri Ps și Ps(m), brun podzolic sau criptopodzolic, edafic mare | 1312 | Amestec de rășinoase cu fag cu floră de mull din nordul țării (s) | ||
| 1411 | Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella (s) | ||||
| 1412 | Molideto-făget nordic cu Oxalis acetosella (s) | ||||
| 3220 | Montan de amestecuri Ps(m), rendzinic edafic mijlociu și mare, cu Asperula- Dentaria | 2111 | Brădet normal cu floră de mull (s) | GE 17 | Montan de amestecuri (s-m), soluri brune (diverse), V. ed. mare |
| 3332 | Montan de amestec Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria | 2112 | Brădet cu floră de mull pe depozite de fliș sau coluviuni (s) | ||
| 3230* | Montan de amestecuri Pm, rendzinic edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria | 2113 | Brădet de altitudine mare cu floră de mull (m) | ||
| 2211 | Brădeto-făget normal cu floră de mull (s) | ||||
| 3640 | Montan de amestecuri Ps(m), brun divers, cu drenaj imperfect, edafic mijlociu-foarte mare | 1214 | Molideto-brădet cu floră de mull pe soluri gleizate (s) | GE 18 | Montan de amestecuri (s), soluri brune diverse, drenaj imperfect, V. ed. mare |
160
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 1221 | Molideto-brădet cu mușchi și Vaccinium myrtillus (s) | ||||
| 1313 | Amestec de rășinoase și fag pe soluri gleizate (s) | ||||
| 3650 | Montan de amestecuri Pm, argiloiluvial puternic pseudogleizat, edafic submijlociu-mijlociu | 2114 | Brădet de productivitate superioară pe soluri gleizate (m-s) | GE 19 | Montan - premontan de amestecuri (prin extindere naturală) (m), soluri brune luvice - luvisoluri, drenaj imperfect, V. ed. mijlociu |
| 2115 | Brădet de productivitate mijlocie pe soluri gleizate (m) | ||||
| 3322a | Montan de amestecuri Pm, brun acid și brun mezobazic cu mull-moder, edafic mijlociu, cu Festuca ± Calamagrostis | 1321 | Amestec de rășinoase și fag cu Rubus hirtus (m) | GE 20 | Montan de amestecuri (m), soluri brune acide, V. ed. mijlociu |
| 2221 | Brădeto-făget cu Rubus hirtus (m) | ||||
| 3322 | Montan de amestecuri Pm(i), brun podzolic sau criptopodzolic, edafic mijlociu, cu Festuca ± Calamagrostis | 1341 | Amestec de rășinoase și fag pe soluri schelete (m) | GE 21 Mo | ntan de amestecuri (m), soluri diverse, predominant scheletice, V. ed. mijlociu |
| 0211 | Teiș de munte amestecat (m) | ||||
| 3312 | Montan de amestecuri Pm (i), podzolic edafic submijlociu, cu mușchi și alte acidofile | 1231 | Molideto-brădet cu Luzula luzuloides (m) | GE 22 | Montan de amestecuri (m), soluri predominant spodice, V. ed. mijlociu-mic |
| 1241 | Molideto-brădet pe soluri schelete (m) | ||||
| 1331 | Amestec de rășinoase și fag cu Festuca altissima (m) | ||||
| 2231 | Brădeto-făget cu Festuca altissima (m) |
161
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 3311a | Montan de amestecuri Pi-m, brun podzolic, cu moder-humus brut, edafic mic-mijlociu | 1423 | Molideto-făget cu Luzula luzuloides (m-i) | GE 23 | Montan de amestecuri (m-i), soluri predominant spodice, V. ed. mic-mijlociu |
| 3321 | Montan de amestecuri Pi-m, brun podzolic și criptopodzolic edafic mic- mijlociu, cu Luzula ± Calamagrostis | 1421 | Molideto-făget de limită cu Vaccinium myrtillus și Oxalis acetosella (i) | ||
| 2131 | Brădet de altitudine mare cu floră acidofilă (m) | ||||
| 2241 | Brădeto-făget cu Luzula luzuloides (i-m) | ||||
| 2251 | Brădeto-făget cu Vaccinium myrtilus și mușchi (i-m) | ||||
| 3120 | Montan de amestecuri | 1342 | Amestec de brad, molid și fag pe stâncării cristaline (i) | GE 24 | Montan de amestecuri (i), soluri spodice litice, V. ed. mic |
| 3311 | Montan de amestecuri Pi, podzolic edafic mic, cu Vaccinium și alte acidofile | 1422 | Molideto-făget cu Vaccinium myrtilus (i) | ||
| 3410 | Montan de molidisuri în "V" extrazonal în montan de amestecuri, podzolic, Pi | ||||
| 4332a | Montan-premontan de amestecuri Pm, brun luvic-luvisol ± scheletic, edafic mijlociu | 2121 | Brădet cu Festuca drymea (m) | GE 25 | Montan-premontan de amestecuri (prin extindere naturală) (m), soluri predominant brune-brune luvice, V. ed. mijlociu-mare |
| 4420a | Montan-premontan de amestecuri Pm, brun-brun acid cu mull-moder, edafic mijlociu | 2311 | Brădet amestecat (m-s) | ||
| 5132b | Premontan de goruneto-fagete Pm, brun luvic cu moder (local cu humus brut), edafic mijlociu | 2321 | Făget montan amestecat (m) |
162
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 3210 | Montan de amestecuri Pi, rendzinic edafic mic | 2116 | Brădet cu floră de mull pe sol schelet cu substrat calcaros (i) | GE 26 | Montan - premontan de amestecuri (prin extindere naturală) (i-m), soluri calcaroase, V. ed. mic |
| 3331 | Montan de amestecuri Pi-m, brun edafic mic, cu Asperula-Dentaria ± acidofile | 2212 | Brădeto-făget cu floră de mull de productivitate mijlocie (m) | ||
| 2213 | Brădeto-făget cu floră de mull pe soluri schelete (m) | ||||
| 3510 | Montan de amestecuri Pm-i, puternic vântuit, edafic mijlociu | 4115 | Făget de limită cu floră de mull (i) | GE 27 | Montan de făgete (m-i), vântuit, soluri brune-brune acide, V. ed. mijlociu-mare |
| 3520 | Montan de amestecuri Pm, puternic vântuit, edafic mijlociu-mare | 4116* | Făget de limită cu floră acidofilă (i) | ||
| 4220 | Montan-premontan de făgete Pm/s, rendzinic edafic mijlociu-mare | 4111 | Făget normal cu floră de mull (s) | GE 28 so | Montan-premontan de făgete (s-m), luri brune eu-mezobazice, brune luvice, V. ed. mijlociu-mare |
| 4420 | Montan-premontan de făgete Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria | 4112 | Făget sudic de altitudine mare cu floră de mull (m/s) | ||
| 4430 | Montan-premontan de făgete Ps, brun edafic mare, cu Asperula-Dentaria | 4113 | Făget nordic de altitudine mare cu floră de mull (m/s) | ||
| 4114 | Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m) | ||||
| 4322 | Montan-premontan de făgete Pm, brun acid cu mull edafic mijlociu | 4121 | Făget montan nud pe soluri brune și brune-gălbui moderat acide (m) | GE 29 | Montan-premontan de făgete (m), soluri brune acide, brune luvice, V. ed. mijlociu |
| 4324 | Montan de făgete Pm, brun criptospodic- podzolic în dezvoltare | 4131 | Făget montan cu Rubus hirtus (m) |
163
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 4332 | Montan-premontan de făgete Pm, podzolit-podzolic argiloiluvial, edafic mijlociu, cu Festuca | 4141 | Făget cu Festuca altissima (m) | ||
| 4333 | Montan-premontan de făgete Pm-i, brun luvic pseudogleizat și pseudogleic | 4171 | Faget montan cu Petasites albus (i- m) | GE 30 | Montan-premontan de făgete (m-i), soluri brune-brune luvice, drenaj imperfect, V. ed. mijlociu |
| 4172* | Făget montan cu Carex sylvatica (m) | ||||
| 4324a | Montan de făgete Pi/m, brun podzolic- podzol în dezvoltare pe fond de luvosol, cu drenaj imperfect | 4173* | Făget amestecat (montan- submontan) pe luvosol, cu drenaj imperfect (i-m) | GE 30A | Montan-premontan de făgete (± molid, anin) (i), soluri cu drenaj imperfect- semimlăștinoase, cu moder-humus brut, V. ed. mic - mijlociu |
| 4311 | Montan-premontan de făgete Pi, podzolic edafic mic, cu Vaccinium | 4151 | Făget montan cu Luzula luzuloides (i-m) | GE 31 | Montan-premontan de făgete (i), soluri spodice, V. ed. mic - mijlociu |
| 4321 | Montan-premontan de făgete Pi, brun acid edafic mic | 4161 | Făget montan cu Vaccinium myrtillus (i) | ||
| 4323 | Montan de făgete Pi, brun podzolic- podzolic în dezvoltare, edafic mic | ||||
| 4325 | Montan de făgete de altitudine mare și de limită Pi- Oxalis-Dentaria | ||||
| 4331 | Montan-premontan de făgete Pi, podzolic edafic mic-mijlociu, cu Luzula- Calamagrostis | ||||
| 4120 | Montan-premontan de făgete Pi, stâncărie și eroziune excesivă | 4162* | Făget montan pe „soluri roșii” de cornete (i-m) | GE 32 | Montan-premontan de făgete (i), predominant "soluri roșii", scheletice - stâncării, V. ed. mic |
164
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 4210 | Montan-premontan de făgete Pi, rendzinic edafic mic | 4182* | Făget montan pe soluri superficiale scheletice (i) | ||
| 4410 | Montan-premontan de făgete Pi, brun edafic mic | ||||
| 3311b | Montan de pinete Pi, podzol litic, edafic mic, cu ericacee | 3121 | Pinet cu Vaccinium myrtillus și Calluna vulgaris (i) | GE 33 | Montan și montan-premontan de pinete (predominant pin comun) (i-m), soluri predominat spodice, scheletice, V. ed. mic |
| 2321a | Montan de pinete (± molid) Pi-m, brun feriiluvial-podzol, litic, edafic mic- mijlociu, cu Polytrichum și Vaccinium | 3131 | Pinet de stâncărie de gresie din regiunea montană (i-m) | ||
| 4210a | Montan-premontan de pinete Pm, rendzinic edafic mic-mijlociu, cu mull- moder | 3111 | Pinet cu Rubus hirtus (m) | GE 33A | Montan-premontan de pinete (m), soluri brune rendzinice și brune acide litice, cu mull-moder, V.ed. mic-mijlociu |
| 4321a | Montan-premontan de pinete Pm/i, brun acid edafic mic-mijlociu, cu moder | 3112* | Pinet amestecat de “surducuri” cu Oxalis-Dentaria (m) | ||
| 3120a | Montan de pinete Pi, rendzinic litic și litosol rendzinic | 3133 | Pinet de stâncărie calcaroasă (i) | GE 34 | Montan, montan-premontan și deluros submontan de pinete (predominant pin negru) (i-m), soluri rendzinice scheletice, V. ed. mic |
| 4210b | Montan-premontan de pinete Pi, pe sol rendzinic litic si litosol rendzinic | 3211 | Pin negru cu mojdrean pe calcare (i-m) | ||
| 5112a | Deluros submontan de pinete ± gorun, cer, stejar pufos Pi, rendzina litica si litosol rendzinic | 3212 | Rariște de pin negru cu arbuști (i) | ||
| 3221 | Pin negru cu specii de stejar pe roci silicioase (i-m) |
165
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 3311 | Amestec de pin negru cu foioase pe calcare (i) | ||||
| 0212 | Teiș cu alun turcesc pe sol schelet (i) | ||||
| 3610a | Montan de amestec (pinete), oligoturbos- mlăștinos (mlaștină), Pi | 3141 | Pinet de tinov (i) | GE 34A | Montan de pinete (i), soluri hidromorfe- turbării, V. ed. mic |
| 3321a | Montan de laricete Pm, brun podzolic și criptopodzolic, scheletic, edafic mijlociu | 3411 | Laricet cu floră de mull (s) | GE 34B | Montan și montan-premontan de laricete (m-s), soluri diverse (brune, brune luvice și brune acide, rendzine), predominant scheletice, cu mull-moder, V. ed. predominant mijlociu |
| 3510a | Montan de laricete Pm/i, brun-brun acid, scheletic, edafic mic | 3412* | Lariceto-molidiș cu Oxalis- Dentaria (m-s) | ||
| 4220a | Montan-premontan de laricete Ps/m, rendzinic edafic mijlociu | ||||
| 4420b | Montan-premontan de laricete Ps-m, brun luvic edafic mijlociu, cu Asperula- Dentaria | ||||
| 2630 | Montan de molidișuri (aninișuri) Pm, aluvial moderat humifer, edafic submijlociu-mijlociu | 9811 | Aniniș de anin alb cu Oxalis acetosella (m-s) | GE 35 an | Montan și montan-premontan de inișuri de anin alb (m-s), soluri aluviale ± gleizate, V.ed. mijlociu - mare |
| 2640 | Montan de molidișuri (aninișuri) Ps, brun freatic umed, gleizat și semigleic, edafic mare, în luncă înaltă | ||||
| 3730 | Montan de amestecuri (aninișuri) Pm, aluvial moderat humifer | ||||
| 3740 | Montan de amestecuri (aninișuri) Ps, brun freatic umed – semigleic, în luncă înaltă |
166
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 4530 | Montan-premontan de făgete (aninișuri) Pm, aluvial moderat humifer | ||||
| 4540 | Montan-premontan de făgete (aninișuri) Ps, brun gleizat, în luncă înaltă | ||||
| 3630a | Montan de amestec (aninișuri) semimlastinos, Pi-m | 9731 | Anin negru pe sol înmlăștinat din regiunea de munte (i) | GE 36 | Montan și montan-premontan de aninișuri de anin negru (i), soluri diferite hidromorfe, V. ed. mic |
| 2610 | Montan de molidisuri (aninișuri) Pi, albie majoră cu bolovăniș și prundiș | 9821 | Anin alb pe aluviuni nisipoase și prundișuri (i-m) | GE 37 | Montan și montan-premontan de aninișuri de anin alb (i-m), soluri aluviale, V. ed. mic-mijlociu |
| 2620 | Montan de molidișuri (aninișuri) Pi, aluvial slab humifer, edafic mic și foarte mic | 9831 | Aniniș de anin alb cu sol înmlăștinat (m-i) | ||
| 3710 | Montan de amestecuri (aninișuri) Pi, albie majoră | ||||
| 3720 | Montan de amestecuri (aninișuri) Pi, aluvial slab humifer | ||||
| 4510 | Montan-premontan de făgete (aninișuri) Pi, albie majoră cu bolovănișuri și prundișuri | ||||
| 4520 | Montan-premontan de făgete (aninișuri) Pm(i), aluvial slab humifer | ||||
| B. REGIUNEA DELUROASĂ | |||||
| B1. Etajele complexelor de gorunete și făgete (FD3), al cvercetelor și șleaurilor de deal și al cvercetelor cu stejar (FD2, FD1) |
167
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 5243a | Deluros de făgete Ps, brun-brun luvic edafic mare, cu flora de mull | 4211 | Făget de deal cu floră de mull (s) | GE 38 | Deluros de făgete (s), soluri brune-brune luvice, V. ed. mare |
| 5243 | Deluros de făgete Ps, brun edafic mare, cu Asperula-Asarum | 4311 | Făgeto-cărpinet cu floră de mull (s) | ||
| 6253 | Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Ps, brun edafic mare, cu Asperula-Asarum | 0421 | Frăsinet amestecat de dealuri (s-m) | ||
| 5233 | Deluros de făgete Pm, podzolit- pseudogleizat, edafic mijlociu, cu Carex pilosa | 4221 | Făget cu Carex pilosa (m) | GE 39 | Deluros de făgete (m), soluri brune luvice cu drenaj imperfect, V. ed. mijlociu-mare |
| 6241 | Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Pm, podzolit - pseudogleizat, edafic mijlociu - mare, cu Carex pilosa | 4321 | Făgeto-cărpinet cu Carex pilosa (m) | ||
| 5232 | Deluros de făgete Pm, podzolit edafic mijlociu, cu Festuca | 4231 | Făget de dealuri cu Rubus hirtus (m) | GE 40 | Deluros de făgete (m), soluri brune luvice, V. ed. mijlociu |
| 6232 | Deluros de făgete de limită inferioară, podzolit, Pm | ||||
| 5242 | Deluros de făgete Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Asarum | 4331 | Făget amestecat din regiunea de dealuri (m) | GE 41 | Deluros de făgete (m-s), soluri brune- brune luvice, V.ed. mijlociu |
| 6252 | Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Asarum | 4214* | Făget nord dobrogean cu floră de mull (m) | ||
| 5131a | Deluros de gorunete (gorun ± fag) Pi-m, podzolit și podzolic, edafic mijlociu-mic, cu specii acidofile | 5231 | Goruneto-făget cu Festuca drymeia (m) | GE 42 | Deluros de goruneto-făgete (m-i), soluri brune luvice-brune feriiluviale, V. ed. mijlociu-mic |
168
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 5141a | Deluros de gorunete (gorun ± fag) Pi, podzolic-podzol, edafic mic, cu ericacee | 5241 | Goruneto-făget cu Luzula luzuloides (i) | ||
| 5231 | Deluros de făgete Pi, divers podzolic edafic mic, cu Vaccinium-Luzula | 4242 | Făget de dealuri cu Vaccinium myrtillus (i) | GE 43 | Deluros de făgete (i), soluri spodice în dezvoltare, V. ed. mic-mijlociu |
| 6231 | Deluros de făgete de limită inferioară, podzolit, Pi | 4241 | Făget de dealuri cu floră acidofilă (i-m) | ||
| 5241a | Deluros de fagete Pi, brun acid excesiv scheletic, cu Cladonia r. | 4251 | Făget de deal cu licheni (i) | ||
| 5212 | Deluros de făgete Pi, stâncărie și eroziune excesivă | 4212 | Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull (m) | GE 44 | Deluros de făgete (m-i), soluri scheletice (frecvent pe calcare), V. ed. mic - mijlociu |
| 5221 | Deluros de făgete Pi, rendzinic edafic mic și foarte mic | 4213 | Făget de deal pe soluri superficiale cu substrat calcaros (i) | ||
| 5222 | Deluros de făgete Pm, rendzinic edafic mijlociu, cu Asperula-Asarum | 4215* | Făget de deal pe stâncărie și soluri schelete de productivitate inferioară (i) | ||
| 5241 | Deluros de făgete Pi, brun edafic mic | ||||
| 6212 | Deluros de făgete de limita inferioară Pi, stâncărie și eroziune excesivă. | ||||
| 6221 | Deluros de făgete de limită inferioară, rendzinic, Pi | ||||
| 6222 | Deluros de făgete de limită inferioară, rendzinic, Pm | ||||
| 6251 | Deluros de făgete de limită inferioară, brun, Pi | ||||
| 5152 | Deluros de gorunete Pm, brun slab- mediu podzolit, edafic mijlociu | 5111 | Gorunet normal cu floră de mull (s) | GE 45 | Deluros de gorunete (s-m), soluri brune- brune luvice, V. ed. mare |
169
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 5153 | Deluros de gorunete Ps, brun edafic mare, cu Asarum-Stellaria | 5113 | Gorunet cu floră de mull de productivitate mijlocie (m) | ||
| 6152 | Deluros de cvercete, brun, Pm | 5321 | Goruneto-șleau de productivitate superioară (s) | ||
| 6153 | Deluros de cvercete cu șleauri de deal fără fag Ps/m, brun și cenușiu edafic mare | 5322 | Șleau de deal cu gorun de productivitate superioară (s) | ||
| 6132a | Deluros de gorunete și goruneto-sleauri Pm, brun și cenusiu edafic mijlociu | 5331 | Șleau de deal dobrogean de productivitate mijlocie (m) | ||
| 5152a | Deluros de gorunete ±fag Pm, brun slab- mediu podzolit, edafic mijlociu | 5211 | Goruneto-făget cu floră de mull (s) | GE 46 | Deluros de gorunete±fag (s-m), soluri brune-brune luvice, V. ed. mare |
| 5153a | Deluros de gorunete ±fag Ps, brun edafic mare, cu Asarum-Stellaria | 5311 | Goruneto-șleau cu fag de productivitate superioară (s) | ||
| 5234* | Deluros de gorunete Ps, podzolit edafic mare | 5312 | Șleau de deal cu gorun și fag de productivitate superioară (s) | ||
| 5233a | Deluros de făgete Pm, luvisol pseudogleizat, edafic mijlociu-mare | 5314 | Șleau de deal cu gorun și fag de productivitate mijlocie (m) | ||
| 0111 | Cărpinet de poale de coastă (m) | ||||
| 5142 | Deluros de gorunete Pm, podzolit- pseudogleizat, cu Carex pilosa | 5121 | Gorunet cu Carex pilosa (m) | GE 47 | Deluros de gorunete (m), soluri brune luvice-luvisoluri, V. ed. mijlociu-mare |
| 6142 | Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță) Pm, podzolit-pseudogleizat, edafic mijlociu | 5323 | Goruneto-șleau de productivitate mijlocie (m) | ||
| 5324 | Șleau de deal cu gorun de productivitate mijlocie (m) |
170
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 5411 | Goruneto – stejăret de productivitate mijlocie (m) | ||||
| 5132 | Deluros de gorunete Pm, podzolit și podzolic argiloiluvial, cu floră de tip mezofit cu graminee. | 5131 | Gorunet de coastă cu graminee și Luzula luzuloides (m) | GE 48 | Deluros de gorunete (m), soluri brune luvice-luvisoluri, V. ed. mijlociu-mic |
| 5132a | Deluros de gorunete Pm, podzolic cu humus brut, pe podzolic argiloiluvial pseudogleizat, edafic mijlociu, cu Luzula-Vaccinium | 5152 | Gorunet cu floră acidofilă și hidrofită pe podzoluri acidificate cu pseudoglei (m) | ||
| 6132 | Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță) Pm, podzolit edafic mijlociu, cu graminee mezoxerofite | ||||
| 5142a | Deluros de gorunete ±fag Pm, podzolit- pseudogleizat | 5221 | Goruneto-făget cu Carex pilosa (m) | GE 49 | Deluros de gorunete±fag (m), soluri brune luvice-luvisoluri, V. ed. mijlociu- mare |
| 5313 | Goruneto – șleau cu fag de productivitate mijlocie (m) | ||||
| 5141 | Deluros de gorunete Pi, podzolit puternic pseudogleizat, edafic mic-submijlociu, cu Poa pratensis, Carex caryophyllea | 5132 | Gorunet cu Poa nemoralis (i) | GE 50 | Deluros de gorunete (i), luvisoluri- planosoluri pseudogleizate,V. ed. mic- mijlociu |
| 5142b | Deluros de gorunete Pi-m, podzolit- pseudogleizat, edafic submijlociu, cu Poa-Luzula-Genista | 5141 | Gorunet de platou cu sol greu (m) | ||
| 5412 | Goruneto-stejăret de productivitate inferioară (i) | ||||
| 6133* | Deluros de gorunete (silvostepa din Podisul Moldovei) Pi-m, sol cenușiu, compact, edafic mijlociu, cu Melica- Dactylis | 5165 | Gorunet cu Lithospermum purpureo – coeruleum (i) | GE 51 | Deluros de gorunete (i-m), soluri cenușii, V. ed. mijlociu |
| 5164 | Gorunet de silvostepă (i) |
171
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 5325 | Șleau de silvostepă cu gorun (i-m) | ||||
| 5131 | Deluros de gorunete Pi, podzolit și podzolic, edafic mic, cu flora acidofila | 5151 | Gorunet cu Luzula luzuloides (i) | GE 52 | Deluros de gorunete (i), soluri diverse, puternic acide, V. ed. mic |
| 6131 | Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță) Pi, podzolit edafic mic, cu specii acidofile (Genista-Hieracium) | 5153 | Gorunet cu arbuști pitici acidofili (i) | ||
| 5173 | Gorunet de cumpănă înaltă (i) | ||||
| 7413* | Gorunet amestecat "de Banat", pe roci acide (i) | ||||
| 5112 | Deluros de gorunete Pi, stâncărie și eroziune excesivă | 3132 | Pinet de stâncărie de gresie din regiunea de coline (i) | GE 53 | Deluros de gorunete și pinete (i), stâncării, soluri diverse acide, scheletice, V. ed. mic |
| 6112 | Deluros de cvercete Pi, stâncărie și eroziune excesivă | 5172 | Gorunet de stâncărie (i) | ||
| 5112b | Deluros de gorunete Pi, stâncărie calcaroasa și eroziune excesivă | 5171 | Gorunet de stâncărie calcaroasă (i- m) | GE 54 | Deluros de gorunete (i-m), stâncărie, soluri diverse bazice, scheletice, V. ed. mic |
| 5151 | Deluros de gorunete Pi, brun edafic mic | ||||
| 6112a | Deluros de cvercete Pi, stâncărie calcaroasa și eroziune excesivă | ||||
| 6142a | Deluros de cvercete (cer, gârniță, gorun) Pm, podzolit-pseudogleizat, edafic mijlociu | 7111 | Ceret normal de dealuri (s) | GE 55 | Deluros de cvercete (s-m), luvisoluri, V. ed. mijlociu-mare |
| 6143a | Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță) Ps, podzolit - pseudogleizat, edafic mijlociu | 7112 | Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m) | ||
| 7311 | Cereto-gârnițet de dealuri (s) |
172
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 7411 | Amestec normal de gorun, gârniță și cer (m) | ||||
| 6143 | Deluros de cvercete (gorunete) și șleauri de deal Ps, podzolit - pseudogleizat, edafic mare, cu Carex pilosa | 7431 | Amestec de stejar pedunculat, gorun, cer și gârniță (s) | GE 56 | Deluros de cvercete (s-m), soluri argiloiluviale, V. ed. mare |
| 7513 | Șleao-ceret de deal cu stejar pedunculat (s) | ||||
| 7421 | Amestec de stejar pedunculat cu cer și gârniță (m) | ||||
| 6152a | Deluros de cvercete Pm, brun-brun luvic, moderat scheletic, edafic mijlociu | 7511 | Șleao-ceret de deal cu gorun (± tei) (m) | GE 57 | Deluros de cvercete (m-s), soluri brune- brune luvice, V. ed. mijlociu |
| 6153a | Deluros de cvercete (cu șleauri de deal) Pm/s, brun și cenușiu edafic mijlociu- mare | 7512 | Șleao-ceret de deal cu elemente termofile (s/m) | ||
| 7320 | Deluros de stejărete (garnitete) podzolit, Pm | 7221 | Gârnițet de versant de productivitate superioară (s) | GE 58 | Deluros de gârnițete (m-s), soluri argiloiluviale vertice, V. ed. mijlociu- mare |
| 7332a | Deluros de gârnițete cu stejar Pm, podzolit-pseudogleizat, edafic mijlociu- mare | 7222 | Gârnițet de versant de productivitate mijlocie (m) | ||
| 7333a | Deluros de gârnițete cu stejar Pm/s, brun podzolit puternic pseudogleizat, edafic mare | 7532 | Gârnițeto-șleau de deal (m) | ||
| 6151 | Deluros de cvercete (cer, gârniță) Pi, brun edafic mic | 7223 | Gârnițet de dealuri pe soluri scheletice (i) | GE 59 | Deluros de gârnițete (i), soluri scheletice, litice-litosoluri, V. ed. mic |
| 7310 | Deluros de stejărete (garnitete), podzolit, Pi | 7224 | Gârnițet de dealuri de productivitate inferioară (i) | ||
| 7410 | Deluros de stejărete (garnitete), brun, Pi | 7225 | Gârnițet dobrogean de dealuri de productivitate inferioară (i) |
173
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 7333 | Deluros de cvercete cu stejar Ps, brun podzolit puternic pseudogleizat, edafic mare | 5511 | Stejăreto-goruneto-șleau de productivitate superioară (s) | GE 60 | Deluros de stejarete, stejăreto-gorunete și șleauri de deal (s), soluri argiloiluviale pseudogleizate, V. ed. mare |
| 7430 | Deluros de cvercete cu stejar Pm-s, brun, edafic mare | 5512 | Șleau de deal cu gorun și stejar pedunculat de productivitate superioară (s) | ||
| 6131 | Stejăret de platouri din regiunea de dealuri de productivitate superioară (s) | ||||
| 6132 | Stejăret de coaste și platouri din regiunea de dealuri de productivitate mijlocie (m) | ||||
| 6211 | Stejăreto-șleau de deal de productivitate superioară (s) | ||||
| 6212 | Șleau de deal cu stejar pedunculat de productivitate superioară (s) | ||||
| 6153b | Deluros de gorunete și goruneto-șleauri Pm, brun și cenușiu edafic mijlociu | 5112 | Gorunet de câmpie înaltă (m) | GE 61 | Deluros de goruneto-stejărete și șleauri de deal (m), soluri argiloiluviale-cenușii, V. ed. mijlociu |
| 7332 | Deluros de cvercete cu stejar Pm, podzolit-pseudogleizat, cu Poa pratensis - Carex caryophyllea | 5513 | Stejăreto-goruneto-șleau de productivitate mijlocie (m) | ||
| 7420 | Deluros de stejărete, brun, Pm | 5514 | Șleau de deal cu gorun și stejar pedunculat de productivitate mijlocie (m) | ||
| 6213 | Stejăreto-șleau de deal de productivitate mijlocie (m) |
174
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 6215 | Șleau de deal cu stejar pedunculat de productivitate mijlocie (m) | ||||
| 6141 | Deluros de cvercete (stejărete) Pi, puternic podzolit – pseudogleizat edafic submijlociu, cu Carex – Poa pratensis | 6143 | Stejăret de terasă de productivitate inferioară (i) | GE 62 | Deluros de stejărete (i), luvisoluri pseudogleice, V. ed. mic - mijlociu |
| 7331 | Deluros de cvercete cu stejar (± cer) Pi- m, puternic podzolit - pseudogleizat sau pseudogleic, edafic mijlociu | 6144* | Stejăret de terase din dealuri de productivitate mijlocie (m/i) | ||
| 5254 | Deluros de gorunete și făgete (stejărete) Ps-m, brun gleizat și semigleic, în luncă înaltă | 6121 | Stejăret de luncă din regiunea de dealuri (s) | GE 63 | Deluros de stejărete (s), soluri aluviale - brune semigleice și gleizate, V. ed. mare |
| 6264 | Deluros de cvercete (stejărete) Ps, brun semigleic și gleizat, în luncă înaltă | 6142 | Stejăret de terase joase și lunci vechi din regiunea de dealuri (m/s) | ||
| 7540 | Deluros de cvercete cu stejar Ps, brun freatic umed, gleizat și semigleic, edafic mare, în luncă înaltă | 6311 | Șleau de luncă din regiunea deluroasă (s) | ||
| 6312 | Șleao-plopiș de luncă din regiunea deluroasă (s) | ||||
| 5253a | Deluros de goruneto-făgete (stejărete) Pm-i, soluri gleice-lăcoviști, în locuri joase | 6151 | Stejăret de dealuri pe lăcoviște de productivitate mijlocie (m) | GE 64 | Deluros de stejărete (m-i), soluri gleice- lăcoviști, V. ed. mic-mijlociu |
| 6263a | Deluros de cvercete (stejărete) Pm-i, soluri gleice-lăcoviști, în locuri joase | 6152 | Stejăret de dealuri pe lăcoviște de productivitate inferioară (i) | ||
| 7530a | Deluros de cvercete cu stejar Pm-i, soluri gleice-lăcoviști, în locuri joase |
175
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 5253 | Deluros de goruneto-făgete (aninișuri ± zăvoaie de plopi) Pm-s, aluvial moderat humifer, în luncă joasă | 9722 | Anin negru pur de productivitate superioară din regiunea de dealuri (s/m) | GE 65 | Deluros de aninișuri și zăvoaie (s/m), soluri aluviale, V. ed. mijlociu-mare |
| 6263 | Deluros de cvercete (aninișuri ± zăvoaie de plopi) Pm(s), aluvial molic (intens - moderat) humifer | 9911 | Amestec de anin negru și anin alb din regiunea deluroasă (s/m) | ||
| 7530 | Deluros de cvercete cu stejar (aninișuri ± zăvoaie de plopi) Pm-s, aluvial moderat humifer | 9311b | Zăvoi amestecat de plop alb și negru de productivitate superioară/mijlocie (s/m) | ||
| 9721 | Zăvoi de anin negru (s) | ||||
| 5251 | Deluros de gorunete și făgete (aninișuri ± zăvoaie de plopi) Pi, albie majoră | 9912* | Anin negru și alb pe aluviuni nisipoase și prundișuri (i-m) | GE 66 | Deluros de aninișuri și zăvoaie (i-m), protosoluri aluviale, V. ed. mic-mijlociu |
| 5252 | Deluros de gorunete și făgete (aninișuri ± zăvoaie de plopi) Pi(m), aluvial slab humifer, în luncă joasă | 9311c | Zăvoi (amestecat) de plop alb și negru de productivitate mijlocie – inferioară (m-i) | ||
| 6261 | Deluros de cvercete și făgete de limită inferioară (aninișuri ± zăvoaie de plopi), talveg, Pi | ||||
| 6262 | Deluros de cvercete (aninișuri ± zăvoaie de plopi) Pi(m), aluvial slab humifer | ||||
| 7510 | Deluros de cvercete cu stejar (aninișuri ± zăvoaie de plopi) Pi, albie majoră cu bolovănișuri și prundișuri |
176
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 7520 | Deluros de cvercete cu stejar (aninișuri ± zăvoaie de plopi) Pi-m, aluvial slab humifer | ||||
| B2. Silvostepa de deal (Ssd) | |||||
| 5121 | Deluros de gorunete Pi, rendzinic edafic mic | 5161 | Gorunet normal cu cărpiniță (m-i) | GE 67 | Deluros de gorunete (± stejar pufos, tei, mojdrean, carpinita) de silvostepă (extrazonală) (i-m), soluri diverse, V. ed. mic-mijlociu |
| 5122 | Deluros de gorunete Pm, rendzinic edafic mijlociu | 5162 | Gorunet cu cărpiniță de productivitate inferioară (i) | ||
| 5151a | Deluros de gorunete Pi-m, brun-brun luvic litic, edafic mic-mijlociu | 5163 | Gorunet cu scumpie (i) | ||
| 5154* | Deluros de gorunete Pi-m, soluri diverse (cenușii litice, brune rendzinice), edafic mic-mijlociu | 5332 | Goruneto-șleau dobrogean de productivitate inferioară (i) | ||
| 6121 | Deluros de cvercete (gorun, cer ± stejar pufos) Pi, rendzinic edafic mic | 5333 | Șleau dobrogean de productivitate inferioară (i) | ||
| 6122 | Deluros de cvercete (gorun, cer ± stejar pufos) Pm, rendzinic edafic mijlociu | 8421 | Amestec de gorun și stejar pufos (i) | ||
| 6122a | Deluros de cvercete (gorun ± stejar pufos, tei) Pi/m, complex de soluri (rendzinice, cenușii, brune litice, local litosoluri), edafic mic-mijlociu | 8423 | Amestec de gorun, stejar brumăriu și stejar pufos (i) | ||
| 8512 | Șleau de silvostepă din regiunea de dealuri (m) |
177
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 7412 | Amestec de gorun, gârniță și cer pe soluri scheletice (i) | ||||
| 8222 | Stejar pufos pur din silvostepă (deluroasa) pe substrat de nisip (i) | ||||
| 7220 | Deluros de cvercete cu stejar Pm, rendzinic edafic mijlociu - mare | 8115 | Stejar brumăriu din silvostepa de deal dobrogeană de productivitate mijlocie (m) | GE 68 | Deluros de stejărete (de stejar brumăriu) ± specii de șleau (m), cernoziomuri cambice și soluri cenușii,V. ed. mijlociu |
| 7220a | Deluros de stejărete de stejar brumăriu (± specii xerofile) Pm/i, rendzine și cernoziomuri litice, edafic mijlociu-mic | 8116 | Stejar brumăriu tardiflor din silvostepa dobrogeană de productivitate mijlocie (m) | ||
| 7431* | Deluros de stejărete de stejar brumăriu (± specii de sleau) Pm, soluri cenușii și cernoziomuri cambice, edafic mijlociu | 8422 | Amestec de gorun și stejar brumăriu din Dobrogea (m) | ||
| 8513 | Ștejăreto-șleau dobrogean cu stejar brumăriu (m) | ||||
| 8114 | Stejar brumăriu pur din silvostepa dobrogeană (m-i) | ||||
| 6121a | Deluros de stejărete de stejar pufos Pi, rendzinic, edafic mic | 8211 | Stejar pufos pur din zona forestieră (i) | GE 69 | Deluros de stejărete de stejar pufos și stejăreto-șleauri-xerofile (i), soluri diverse, scheletice, V. ed. mic |
| 7120 | Deluros de cvercete cu stejar, versant puternic erodat în sedimentar necalcaros sau calcaros Pi, brun sau rendzinic edafic mic. | 8213 | Stejar pufos cu cărpiniță din zona forestieră (i) | ||
| 7210 | Deluros de cvercete cu stejar Pi, rendzinic edafic mic | 8521 | Stejăreto-șleau dobrogean cu stejar brumăriu și stejar pufos (i) |
178
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 7210a | Deluros de stejareto-sleauri cu stejar pufos Pi, rendzine și cernoziomuri litice, edafic mic | 8531 | Stejăreto-șleau dobrogean cu stejar pufos (m/i) | ||
| 7410a | Deluros de stejărete de stejar pufos Pi, soluri brune litice, edafic mic | 8311 | Amestec de stejar brumăriu cu stejar pufos (i) | ||
| 7440* | Deluros de stejărete (stejar, stejar brumariu ± frasin, ulm) Pm-i, soluri cenușii-cernoziomuri, edafic mijlociu | 5326* | Stejăreto-șleau de silvostepă (nordică) pe soluri cenușii profunde (m) | GE 70 | Deluros de stejăreto-șleauri și frăsineto- ulmete (m-s), soluri cenușii- cernoziomuri, V. ed. mijlociu |
| 8440 | Câmpie forestieră (silvostepa deluroasa), cenușiu Ps/m. | 0523 | Ulmet de silvostepă din regiunea deluroasă (m-i) | ||
| 0431 | Frăsinet de silvostepă pe cernoziom degradat (m) | ||||
| 6164* | Stejăret de silvostepă nordică pe soluri cenușii și cernoziomuri (m-s) | ||||
| 5167* | Gorunet de silvostepă nordică pe soluri cenușii și cernoziomuri (m-s) | ||||
| 7541* | Deluros de stejareto-frasinete Pm-i, soluri hidromorfe, slab-moderat salinizate, edafic mijlociu | 6216* | Stejăreto-frăsinet pe soluri hidromorfe argiloase vertice slab- moderat salinizate (m/i) | GE 71 | Deluros de stejăreto-frăsinete (m/i), soluri gleice-lăcoviști salinizate ± drenate, V. ed. mijlociu |
| C. REGIUNEA DE CÂMPIE | |||||
| C1. Zona forestieră de campie (FC) | |||||
| Câ 8336 | mpie forestieră joasă de stejăreto-șleau Ps, brun podzolit pseudogleizat, edafic mare | 6111 | Stejăret de câmpie înaltă (s) | GE 72 | Câmpie tabulară, de stejăreto-șleauri (s- m), soluri brune - brune-roșcate ± luvice, V. ed. mare |
179
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 8420 | Câmpie forestieră-versant de șleau Pm, brun-roșcat edafic mijlociu | 6221 | Stejăreto-șleau normal de câmpie (s) | ||
| 8430 | Câmpie forestieră de șleau Ps, brun- roșcat edafic mare | 6222 | Șleau normal de câmpie (s) | ||
| 8410 | Câmpie forestieră, brun, Pm-i | 6119* | Stejăret de versant de câmpie (m/i) | ||
| 7125* | Ceret de versant de câmpie (m) | ||||
| 8311 | Câmpie forestieră de stejarete Pm, podzolit pseudogleizat, edafic mijlociu | 6112 | Stejăret de câmpie de divagație (m) | GE 73 | Câmpie tabulară, de stejărete (m-i), luvisoluri pseudogleizate și soluri pseudogleice, V. ed. mijlociu |
| 8321 | Câmpie forestieră podzolit- pseudogleizat, Pi-m | 6113 | Stejăret de con de dejecție (i-m) | ||
| 8321a | Câmpie forestieră de stejarete Pm, pseudogleic luvic, edafic mijlociu | 6141 | Stejăret normal de terasă (m) | ||
| 8333 | Câmpie forestieră de stejăret Pm, podzolit puternic pseudogleizat de depresiune largă, edafic mijlociu | 6214 | Stejăreto-șleau de terasă (m) | ||
| 8333a | Câmpie forestieră de stejărete Pi/m, pseudogleic albic de depresiune largă, edafic mijlociu-mic | 6223 | Stejăreto-șleau de câmpie de productivitate mijlocie (m) | ||
| 8334 | Câmpie forestieră joasă de stejăret Pi, pseudogleic-podzolic, cu floră higrofilă. | 6153 | Stejăret cu Rhamnus frangula de productivitate mijlocie (m) | GE 74 | Câmpie joasă de stejărete (i-m), luvisoluri pseudogleice, soluri pseudogleice luvice, V. ed. mic – mijlociu |
| 8335 | Câmpie forestieră joasă, de stejărete Pm, podzolic-pseudogleic, edafic submijlociu-mijlociu, cu floră higrofilă | 6154 | Stejăret cu Agrostis alba de productivitate inferioară (i) |
180
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 8334a | Câmpie forestieră-depresiune golf de stejărete Pi-m, podzolic glosic pseudogleizat, edafic mic-mijlociu | 6157* | Stejăret de depresiune (maramureșeană) cu Agrostis- Carex-Nardus (i-m) | ||
| 8312 | Câmpie forestieră de cerete Ps, podzolit profund ± pseudogleizat, edafic mijlociu- mare | 7121 | Ceret normal de câmpie (s) | GE 75 | Câmpie înaltă de cerete și cereto- gârnițete (s), soluri brune, brune-roșcate luvice, cernoziomuri argiloiluviale compacte-vertice, V. ed. mijlociu – mare |
| 8430a | Câmpie forestieră de cerete, sleao-cerete Ps, brun-roscat - cernoziom degradat (argiloiluvial), edafic mare | 7321 | Cereto-gârnițet de câmpie (s) | ||
| 8421* | Câmpie forestieră de tranziții șleau-ceret Ps(m), brun roșcat, mediu podzolit, slab pseudogleizat, edafic mijlociu-mare | 7521 | Cereto-șleau normal (s) | ||
| 7522 | Șleao-ceret de câmpie (s) | ||||
| 8210 | Câmpie forestieră, carbonatic, Pi | 6117* | Stejăret de câmpie înaltă pe soluri carbonatice (m-s) | GE 75A | Câmpie înaltă de stejărete și cerete (± stejar brumariu, stejar pufos, mojdrean) (i - m-s), rendzine (pseudorendzine), brune eu-mezobazice rendzinice (pseudorendzinice), brune argiloiluviale rendzinice (pseudorendzinice), cernoziomuri (cambice, tipice), V. ed. mic - mijlociu-mare |
| 8220 | Câmpie forestieră, carbonatic, Pm-s | 6118* | Stejăret de câmpie înaltă pe soluri carbonatice (i) | ||
| 7123* | Ceret de câmpie înaltă pe soluri carbonatice de productivitate mijlocie-superioară (m-s) |
181
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 7124* | Ceret de câmpie înaltă pe soluri carbonatice de productivitate inferioară (i) | ||||
| 8322 | Câmpie forestieră de gârnițete Ps-m, podzolit vertic și vertisol, edafic mijlociu-mare | 7211 | Gârnițet de platou de productivitate superioară (s) | GE 76 | Câmpie înaltă de gârnițete (s-m), luvisoluri planice si planosoluri- vertisoluri pseudogleizate, V. ed. mijlociu-mare |
| 7212 | Gârnițet cu Glechoma hirsuta de productivitate superioară (s) | ||||
| 7213 | Gârnițet de câmpie de productivitate mijlocie (m) | ||||
| 8450 | Câmpie forestieră de gârnițete Pi/m, vertisol, edafic submijlociu | 7214* | Gârnițet de câmpie de productivitate inferioară (i) | GE 76A | Câmpie înaltă de gârnițete (i-m), smolnițe-vertisoluri, V. ed. mic-mijlociu |
| 8110 | Câmpie forestieră, versant puternic erodat în sedimentar calcaros, Pi | 6120* | Stejăret de versant puternic erodat din câmpia forestieră (i) | GE 76B | Câmpie înaltă de stejărete (stejar pedunculat ± stejar brumăriu, stejar pufos) (i), soluri diverse (scheletice, calcaroase sau necalcaroase), superficiale, V. ed. mic |
| 8120 | Câmpie forestieră, versant puternic erodat în sedimentar necalcaros, Pi | 8119* | Stejar brumăriu pe versant puternic erodat din câmpia forestieră (i) | ||
| 8214* | Stejar pufos pe versant puternic erodat din câmpia forestieră (i) | ||||
| 8331 | Câmpie forestieră, rovină de stejărete și cerete Pi, pseudogleic-podzolit, mlăștinos, edafic mic | 7122 | Ceret de depresiune (i) | GE 77 | Câmpie tabulară (crovuri și rovine în curs de colmatare) de stejărete, cerete și plopisuri (i), soluri pseudogleice, V. ed. mic-mijlociu |
| 8332 | Câmpie forestieră, crovuri și rovine în curs de colmatare Pi, pseudogleic- podzolit, depresionat | 9411 | Plopiș de rovină de plop tremurător (i) |
182
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 9412* | Plopiș de plop alb de depresiune- crov (i-m) | ||||
| 6155 | Stejăret de rovină (i) | ||||
| 6224 | Stejăreto-șleau de depresiune (i) | ||||
| 8511 | Câmpie forestieră, luncă de stejarete Pm, brun semigleic, edafic mijlociu | 6122 | Stejăret de luncă din regiunea de câmpie (s) | GE 78 | Câmpie joasă-lunci colmatate de stejăreto-șleauri (s-m), soluri aluviale- brune molice gleizate sau semigleice, V. ed. mare |
| 8512 | Câmpie forestieră, luncă colmatată de șleauri și stejărete Ps, brun gleizat, edafic mare | 6321 | Stejăreto-șleau de luncă (s) | ||
| 6322 | Șleau normal de luncă din regiunea de câmpie (s) | ||||
| 6323 | Șleao-plopiș normal de luncă din regiunea de câmpie (s) | ||||
| 6324 | Stejăreto – șleau de luncă de productivitate mijlocie (m) | ||||
| 6325 | Șleau de luncă din regiunea de câmpie de productivitate mijlocie (m) | ||||
| 6156* | Stejăret de câmpie joasă (terase) pe soluri grele cu drenaj imperfect (m) | ||||
| 8523a | Câmpie forestieră, luncă colmatata de ulmete ± stejar Ps, aluvial gleizat, edafic mijlociu-mare | 0 511 | Ulmet normal de luncă (s) | GE 79 | Câmpie - luncă de stejăreto-frăsinete și frăsineto-ulmete (s), soluri aluviale, V. ed. mijlociu-mare |
183
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 8524a | Câmpie forestieră, luncă de frasinete Pm- s, aluvial semigleic, edafic mijlociu | 0 411 | Frăsinet de luncă (s) | ||
| 6326* | Stejăreto-frăsinet pe soluri hidromorfe humifere (m-s) | ||||
| 8541 | Câmpie forestieră, luncă adânc depresionată de aniniș Pi-m, turbărie joasă | 9711 | Aniniș pe soluri gleizate de productivitate superioară (s) | GE 80 | Câmpie - luncă de aninișuri (i-m - m-s), soluri gleice și gleizate, uneori soluri turboase, V. ed. mic-mare |
| 8542 | Câmpie forestieră, luncă de aniniș Ps, soluri gleice turboase și lăcoviști, edafic mic-mijlociu, cu aport permanent de apa | 9712 | Aniniș pe soluri gleizate de productivitate mijlocie (m) | ||
| 8542a | Câmpie forestieră, luncă de aniniș ± salcie, plop Pm, soluri aluviale gleizate, edafic mijlociu-mare, cu aport temporar de apa | 9714* | Aniniș pe soluri turboase de productivitate inferioara-mijlocie (i-m) | ||
| C2. Silvostepa de câmpie (Ssc) | |||||
| 9530a | Silvostepă internă/mijlocie de cerete și cereto-gârnițete Pm, cernoziom degradat (argiloiluvial), edafic mijlociu | 7131 | Ceret de silvostepă pe cernoziom degradat cu substrat de loess (m) | GE 81 | Câmpie tabulară de cerete și cereto- șleauri (m-i), cernoziomuri argiloiluviale ± vertice și soluri cenușii compacte, V. ed. mijlociu |
| 9420a | Silvostepă internă/mijlocie, de cereto- șleauri Pm/i, sol cenușiu-brun, edafic mijlociu | 7331 | Cereto-gârnițet de silvostepă (m) | ||
| 9410 | Silvostepă internă de cvercete mezoxerofile-xerofile Pm/i, fără stejar brumăriu, cernoziom degradat, vertic | 7332* | Cereto-gârnițet de silvostepă (i) | ||
| 9520 | Silvostepă, pseudogleizat, podzolit, lut argilos, Pi | 7523 | Cereto-șleau cu stejar pufos (m) |
184
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 9530 | Silvostepă internă de cvercete mezoxerofile-xerofile Pm(i), cernoziom degradat pe luturi fine | 7531 | Cereto-șleau de silvostepă dobrogeană (m) | ||
| 9321* | Silvostepă internă de cvercete cu stejar brumariu ± cer, gârniță Pm-s, cernoziom degradat (argiloiluvial) - brun-roscat, edafic mijlociu-mare | 8431 | Amestec de stejar pedunculat și brumăriu cu cer și gârniță (m) | GE 82 | Câmpie tabulară de cvercete mezoxerofile - xerofile (m-s), cernoziomuri argiloiluviale - brune- roscate cernoziomice, V. ed. mare |
| 9420 | Silvostepă, slab podzolit, luto-argilos, Pm | 8432 | Amestec de stejar brumăriu cu cer și gârniță (s) | ||
| 8433 | Amestec de cer și gârniță cu stejar brumăriu (m) | ||||
| 8441 | Amestec de stejar brumăriu și pufos cu cer și gârniță (m) | ||||
| 8451 | Amestec de stejar pufos cu cer și gârniță (m) | ||||
| 8221* | Silvostepă intrazonală (edafică) în zonă forestieră, rendzinic, Pm/i | 8117* | Stejăret brumăriu pe rendzine- brancioguri (m-i) | GE 82A pu | Câmpie tabulară-piemontană de stejărete xerofile de stejar brumăriu (m-i), stejar fos (± gorun, gârniță), soluri scheletice, calcarice, V. ed. mijlociu – mic |
| 9320 | Silvostepă mijlocie de stejărete xerofile, de stejar brumariu Pm/s, cernoziom puternic levigat pe loess | 8111 | Stejăret brumăriu pe cernoziom puternic degradat cu substrat de loesss (m) | GE 83 | Câmpie tabulară de stejărete xerofile (de stejar brumăriu) (m-s), cernoziomuri argiloiluviale, cernoziomuri cambice, V. ed. mare |
| 9330* | Silvostepă mijlocie de șleauri Ps, cernoziom (slab-mediu) levigat (cambic), edafic mare | 8511 | Șleau de silvostepă cu stejar brumăriu (s) | GE 84 | Câmpie tabulară de stejăreto-șleau (s), cernoziomuri cambice, V. ed. mare |
| 0521 | Ulmet de coastă din silvostepă (s) |
185
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 9310 | Silvostepă externă de stejărete xerofile de stejar brumariu si pufos Pm, cernoziom slab-moderat levigat pe materiale loessoide și alte luturi argiloase | 8112 | Stejar brumăriu pur pe cernoziom slab degradat cu substrat de loess (m) | GE 85 | Câmpie tabulară de stejărete (brumăriu - pufos) (m), cernoziomuri, cernoziomuri cambice, V. ed. mijlociu |
| 9310a | Silvostepă externă de stejărete xerofile Pm, cernoziom (moderat levigat) pe loess și materiale loessoide, compact, edafic mijlociu-mic | ||||
| 9210 | Silvostepă externă de stejar pufos Pi-m, cernoziom (carbonatic) pe loess | 8221 | Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat de loess sau lut (i-m) | GE 86 | Câmpie de stejărete de stejar pufos (i-m), soluri cernoziomuri, V. ed. mijlociu |
| 9220 | Silvostepă externă și extrazonal în stepă, de stejărete xerofile Pm-i, cernoziom slab levigat pe loess | 8212 | Stejar pufos pe sol profund din Dobrogea (m) | ||
| 9110 | Silvostepă, puternic erodat în sedimentar calcaros, Pi | 8223 | Stejar pufos pur din silvostepa dobrogeană pe sol superficial (i) | GE 87 | Câmpie de stejărete de stejar pufos (i), soluri diverse (scheletice, frecvent calcaroase și calcarice), superficiale, V. ed. mic |
| 9120 | Silvostepă puternic erodat, roci necalcaroase, Pi | 8224 | Stejar pufos cu cărpiniță din silvostepă (și stepă) (i) | ||
| 9210a | Silvostepă externă de stejar pufos (meselic) Pi, soluri rendzinice și cernoziomuri pe roci tari | ||||
| 9641a | Silvostepă, câmpie de divagare-luncă înaltă de stejar pedunculat Pm, sol zonal gleizat și semigleic, edafic mijlociu-mare | 6161 | Stejăret normal de silvostepă (m) | GE 88 | Câmpie de divagare - lunci de stejărete de stejar pedunculat (m), cernoziomuri argiloiluviale și soluri brune aluviale gleizate, V. ed. mijlociu-mare |
| 9641 | Silvostepă-luncă de șleau Pm, sol zonal freatic umed, gleizat și semigleic neinundabil sau rar scurt inundabil. | 6162 | Stejăret de depresiune de silvostepă (m) |
186
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 8411 | Amestec normal de stejar pedunculat și stejar brumăriu (m) | ||||
| 9540 | Silvostepă predominant mijlocie cu stejărete xerofile și mezoxerofile Ps, cernoziomic freatic umed ± gleizat | 6231 | Șleau de silvostepă cu stejar pedunculat (s) | GE 89 | Câmpie de divagare joasă - lunci de șleauri cu stejar pedunculat (s), soluri aluviale molice-cernoziomuri gleizate, V. ed. mijlociu-mare |
| 9540a | Silvostepă, câmpie joasă-lunci de stejăreto-șleauri Ps, cernoziomic ± gleizat, rar inundabil, edafic mare | 6331 | Șleau de luncă din silvostepă și stepa din sudul țării (s) | ||
| 9614c | Silvostepă luncă de stejareto-sleauri și zăvoaie Ps, sol aluvial molic (tranzitie spre sol zonal) (rar și scurt inundabil), edafic mijlociu-mare | 6332 | Șleao-plopiș de luncă din silvostepă și stepa din sudul țării (s) | ||
| 9642 | Silvostepă-luncă de șleau Ps, sol zonal freatic umed, neinundabil sau foarte rar și scurt inundabil, foarte profund | ||||
| 9642a | Silvostepă luncă de șleao-plopisuri Ps, sol aluvial molic, freatic umed, rar și scurt inundabil | ||||
| 9652b | Silvostepă de frăsinet și stejăreto-frăsinet în luncă înaltă Pm, soluri hidromorfe salinizate-alcalizate, edafic mijlociu- mare | 0 432 | Frăsinet de depresiune din silvostepă (m-s) | GE 90 | Câmpie de divagare - lunci de frăsinete și stejăreto-frăsinete (m), lăcoviști-soluri gleice salinizate-alcalizate, V. ed. mijlociu-mare |
| 6232* | Stejăreto-frăsinet de silvostepă pe soluri salinizate-alcalizate (m/i) | ||||
| 0433* | Frăsinet amestecat cu plop, salcie ± anin, pe soluri hidromorfe ± salinizate (i/m) | ||||
| 9632 | Silvostepă - luncă adânc depresionată de aniniș Pm, turbogleic | 9713 | Aniniș de baltă (m) | GE 91 | Câmpie de divagare - lunci de aninișuri (m), soluri gleice turboase, V. ed. mic |
187
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| D. DUNE CONTINENTALE ȘI FLUVIO-MARINE | |||||
| D1. Dune continentale - zonă forestieră, silvostepă și stepă | |||||
| 9710* | Silvostepă din Câmpia Olteniei Pi(m), dune de nisip, psamosoluri molice | 6163 | Stejăret de terenuri nisipoase din silvostepă (i) | GE 92 | Dune, psamosoluri molice, soluri cenușii și cernoziomuri nisipoase (i-m), V. ed. mijlociu - mare |
| 9910* | Silvostepă din Bărăgan și sudul Moldovei, relief nisipos de dune cu cvercete Pi(m), psamosol molic/tipic cu orizont compact aproape de suprafață | 8113 | Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat cu substrat de nisip (m) | ||
| 9911* | Silvostepă din Bărăgan și sudul Moldovei, relief nisipos de dune cu cvercete Pm(i), psamosoluri molice | 5166 | Gorunet de nisip (sol cenușiu) (m/i) | ||
| 8118* | Stejăret de stejar brumăriu pe psamosoluri și cernoziomuri nisipoase (m) | ||||
| 8711* | Câmpie forestieră - interdună Pi(m), psamosoluri tipice (±gleizate) | 6114 | Stejăret de terenuri nisipoase (din zona forestieră) (m) | GE 93 | Dune, psamosoluri gleizate (m), V. ed. mijlociu |
| 8712* | Câmpie forestieră - versant inferior de dună și interdună, dune aplatizate Pm, psamosoluri molice (± gleizate) | ||||
| 9711* | Silvostepă din Câmpia Olteniei Pm, depresiuni de interdune, psamosoluri ± molice ± gleizate |
188
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 9811* | Silvostepă din Câmpia de Vest, relief nisipos de dune cu cvercete Pm, psamosoluri molice cu aport freatic | ||||
| 8710* | Câmpie forestieră - depresiuni și interdune Pi, psamosoluri gleice și gleizate ± salinizate-alcalizate | 6115* | Stejăreto-frăsinet (± ulm, anin, plop) în interdune (m/i) | GE 94 | Dune, psamosoluri gleice și gleizate (i- m), V. ed. mic - mijlociu |
| 9810* | Silvostepă din Câmpia de Vest, relief nisipos de dune cu cvercete Pi, psamosoluri molice-salinizate cu aport freatic (gleice) | 6116* | Rariști de stejar, mesteacăn, anin, plop (i) | ||
| D2. Dune fluvio - marine - silvostepă/stepă | |||||
| 9.10.1.0.* | Silvostepă/stepă – dune fluvio-marine din Delta Dunării de șleao-plopișuri Pm, psamosol gleizat ± molic ± salinizat- alcalizat, edafic mijlociu-mare | 6342 | Șleao – plopiș de hasmac de productivitate mijlocie (m) | GE 95 | Dune fluvio-marine de șleao-plopișuri, psamosoluri gleizate ± molice (m), V. ed. mijlociu-mare |
| 9.10.1.1.* | Silvostepă/stepă – dune fluvio-marine din Delta Dunării de șleao-plopișuri, rariști de stejar și frasin și frăsinete Pi-m, psamosol gleic și lăcoviște ± salinizat- alcalizat, edafic mic | 6341 | Șleau de hasmac (i) | GE 96 | Dune fluvio-marine de șleao-plopișuri, rariști de stejar și frasin și frăsinete, psamosoluri gleice și lăcoviști ± salinizate-alcalizate (i-m), V. ed. mic |
| 6343 | Șleao - plopiș de hasmac, de productivitate inferioară (i) | ||||
| 6344 | Rariște de stejar și frasin de hasmace mici (i) | ||||
| 6345 | Rariște de stejar, frasin și plop de hasmace mici (i) | ||||
| 8412 | Stejăret amestecat cu hasmac (i) |
189
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 8413 | Rariște de stejar pedunculat și brumăriu din hasmace mici (i) | ||||
| 9612 | Zăvoi de plop și salcie din Delta Dunării (m) | ||||
| 0412 | Frăsinet de hasmac de productivitate mijlocie (m) | ||||
| 0413 | Frăsinet de hasmac de productivitate inferioară (i) | ||||
| E. LUNCILE RÂURILOR INTERIOARE MARI - ZONA FORESTIERĂ DE CÂMPIE ȘI SILVOSTEPA | |||||
| Formații forestiere azonale (zăvoaie) | |||||
| 8523 | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop Ps(m), aluvial moderat humifer, profund freatic umed, foarte rar scurt inundabil | 9111 | Zăvoi de plop alb de productivitate superioară (s) | GE 97 | Lunci interioare-zăvoaie de plopi (s-m), soluri aluviale molice, V. ed. mare |
| 8524 | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plopi Ps, aluvial intens humifer, freatic umed, frecvent și rar scurt inundabil | 9211 | Zăvoi de plop negru de productivitate superioară (s) | ||
| 9613 | Silvostepă luncă de zăvoi de plopi Ps-m, aluvial moderat humifer, profund freatic umed, foarte rar scurt inundabil | 9311 | Zăvoi amestecat de plop alb și negru de productivitate superioară (s) | ||
| 9614 | Silvostepă luncă de zăvoi de plopi Ps, aluvial intens humifer, freatic umed, frecvent și rar scurt inundabil |
190
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 8521 | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop Pm(i), aluvial neumezit freatic, rar și scurt inundabil | 9112 | Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie (m) | GE 98 | Lunci interioare-zăvoaie de plop alb (m- i), soluri aluviale - protosoluri aluviale, V. ed. mijlociu-mic |
| 8522 | Câmpie forestieră, aluvial neumezit freatic, Pi-m | 9115 | Zăvoi de plop alb de productivitate inferioară din luncile apelor interioare (i) | ||
| 9611 | Silvostepă luncă de zăvoi de plop alb Pi, aluvial profund umezit freatic în substrat, rar scurt inundabil | 9312 | Zăvoi amestecat de plop alb și negru (m) | ||
| 9612 | Silvostepă de luncă de zăvoi de plopi Pm-i, aluvial temporar, slab umezit freatic în substrat, rar scurt inundabil | ||||
| 8532 | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie Pi, gleic, anual foarte prelungit inundabil | 9511 | Zăvoi de salcie din luncile apelor interioare (s) | Lu GE 99 | nci interioare-zăvoaie de salcie (m/i-s), soluri aluviale amfigleizate, V. ed. mijlociu-mare |
| 8533 | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie Pm, aluvial intens gleizat, anual prelungit inundabil. | 9517* | Zăvoi de salcie de productivitate inferioară din luncile apelor interioare (i) | ||
| 8534 | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie Ps, gleizat și semigleic, anual relativ prelungit inundabil | 9518* | Zăvoi de salcie de productivitate mijlocie din luncile apelor interioare (m) | ||
| 9622 | Silvostepă, luncă de zăvoi de salcie Pi, aluvial amfigleic | 9611 | Zăvoi normal de plop și salcie (s) | ||
| 9623 | Silvostepă luncă de zăvoi de salcie Pm, aluvial amfisemigleic, anual prelungit inundabil |
191
192
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 9624 | Silvostepă, luncă de zăvoi de salcie Ps, aluvial gleizat, anual relativ prelungit inundabil. | ||||
| 9642b | Silvostepă luncă de frăsineto-stejărete și frăsinete Pm, sol aluvial gleizat, local lăcoviște sau sol gleic, slab-moderat salinizat, foarte rar și scurt inundabil, mijlociu profund | 0442* | Frăsinet din luncile apelor interioare de productivitate mijlocie (m) | GE 100 | Lunci interioare - specii de diferite esențe (i-m), soluri diverse slab-moderat salinizate, V. ed. mijlociu-mic |
| 9652 | Silvostepă de frăsinet în luncă înaltă Pi, salinizat alcalin | 0443* | Frăsinet din luncile apelor interioare de productivitate inferioară (i) | ||
| 0452* | Frăsineto-stejăret din luncile apelor interioare (m) | ||||
| 0453* | Frăsineto-stejăret din luncile apelor interioare (i) | ||||
| 8531a | Câmpie forestieră, aluviuni crude- inceptisoluri, plajă joasă, Pi | 0512 | Ulmet de luncă cu cătină roșie (i) | E 100A | Lunci interioare (“terase” tinere) cu vegetație primară (nedefinita) (i-m), protosoluri și soluri aluviale ± salinizate, V. ed. mic-mijlociu |
| 8620 | Câmpie forestieră joasă de cătiniș Pi-m, sol (aluvial) slab-mediu salinizat | 0522 | Ulmet de terase și văi colmatate din silvostepă (m-i) | ||
| 8620a | Câmpie forestieră, protosol aluvial salinizat, Pi | 0524 | Cătină roșie/albă cu vegetație activă (i-m) | ||
| 9621a | Silvostepă, aluviuni crude-inceptisoluri, plajă joasă, Pi | ||||
| F. LUNCA ȘI DELTA DUNĂRII - SILVOSTEPA ȘI STEPA | |||||
| F1. Lunca și Delta Dunării - regim liber, de inundație |
G
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| Formații forestiere predominant azonale - zăvoaie | |||||
| 9611a | Silvostepă luncă de zăvoi de plop alb Pi, aluvial profund umezit freatic în substrat, rar scurt inundabil, în Lunca și Delta Dunării | 9116* | Rariște de plop cenușiu, plop negru și plop alb ± ulm, dud, arțar tătărăsc, corcoduș (i) | GE 101 | Lunca și Delta Dunării, rariști de plop și ulm (i-m), aluviuni – protosoluri aluviale, V. ed. mic-mijlociu |
| 9612a | Silvostepă de luncă de zăvoi de plopi Pm-i, aluvial temporar, slab umezit freatic în substrat, rar scurt inundabil, în Lunca și Delta Dunării | ||||
| 9613a | Silvostepă luncă de zăvoi de plopi ± stejar Pm, aluvial moderat humifer, profund freatic umed, foarte rar scurt inundabil, în Lunca și Delta Dunării | 6331a | Șleau de luncă din silvostepa și stepa din sudul țării (Lunca Dunării) (m-s) | GE 102 | Lunca și Delta Dunării, zăvoaie de plopi ± stejar, frasin (m-s), soluri aluviale, V. ed. mare |
| 6332a | Șleao-plopiș de luncă din silvostepa și stepa din sudul țării (Lunca Dunării) (m-s) | ||||
| 9614a | Silvostepă luncă de zăvoi de plopi Pm/s, aluvial moderat humifer, temporar freatic umed, rar scurt inundabil, în Lunca și Delta Dunării | 9212 | Zăvoi de plop negru de productivitate mijlocie pe locuri înalte în Lunca Dunării (m) | GE 103 | Lunca și Delta Dunării, zăvoaie de plopi indigeni (m-s), soluri aluviale, V. ed. mare |
| 9652a | Silvostepă luncă joasă Pm-i, slab- moderat salinizat, în Lunca și Delta Dunării | 9114 | Zăvoi de plop alb de productivitate inferioară pe locuri mijlociu inundabile în Lunca Dunării (i) | GE 104 | Lunca și Delta Dunării, zăvoaie de plopi indigeni (i-m), soluri aluviale salinizate, V. ed. mijlociu |
| 9214 | Zăvoi de plop negru de productivitate inferioară pe locuri joase în Lunca Dunării (i) |
193
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 9613b | Silvostepă luncă de zăvoi de plopi Ps-m, aluvial moderat humifer, profund freatic umed, foarte rar scurt inundabil, în Lunca și Delta Dunării | 9514 | Zăvoi de salcie de productivitate mijlocie pe locuri înalte în Lunca Dunării (m) | GE 105 | Lunca și Delta Dunării, zăvoaie de plopi și salcie (m-s), soluri aluviale ± gleizate, V. ed. mare |
| 9614b | Silvostepă luncă de zăvoi de plopi Ps, aluvial intens humifer, freatic umed, frecvent și rar scurt inundabil, în Lunca și Delta Dunării | 9113 | Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie pe locuri mijlociu inundabile în Lunca Dunării (m) | ||
| 9213 | Zăvoi de plop negru de productivitate mijlocie pe locuri mijlociu inundabile în Lunca Dunării (m) | ||||
| 9311a | Zăvoi amestecat de plop alb și plop negru de productivitate superioară (Lunca Dunării) (s) | ||||
| 9312a | Zăvoi amestecat de plop alb și plop negru de productivitate mijlocie (Lunca Dunării) (m) | ||||
| 9611a | Zăvoi normal de plop și salcie (Lunca Dunării) (s) | ||||
| 9211a | Zăvoi de plop negru de productivitate superioară (Lunca Dunării) (s) | ||||
| 9111a | Zăvoi de plop alb de productivitate superioară (Lunca Dunării) (s) | ||||
| 9623a | Silvostepă luncă de zăvoi de salcie Pm, aluvial amfisemigleic, anual prelungit inundabil, în Lunca și Delta Dunării | 9512 | Zăvoi de salcie de productivitate superioară pe locuri înalte din Lunca și Delta Dunării (s) | GE 106 | Lunca și Delta Dunării, zăvoaie de salcie (m-s), soluri amfigleizate, V. ed. mare |
194
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 9624a | Silvostepă, luncă de zăvoi de salcie Ps, aluvial gleizat, anual relativ prelungit inundabil, în Lunca și Delta Dunării | 9513 | Zăvoi de salcie de productivitate superioară pe locuri joase din Lunca Dunării (s) | ||
| 9622a | Silvostepă, luncă de zăvoi de salcie Pi, aluvial amfigleic, în Lunca și Delta Dunării | 9515 | Zăvoi de salcie de productivitate mijlocie pe locuri joase din Lunca și Delta Dunării (m) | GE 107 | Lunca și Delta Dunării (japse), zăvoaie de salcie (i-m), soluri amfigleice, V. ed. mijlociu-mic |
| 9623b | Silvostepă luncă de zăvoi de salcie Pm-i, aluvial amfisemigleic, anual prelungit inundabil, în Lunca și Delta Dunării | 9516 | Zăvoi de salcie de productivitate inferioară pe locuri joase din Lunca Dunării (i) | ||
| 9631 | Silvostepă-mlaștină turboasă slab- moderat salinizată-alcalizată, Pi/m | 9713a | Aniniș de baltă (Lunca Dunarii) (m/i) GE | 107A | Lunca și Delta Dunării (japșe-privaluri), zăvoaie de anin negru (m/i), gleiosoluri turboase și lăcoviști, V. ed. mic |
| 9621b | Silvostepă-terenuri în curs de colonizare cu vegetație lemnoasă, Pi- | 9613* | Renișde salcie și plopi ± cătină roșie în Lunca Dunării si Delta Dunarii (i) | GE 107B | Lunca și Delta Dunării (ostroave), plaje joase și grinduri incipiente (i- |
| F2. Lunca și Delta Dunării – regim îndiguit | |||||
| 9.11.1.0.* | Silvostepă/stepă - incintă îndiguită din Lunca și Delta Dunării Pm-s, sol "cernoziomic", moderat humifer - humifer, lutos - luto-nisipos, predominant neumezit freatic, edafic mare | 8514* | Amestec de stejar brumăriu, tei, ulm (în incinte îndiguite din Lunca și Delta Dunării) (m-s) | GE 108 Lu | nca și Delta Dunării - incinte îndiguite, soluri "cernoziomice" (m-s), V. ed. mare |
195
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 9.11.1.2.* | Silvostepă/stepă - incintă îndiguită din Lunca și Delta Dunării Pm, aluvial molic, moderat humifer, lutos – luto- argilos, neumezit freatic, edafic mare | 8516* | Amestec de stejar brumăriu, ulm, tei frasin (în incinte îndiguite din Lunca și Delta Dunării) (m) | GE 109 Lu | nca și Delta Dunării - incinte îndiguite, soluri aluviale molice (m), V. ed. mare |
| 9.11.1.1.* | Silvostepă/stepă - incintă îndiguită din Lunca și Delta Dunării Pm-s, aluvial tipic si molic, moderat humifer, lutos - luto-nisipos, temporar umezit freatic, edafic mare | 9313* | Amestec de plopi indigeni de productivitate mijlocie-superioara (în incinte îndiguite din Lunca și Delta Dunării) (m-s) | Lu GE 110 | nca și Delta Dunării - incinte îndiguite, soluri aluviale tipice și molice (m-s), V. ed. mare |
| 8515* | Amestec de stejar brumăriu, frasin, paltin, tei (în incinte îndiguite din Lunca și Delta Dunării) (m-s) | ||||
| 9.11.1.3.* | Silvostepă/stepă - incintă îndiguită din Lunca și Delta Dunării Pi-m, aluvial și incipient aluvial, slab-moderat humifer, luto-nisipos, neumezit freatic, edafic mijlociu | 9315* | Amestec de plopi indigeni de productivitate inferioară-mijlocie (în incinte îndiguite din Lunca și Delta Dunării) (i-m) | Lu GE 111 | nca și Delta Dunării - incinte îndiguite, soluri aluviale - protosoluri aluviale (i- m), V. ed. mijlociu |
| 9.11.2.0* | Silvostepă/stepă - incintă îndiguită din Lunca și Delta Dunării Pm-i, aluvial stratificat slab maturat fizic, moderat humifer, lutos - luto-argilos, predominant neumezit freatic, edafic mijlociu-mare | 9314* | Amestec de plopi indigeni de productivitate mijlocie-inferioară (în incinte îndiguite din Lunca și Delta Dunării) (m-i) | Lu GE 112 | nca și Delta Dunării - incinte îndiguite, soluri aluviale stratificate (m-i), slab maturate fizic, V. ed. mijlociu - mare |
| 9.11.2.2.* | Silvostepă/stepă - incintă îndiguită din Lunca și Delta Dunării Pi, aluvial vertic și vertisol slab maturat fizic, moderat humifer, predominant argilos, neumezit freatic, edafic mijlociu-mare | 7132* | Amestec de cer, ulm de turchestan, par de productivitate inferioară (în incinte îndiguite din Lunca și Delta Dunării) (i) | GE 113 | Lunca și Delta Dunării - incinte îndiguite (i), soluri aluviale vertice și vertisoluri, V. ed. mijlociu - mare |
196
| TS | Denumirea TS | TP | Denumirea TP | GE | Denumirea GE |
|---|---|---|---|---|---|
| 9.11.2.1.* | Silvostepă/stepă - incintă îndiguită din Lunca și Delta Dunării Pi-m, soluri gleice, lăcoviști, soluri aluviale gleizate ± salinizate, slab maturate fizic, moderat humifere, lutoase până la argiloase, temporar sau permanent umezite freatic, edafic mijlocii | 0432a | Frăsinet de depresiune din silvostepă (în incinte îndiguite din Lunca și Delta Dunării) (i-m) | GE 114 | Lunca și Delta Dunării - incinte îndiguite (i-m), soluri hidromorfe ± salinizate, V. ed. mijlociu |
| 9.11.2.3.* | Silvostepă/stepă - incintă îndiguită din Lunca și Delta Dunării Pi- | 0432b | Frăsinet de depresiune din silvostepă (în incinte îndiguite din Lunca și Delta Dunării) (i) | GE 114 A | Lunca și Delta Dunării - incinte îndiguite (i- |
| LEGENDA | |||||
| GE noi (A, B,…..) | |||||
| TS noi (*), noi - derivate (a, b,…) | |||||
| TP noi (*), noi - derivate (a, b, …) | |||||
| Pi-m - bonitate (productivitate) predominant inferioară, care poate să ajungă pe alocuri și mijlocie | |||||
| Pi/m - bonitate (productivitate) inferioară, aflată la limita spre mijlocie | |||||
| Pi(m) - bonitate (productivitate) inferioară pentru o specie principală și mijlocie pentru cealaltă specie principală | |||||
| Pi(m) - bonitate (productivitate) fie inferioară (într-o anumită regiune), fie mijlocie (într-o altă regiune), situație care nu ar mai apărea dacă sistematica ar avea caracter regional | |||||
197
198
TIPURI DE STAȚIUNI FORESTIERE FOLOSITE ÎN CADRUL GHIDULUI PENTRU AMENAJAREA PĂDURILOR
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 1. ETAJUL SUBALPIN (F Sa) | |||||
| 0.1.1.0. | Subalpin de rariști jnepenișuri ≤ Pi, pedologic divers | ||||
| 1.1.1.0. | Subalpin de stâncărie neproductivă | 1.1.1.0. | Subalpin de stâncărie neproductivă | ||
| 1.1.2.0. | Subalpin de stâncărie și eroziune excesivă, III | 153+) !image 23/2.1.2.0. | Montan presubalpin de molidișuri | 2.1.2.0. | Montan presubalpin de molidișuri |
| 1.2.0.0. | Subalpin rendzinic, III | 152 22/2.2.1.0. | Montan presubalpin de molidișuri Pi, rendzinic edafic mic. | 2.2.1.0. | Montan presubalpin de molidișuri Pi, rendzinic edafic mic. |
| 1.3.1.0. | Subalpin scheletic turbos, III | 148 19/- | Montan presubalpin de molidișuri Pi, turboscheletic cu Vaccinium Polytrichum | 1.3.1.0. | Montan presubalpin de molidișuri Pi, turboscheletic cu Vaccinium Polytrichum |
| 1.3.2.0. | Subalpin podzolic, III | 146 18/2.3.1.1. | Montan presubalpin de molidișuri Pi, podzolic cu humus și Vaccinium. | 2.3.1.1. | Montan presubalpin de molidișuri Pi, podzolic cu humus și Vaccinium. |
| 1.3.3.0. | Subalpin brun acid cu moder, III | 144 17/- | Montan presubalpin de molidișuri Pi, brun podzolic cu Oxalis Soldanella. | 1.3.3.0. | Montan presubalpin de molidișuri Pi, brun podzolic cu Oxalis Soldanella. |
| 1.4.1.0. | Subalpin oligoturbos- mlăștinos, III | 152 21/2.5.1.0. | Montan presubalpin de molidișuri | 2.5.1.0. | Montan presubalpin de molidișuri |
| 1.4.2.0. | Subalpin oligotrofic- semimlăștinos, III | 150 20/2.5.2.0. | Montan presubalpin de molidișuri Pi, podzolic- criptopodzolic, semimlăștinos, cu Polytrichum. | 2.5.2.0. | Montan presubalpin de molidișuri Pi, podzolic- cripropozolic, semimlăștinos, cu Polytrichum. |
| 1.5.1.0. | Subalpin de culoare de avalanșe, III | 154 24/- | Montan presubalpin de molidișuri, culoare de avalanșe. | 1.5.1.0. | Montan presubalpin de molidișuri, culoare de avalanșe |
| 2. ETAJUL MONTAN DE MOLIDIȘURI (FM3) | |||||
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 2.1.1.0. | Montan de molidișuri stâncărie neproductivă | 2.1.1.0. | Montan de molidișuri stâncărie neproductivă | ||
| 2.1.2.0. | Montan de molidișuri stâncărie și eroziune excesivă | 143 16/2.1.2.0. | Montan de molidișuri | 2.1.2.0. | Montan de molidișuri |
| 2.2.1.0. | Montan de molidișuri rendzinic, III | 142 15/2.2.1.0. | Montan de molidișuri Pi, rendzinic edafic mic, scheletic. | 2.2.1.0. | Montan de molidișuri Pi, rendzinic edafic mic, scheletic. |
| 2.2.2.0. | Montan de molidișuri rendzinic, II | 141 14/2.2.2.0. | Montan de molidișuri Pm (s), rendzinic edafic mijlociu, cu Oxalis-Dentaria. | 2.2.2.0. | Montan de molidișuri Pm, rendzină și rendzinic (pseudorendzinic), edafic mijlociu, cu Oxalis- Dentaria (Asperula-Dentaria) |
| 2.2.3.0. | Montan de molidișuri Ps, rendzină și brun eu- mezobazic rendzinic (pseudorendzinic), edafic mijlociu cu Oxalis-Dentaria (Asperula-Dentaria) | ||||
| 2.3.1.1. | Montan de molidișuri podzolic, III | 131 8/2.3.1.1. | Montan de molidișuri Pi, podzolic cu humus brut, edafic submijlociu și mic, cu Vaccinium. | 2.3.1.1. | Montan de molidișuri Pi, podzolic cu humus brut, edafic submijlociu și mic, cu Vacinium. |
| 2.3.1.2. | Montan de molidișuri podzolic, II | 2.3.1.2. | Montan de molidișuri Pm, spodosoluri (exclusiv cele litice), edafic mijlocii, cu Vaccinium, Hylocomium sau Luzula silvatica | ||
| 2.3.1.3. | Montan de molidisuri Ps, podzolic edafic mare, cu Vaccinium. | ||||
| 2.3.2.1. | Montan de molidișuri scheletic-acid, III | 129 5/2.3.2.1. | Montan de molidișuri Pi, podzolic-cripto-podzolic, edafic mic, cu Calamagrostis-Luzula. | 2.3.2.1. | Montan de molidișuri Pi, podzolic-cripto-podzolic, edafic mic, cu Calamagrostis-Luzula. |
| 2.3.2.2. | Montan de molidișuri acid cu moder, II | 127 4/2.3.2.2. | Montan de molidișuri Pm, brun podzolic-podzol brun, edafic mijlociu, cu Luzula silvatica. | 2.3.2.2. | Montan de molidișuri Pm, brun podzolic-podzol brun edafic mijlociu, cu Luzula silvatica. |
| 2.3.3.1. | Montan de molidișuri brun cu mull, III | 125 3/2.3.3.1. | Montan de molidișuri Pi, brun acid edafic mic cu Oxalis- Dentaria ± acidofile. | 2.3.3.1. | Montan de molidișuri Pi, brun acid edafic mic cu Oxalis-Dentaria ± acidofile. |
| 2.3.3.2. | Montan de molidișuri brun cu mull, II | 124 2/2.3.3.2. | Montan de molidișuri Pm, brun acid edafic submijlociu cu Oxalis- Dentaria ± acidofile. | 2.3.3.2. | Montan de molidișuri Pm, brun acid edafic submijlociu cu Oxalis-Dentaria ± acidofile. |
199
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 2.3.3.3. | Montan de molidișuri brun cu mull, I | 121 1/2.3.3.3. | Montan de molidișuri Ps, brun acid și andosol edafic mare și mijlociu, cu Oxalis-Dentaria ± acidofile. | 2.3.3.3. | Montan de molidișuri Ps, brun acid și andosol edafic mare și mijlociu, cu Oxalis-Dentaria ± acidofile. |
| 2.4.0.0. | Montan de molidișuri în “V” podzolic, III | 133 9/2.4.0.0. | Montan de molidișuri Pm/i, văi înguste în “V”, podzolic edafic mic. | 2.4.0.0. | Montan de molidișuri Pm, văi înguste în “V” podzolic edafic mic. |
| 2.4.1.0. | Montan de molidișuri Pi, văi înguste în “V” podzolic edafic mic. | ||||
| 2.5.1.0. | Montan de molidișuri oligoturbos-mlăștinos, III | 139 13/2.5.1.0. | Montan de molidișuri Sphagnum. | 2.5.1.0. | Montan de molidișuri Pi, turbogleic și turbărie cu Sphagnum. |
| 2.5.2.0. | Montan de molidișuri slab oligoturbos-mlăștinos, III | 137 12/2.5.2.0. | Montan de molidișuri Pi, semimlăstinos-freatic, slab turbos, cu Polytrichum Sphagnum. | 2.5.2.0. | Montan de molidișuri Pi, semimlăstinos-freatic, slab turbos, cu Polytrichum Sphagnum. |
| 2.5.3.0. | Montan de molidișuri semimlăștinos, II | 135 11/2.5.3.0. | Montan de molidișuri Pm, brun podzolic cripto-podzolic, excesiv umezit freatic, cu Polytrichum dominant. | 2.5.3.0. | Montan de molidișuri Pm, brun podzolic cripto- podzolic, excesiv umezit freatic, cu Polytrichum dominant. |
| 2.5.4.0. | Montan de molidișuri brun cu drenaj imperfect, I | 134 10/2.5.4.0. | Montan de molidișuri Ps, brun- brun acid edafic mare, cu drenaj imperfect. | 2.5.4.0. | Montan de molidișuri Ps, brun-brun acid edafic mare, cu drenaj imperfect. |
| 2.6.1.0. | Montan de molidișuri talveg, III | 156 28/2.6.1.0. | Montan de molidișuri majoră cu bolovăniș și prundiș. | 2.6.1.0. | Montan de molidișuri bolovăniș și prundiș. |
| 2.6.2.0. | Montan de molidișuri aluvial slab humifer, III | 156 27/2.6.2.0. | Montan de molidișuri Pi, aluvial slab humifer, edafic mic și foarte mic. | 2.6.2.0. | Montan de molidișuri Pi, aluvial slab humifer, edafic mic și foarte mic. |
| 2.6.3.0. | Montan de molidișuri aluvial moderat humifer, II | 155 26/2.6.3.0. | Montan de molidișuri Pm, aluvial moderat humifer, edafic submijlociu-mijlociu. | 2.6.3.0. Mo | ntan de molidișuri Pm, aluvial moderat humifer, edafic submijlociu-mijlociu. |
200
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 2.6.4.0. | Montan de molidișuri brun de luncă, I | 155 25/2.6.4.0. | Montan de molidișuri Ps, brun freatic umed, gleizat și semigleic, edafic mare, în luncă înaltă. | 2.6.4.0. | Montan de molidișuri Ps, brun freatic umed gleizat și semigleic, edafic mare în luncă înaltă. |
| 2.3.1.2. | Montan de molidișuri podzolic, II | 130 6/- | Montan de molidișuri Pm, brun podzolic-podzol brun edafic submijlociu-mijlociu, cu Hylocomium. | 2.3.1.4. | Montan de molidișuri Pm, brun podzolic-podzol brun edafic submijlociu-mijlociu, cu Hylocomium |
| 2.3.1.1. | Montan de molidișuri podzolic, III | 131 7/- | Montan de molidișuri Pi, podzol edafic mic cu Hylocomium ș.a. mușchi verzi. | 2.3.1.5. | Montan de molidișuri Pi, podzol edafic mic cu Hylocomium ș.a. mușchi verzi. |
| 3. ETAJUL MONTAN DE AMESTECURI (FM2) | |||||
| 3.1.1.0. | Montan de amestecuri stâncărie neproductivă | ||||
| 3.1.2.0. | Montan de amestecuri stâncărie și eroziune excesivă | 187 14/3.1.2.0. | Montan de amestecuri < Pi, stâncărie și eroziune excesivă. | 3.1.2.0. | Montan de amestecuri < Pi, stâncărie și eroziune excesivă |
| 3.2.1.0. | Montan de amestec rendzinic, III | 186 13/3.2.1.0. | Montan de amestecuri Pi, rendzinic edafic mic. | 3.2.1.0. | Montan de amestecuri Pi, rendzinic edafic mic. |
| 3.2.2.0. | Montan de amestec rendzinic, II | 185 12/3.2.2.0. | Montan de amestecuri Ps(m), rendzinic, edafic mijlociu și mare, cu Asperula-Dentaria. | 3.2.2.0. | Montan de amestecuri Ps, rendzinic edafic mare , cu Asperula-Dentaria. |
| 3.2.2.1. | Montan de amestecuri Pm, rendzinic edafic mijlociu , cu Asperula-Dentaria. | ||||
| 3.3.1.0. | Montan de amestecuri cu podzol, I | ||||
| 3.3.1.1. | Montan de amestec podzolic, III | 182 9/3.3.1.1. | Montan de amestecuri Pi podzolic edafic mic, cu Vaccinium și alte acidofile. | 3.3.1.1. | Montan de amestecuri Pi podzolic edafic mic cu Vaccinium și alte acidofile. |
| 3.3.1.2. | Montan de amestec podzolic, II | 180/ 8/3.3.1.2. | Montan de amestecuri Pm(i), podzolic edafic submijlociu cu mușchi și alte acidofile. | 3.3.1.2. | Montan de amestecuri Pm, podzolic edafic submijlociu- mijlociu cu mușchi și alte acidofile. |
201
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 3.3.2.1. | Montan de amestec acid cu moder, III | 179 7/3.3.2.1. | Montan de amestecuri Pi, brun podzolic și criptopodzolic edafic mic, cu Luzula±Calamagrostis. | 3.3.2.1. | Montan de amestecuri Pi, brun podzolic și criptopodzolic edafic mic, cu Luzula±Calamagrostis. |
| 3.3.2.2. | Montan de amestec acid cu moder, II | 178 6/3.3.2.2. | Montan de amestecuri Pm(i), brun podzolic sau criptopodzolic edafic mijlociu, cu Festuca±Calamagrostis. | 3.3.2.2. | Montan de amestecuri Pm, brun podzolic și criptopodzolic edafic mijlociu, cuFestuca±Calamagrostis. |
| 3.3.2.3. | Montan de amestec acid cu moder, I | 176 5/3.3.2.3. | Montan de amestecuri Ps și Ps(m), brun podzolic sau criptopodzolic edafic mare. | 3.3.2.3. | Montan de amestecuri Ps, brun podzolic sau criptopodzolic edafic mare. |
| 3.3.3.1. | Montan de amestec brun cu mull, III | 173 3/3.3.3.1. | Montan de amestecuri Pi, brun edafic mic cu Asperula-Dentaria ± acidofile. | 3.3.3.1. | Montan de amestecuri Pi, brun edafic mic Asperula-Dentaria ± acidofile. |
| 3.3.3.2. | Montan de amestecuri brun cu mull, II | 172 2/3.3.3.2. | Montan de amestec Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula- Dentaria. | 3.3.3.2. | Montan de amestec Pm, brun edafic mijlociu; cu Asperula-Dentaria. |
| 3.3.3.3. | Montan de amestecuri cu mull, I | 169 1/3.3.3.3. | Montan de amestec Ps, brun edafic mare, cu Asperula- Dentaria. | 3.3.3.3. | Montan de amestec Ps, brun edafic mare; cu Asperula-Dentaria. |
| 3.4.1.0. | Montan de de molidișuri în “V” extrazonal în montan de amestecuri, III | ||||
| 3.5.1.0. | Montan de amestec puternic vântuit, brun II/III | 184 11/3.5.1.0. | Montan de amestecuri puternic vântuit. | 3.5.1.0 | Montan de amestecuri Pi puternic vântuit |
| 3.5.2.0. | Montan de amestec puternic vântuit, I-II | ||||
| 3.6.1.0. | Montan de amestec oligoturbos-mlăștinos, III | 3.6.1.0. | Montan de amestecuri – turbă oligotrofă și soluri gleice turboase (± mlăștinoase), cu Sphagnum și Polytrichum | ||
| 3.6.2.0. | Montan de amestec slab oligoturbos-mlăștinos, III | 3.6.2.0. | Montan de amestecuri Pi, soluri turboase (exclusiv turba și solurile gleice turboase ± mlăștinoase), cu Polytrichum (Sphagnum) | ||
202
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 3.6.3.0. | Montan de amestec semimlăștinos, II | 3.6.3.0. | Montan de amestecuri Pm, soluri gleizate și amfigleice, cu Polytrichum dominant | ||
| 3.6.4.0. | Montan de amestec brun cu drenaj imperfect, I | 174 Mo 4/3.6.4.0. | ntan de amestecuri Ps(m), brun divers, cu drenaj imperfect, edafic mijlociu-foarte mare. | 3.6.4.0. | Montan de amestecuri Ps, brun divers, cu drenaj imperfect, edafic foarte mare. |
| 3.6.4.1. | Montan de amestecuri Pm, brun divers, cu drenaj imperfect, edafic mijlociu. | ||||
| 3.6.5.0. | Montan de amestec brun pseudogleic, II | 183 10/3.6.5.0. | Montan de amestecuri Pm, argiloiluvial puternic pseudogleizat, edafic submijlociu- mijlociu. | 3.6.5.0. | Montan de amestecuri Pm, argiloiluvial puternic pseudogleizat, edafic submijlociu-mijlociu. |
| 3.7.1.0. | Montan de amestec talveg, III | 191 19/3.7.1.0. | Montan de amestecuri , albie majoră. | 3.7.1.0. | Montan de amestecuri Pi, albie majoră |
| 3.7.2.0. | Montan de amestec aluvial slab humifer, III | 190 18/3.7.2.0. | Montan de amestecuri Pi, aluvial slab humifer. | 3.7.2.0. | Montan de amestecuri Pi, aluvial slab humifer. |
| 3.7.3.0. | Montan de amestec aluvial moderat humifer, II | 190 17/3.7.3.0. | Montan de amestecuri Pm, aluvial moderat humifer. | 3.7.3.0 | Montan de amestecuri Pm, aluvial moderat humifer. |
| 3.7.4.0. | Montan de amestec brun de luncă, I | 169 16/3.7.4.0. | Montan de amestecuri Ps, brun freatic umed-semigleic, în lunca înaltă. | 3.7.4.0. | Montan de amestecuri Ps brun freatic umed semigleic, în lunca înaltă. |
| 188 15/- | Montan de amestecuri Pm(i), intens humifer, cu izvoare laterale. | 3.7.4.1. Mo | ntan de amestecuri Pi, intens humifer cu izvoare laterale. | ||
| 3.7.4.2. | Montan de amestecuri Pm, intens humifer cu izvoare laterale. | ||||
| 4. ETAJUL MONTAN – PREMONTAN DE FAGETE (FM1 +FD4) | |||||
| 4.1.1.0. | Montan de făgete stâncărie neproductivă | ||||
| 4.1.2.0. | Montan de făgete stâncărie și eroziune excesivă | 214 12/4.1.2.0. | Montan-premontan de făgete Pi, stâncărie și eroziune excesivă. | 4.1.2.0. | Montan-premontan de făgete Pi, stâncărie și eroziune excesiva. |
| 4.2.1.0 | Montan de făgete rendzinic III (II) | 213 11/4.2.1.0 | Montan-premontan de făgete Pi, rendzinic edafic mic. | 4.2.1.0 | Montan-premontan de făgete Pi, rendzinic edafic mic. |
203
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 4.2.2.0. | Montan de făgete rendzinic II (I) | 212 10/4.2.2.0. | Montan-premontan de făgete Pm, rendzinic edafic mijlociu. | 4.2.2.0. | Montan-premontan de făgete Pm, renzinic edafic mijlociu. |
| 4.2.3.0. | Montan-premontan de făgete Ps, rendzinic edafic mare. | ||||
| 4.3.1.1. | Montan de făgete podzolic, III | 210 8/4.3.1.1. | Montan-premontan de făgete Pi, podzolic edafic mic, cu Vaccinium. | 4.3.1.1. | Montan-premontan de făgete Pi, podzolic edafic mic, cu Vaccinium. |
| 4.3.1.2. | Montan-premontan de făgete Pm, podzolic edafic mijlociu, cu Vaccinium. | ||||
| 4.3.2.1. | Montan de făgete brun acid, III | 205 5/4.3.2.1. | Montan-premontan de făgete Pi, brun acid edafic mic. | 4.3.2.1. | Montan-premontan de făgete Pi, brun acid edafic mic. |
| 4.3.2.2. | Montan de făgete brun acid, II | 204 4/4.3.2.2. | Montan-premontan de făgete Pm, brun acid cu mull edafic mijlociu. | 4.3.2.2. | Montan-premontan de făgete Pm, brun acid cu mull edafic mijlociu. |
| 4.3.2.3. | Montan de făgete brun podzolic-podzolic în dezvoltare, III | ||||
| 4.3.2.4. | Montan de făgete brun podzolic-podzolic în dezvoltare, II | ||||
| 4.3.3.1. | Montan de făgete podzolic argiloiluvial cu Luzula, III | 208 7/4.3.3.1. | Montan-premontan de făgete Pi, podzolic edafic mic-mijlociu, cu Luzula- Calamagrostis. | 4.3.3.1. | Montan-premontan de făgete Pi, podzolic edafic mic-mijlociu, cu Luzula- Calamagrostis. |
| 4.3.3.2. | Montan de făgete podzolic argiloiluvial cu Festuca, II | 206 6/4.3.3.2. | Montan-premontan de făgete Pm, podzolit și podzolic argiloiluvial edafic mijlociu, cu Festuca. | 4.3.3.2. | Montan-premontan de făgete Pm, podzolit și podzolic argiloiluvial edafic mijlociu cu Festuca. |
| 4.3.3.3. | Montan de făgete podzolit, pseudogleizat cu Carex, II | 4.3.3.3. | Montan de făgete Pm, podzolit pseudogleizat cu Carex | ||
| 4.3.3.4. | Montan-premontan de făgete Ps, podzolic edafic mare cu Festuca. | ||||
| 4.4.1.0. | Montan de făgete brun III | 203 3/4.4.1.0. | Montan-premontan de făgete Pi, brun edafic mic, cu Asperula- Dentaria. | 4.4.1.0. | Montan-premontan de făgete Pi, brun edafic mic, cu Asperula-Dentaria. |
204
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 4.4.2.0. | Montan de făgete brun II | 202 2/4.4.2.0. | Montan-premontan de făgete Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula- Dentaria. | 4.4.2.0. | Montan-premontan de făgete Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria. |
| 4.4.3.0. | Montan de făgete brun I | 200 1/4.4.3.0. | Montan-premontan de făgete Ps, brun edafic mare, cu Asperula- Dentaria. | 4.4.3.0. | Montan-premontan de făgete Ps, brun edafic mare, cu Asperula-Dentaria. |
| 4.5.1.0. | Montan de făgete talveg, III | 215 16/4.5.1.0. | Montan-premontan de făgete Pi, albie majoră cu bolovănișuri și prundișuri. | 4.5.1.0. | Montan-premontan de făgete Pi, albie majoră cu bolovănișuri și prindișuri. |
| 4.5.2.0. | Montan de făgete aluvial slab humifer, III(II) | 215 15/4.5.2.0. | Montan-premontan de făgete Pm, aluvial slab humifer. | 4.5.2.0. | Montan-premontan de făgete Pm, aluvial slab humifer. |
| 4.5.2.1. | Montan-premontan de făgete Pi, aluvial slab humifer | ||||
| 4.5.3.0. | Montan de făgete aluvial moderat humifer II(I) | 215 14/4.5.3.0. | Montan-premontan de făgete Pm, aluvial moderat humifer. | 4.5.3.0. | Montan-premontan de făgete Pm, aluvial moderat humifer. |
| 4.5.4.0. | Montan de făgete, brun de luncă, I | 214 13/4.5.4.0. | Montan-premontan de făgete Ps, brun gleizat, în luncă înaltă. | 4.5.4.0. | Montan-premontan de făgete Ps, brun gleizat, în luncă înaltă. |
| 4.5.5.0. | Montan de făgete, brun acid, III (sinonim cu 4.3.2.1 dar de altitudine mare sau de limită). | 211 9/- | Montan de făgete de altitudine mare și de limită Pi - Oxalis-Dentaria. | 4.5.5.0. | Montan de făgete de altitudine mare și de limită Pi- Oxalis-Dentaria. |
| 5. ETAJUL DELUROS DE GORUNETE, FĂGETE SI GORUNETO-FAGETE (FD3) | |||||
| 5.1.1.1. | Deluros de gorunete stâncărie neproductivă | ||||
| 5.1.1.2. | Deluros de gorunete stâncărie și eroziune excesivă. | 243 16/5.1.1.2. | Deluros de gorunete Pi, stâncărie și eroziune excesivă. | 5.1.1.2. | Deluros de gorunete Pi, stâncărie și eroziune excesivă. |
| 5.1.2.1. | Deluros de gorunete rendzinic, III | 243 15/5.1.2.1. | Deluros de gorunete Pi, rendzinic edafic mic. | 5.1.2.1. | Deluros de gorunete Pi, rendzinic edafic mic. |
| 5.1.2.2. | Deluros de gorunete rendzinic, II | 242 14/5.1.2.2. | Deluros de gorunete Pm, rendzinic edafic mijlociu. | 5.1.2.2. | Deluros de gorunete Pm, rendzinic edafic mijlociu. |
205
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 5.1.2.3. | Deluros de gorunete Ps, rendzină (pseudorendzină), brun eumezobazic rendzinic (pseudorendzinic), brun argiloiluvial rendzinic (pseudorendzinic), edafic mare | ||||
| 5.1.3.1. | Deluros de gorunete podzolit, III | 238 10/5.1.3.1. | Deluros de gorunete Pi, podzolit edafic mic, cu Cytisus-Genista. | 5.1.3.0. | Deluros de gorunete Pi, podzolit edafic mic cu Cytisus-Genista. |
| 5.1.3.1. | Deluros de gorunete podzolit, III | 239 11/5.1.3.1. | Deluros de gorunete Pi, puternic podzolit edafic submijlociu și mic, cu Luzula albida. | 5.1.3.1. | Deluros de gorunete Pi, puternic podzolit edafic submijlociu și mic cu Luzula albida. |
| 5.1.3.1. | Deluros de gorunete podzolit, III | 240 12/5.1.3.1. | Deluros de gorunete Pi, podzolit și podzolic, edafic mic, cu Vaccinium Calluna. | 5.1.3.3. | Deluros de gorunete Pi, podzolit și podzolic edafic mic cu Vaccinium Calluna. |
| 5.1.3.2. | Deluros de gorunete podzolit, II | 231 6/5.1.3.2. | Deluros de gorunete Pm, podzolit și podzolic argiloiluvial, cu floră de tip mezofit cu graminee. | 5.1.3.2. | Deluros de gorunete Pm, podzolit și podzolic argiloiluvial, cu floră de tip mezofit cu graminee. |
| 5.1.3.2. | Deluros de gorunete podzolit, II | 234 8/5.1.3.2. | Deluros de gorunete Pm, podzolit edafic mijlociu, cu graminee mezoxerofite ± Luzula. | 5.1.3.4. | Deluros de gorunete Pm, podzolit edafic mijlociu cu graminee mezoxerofite ± Luzula. |
| 5.1.3.5. | Deluros de gorunete Ps, podzolit edafic mare cu graminee | ||||
| 5.1.4.1. | Deluros de gorunete podzolit, pseudogleizat, III | 236 9/5.1.4.1. | Deluros de gorunete Pi, podzolit puternic pseudogleizat edafic mic- submijlociu, cu Poa pratensis, Carex caryophillea. | 5.1.4.1. | Deluros de gorunete Pm, podzolit puternic pseudogleizat edafic mic-submijlociu, cu Poa pratensis, Carex caryophillea. |
| 5.1.4.2. | Deluros de gorunete podzolit, pseudogleizat, II | 232 7/5.1.4.2. | Deluros de gorunete Pm, podzolit pseudogleizat, cu Carex pilosa. | 5.1.4.2. | Deluros de gorunete Pm, podzolit pseudogleizat cu Carex pilosa. |
| 5.1.4.3. | Deluros de gorunete Ps, podzolit pseudogleizat cu Carex pilosa. | ||||
| 5.1.5.1. | Deluros de gorunete brun, III | 229 3/5.1.5.1. | Deluros de gorunete Pi, brun edafic mic. | 5.1.5.1. | Deluros de gorunete Pi, brun edafic mic. |
206
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 5.1.5.2. | Deluros de gorunete brun, II | 228 2/5.1.5.2. | Deluros de gorunete Pm, brun slab-mediu podzolit, edafic mijlociu. | 5.1.5.2. | Deluros de gorunete Pm, brun slab-mediu podzolit edafic mijlociu. |
| 5.1.5.3. | Deluros de gorunete brun, I | 226 1/5.1.5.3. | Deluros de gorunete Ps, brun edafic mare, cu Asarum-Stellaria. | 5.1.5.3. | Deluros de gorunete Ps, brun edafic mare, cu Asarum Stellaria. |
| 5.1.5.4. | Deluros de gorunete Pm, brun eumezobazic (± pseudogleizat), edafic mijlociu, cu Asarum- Stellaria | ||||
| 5.2.1.1. | Deluros de făgete stâncării neproductive | 5.2.1.1. | Deluros de făgete stâncării neproductive | ||
| 5.2.1.2. | Deluros de făgete, stâncărie și eroziune excesivă | 255 11/5.2.1.2. | Deluros de făgete < Pi, stâncărie și eroziune excesivă. | 5.2.1.2. | Deluros de făgete < Pi, stâncărie și eroziune excesivă |
| 5.2.2.1. | Deluros de făgete rendzinic, III | 254 10/5.2.2.1. | Deluros de făgete Pi, rendzinic edafic mic și foarte mic. | 5.2.2.1. | Deluros de făgete Pi, rendzinic edafic mic și foarte mic. |
| 5.2.2.2. | Deluros de făgete rendzinic, II | 254 9/5.2.2.2. | Deluros de făgete Pm, rendzinic edafic mijlociu, cu Asperula- Asarum. | 5.2.2.2. | Deluros de făgete Pm, rendzinic edafic mijlociu, cu Asperula Asarum. |
| 5.2.2.3. | Deluros de făgete Ps, rendzinic edafic mare, cu Asperula Asarum. | ||||
| 5.2.3.1. | Deluros de făgete podzolit, III | 253 8/5.2.3.1. | Deluros de făgete Pi, diverse podzolic edafic mic, cu Vaccinum-Luzula. | 5.2.3.1. | Deluros de făgete Pi, diverse podzolic edafic mic, cu Vacinum-Luzula. |
| 5.2.3.2. | Deluros de făgete podzolit, II | 249 4/5.2.3.2. | Deluros de făgete Pm, mediu podzolit edafic submijlociu, cu Rubus hirtus. | 5.2.3.2. | Deluros de făgete Pm, mediu podzolit edafic submijlociu, cu Rubus hirtus. |
| 5.2.3.2. | Deluros de făgete podzolit, II | 249 5/5.2.3.2. | Deluros de făgete Pm, podzolit, edafic mijlociu, cu Festuca. | 5.2.3.4. | Deluros de făgete Pm, divers podzolit edafic mijlociu, cu Festuca. |
| 5.2.3.3. | Deluros de făgete podzolit- pseudogleizat, II | 250 6/5.2.3.3. | Deluros de făgete Pm, podzolit- pseudogleizat edafic mijlociu, cu Carex pilosa. | 5.2.3.3. | Deluros de făgete Pm, podzolit- pseudogleizat edafic mijlociu, cu Carex pilosa |
| 5.2.3.5 | Deluros de făgete Pi, podzolit edafic mic, cu Luzula. | ||||
207
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 5.2.3.6. | Deluros de făgete Pi, podzolit- pseudogleizat edafic mic, cu Carex pilosa | ||||
| 5.2.3.8. | Deluros de făgete Ps, podzolit edafic mare, cu Festuca. | ||||
| 5.2.3.9. | Deluros de făgete Ps, mediu podzolit edafic mare, cu Rubus hirtus. | ||||
| 5.2.4.1. | Deluros de făgete brun, III | 248 3/5.2.4.1. | Deluros de făgete Pi, brun edafic mic. | 5.2.4.1. | Deluros de făgete Pi, brun edafic mic. |
| 5.2.4.2. | Deluros de făgete brun, II | 247 2/5.2.4.2. | Deluros de făgete Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula- Asarum. | 5.2.4.2. | Deluros de făgete Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula Asarum. |
| 5.2.4.3. | Deluros de făgete brun, I | 245 1/5.2.4.3. | Deluros de făgete Ps, brun edafic mare, cu Asperula-Asarum. | 5.2.4.3. | Deluros de făgete Ps, brun edafic mare, cu Asperula Asarum. |
| 5.2.4.4. | Deluros de făgete, Pm brun acid edafic mijlociu, cu mușchi verzi | ||||
| 5.2.5.1. | Deluros de goruneto-făgete talveg, III | 245 20/5.2.5.1. | Deluros de gorunete și făgete, albie majoră. | 5.2.5.1. | Deluros de gorunete și făgete Pi, albie majoră |
| 5.2.5.2. | Deluros de goruneto-făgete aluvial slab humifer, III(II) | 245 19/5.2.5.2. | Deluros de gorunete și făgete Pi(m) aluvial slab humifer în luncă joasă. | 5.2.5.2. | Deluros de gorunete și făgete Pi, aluvial, slab humifer, în luncă joasă. |
| 5.2.5.3. | Deluros de gorunete și făgete Pm, aluvial, moderat humifer, în luncă joasă. | ||||
| 5.2.5.3. | Deluros de goruneto-făgete aluvial moderat humifer, II(I) | 244 18/5.2.5.3. | Deluros de goruneto-făgete Pm-s, aluvial moderat humifer, în luncă joasă. | 5.2.5.6. | Deluros de goruneto-făgete Ps, aluvial intens humifer, în luncă joasă. |
| 5.2.5.4. | Deluros de goruneto-făgete brun de luncă, I | 244 17/5.2.5.4. | Deluros de gorunete și făgete Ps- m, brun gleizat și semigleic în luncă înaltă. | 5.2.5.4. | Deluros de gorunete și făgete Pm, brun gleizat și semigleic în luncă înaltă. |
| 5.2.5.5. | Deluros de gorunete și făgete Ps, brun gleizat și semigleic în luncă înaltă. | ||||
208
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| Idem 5.1.5.3. | 229 4/- | Deluros de gorunete Ps, brun acid edafic mare. | 5.1.5.5. | Deluros de gorunete Ps, brun acid edafic mare. | |
| Idem 5.1.5.1. | 230 5/- | Deluros de gorunete Pi, brun acid edafic mic-submijlociu. | 5.1.5.4. | Deluros de gorunete Pi, brun acid edafic mic- submijlociu. | |
| 5.1.2.3. | Deluros de gorunete, rendzinic, I | 242 13/- | Deluros de gorunete Ps, rendzinic edafic mijlociu și mare. | 5.1.2.3. | Deluros de gorunete Ps, rendzinic edafic mijlociu și mare. |
| Idem 5.2.3.2. (5.2.3.1.) | 252 7/- | Deluros de făgete Pm-i, puternic podzolit edafic mijlociu- submjlociu cu Luzula albida. | 5.2.3.0. | Deluros de făgete Pm, puternic podzolit edafic mijlociu cu Luzula albida. | |
| 6. ETAJUL DELUROS DE CVERCETE (DE GORUN, CER, GARNITA, AMESTECURI DINTRE ACESTEA) ȘI SLEAURI DE DEAL (FD2) | |||||
| 6.1.1.1. | Deluros de cvercete stâncărie neproductivă | 6.1.1.1. | Deluros de cvercete, stâncărie neproductivă | ||
| 6.1.1.2. | Deluros de cvercete stâncărie și eroziune excesivă | 276 12/6.1.1.2. | Deluros de cvercete stâncărie și eroziune excesivă. | 6.1.1.2. | Deluros de cvercete Pi, stâncărie și eroziune excesivă. |
| 6.1.2.1. | Deluros de cvercete rendzinic, III | 276 11/6.1.2.1. | Deluros de cvercete (gorun, cer ± stejar pufos), Pi, rendzinic edafic mic. | 6.1.2.1. | Deluros de cvercete (gorun, cer ± stejar pufos) Pi, rendzinic edafic mic. |
| 6.1.2.2. | Deluros de cvercete rendzinic, II | 275 10/6.1.2.2. | Deluros de cvercete (gorun, cer , stejar pufos), Pm, rendzinic edafic mijlociu. | 6.1.2.2. | Deluros de cvercete (gorun, cer , stejar pufos) Pm, rendzinic edafic mijlociu |
| 6.1.2.3. | Deluros de cvercete (gorun, cer, stejar pufos) Ps, rendzinic edafic mare | ||||
| 6.1.3.1. | Deluros de cvercete podzolit, III | 274 8/6.1.3.1. | Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță), Pi, podzolit edafic mic cu acidofile mezoxerofite. | 6.1.3.1. | Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță) Pi, podzolit edafic mic cu acidofile mezoxerofite. |
| 6.1.3.2. | Deluros de cvercete podzolit, II | 273 7/6.1.3.2. | Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță), Pm, podzolit edafic mijlociu cu graminee mezoxerofite. | 6.1.3.2. | Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță) Pm, podzolit edafic mijlociu cu graminee mezoxerofite. |
| 6.1.3.3. | Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță) Ps, podzolit edafic mare cu graminee mezoxerofite. | ||||
209
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 6.1.4.1. | Deluros de cvercete podzolit pseudogleizat, III | 275 9/6.1.4.1. | Deluros de cvercete (cer, gârniță), Pi, puternic podzolit- pseudogleizat edafic submijlociu, cu Carex-Poa pratensis. | 6.1.4.1. | Deluros de cvercete (cer, gârniță) Pi, puternic podzolit- pseudogleizat edafic submijlociu, cu Carex-Poa pratensis. |
| 6.1.4.2. | Deluros de cvercete podzolit pseudogleizat, II | 272 6/- | Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță), Pm, podzolit- pseudogleizat edafic mijlociu. | 6.1.4.2 | Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță) Pm, podzolit- pseudogleizat edafic mijlociu. |
| 6.1.4.3. | Deluros de cvercete podzolit pseudogleizat, I | 271 5/6.1.4.3. | Deluros de cvercete (gorunete) și șleauri de deal, Ps, podzolit- pseudogleizat edafic mare cu Carex pilosa. | 6.1.4.3. | Deluros de cvercete (gorunete) și șleauri de deal Ps, podzolit- pseudogleizat edafic mare cu Carex pilosa. |
| 6.1.5.1. | Deluros de cvercete brun, III | 269 2/6.1.5.1. | Deluros de cvercete (cer, gârniță), Pi, brun edafic mic. | 6.1.5.1. | Deluros de cvercete (cer, gârniță) Pi, brun edafic mic. |
| 6.1.5.2. | Deluros de cvercete brun, II | ||||
| 6.1.5.3. | Deluros de cvercete brun, I | 269 3/6.1.5.3. | Deluros de cvercete cu șleauri de deal fără fag, Ps/m, brun și cenușiu edafic mare. | 6.1.5.3. | Deluros de cvercete cu șleauri de deal fără fag Ps, brun și cenușiu edafic mare. |
| 6.1.5.4. | Deluros de cvercete cu șleauri de deal fără fag Pm, brun și cenușiu . | ||||
| Idem 6.1.5.3. | 268 1/- | Deluros de cvercete (cer, gârniță), Ps, brun ± slab podzolit pseudogleizat, edafic mare. | 6.1.5.5. | Deluros de cvercete (cer, gârniță) Ps, brun ± slab podzolit pseudogleizat, edafic mare. | |
| Idem 6.1.5.3. | 271 4/- | Deluros de cvercete (gorunete) și fag, Ps-m, brun slab - mediu podzolit, cenușiu, edafic mare, cu Asperula-Asarum. | 6.1.5.6. | Deluros de cvercete (gorunete) și fag Ps, brun – slab - mediu podzolit, cenușiu, edafic mare, cu Asperula-Asarum. | |
| 6.1.5.7. | Deluros de cvercete (gorunete) și fag Pm, brun – slab - mediu podzolit, cenușiu, edafic mijlociu cu Asperula-Asarum. | ||||
| Idem 6.1.5.2. | 272 6/- | Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniță), Pm, brun ± slab podzolit- pseudogleizat, edafic mijlociu. | |||
210
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 6.2.1.1. | Deluros de făgete de limită inferioară stâncărie neproductivă. | ||||
| 6.2.1.2. | Deluros de făgete de limită inferioară stâncărie și eroziune excesivă. | 6.2.1.2. | Deluros de făgete, făgete de limită inferioară Pi, stâncărie și eroziune excesivă. | ||
| 6.2.2.1. | Deluros de făgete de limită inferioară, rendzinic, III. | 6.2.2.1. | Deluros de cvercete cu făgete de limita inferioară, rendzinic, III. | ||
| 6.2.2.2. | Deluros de făgete de limită inferioară, rendzinic, II. | 6.2.2.2. | Deluros de cvercete cu făgete de limita inferioară, rendzinic, II. | ||
| 6.2.3.1. | Deluros de făgete de limită inferioară podzolit, III. | 6.2.3.1. | Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Pi, podzolit edafic mic | ||
| 6.2.3.2. | Deluros de făgete de limită inferioară podzolit, II. | 6.2.3.2. | Deluros de făgete de limită inferioară Pm, podzolit pseudogleizat, edafic mijlociu | ||
| 6.2.4.1. | Deluros de făgete de limită inferioară podzolit, pseudogleizat, II. | 284 4/6.2.4.1. | Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Pm, podzolit- pseudogleizat edafic mijlociu- mare, cu Carex pilosa. | 6.2.4.1. | Deluros de cvercete cu făgete de limita inferioară Pm, podzolit- pseudogleizat edafic mijlociu-mare cu Carex pilosa. |
| 6.2.5.1. | Deluros de făgete de limită inferioară brun, III. | 6.2.5.1. | Deluros de cvercete cu făgete de limita inferioară Pi, brun edafic sub-mijlociu cu Asperula-Asarun. | ||
| 6.2.5.2. | Deluros de făgete de limită inferioară brun, II. | 284 4/6.2.5.2. | Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Asarun. | 6.2.5.2. | Deluros de cvercete cu făgete de limita inferioară Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Asarun. |
| 6.2.5.3. | Deluros de făgete de limită inferioară brun, I. | 283 1/6.2.5.3. | Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Ps, brun edafic mare. | 6.2.5.3. | Deluros de cvercete cu făgete de limita inferioară Ps, brun edafic mare. |
| 6.2.6.1. | Deluros de cvercete și făgete de limită inferioară talveg, III. | 6.2.6.1. | Deluros de cvercete Pi ( bolovănișuri, prundișuri, aluviuni “crude” și protosoluri aluviale, edafic mic | ||
| 6.2.6.2. | Deluros de cvercete și făgete de limită inferioară, aluvial, slab humifer, III (II). | 277 15/6.2.6.2. | Deluros de cvercete,Pi,(m), aluvial slab humifer. | 6.2.6.2. | Deluros de cvercete Pm, aluvial moderat humifer. |
211
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 6.2.6.3. | Deluros de cvercete și făgete de limită inferioară, aluvial, moderat humifer, II (I). | 277 14/6.2.6.3. | Deluros de cvercete,Pm,(s), aluvial molic (intens-moderat) humifer. | 6.2.6.3. | Deluros de cvercete Ps, aluvial molic (intens - moderat) humifer. |
| 6.2.6.4. | Deluros de cvercete și făgete de limită inferioară, brun de luncă, I. | 277 13/6.2.6.4. | Deluros de cvercete, Ps, brun semigleic și gleizat, în luncă înaltă. | 6.2.6.4. | Deluros de cvercete Ps, brun semigleic și gleizat, în luncă înaltă. |
| Idem 6.1.5.2. | 278 16+)/- | Deluros de cvercete cu șleau de deal cu carpen, Pm, brun și brun podzolit, edafic mare și mijlociu. | 6.1.5.7. | Deluros de cvercete cu șleau de deal cu carpen Pm, brun și brun podzolit, edafic mare și mijlociu. | |
| Idem 6.1.2.1. | 279 17+)/- | Deluros de cvercete cu șleau de deal, Pi, humico-litoxeromorf, edafic submijlociu - mic. | 6.1.5.8. | Deluros de cvercete cu șleau de deal Pi, humice- litoxeromorf, edafic submijlociu - mic. | |
| Idem 6.1.5.1. (6.1.5.2.) | 280 18+)/- | Deluros de cvercete cu șleau de deal cu cărpiniță, Pi (m), brun și humico-litoxeromorf, edafic mare-mijlociu. | 6.1.6.1. | Deluros de cvercete cu șleau de deal cu cărpiniță Pm, brun și humicolito-xeromorf, edafic mare- mijlociu. | |
| Idem 6.1.5.2. | 281 19+)/- | Deluros de cvercete cu șleau de deal, Pm, cu frasin caucazian ± carpen, brun, brun podzolit și humico-litoxeromorf, edafic mijlociu-submijlociu. | 6.1.6.2. | Deluros de cvercete cu șleau de deal Pm, cu frasin caucazian ± carpen, brun și brun podzolit și humico-litoxeromorf, edafic mijlociu-submijlociu. | |
| Idem 6.1.5.1. | 282 20+)/- | Deluros de cvercete cu goruneto- frăsinete Pi, brun și humico- litoxeromorf. | 6.1.6.3. | Deluros de cvercete cu goruneto-fasinete Pi, brun și humico-litoxeromorf. | |
| Idem 6.1.5.3. | 283 2/- | Deluros de cvercete,vale cu cărpinete Ps(m), brun edafic mare. | 6.1.5.9. | Deluros de cvercete, vale cu cărpinete Ps, brun edafic mare. | |
| 7. ETAJUL DELUROS DE CVERCETE CU STEJAR (ȘI CU CER, GÂRNIȚĂ, GORUN ȘI AMESTECURI ALE ACESTORA) (FD1) | |||||
212
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 7.1.1.0. | Deluros de stejărete stâncărie neproductivă | 303 15/7.1.1.0. | Deluros de cvercete cu stejar, eroziune excesivă și stâncărie neproductivă. | 7.1.1.0. | Deluros de cvercete cu stejar, eroziune excesivă și stâncărie neproductivă |
| 7.1.2.0. | Deluros de stejărete stâncărie și eroziune excesivă | 301 11/7.1.2.0. | Deluros de cvercete cu stejar, versant puternic erodat în sedimentar necalcaros Pi-Pi, brun edafic mic. | 7.1.2.0. | Deluros de cvercete cu stejar, versant puternic erodat în sedimentar necalcaros Pi, brun edafic mic. |
| 7.1.2.0. | Deluros de stejărete stâncărie și eroziune excesivă | 302 14/7.1.2.0. | Deluros de cvercete cu stejar, versant puternic erodat în sedimentar calcaros, cu cvercete Pi, rendzinic edafic foarte mic. | 7.1.2.1. | Deluros de cvercete cu stejar, versant puternic erodat în sedimentar calcaros Pi, rendzinic, edafic foarte mic. |
| 7.2.1.0. | Deluros de stejărete rendzinic, III | 302 13/7.2.1.0. | Deluros de cvercete cu stejar, Pi, rendzinic edafic mic. | 7.1.2.2. | Deluros de cvercete cu stejar Pi, rendzinic, edafic mic. |
| 7.2.2.0. | Deluros de stejărete rendzinic, II | 301 12/7.2.2.0. | Deluros de cvercete cu stejar, Pm, rendzinic edafic mijlociu-mare. | 7.2.2.0. | Deluros de cvercete cu stejar Pm, rendzinic, edafic mijlociu. |
| 7.2.2.1. | Deluros de cvercete cu stejar Ps, rendzinic, edafic mare. | ||||
| 7.3.1.0. | Deluros de stejărete podzolit, III | ||||
| 7.3.2.0. | Deluros de stejărete podzolit, II(III) | 7.3.2.0. | Deluros de cvercete cu stejar Pm, brun podzolit ± pseudogleizat, edafic mijlociu. | ||
| 7.3.2.1. | Deluros de cvercete cu stejar Ps, brun podzolit ± pseudogleizat, edafic mare | ||||
| 7.3.3.1. | Deluros de stejărete podzolit- pseudogleizat, III | 297 7/7.3.3.1. | Deluros de cvercete cu stejar Pi- m, puternic podzolit- pseudogleizat sau pseudogleic edafic mijlociu. | 7.3.3.1. | Deluros de cvercete cu stejar Pi, puternic podzolit- pseudogleizat sau pseudogleic, edafic mijlociu- submijlociu |
213
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 7.3.3.2. | Deluros de stejărete podzolit- pseudogleizat, II | 297 6/7.3.3.2. | Deluros de cvercete cu stejar Pm, podzolit-pseudogleizat cu Poa pratensis-Carex caryophyllea. | 7.3.3.2. | Deluros de cvercete cu stejar Pm, podzolit- pseudogleizat cu Poa pratensis-Carex caryophyllea. |
| 7.3.3.3. | Deluros de stejărete podzolit- pseudogleizat, I | 296 5/7.3.3.3. | Deluros de cvercete cu stejar Ps, brun podzolit puternic pseudogleizat, edafic mare. | 7.3.3.3. | Deluros de cvercete cu stejar Ps, brun podzolit, puternic pseudogleizat, edafic mare. |
| 7.4.1.0. | Deluros de stejărete brun, III | 7.4.1.0. | Deluros de cvercete cu stejar Pi, brun edafic mic | ||
| 7.4.2.0. | Deluros de stejărete brun, II | 7.4.2.0. | Deluros de cvercete cu stejar Pm, brun, edafic mijlociu | ||
| 7.4.3.0. | Deluros de stejărete brun, I | 292 1/7.4.3.0. | Deluros de cvercete cu stejar Pm- s, brun edafic mare. | 7.4.3.0. | Deluros de cvercete cu stejar Ps, brun, edafic mare. |
| 7.5.1.0. | Deluros de stejărete talveg, III | 305 19/7.5.1.0. | Deluros de cvercete cu stejar, albie majoră cu bolovănișuri și prundișuri. | 7.5.1.0. | Deluros de cvercete cu stejar Pi, albie majoră cu bolovănișuri și prundișuri. |
| 7.5.2.0. | Deluros de stejărete aluvial slab humifer, II/III | 304 18/7.5.2.0. | Deluros de cvercete cu stejar, Pi- m, aluvial slab humifer. | 7.5.2.0. | Deluros de cvercete cu stejar Pi, aluvial, slab humifer. |
| 7.5.3.1. | Deluros de cvercete cu stejar Pm, alluvial, moderat humifer. | ||||
| 7.5.3.0. | Deluros de cvercete aluvial moderat humifer, II (I) | 304 17/7.5.3.0. | Deluros de cvercete cu stejar, Pm- s, aluvial moderat humifer. | 7.5.3.0 . | Deluros de cvercete cu stejar Ps, aluvial intens humifer. |
| 7.5.4.0. | Deluros de cvercete brun de luncă, I. | 303 16/7.5.4.0. | Deluros de cvercete cu stejar, Ps, brun freatic, umed, gleizat și semigleic, edafic mare, în lunca înaltă. | 7.5.4.0. | Deluros de cvercete cu stejar Ps, brun freatic, umed, gleizat și semigleic, edafic mare, în lunca înaltă. |
| Idem 8.3.2.2./ 8.4.5.0. | 293 2/- | Deluros de cvercete cu stejar, câmpie piemontană de gârnițete Pm/i, vertisol, edafic submijlociu- mijlociu. | 7.5.5.1. | Deluros de cvercete cu stejar, câmpie piemontană de gârnițete Pi, vertisol, edafic submijlociu | |
| Idem 8.3.2.2. | 294 3/- | Deluros de cvercete cu stejar, câmpie piemontană de gârnițete Pm, vertisol, podzolit edafic mijlociu. | 7.5.5.2. | Deluros de cvercete cu stejar, câmpie piemontană de gârnițete Pm, vertisol, podzolit, edafic mijlociu. | |
214
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| Idem 8.3.2.2. | 294 4/- | Deluros de cvercete cu stejar, câmpie înaltă de gârnițete Ps, profund podzolit, edafic mare. | 7.5.5.3. | Deluros de cvercete cu stejar, câmpie înaltă de gârnițete Ps, profund, podzolit, edafic mare. |
| 7.5.5.4. | Deluros de cvercete cu stejar, câmpie înaltă de cerete Pi, puternic, podzolit-pseudogleic, edafic mic. | |||
| Idem 8.3.1.1. | 298 8/- | Deluros de cvercete cu stejar, câmpie înaltă de cerete Pi/m, puternic podzolit-pseudogleic, edafic submijlociu-mic. | 7.5.5.5. | Deluros de cvercete cu stejar, câmpie înaltă de cerete Pm, puternic, podzolit-pseudogleic, edafic submijlociu |
| Idem 7.3.3.2. | 300 9/- | Deluros de cvercete cu stejar, versant de gârnițete Pm, brun, podzolit cu drenaj intens, edafic mijlociu. | 7.5.5.6. | Deluros de cvercete cu stejar, versant de gârnițete Pm, brun, podzolit cu drenaj intens, edafic mijlociu. |
| Idem 7.3.3.3. | 300 10/- | Deluros de cvercete cu stejar, înclinat de gârnițete Ps, slab podzolit, edafic mijlociu-mare cu Glechoma. | 7.5.5.7. | Deluros de cvercete cu stejar, înclinat de gârnițete Ps, slab podzolit, edafic mijlociu-mare cu Glechoma. |
| 8. CÂMPIE FORESTIERĂ (FC=CF) | ||||
| 8.1.1.0. | Câmpie forestieră, versant puternic erodat în sedimentar calcaros. | 8.1.1.0. | Câmpie forestieră, versant puternic erodat în sedimentar calcaros. | |
| 8.1.2.0. | Câmpie forestieră, versant puternic erodat în sedimentar necalcaros. | 8.1.2.0. | Câmpie forestieră, versant puternic erodat în sedimentar necalcaros. | |
| 8.2.1.0. | Câmpie forestieră, carbonatic, III. | 8.2.1.0. | Câmpie forestieră (stejar, cer, stejar pufos) Pi, carbonatic, edafic mic. | |
| 8.2.2.0 | Câmpie forestieră, carbonatic, I-II. | 8.2.2.0 | Câmpie forestieră (stejar, cer, stejar pufos) Pm, carbonatic, edafic mijlociu. | |
| 8.2.2.1 | Câmpie forestieră (stejar, cer, stejar pufos) Ps, carbonatic, edafic mare | |||
215
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 8.3.1.1. | Câmpie forestieră, podzolit, III/II. | 8.3.1.1. | Câmpie forestieră, podzolit, III | ||
| 8.3.1.2. | Câmpie forestieră, podzolit profund, II-I. | 8.3.1.2. | Câmpie forestieră, podzolit, II | ||
| 8.3.1.3. | Câmpie forestieră, podzolit profund, I | ||||
| 8.3.2.1. | Câmpie forestieră, podzolit - pseudogleizat III/III-II. | 8.3.2.1. | Câmpie forestieră, podzolit -pseudogleizat, III | ||
| 8.3.2.2. | Câmpie forestieră, podzolit de gârnițet, I/II. | 8.3.2.2. | Câmpie forestieră, podzolit de gârnițet, II. | ||
| 8.3.2.3. | Câmpie forestieră, podzolit de gârnițet, I | ||||
| 8.3.3.1. | Câmpie forestieră, pseudogleic -podzolit rovină, III/I. | 8.3.3.1. | Câmpie forestieră, pseudogleic -podzolit rovină, III | ||
| 8.3.3.2. | Câmpie forestieră, pseudogleic -podzolit depresionat, III. | 8.3.3.2. | Câmpie forestieră, pseudogleic -podzolit depresionant, III. | ||
| 8.3.3.3. | Câmpie forestieră, pseudogleic -podzolit depresionat, II. | 323 5/8.3.3.3. | Câmpie forestieră de stejăret Pm, podzolit puternic pseudogleizat de depresiune largă, edafic mijlociu. | 8.3.3.3. | Câmpie forestieră de stejăret Pm, podzolit puternic pseudogleizat de depresiune largă, edafic mijlociu. |
| 8.3.3.4. | Câmpie forestieră, pseudogleic -podzolic, III. | 326 8/8.3.3.4. | Câmpie forestieră joasă de stejăret Pi, podzolic-pseudogleic, edafic submijlociu-mijlociu, cu floră hidrofilă. | 8.3.3.4. | Câmpie forestieră joasă de stejăret Pi, podzolic- pseudogleic, edafic submijlociu-mijlociu, cu floră hidrofilă. |
| 8.3.3.5. | Câmpie forestieră, pseudogleic -podzolic, I/II. | 324 7/8.3.3.5. | Câmpie forestieră joasă de stejăret Pm, pseudogleic- podzolic, cu floră hidrofilă. | 8.3.3.5. | Câmpie forestieră joasă de stejăret Pm, pseudogleic- podzolic, cu floră hidrofilă. |
| 8.3.3.6. | Câmpie forestieră, podzolit - pseudogleizat, I. | 327 10/8.3.3.6. | Câmpie forestieră joasă de stejărete-șleu Ps, brun podzolit semipseudogleic, edafic mare. | 8.3.3.6. | Câmpie forestieră joasă de stejărete-șleu Ps, brun podzolit semipseudogleic, edafic mare. |
| 8.4.1.1. | Câmpie forestieră, brun, III-II. | 8.4.1.1. | Câmpie forestieră, brun, II | ||
| 8.4.1.2 | Câmpie forestieră, brun, III | ||||
| 8.4.2.0. | Câmpie forestieră, brun roșcat mijlociu-profund, II. | 319 2/8.4.2.0. | Câmpie forestieră-versant de șleau Pm, brun-roșcat edafic mijlociu. | 8.4.2.0. | Câmpie forestieră-versant de șleau Pm, brun-roșcat edafic mijlociu. |
216
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 8.4.3.0. | Câmpie forestieră, brun-brun roșcat profund, I. | 315 1/8.4.3.0. | Câmpie forestieră de șleau Ps, brun-roșcat edafic mare. | 8.4.3.0. | Câmpie forestieră de șleau Ps, brun-roșcat edafic mare. |
| 8.4.4.0. | Câmpie forestieră, cenușiu I/II. | 8.4.4.0. | Câmpie forestieră, cenușiu I | ||
| 8.4.4.1. | Câmpie forestieră, cenușiu, II. | ||||
| 8.4.5.0. | Câmpie forestieră, smolnița, III | 331 16/8.4.5.0. | Câmpie forestieră de gârnițete Pi/m, vertisol edafic submijlociu. | 8.4.5.0. | Câmpie forestieră de gârnițete Pi, vertisol edafic submijlociu. |
| 8.5.1.0. | Câmpie forestieră aluvial vertic de luncă, III | ||||
| 8.5.1.1. | Câmpie forestieră, brun semigleic de luncă, II. | 333 18/8.5.1.1. | Câmpie forestieră, luncă de șleau Pm, brun freatic umed gleizat sau semigleic, edafic mijlociu-mare. | 8.5.1.1. | Câmpie forestieră, luncă de șleau Pm, brun freatic umed gleizat sau semigleic, edafic mijlociu. |
| 8.5.1.2. | Câmpie forestieră, brun semigleic sau gleizat de luncă, I. | 332 17/8.5.1.2. | Câmpie forestieră, luncă de șleau Ps, brun freatic umed gleizat sau semigleic, edafic mare. | 8.5.1.2. | Câmpie forestieră, luncă de șleau Ps, brun freatic umed gleizat sau semigleic, edafic mare. |
| 8.5.2.1. | Câmpie forestieră, aluvial neumezit freatic, III. | 335 23/8.5.2.1. | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop Pm(i), aluvial neumezit freatic, rar și scurt inundabil. | 8.5.2.1. | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop Pm, aluvial neumezit freatic, rar și scurt inundabil. |
| 8.5.2.2. | Câmpie forestieră, aluvial neumezit freatic, III-II. | 8.5.2.2. | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop Pi, aluvial neumezit freatic, rar și scurt inundabil. | ||
| 8.5.2.3. | Câmpie forestieră, aluvial profund umezit freatic, II-I. | 335 22/8.5.2.3. | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop Ps(m), aluvial moderat humifer profund freatic umed, foarte rar scurt inundabil. | 8.5.2.3. | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop Ps, aluvial moderat humifer profund freatic umed, foarte rar scurt inundabil. |
| 8.5.2.4. | Câmpie forestieră, aluvial intens humifer freatic umed, I. | 334 21/8.5.2.4. | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plopi Ps, aluvial intens humifer, freatic umed, frecvent și rar scurt inundabil. | 8.5.2.4. | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plopi Ps, aluvial intens humifer freatic umed, frecvent și rar scurt inundabil. |
| 8.5.3.1. | Câmpie forestieră, plajă joasă. | 336 28/8.5.3.1. | Câmpie forestieră, plajă joasă, anual prelungit inundabilă. | 8.5.3.1. | Câmpie forestieră, plajă joasă, anual prelungit inundabilă. |
| 8.5.3.2. | Câmpie forestieră, aluvial gleic, III. | 336 27/8.5.3.2. | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie Pi, gleic, anual foarte prelungit inundabil. | 8.5.3.2. | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie Pi, gleic, anual foarte prelungit inundabil. |
217
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 8.5.3.3. | Câmpie forestieră, aluvial semigleic, II. | 336 26/8.5.3.3. | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie Pm, aluvial intens gleizat, anual prelungit inundabil. | 8.5.3.3. | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie Pm, aluvial intens gleizat, anual prelungit inundabil. |
| 8.5.3.4. | Câmpie forestieră, aluvial gleizat, I. | 335 25/8.5.3.4. | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie Ps, gleizat și semigleic, anual relativ prelungit inundabil. | 8.5.3.4. | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de salcie Ps, gleizat și semigleic, anual relativ prelungit inundabil. |
| 8.5.4.1. | Câmpie forestieră, turbărie joasă, III, II. | 337 30/8.5.4.1. | Câmpie forestieră, luncă adânc depresionată de aniniș Pi-m, turbărie joasă. | 8.5.4.1. | Câmpie forestieră, luncă adânc depresionată de aniniș Pm, turbărie joasă. |
| 8.5.4.2. | Câmpie forestieră, turbogleic, I. | 336 29/8.5.4.2. | Câmpie forestieră, luncă adânc depresionată de aniniș Ps, turbogleic și turbos tipic. | 8.5.4.2. | Câmpie forestieră, luncă adânc depresionată de aniniș Ps, turbogleic și turbos tipic. |
| 8.6.1.0. | Câmpie forestieră, sărătură. | 338 32/8.6.1.0. | Câmpie forestieră, luncă cu sărătură. | 8.6.1.0. | Câmpie forestieră, luncă de sărătură. |
| 8.6.2.0. | Câmpie forestieră, sol salinizat, II-III. | 337 31/8.6.2.0. | Câmpie forestieră, joasă de cătiniș, sol slab mediu salinizat. | 8.6.2.0. | Câmpie forestieră, joasă de cătiniș, sol slab mediu salinizat. |
| 8.8.1.3 | Câmpie forestieră, dune nisipoase și depresiuni de interdune psamosol, II | ||||
| 8.8.1.0. | Câmpie forestieră - versant superior și vârf de dună Pi, psamosol tipic | ||||
| 8.8.1.1. | Câmpie forestieră - versant de dună Pm, psamosol tipic | ||||
| 8.8.1.2. | Câmpie forestieră - interdună, psamosol tipic (± gleizat), II | ||||
| 8.8.1.4. | Câmpie forestieră - depresiuni și interdune, psamosoluri gleice și gleizate ± salinizate- alcalizate, III | ||||
| 8.4.2.0. | Câmpie forestieră, brun roșcat, mijlociu profund, II. | 319 3/8.4.2.0. | Câmpie forestieră de tranziții- șleau-ceret Ps(m), brun roșcat, mediu podzolit, slab | 8.7.1.0. | Câmpie forestieră de tranziții-șleau-ceret Ps, brun roșcat, mediu podzolit, slab pseudogleizat, edafic mare. |
218
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| pseudogleizat, edafic mijlociu- mare. | 8.7.1.1. | Câmpie forestieră de tranziții-șleau-ceret Pm, brun roșcat, mediu podzolit, slab pseudogleizat, edafic mijlociu | |||
| Idem 8.3.3.2. | 321 4/- | Câmpie forestieră de stejăret Pi(m), podzolit-pseudogleic, edafic submijlociu, cu Poa pratensis. | 8.7.1.2. | Câmpie forestieră de stejăret Pi, podzolit- pseudogleic, edafic submijlociu, cu Poa pratensis. | |
| Idem 8.3.3.6. | 323 6/- | Câmpie forestieră joasă de frăsineto-stejărete Ps(m), pseudogleic-podzolic edafic mare cu floră hidrofilă de mlaștină prelungită. | 8.7.1.3. | Câmpie forestieră joasă de frăsineto-stejărete Pm, pseudogleic-podzolic edafic mare cu floră hidrofilă de mlaștină prelungită. | |
| Idem 8.3.3.1. | 327 11/- | Câmpie forestieră joasă, depresiuni cu stagnoglei, fără vegetație lemnoasă sau cu An.n | 8.7.1.4. | Câmpie forestieră joasă, depresiuni cu stagnoglei, fără vegetație lemnoasă sau cu An.n | |
| Idem 8.3.3.6. | 326 9/- | Câmpie forestieră joasă de șleau Ps, pseudogleic-podzolit, edafic mare cu floră hidrofilă de mull. | 8.7.1.5. | Câmpie forestieră joasă de șleau Ps, pseudogleic- podzolit, edafic mare cu floră hidrofilă de mull. | |
| Idem 8.3.3.3. | 328 12/- | Câmpie forestieră-rovină de cereto-stejăret Pm(i), pseudogleic puternic podzolit, edafic submijlociu. | 8.7.1.6. | Câmpie forestieră-rovină de cereto-stejăret Pm, pseudogleic puternic podzolit, edafic submijlociu. | |
| Idem 8.3.2.2. | 328 13/- | Câmpie forestieră de cereto- gârnițete, Ps/m, brun-roșcat, podzolit, edafic mare. | 8.7.1.7. | Câmpie forestieră de cereto-gârnițete Ps, brun- roșcat, podzolit, edafic mare. | |
| Idem 8.3.2.2. | 329 14/- | Câmpie forestieră de cereto- gârnițete, Pm, brun și brun- roșcat, podzolit divers pseudogleizat, edafic mijlociu. | 8.7.1.8. | Câmpie forestieră de cereto-gârnițete Pm, brun și brun-roșcat, podzolit divers pseudogleizat, edafic mijlociu. | |
219
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| Idem 8.3.2.2. | 330 15/- | Câmpie forestieră de gârnițete, Pm, puternic podzolit, slab-mediu pseudogleizat, planic sau planosol, edafic mijlociu. | 8.7.1.9. | Câmpie forestieră de gârnițete Pm, puternic podzolit, slab-mediu pseudogleizat, planic sau planosol, edafic mijlociu. |
| Idem 8.5.1.2. | 333 19/- | Câmpie forestieră, luncă de șleau cu salcie și plop Ps, aluvial cambic, edafic mare. | 8.7.2.0. | Câmpie forestieră, luncă de șleau cu salcie și plop Ps, aluvial cambic, edafic mare. |
| Idem 8.5.1.2. | 333 20/- | Câmpie forestieră, luncă de aniniș, frăsinet Ps, brun aluvial cambic gleizat și semigleic, edafic mare. | 8.7.2.1. | Câmpie forestieră, luncă de aniniș, frăsinet Ps, brun aluvial cambic gleizat și semigleic, edafic mare. |
| Idem 8.5.2.1. /8.5.2.2. | 335 24/- | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop alb Pi, aluvial neumezit freatic, foarte rar și scurt inundabil. | 8.7.2.2. | Câmpie forestieră, luncă de zăvoi de plop alb Pi, aluvial neumezit freatic, foarte rar și scurt inundabil. |
| Idem 8.5.4.1. | 338 33/- | Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto-aniniș Ps, lăcoviște mlăștinoasă, edafic submijlociu. | 8.7.2.3. | Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto-aniniș Ps, lăcoviște mlăștinoasă, edafic submijlociu. |
| Idem 8.5.1.2. | 338 34/- | Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto-stejăret Ps, lăcoviște, edafic mare. | 8.7.2.4. | Câmpie forestieră de subsidență cu frăsineto- stejăret Ps, lăcoviște, edafic mare. |
| Idem 8.5.1.2. | 339 35/- | Câmpie forestieră de subsidență cu stejăreto-șleau de luncă Ps, lăcoviște drenantă, neinundabilă. | 8.7.2.5. | Câmpie forestieră de subsidență cu stejăreto-șleau de luncă Ps, lăcoviște, drenată, neinundabilă. |
| 9. SILVOSTEPA (SS) – STEPĂ (S) | ||||
| 9.1.1.0. | Silvostepă puternic erodat în sedimentar calcaros | 9.1.1.0. | Silvostepă externă, puternic erodat Pi, în sedimentar calcaros, regosoluri, litosoluri și soluri litice | |
| 9.7.1.1. | Silvostepă din Câmpia Olteniei, depresiuni de interdune, psamosoluri freatic umede, gleizate, I | |||
| 9.7.1.2. | Silvostepă din Câmpia Olteniei, pe dune de nisip, psamosoluri, II | |||
220
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 9.7.1.3. | Silvostepă din Câmpia Olteniei, depresiuni de interdune, psamosoluri profund freatic umed, ± gleizate, II | ||||
| 9.7.1.4. | Silvostepǎ din Câmpia Olteniei pe dune nisipoase și depresiuni de interdune, psamosoluri, ± fragipan, III | ||||
| 9.7.1.5. | Silvostepă din Câmpia Olteniei, pe dune de nisip, psamosol molic (distric), I | ||||
| 9.8.1.0. | Silvostepă - incintă îndiguită Pm, aluviosol, nisipo- lutos, slab-moderat humifer, fără aport de apă freatică | ||||
| 9.1.2.0. | Silvostepă puternic erodat, roci necalcaroase | 9.1.2.0. | Silvostepă externă, puternic erodat Pi, necarbonatic, regosoluri, litosoluri și soluri litice | ||
| 9.2.1.0. | Silvostepă carbonatic, III | 359 14/9.2.1.0 | Silvostepă externă cu stejar pufos Pm, cernoziom (Carbonatic) pe löess. | 9.2.1.0 | Silvostepă externă cu stejar pufos Pm, cernoziom (Carbonatic) pe löess. |
| 9.2.1.1. | Silvostepă externă cu stejar pufos Pi, cernoziom (Carbonatic) pe löess. | ||||
| 9.2.1.2. | Silvostepă externă de stejărete xerofile Pi, cernoziom slab și mediu levigat de pante pe substrat nisipos neumezit freatic | ||||
| 9.2.1.3. | Silvostepă externă, de cvercete mezoxerofite- xerofite Pi, cernoziom degradat, pe luturi fine | ||||
| 9.2.1.4. | Silvostepă externă/ stepă internă, de stejărete xerofile Pi, cernozoim semicarbonatic | ||||
| 9.2.2.0. | Silvostepă cernoziomic necarbonatic, II. | 357 12/9.2.2.0. | Silvostepă externă și extrazonal în stepă, de stejărete xerofile Pm-i, cernoziom slab levigat pe löess. | 9.2.2.0. | Silvostepă externă și extrazonal în stepă, de stejărete xerofile Pm, cernoziom slab levigat pe löess. |
| 9.3.1.2. | Silvostepă, relief nisipos de dune cu cvercete xerofile Pi, psamosoluri | ||||
221
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 9.3.1.0. | Silvostepă cernoziom slab- moderat levigat, III. | 358 13/9.3.1.0. | Silvostepă externă de stejărete xerofile de stejar pufos Pm, cernoziom slab levigat pe materiale löessoide și alte luturi ± argiloase. | 9.3.1.0. | Silvostepă externă de stejărete xerofile de stejar pufos Pm, cernoziom slab levigat pe materiale löessoide și alte luturi ± argiloase. |
| 9.3.1.3. | Silvostepă externă/ stepă internă de stejărete xerofile Pm, cernoziom și cernoziom cambic | ||||
| 9.3.2.0. | Silvostepă cernoziom puternic levigat, II/I. | 355 10/9.3.2.0. | Silvostepă mijlocie de stejărete xerofile de stejar brumăriu Ps, cernoziom puternic levigat pe löess. | 9.3.2.0. | Silvostepă mijlocie de stejărete xerofile de stejar brumăriu Ps, cernoziom puternic levigat pe löess. |
| 9.3.2.1. | Silvostepă mijlocie de cvercete xerofile Pm, cernoziom mediu-puternic levigat, pe loess | ||||
| 9.3.2.2. | Silvostepă mijlocie de stejărete xerofile, de stejar brumăriu Pm, cernoziom puternic levigat, pe loess | ||||
| 9.3.2.3. | Silvostepă deluroasă de cvercete, de stejar brumăriu, pufos și cer Pm, cernoziomic | ||||
| 9.3.2.4. | Silvostepă externă, relief nisipos de dune, cu cvercete Pm, psamosoluri | ||||
| 9.3.2.5. | Silvostepă externă din Câmpia de Vest, relief nisipos de dune cu cvercete Ps, psamosoluri molice cu aport freatic | ||||
| 9.3.2.6. | Silvostepă externă, relief nisipos de dune, cu cvercete Pi, psamosoluri | ||||
| 9.4.1.0. | Silvostepă slab podzolit argilos, III. | 352 5/9.4.1.0. | Silvostepă internă de cvercete mezoxerofile-xerofile Pm, fără stejar brumăriu, cernoziom degradat vertic. | 9.4.1.0. | Silvostepă internă de cvercete mezoxerofile- xerofile Pm, fără stejar brumăriu, cernoziom degradat vertic. |
| 9.4.2.0. | Silvostepă slab podzolit, luto- argilos, II. | 9.4.2.0. | Silvostepă slab podzolit, luto-argilos, II. | ||
| 9.5.1.0. | Silvostepă rovină, adâncă. | 9.5.1.0. | Silvostepă rovină, adâncă. | ||
222
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 9.5.2.0. | Silvostepă pseudogleizat podzolit, luto-argilos, III. | 9.5.2.0. | Silvostepă pseudogleizat podzolit luto-argilos, III. | ||
| 9.5.3.0. | Silvostepă pseudogleizat podzolit luto-argilos, II. | 351 4/9.5.3.0. | Silvostepă internă de cvercete mezoxerofile-xerofile Pm(i), cernoziom degradat pe luturi fine. | 9.5.3.0. | Silvostepă internă de cvercete mezoxerofile- xerofite Pm, cernoziom degradat pe luturi fine. |
| 9.5.3.1. | Silvostepă internă de cvercete mezoxerofile- xerofite Pi, cernoziom degradat pe luturi fine. | ||||
| 9.5.3.0. | Silvostepă pseudogleizat podzolit luto-argilos, II. | 354 8/9.5.3.0. | Silvostepă internă, depresiune cu cvercete Pm, podzolit pseudogleizat. | 9.5.3.2. | Silvostepă internă, de depresiune cu cvercete Pm, podzolit pseudogleizat. |
| 9.5.4.0. | Silvostepă slab podzolic periodic profund freatic umed, I/II. | 354 9/9.5.4.0. | Silvostepă predominant mijlocie cu stejărete xerofile și mezoxerofile Ps, cernoziom umed ± gleizat. | 9.5.4.0. | Silvostepă predominant mijlocie cu stejărete xerofile și mezoxerofile Ps, cernoziom umed ± gleizat. |
| 9.6.1.1. | Silvostepă grind înalt neumezit freatic, III. | 365 26/9.6.1.1. | Silvostepă-luncă de zăvoi de plop alb Pi, aluvial profound umezit fratic în substrat, rar scurt inundabil. | 9.6.1.1. | Silvostepă-luncă de zăvoi de plop alb Pi, aluvial profound umezit fratic în substrat, rar scurt inundabil. |
| 9.6.1.2. | Silvostepă grind umezit freatic, II-III. | 364 25/9.6.1.2. | Silvostepă-luncă de zăvoi de plopi Pm-i, aluvial, temporar slab umezit freatic în substrat, rar scurt inundabil. | 9.6.1.2. | Silvostepă-luncă de zăvoi de plopi Pi, aluvial, temporar slab umezit freatic în substrat, rar scurt inundabil. |
| 9.6.1.3. | Silvostepă grind umezit freatic, II-I. | 364 23/9.6.1.3. | Silvostepă-luncă de zăvoi de plopi Ps-m, aluvial moderat humifer, profound freatic umed, foarte rar scurt inundabil. | 9.6.1.3. | Silvostepă-luncă de zăvoi de plopi Pm, aluvial moderat, humifer, profound freatic umed foarte rar scurt inundabil. |
| 9.6.1.4. | Silvostepă humifer freatic umed, I. | 363 22/9.6.1.4 | Silvostepă-luncă de zăvoi de plopi Ps, aluvial intens humifer, freatic umed, frecvent și rar scurt inundabil. | 9.6.1.4. | Silvostepă-luncă de zăvoi de plopi Ps, aluvial intens humifer, freatic umed, frecvent și rar scurt inundabil. |
| 9.6.2.1. | Silvostepă plajă joasă. | 365 33/9.6.2.1. | Silvostepă plajă joasă, uneori de cătiniș, anual prelungit inundabil. | 9.6.2.1. | Silvostepă plajă joasă, uneori de cătiniș, anual prelungit inundabil. |
| 9.6.2.2. | Silvostepă depresiune gleic, III. | 365 29/9.6.2.2. | Silvostepă-luncă de zăvoi de salcie Pi, aluvial amfigleic. | 9.6.2.2. | Silvostepă-luncă de zăvoi de salcie Pi, aluvial amfigleic. |
223
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 9.6.2.3. | Silvostepă depresiune aluvial semigleic, II. | 365 28/9.6.2.3. | Silvostepă-luncă de zăvoi de salcie Pm, aluvial amfisemigleic, anual prelungit inundabil. | 9.6.2.3. | Silvostepă-luncă de zăvoi de salcie Pm, aluvial amfisemigleic, anual prelungit inundabil. |
| 9.6.2.4. | Silvostepă întinsuri slab gleizate, I. | 365 27/9.6.2.4. | Silvostepă-luncă de zăvoi de salcie Ps, aluvial gleizat, anual relativ prelungit inundabil. | 9.6.2.4. | Silvostepă-luncă de zăvoi de salcie Ps, aluvial gleizat, anual relativ prelungit inundabil. |
| 9.6.3.1. | Silvostepă mlaștină turboasă, III/II. | 9.6.3.1. | Silvostepă mlaștină turboasă, III/II. | ||
| 9.6.3.2. | Silvostepă mlaștină turbo- gleic, II-I. | 365 31/9.6.3.2. | Silvostepă-luncă adânc depresionată de aniniș Ps, turbogleic. | 9.6.3.2. | Silvostepă-luncă adânc depresionată de aniniș Ps, turbogleic. |
| 9.6.4.1. | Silvostepă sol zonal semigleic, II. | 362 19/9.6.4.1. | Silvostepă-luncă de șleau Pm, sol zonal freatic umed, gleizat și semigleic neinundabil sau rar scurt inundabil. | 9.6.4.1. | Silvostepă-luncă de șleau Pm, sol zonal freatic umed, gleizat și semigleic, neinundabil sau rar scurt inundabil. |
| 9.6.4.2. | Silvostepă sol zonal freatic umed, I. | 362 18/9.6.4.2. | Silvostepă-luncă de șleau Ps, sol zonal freatic umed, neinundabil sau foarte rar și scurt inundabil, foarte profound. | 9.6.4.2. | Silvostepă-luncă de șleau Ps, sol zonal freatic umed, neinundabil sau foarte rar și scurt inundabil, foarte profound. |
| 9.6.5.1. | Silvostepă sărătură. | 365 30/9.6.5.1. | Silvostepă-luncă cu sărături. | 9.6.5.1. | Silvostepă-luncă cu sărături, III |
| 9.6.5.2. | Silvostepă sol salinizat. | 362 20/9.6.5.2. | Silvostepă de frăsinet în luncă înaltă Pi, salinizat alcalin. | 9.6.5.2. | Silvostepă de frăsinet în luncă înaltă Pi, salinizat alcalin. |
| 9.6.5.4. | Interdune largi cu Salicornia și Juncus | ||||
| 9.6.5.5. | Interdune largi cu covor de Juncus | ||||
| 9.6.5.6. | Stațiuni pe terenuri plane, înierbate, cu covor de graminee și Carex | ||||
| 9.6.5.7. | Dune joase, stabilizate, cu graminee | ||||
| 9.6.5.8. | Dune înalte, nestabilizate sau parțial stabilizate, cu nisipuri fluvio-maritime | ||||
| 9.6.5.9. | Silvostepă-luncă de șleau Pm, cernoziomuri salinizate, umezite freatic, pe aluviuni heterogene | ||||
224
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 9.5.2.0. | 348 1/- | Silvostepă internă de șleau Pm, cu plus local de umiditate, cernoziom degradat pe löess și material löessoide. | 9.5.2.1. | Silvostepă internă de șleau Pm, cu plus local de umiditate, cernoziom degradat pe löess și materiale lessöide. |
| 9.5.2.0. | 349 2/- | Silvostepă internă de amestec stejar pedunculat cu stejar brumăriu Pm(i), cernoziom levigat ± vertic. | 9.5.2.2. | Silvostepă internă de amestec stejar pedunculat cu stejar brumăriu Pm, cernoziom levigat ± vertic. |
| 9.5.3.0. | 349 3/- | Silvostepă internă de cvercete mezoxerofile-xerofile Ps(m), cu stejar brumăriu, cernoziom degradat, slab podzolit- pseudogleizat. | 9.5.3.3. | Silvostepă internă de cverete mezoxerofile-xerofile Ps, cu stejar brumăriu, cernoziom degradat, slab podzolit-pseudogleizat. |
| 9.5.3.0. /9.5.2.0 | 353 6/- | Silvostepă internă de ceret și cereto-gârnițet Pm-i, cernoziom degradat, greu, puternic podzolit- pseudogleizat pe luturi fine. | 9.5.3.4. | Silvostepă internă de ceret și cereto-gârnițet Pm, cernoziom degradat, greu, puternic podzolit- pseudogleizat pe luturi fine. |
| 9.5.2.0. | 353 7/- | Silvostepă internă, depresiune cu cvercete Pi, podzolit- pseudogleizat. | 9.5.2.3. | Silvostepă internă, depresiune cu cvercete Pi, podzolit-pseudogleizat. |
| 9.5.2.0. | 356 11/- | Silvostepă mijlocie de cvercete xerofile Pm(s), cernoziom mediu levigat pe luturi fine ș.a. | 9.3.2.4. | Silvostepă mijlocie de cvercete xerofile Pm, cernoziom mediu levigat pe luturi fine ș.a. |
| 9.5.2.0./ 9.3.1.0 | 360 15/- | Silvostepă externă și extrazonal în stepă, relief nisipos cu cvercete Pm, cernoziom foarte profound levigat pe nisipuri. | 9.3.2.5. | Silvostepă externă extrazonal în stepă, relief nisipos cu cvercete Pm, cernoziom foarte profound levigat pe nisipuri. |
| Idem 9.2.1.0. | 360 16/- | Silvostepă externă de stejărete xerofile Pi, cernoziom slab și mediu levigat de pante, pe substrat nisipos neumezit freatic. | 9.2.1.5. | Silvostepă externă de stejărete xerofile Pi, cernoziom slab și mediu levigat de pante, pe substrat nisipos neumezit freatic. |
225
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| Idem 9.2.1.0. | 361 s 17/- | Silvostepă externă și extrazonal în tepă, de stejărete xerofile de pufos Pi (xero) rendzinic. | 9.2.1.6. | Silvostepă externă de extrazonal în stepă, de stejărete xerofile de pufos Pi, (xero) rendzinic. | |
| 9.7.1.0. | Silvostepă soloneț stepizat, III | 363 21/- | Silvostepă de stejăret de terasă- luncă, ulmet Pi, soloneț stepizat ± salinizat. | 9.7.1.0. | Silvostepă de stejăret de terasă-luncă, ulmet Pi, soloneț stepizat ± salinizat. |
| Idem 9.6.2.3. | 364 24/- | Silvostepă-luncă de zăvoi de plop alb și de salcie sau aniniș Pm, aluvial moderat, humifer, anual scurt inundabil. | 9.6.2.5. | Silvostepă-luncă de zăvoi de plop alb și de salcie sau aniniș Pm, aluvial moderat, humifer, anual scurt inundabil. | |
| 9.6.5.3.. | Silvostepă sol aluvial mediu salinizat. | 365 32/- | Silvostepă- luncă joasă de cătiniș, sol slab mediu salinizat. | 9.6.5.3. | Silvostepă- luncă joasă de cătiniș, sol slab mediu salinizat. |
| 366 34/- | Stepă, depresiuni cu stejăret xerofil brumăriu Pm, puternic levigat pe löess. | 9.7.2.0. | Stepă, depresiuni cu stejăret xerofil brumăriu Pm, puternic levigat pe löess. | ||
| 366 de 35/- | Silvostepă deluroasă de cvercete stejar pufos, cer Pm-i, rendzinic și cernoziomic. | 9.8.1.0. | Silvostepă deluroasă de cvercete de stejar pufos, cer Pm, rendzinic și cernoziomic. | ||
| 9.8.1.1. | Silvostepă deluroasă de cvercete de stejar pufos, cer Pi, rendzinic și cernoziomic. | ||||
| 367 Si 36/- | lvostepă deluroasă de gorunet Pi, cernoziom degradat pe löess. sau materiale löessoide. | 9.8.1.2. | Silvostepă deluroasă de gorunet Pi, cernoziom degradat pe löess sau materiale löessoide. | ||
| STAȚIUNI DE SILVOSTEPĂ DE DEALURI (SSD) | |||||
| 9.9.1.0. | Stepă dobrogeană, sedimentar calcaros, puternic erodat, cu versanți însoriți sau parțial însoriți, III | ||||
| 9.9.1.1. | Stepă dobrogeană, sedimentar calcaros, puternic erodat, cu versanți cu expoziție umbrită, III | ||||
| 9.9.1.2. | Stepă dobrogeană, platouri, rendzine, pe depozite calcaroase, amestecate cu argile, III | ||||
226
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 9.9.1.3. | Stepă dobrogeană, platouri, cernoziomuri vertice, pe depozite calcaroase, amestecate cu rendzina, III | ||||
| 9.9.1.4. | Stepă dobrogeană, câmpie plană, ușor înclinată, cernoziomuri, pe depozite loessoide, II | ||||
| 9.9.1.5. | Stepă dobrogeană, câmpie plană, ușor înclinată, cernoziomuri vertice, pe depozite calcaroase amestecate cu argile, III | ||||
| STAȚIUNI DIN LUNCA ȘI DELTA DUNĂRII | |||||
| 367 1/- hi | Stațiuni relative ridicate la peste 7 drograde, grind litoral, de privale sau grinduri vechi. | 9.10.1.0 | Stațiuni relative ridicate la peste 7 hidrograde, grind litoral, de privale sau grinduri vechi, II | ||
| 368 2/- | Stațiuni de cotă mijlocie, 6-7 hidrograde, grinduri de privale joase sau întinsuri. | 9.10.1.1 | Stațiuni de cotă mijlocie, 6-7 hidrgrade sau întinsuri, I | ||
| 368 St 3/- | ațiuni joase din lunca centrală, în depresiuni și întinsuri, la 4,5-6 hidrograde. | 9.10.1.2 | Stațiuni joase din lunca centrală, în depresiuni și întinsuri, la 4,5-6 hidrograde, III | ||
| 9.10.1.3 | Stațiuni joase din lunca centrală, în depresiuni și întinsuri, la 4,5-6 hidrograde, sălcete Pm. | ||||
| 9.10.2.0 | Silvostepă-deltă marină, nisipos, slab-mediu inhumificat, III | ||||
| 9.10.2.1 | Silvostepă-deltă marină, mediu-puternic inhumificat, III | ||||
| 9.10.2.2 | Silvostepă-deltă marină, puternic inhumificat, III | ||||
| 9.10.2.3 | Silvostepă-deltă marină, foarte puternic inhumificat, II | ||||
| 9.10.2.4 | Silvostepă-deltă marină, pe dune medii și mai puțin înalte, II | ||||
| 9.10.2.5 | Silvostepă-deltă marină, pe dune stabilizate, III | ||||
227
| Sistematica din îndrumar - 1972 | Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 | Tipuri de stațiune identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 9.8.1.1. | Silvostepă, incintă îndiguită în Delta și Lunca Dunării, plopiș de Pm, aluvial, luto-nisipos, moderat humifer, cu aport temporar de apă freatică | |||
| 9.8.1.2. | Silvostepă, incintă îndiguită în Delta și Lunca Dunării, frăsinet Pm, aluvial gleizat, moderat salinizat, luto-argilos, cu aport temporar sau permanent de apă freatică | |||
228
CLASIFICAȚIA ZECIMALĂ A TIPURILOR DE PĂDURE FUNDAMENTALE
DIN ROMÂNIA FOLOSITĂ ÎN CADRUL GHIDULUI PRIVIND AMANAJAREA PĂDURILOR
GRUPA DE FORMAȚII: 1 MOLIDIȘURI ȘI TIPURI DE PĂDURE CU MOLID
229
(Piceta composita)
| FORMAȚIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 1 1 Molidișuri pure (Piceeta) | ||||
| 1 11 | Molidișuri cu Oxalis acetosella sau floră de mull (Piceeta oxalidetosa) ++) | 1 11.1 | Molidiș normal cu Oxalis acetosella (s) +++) | 1 11.5 Molidiș cu Oxalis acetosella pe soluri schelete (i) |
| 1 11.2 | Molidiș cu Oxalis acetosella pe soluri cu gleizare pronunțată (s) | |||
| 1 11.6 Molidiș de limită cu Oxalis acetosella (i). | ||||
| 1 11.3 | Molidiș de altitudine mare cu Oxalis acetosella (m) | |||
| 1 11.4 | Molidiș cu Oxalis acetosella pe soluri schelete (m). | |||
| 1 12 | Molidișuri cu mușchi verzi (Piceta hylocomietosa) | 1 12.1 | Molidiș cu mușchi verzi (m) | 1 12.3 Molidiș cu mușchi verzi (i) |
| 1 12.2 | Molidiș de limită cu mușchi verzi (i) | |||
| 1 12.4 Molidiș cu mușchi verzi (s) | ||||
| 1 13 | Molidișuri cu Polytrichum (Piceeta polytrichetosa) | 1 13.1 | Molidiș cu Polytrichum (m) | 1 13.3 Molidiș de limită cu Polytrichum (i) |
| 1 13.2 | Molidiș de limită cu Polytrichum (m). | |||
| 1 14 | Molidișuri cu Luzula (Piceeta luzuletosa) | 1 14.1 | Molidiș cu Luzula sylvatica (m) | 1 14.3 Molidiș cu Luzula sylvatica (s) |
| 1 14.2 | Molidiș de altitudine mare cu Luzula sylvatica (i). | |||
| 1 15 | Molidișuri cu Vaccinium (Piceeta vaccinietosa) | 1 15.1 | Molidiș cu Vaccinium myrtillus și Oxalis acetosella (m) | 1 15.5 Molidiș cu Vaccinium myrtillus și Oxalis acetosella (s) |
| 1 15.2 | Molidiș de limită cu Vaccinium myrtillus și Oxalis acetosella (i) | |||
| 1 15.3 | Molidiș cu Vaccinium myrtillus (i) | |||
| 1 15.4 | Molidiș de limită cu Vaccinium (i). | |||
|---|---|---|---|---|
| 1 16 | Molidișuri de stâncărie (Piceeta saxatilia) | 1 16.1 | Molidiș de stâncărie calcaroasă (m) | 1 16.3 Molidiș de stâncărie (i) |
| 1 16.2 | Molidiș de limită pe stâncărie (i). | |||
| 1 16.4 Molidiș de stâncărie calcaroasă (i) | ||||
| 1 17 | Molidișuri pe soluri cu fenomene de înmlăștinare (Piceeta sphagnetosa) | 1 17.1 | Molidiș cu anin alb (m) | 1 17.3 Molidiș cu anin alb (i) |
| 1 17.2 | Rariște de molid cu Sphagnum și Vaccinium myrtillus (i). | |||
| 1 17.4 Molidiș de limită cu Sphagnum (i) |
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 1 2 Molideto-brădete (Piceeto-Abieta) | ||||
| 1 21 | Molideto-brădete cu Oxalis acetosella sau floră de mull (Piceeto-Abieta oxalidetosa) | 1 21.1 | Molideto-brădet normal cu floră de mull (s) | 1 21.5 Molideto-brădet cu floră de mull pe soluri gleizate (m) |
| 1 21.2 | Molideto-brădet pe depozite de fliș sau coluviuni (s) | |||
| 1 21.3 | Molideto-brădet cu Oxalis acetosella (s) | |||
| 1 21.4 | Molideto-brădet cu floră de mull pe soluri gleizate (s). | |||
| 1 21.6 Molideto-brădet cu Oxalis acetosella (m) | ||||
| 1 22 | Molideto-brădete cu mușchi (Piceeto- Abieta hylocomietosa) | 1 22.1 | Molideto-brădete cu mușchi și Vaccinium myrtillus (s). | 1 22.2 Molideto - brădet cu mușchi și Vaccinium myrtillus (m) |
| 1 22.3 Molideto - brădet cu mușchi și Vaccinium myrtillus (i) | ||||
| 1 23 | Molideto-brădete cu Luzula (Piceeto- Abieta luzuletosa) | 1 23.1 | Molideto-brădet cu Luzula luzuloides (m). | 1 23.2 Molideto-brădet cu Luzula luzuloides (i) |
| 1 24 | Molideto-brădete pe soluri schelete (Piceeto-Abieta saxatilia) | 1 24.1 | Molideto-brădete pe soluri schelete (m). | 1 24.2 Molideto-brădete pe soluri schelete (i) |
| 1 24.3 Molideto-brădete pe soluri schelete (s) | ||||
| 1 3 Amestecuri de molid-brad-fag (Piceeto - Făgeta) | ||||
| 1 31 | 1 31.1 | Amestec normal de rășinoase și fag cu floră de mull (s) | 1 31.4 Amestec de rășinoase și fag pe soluri gleizate (m) | |
230
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| Amestecuri de molid-brad-fag cu Oxalis acetosella sau floră de mull (Piceeto- Abieto-Făgeta oxalidetosa) | 1 31.2 | Amestec de rășinoase și fag cu floră de mull din nordul țării (s) | ||
| 1 31.5 Amestec de rășinoase și fag cu floră de mull pe soluri schelete (i) | ||||
| 1 31.3 | Amestec de rășinoase și fag pe soluri gleizate (s). | |||
| 1 31.6 Amestec de molid, brad si fag cu flora de mull de productivitate mijlocie (m) | ||||
| 1 32 | Amestecuri de molid-brad-fag cu Rubus hirtus (Piceeto-Abieto-Făgeta rubosa) | 1 32.1 | Amestec de rășinoase și fag cu Rubus hirtus (m). | 1 32.2 Amestec de rășinoase și fag cu Rubus hirtus (s) |
| 1 33 | Amestecuri de molid-brad-fag cu Festuca (Piceeto-Abieto-Făgeta festucetosa) | 1 33.1 | Amestec de rășinoase și fag cu Festuca altissima (m). | 1 33.2 Amestec de rășinoase și fag cu Festuca altissima (i) |
| 1 33.3 Amestec de rășinoase și fag cu Festuca altissima (s) | ||||
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 1 3 Amestecuri de molid-brad-fag (Piceeto - Făgeta) | ||||
| 1 34 | Amestecuri de molid-brad-fag pe soluri schelete sau stâncării (Piceeto-Abieto- Făgeta saxatilis) | 1 34.1 | Amestec de rășinoase și fag pe soluri schelete (m) | 1 34.3 Amestec de brad, molid și fag pe stâncării (i) |
| 1 34.2 | Amestec de brad, molid și fag pe stâncării cristaline (i). | |||
| 1 34.4 Amestec de rășinoase și fag pe soluri schelete (i) | ||||
| 1 4 Molideto-făgete (Piceeto-Făgeta) | ||||
| 1 41 | Molideto-făgete cu Oxalis acetosella (Piceeto-Făgeta oxalidetosa) | 1 41.1 | Molideto-făget normal cu Oxalis acetosella (s) | 1 41.3 Molideto – făget pe soluri schelete cu Oxalis acetosella (m) |
| 1 41.2 | Molideto-făget nordic cu Oxalis acetosella (s). | |||
| 1 41.4 Molideto – făget pe soluri schelete cu Oxalis acetosella (i) | ||||
| 1 42 | Molideto-făgete cu Vaccinium myrtillus (Piceeto-Făgeta myrtilletosa) | 1 42.1 | Molideto-făget de limită cu Vaccinium myrtillus și Oxalis acetosella (i) | 1 42.3 Molideto-făget cu Vaccinium myrtillus (m) |
| 1 42.2 | Molideto-făget cu Vaccinium myrtillus (i). | |||
231
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 1 42.4 Molideto-făget cu Vaccinium myrtillus (s) | ||||
| 1 5 Molideto-laricete (Piceeto-Lariceta) | ||||
| 1 51 | Molideto-laricete cu Oxalis acetosella sau floră de mull (Piceeto- Lariceta oxalidetosa) | 1 51.1 | Molideto-laricet cu Oxalis acetosella (m) | 1 51.2 Molideto-laricet de limită cu Oxalis acetosella (i) |
| 1 52 | Molideto-laricete de stâncărie (Piceeto-Lariceta saxatilia) | 1 52.1 | Molideto-laricet de limită pe stâncărie (i). | 1 52.2 Molideto-laricet de limită cu Vaccinium (i) |
| 1 6 Amestecuri de molid cu zîmbru (Piceeto-Cembreta) | ||||
| 1 61 | Rariști de molid cu zîmbru (Piceeto- Cembreta subalpin) | 1 61.1 | Rariște de molid cu zîmbru (i). | |
| 1 7 Jnepenișuri | ||||
| 1 71 | Jnepenișuri | 1 71.1 Jnepeniș cu ericacee (i) | ||
232
233
GRUPA DE FORMAȚII: 2 BRĂDETE ȘI TIPURI DE PĂDURI CU BRAD (FĂRĂ MOLID) (ABIETA COMPOSITA)
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 2 1 Brădete pure (Abieta) | ||||
| 2 11 | Brădete cu floră de mull (Abieta asperuletosa) | 2 11.1 | Brădet normal cu floră de mull (s) | 2 11.7 Brădet cu floră de mull pe sol schelet (m) |
| 2 11.2 | Brădet cu floră de mull pe depozite de fliș sau coluviuni (s) | |||
| 2 11.3 | Brădet de altitudine mare cu floră de mull (s) | |||
| 2 11.4 | Brădet de productivitate superioară pe soluri gleizate (s) | |||
| 2 11.5 | Brădet de productivitate mijlocie pe soluri gleizate (m) | |||
| 2 11.6 | Brădet cu floră de mull pe sol schelet cu substrat calcaros (i). | |||
| 2 12 | Brădete cu Festuca (Abieta festucetosa) | 2 12.1 | Brădet cu Festuca drymeia (m). | 2 12.2 Brădet cu Festuca drymeia (s) |
| 2 12.3 Brădet cu Festuca drymeia (i) | ||||
| 2 13 | Brădete cu floră acidofilă (Abieta myrtilletosa) | 2 13.1 | Brădete de altitudine mare cu floră acidofilă (m). | 2 13.2 Brădet cu floră acidofilă (s) |
| 2 13.3 Brădet cu floră acidofilă (m) | ||||
| 2 13.4 Brădet cu floră acidofilă (i) | ||||
| 2 2 Brădeto-făget (Abieto-Făgeta) | ||||
| 2 21 | Brădeto-făgete cu floră de mull (Abieto- Făgeta asperuletosa) | 2 21.1 | Brădeto-făget cu floră de mull (s) | 2 21.4 Brădeto – făget cu floră de mull pe soluri schelete (i) |
| 2 21.2 | Brădeto-făget cu floră de mull de productivitate mijlocie (m) | |||
| 2 21.3 | Brădeto-făget cu floră de mull pe soluri schelete (m). | |||
| 2 22 | Brădeto-făgete cu Rubus (Abieto- Făgeta rubosa) | 2 22.1 | Brădeto-făgete cu Rubus hirtus (m). | 2 22.2 Brădeto-făget cu Rubus hirtus (s) |
| 2 23 | Brădeto-făgete cu Festuca (Abieto- Făgeta festucetosa) | 2 23.1 | Brădeto-făgete cu Festuca altissima (m). | 2 23.2 Brădeto-făget cu Festuca altissima (s) |
| 2 24 | Brădeto-făgete cu Luzula (Abieto- Făgeta luzuletosa) | 2 24.1 | Brădeto-făget cu Luzula luzuloides (i). | |
| 2 25 | Brădeto-făgete cu floră acidofilă (Abieto- Fageta myrtilletosa) | 2 25.1 | Brădeto-făget cu Vaccinium myrtillus și mușchi (i-m). | 225.1 Brădeto-făget cu Vaccinium myrtillus și mușchi (i) |
| 2 25.2 Brădeto-făget cu Vaccinium myrtillus și mușchi (m) | ||||
| 2 25.3 Brădeto-făget cu floră acidofilă (s) | ||||
| 2 3 Brădete și făgete amestecate (Abieto-Făgeta composita) | ||||
| 2 31 | Brădete amestecate (Abieta tilietosa) | 2 31.1 | Brădet amestecat (s). | 2 31.2 Brădet amestecat (m) |
| 2 31.3 Brădet amestecat (i) | ||||
| 2 32 | Făgete montane amestecate (Făgeto-Abieta aceretosa) | 2 32.1 | Făget montan amestecat (m). | 2 32.2 Făget montan amestecat (s) |
| 2 32.3 Făget montan amestecat (i) |
234
GRUPA DE FORMATII: 3 PINETE, LARICE ȘI TIPURI DE PĂDURE CU DIVERSE RĂȘINOASE (FĂRĂ MOLID ȘI BRAD) (PINETA, LARICETA)
| FORMAȚIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 3 1 Pinete pure de pin silvestru (Pineta sylvestris) | ||||
| 3 11 | Pinete de pin silvestru cu Rubus (Pineta sylvestris rubosa) | 3 11.1 | Pinet cu Rubus hirtus (m). | 3 11.2 Pinet cu Rubus hirtus (i) |
| 3 12 | Pinete de pin silvestru cu Vaccinium Rubus (Pineta sylvestris myrtilletosa ) | 3 12.1 | Pinet cu Vaccinium myrtillus și Calluna vulgaris (i) | 3 12.2 Pinet cu Vaccinium myrtillus (m) |
| 3 13 | Pinete de pin silvestru de stâncărie (Pineta sylvestris saxatilia) | 3 13.1 | Pinet de stâncărie de gresie din regiunea montană (i) | |
| 3 13.2 | Pinet de stâncărie de gresie din regiunea de coline (i) | |||
| 3 13.3 | Pinet de stâncărie calcaroasă (i). | |||
| 3 14 | Pinete de pin silvestru pe soluri cu fenomene de înmlăștinare (Pineta sylvestris sphagnetosa) | 3 14.1 | Pinet de tinov (i). | |
| 3 2 Pinete pure de pin negru (Pineta nigrae) | ||||
| 3 21 | Pinete de pin negru pe soluri cu substrat calcaros (Pineta nigrae calcarea) | 3 21.1 | Pin negru cu mojdrean pe calcar (m) | |
| 3 21.2 | Rariște de pin negru cu arbuști (i) | |||
| 3 22 | Pinete de pin negru pe soluri cu substrat silicos (Pineta nigrae sexatillia) | 3 22.1 | Pin negru cu specii de stejar pe roci silicicoase (i). | |
| 3 3 Pinete amestecate de pin negru (Pineta nigrae composita) | ||||
| 3 31 | Amestecuri de pin negru și foioase pe calcare (Pineta composita calcarea) | 3 31.1 | Amestec de pin negru cu foioase pe calcar (i). | |
| 3 4 Laricete pure (Lariceta) | ||||
| FORMAȚIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 3 41 | Laricete cu floră de mull (Lariceta asperuletosa) | 3 41.1 | Laricet cu floră de mull (s). | 3 41.2 Laricet cu floră de mull (m) |
| 3 42 | Laricete de stâncărie (Lariceta saxatilia) | 3 42.1 Laricet de limită pe stâncărie (i). | ||
| 3 5 Lariceto-cembrete (Lariceto-Cembreta) | ||||
| 3 51 | Lariceto-cembrete de limită (Lariceto-Cembreta subalpina) | 3 51.1 Lariceto-cembret de limită (i). | ||
| 3 6 Cembrete (Pineta cembrae) | ||||
| 3 61 | Cembrete de limită (Pineta cembrae subalpina) | 3 61.1 Cembret de limită (i). | ||
235
GRUPA DE FORMATII: 4 FĂGETE ȘI TIPURI DE PĂDURE CU PARTICIPAREA FAGULUI (FĂRĂ STEJAR) (FĂGETA)
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 4 1 Făgete pure montane (Făgeta montana) | ||||
| 4 11 | Făgete montane cu floră de mull (Făgeta dentarietosa montana) | 4 11.1 | Făget normal cu floră de mull (s) | 4 11.6 Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (i) |
| 4 11.2 | Făget sudic de altitudine mare cu floră de mull (m) | |||
| 4 11.3 | Făget nordic de altitudine mare cu floră de mull (m) | |||
| 4 11.4 | Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m) | |||
| 4 11.5 | Făget de limită cu floră de mull (i). | |||
| 4 12 | Făgete montan nude (Făgeta nuda montana) | 4 12.1 | Făget montan nud pe soluri brune și brune- gălbui moderat acide (m). | 4 12.2 Făget montan nud pe soluri brune și brune gălbui moderat acide (i) |
| 4 13 | Făgete montane cu Rubus (Făgeta rubosa montana) | 4 13.1 | Făget montane cu Rubus hirtus (m). | 4 13.2 Făget montan cu Rubus hirtus (s) |
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 4 14 | Făgete montane cu Festuca (Făgeta festucetosa montana) | 4 14.1 | Făget cu Festuca altissima (m). | 4 14.2 Făget cu Festuca altissima (s) | |
| 4 15 | Făgete montane cu Luzula (Făgeta luzuletosa montana) | 4 15.1 | Făget montan cu Luzula luzuloides (i-m). | 4 15.1 Făget montan cu Luzula luzuloides (i) | |
| 4 15.2 Făget montan cu Luzula luzuloides (m) | |||||
| 4 16 | Făgete montane cu Vaccinium (Făgeta myrtilletosa montana) | 4 16.1 Făget montan cu Vaccinium myrtillus (i). | 4 16.2 Făget montan cu Vaccinium myrtillus (m) | ||
| 4 16.3 Făget de limită cu Vaccinium (i) | |||||
| 4 16.4 Făget de limită cu floră acidofilă (m) | |||||
| 4 17 | Făgete montane cu Petasites (Făgeta petasitetosa montana) | 4 17.1 | Făget cu Petasites albus (i). | 4 17.2 Făget pe soluri gleizate (s) | |
| 4 17.3 Făget pe soluri gleizate (m) | |||||
| 4 18 | Făget montane de stâncărie | 4 18.1 Făget montane de stâncărie (i) | |||
| 4 2 Făgete pure de dealuri (Făgeta submontana) | |||||
| 4 21 | Făgete de dealuri cu floră de mull (Făgeta asperuletosa submontana) | 4 21.1 | Făget de deal cu floră de mull (s) | 4 21.4 Făget de deal pe stâncărie/soluri schelete de productivitate inferioară (i) | |
| 4 21.2 | Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull (m) | ||||
| 4 21.3 | Făget de deal pe soluri superficiale cu substrat calcaros (i). | ||||
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | |||
| 4 2 Făgete pure de dealuri (Făgete submontane) | |||||
| 4 22 | Făgete de dealuri cu Carex pilosa (Făgeta caricetosa pilosae submontana) | 4 22.1 | Făget cu Carex pilosa (m). | 4 22.2 Făget cu Carex pilosa (s) | |
| 4 22.3 Făget cu Carex pilosa (i) | |||||
| 4 23 | Făgete de dealuri cu Rubus (Făgeta rubosa submontana) | 4 23.1 | Făget de dealuri cu Rubus hirtus (m). | 4 23.2 Făget de dealuri cu Rubus hirtus (s) | |
| 4 24 | Făgete de dealuri cu Vaccinium (Făgeta myrtilletosa submontana) | 4 24.1 | Făget de dealuri cu floră acidofilă (i-m) | 4 24.1 Făget de dealuri cu floră acidofilă (i) | |
236
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 4 24.2 | Făget de dealuri cu Vaccinium myrtillus (i). | 4 24.3 Făget de deal cu floră acidofilă (m) | ||
| 4 25 | Făgete de dealuri cu licheni (Făgeta cladonietosa submontana) | 4 25 1 | Făget de deal cu licheni (i). | |
| 4 3 Făgete amestecate (Făgeta composita) | ||||
| 4 31 | Făgeto-cărpinete cu floră de mull (Făgeto-carpineta asperuletosa) | 4 31.1 | Făgeto-cărpinete cu floră de mull (s). | 4 31.2 Făgeto-cărpinet cu floră de mull de productivitate mijlocie (m) |
| 4 31.3 Făgeto-cărpinet cu floră de mull de productivitate inferioară (i) | ||||
| 4 32 | Făgeto-cărpinete cu Carex pilosa (Făgeto-capineta caricetosa pilosae) | 4 32.1 | Făgeto-cărpinete cu Carex pilosa (m). | 4 32.2 Făgeto-cărpinet cu Carex pilosa (i) |
| 4 32.3 Făgeto-cărpinet cu Carex pilosa (s) | ||||
| 4 33 | Făgete amestecate de dealuri (Făgeta tilietosa) | 4 33.1 | Făget amestecat din regiunea de dealuri (m). | 4 33.2 Făgete amestecate din regiunea de deal de productivitate superioară (s) |
| 4 33.3 Făget amestecat din regiunea de dealuri de productivitate inferioară (i) | ||||
237
GRUPA DE FORMATII: 5 GORUNETE ȘI TIPURI DE PĂDURE CU GORUN (QUERCETA SESSILIFLORAE COMPOZITA)
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 5 1 Gorunete pure (Querceta sessiliflorae) | ||||
| 5 11 | Gorunete cu floră de mull (Querceta sessiliflorae asperuletosa) | 5 11.1 | Gorunet normal cu floră de mull (s) | 5 11.4 Gorunet cu floră de mull de productivitate inferioară (i) |
| 5 11.2 | Gorunet de câmpie înaltă (m) | |||
| 5 11.3 | Gorunet cu floră de mull de productivitate mijlocie (m). | |||
| 5 12 | Gorunete cu Carex pilosa (Querceta sessiliflorae caricetosa pilosa) | 5 12.1 | Gorunet normal cu Carex pilosa (m). | 5 12.2 Gorunet cu Carex pilosa (s) |
| 5 12.3 Gorunet cu Carex pilosa (i) | ||||
| 5 13 | Gorunete cu graminee (Querceta sessiliflorae melicetosa) | 5 13.1 | Gorunet de coastă cu Graminee și Luzula luzuloides (m) | 5 13.3 Gorunet de productivitate mijlocie (m) |
| 5 13.2 | Gorunet cu Poa nemoralis (i). | |||
| 5 13.4 Gorunet cu graminee (s) | ||||
| 5 14 | Gorunete pe soluri grele (Querceta sessiliflorae festucetosa heterophyllae) | 5 14.1 | Gorunet de platou cu sol greu (m). | 5 14.2 Gorunet pe sol greu de productivitate inferioară (i) |
| 5 15 | Gorunete cu floră acidofilă (Querceta sessiliflorae luzuletosa) | 5 15.2 Gorunet cu floră acidofilă și hidrofită pe podzoluri acidificate cu pseudogleic (m) | 5 15.1 Gorunet cu Luzula luzuloides (i) | |
| 5 15.3 | Gorunet cu arbuști pitici acidofili (i). | |||
| 5 16 | Gorunete termofile (Querceta sessiliflorae subtermophilia) | 5 16.1 | Gorunet normal cu cărpiniță (m) | - |
| 5 16.2 | Gorunet cu cărpiniță de productivitate inferioară (i) | |||
| 5 16.3 | Gorunet cu scumpie (i) | |||
| 5 16.4 | Gorunet de silvostepă (i) | |||
| 5 16.5 | Gorunet cu Lithospermum purpureo coeruleum (i) | |||
| 5 16.6 | Gorunet de nisip (m). | |||
| 5 17 | Gorunete de cumpănă înaltă (Querceta sessiliflorae cytisetosa) | 5 17.1 | Gorunet de stâncărie calcaroasă (m) | 5 17.4 Gorunet de stâncărie calcaroasă (i) |
| 5 17.2 | Gorunet de stâncărie (i) | |||
| 5 17.3 | Gorunet de cumpănă înaltă (i). | |||
| 5 18 | Amestec de gorun cu diverse rășinoase | - | 5 18.1 Amestec de gorun cu diverse rășinoase cu Asperula – Dentaria (m) | |
| 5 18.2 Amestec de gorun cu diverse rășinoase cu Luzula luzuloides (m) | ||||
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 5 2 Goruneto-făgete (Querceto-Făgeta) | ||||
| 5 20 | Goruneto-făget de stâncărie | - | 5 20.1 Goruneto-făget de stâncărie (i) | |
| 5 21 | Goruneto-făgete cu floră de mull (Querceto- Făgeta asperuletosa) | 5 21.1 | Goruneto-făget cu floră de mull (s). | 5 21.2 Goruneto-făget cu floră de mull de productivitate mijlocie (m) |
| 5 21.3 Goruneto-făget cu floră de mull (i) | ||||
| 5 22 | Goruneto-făgete cu Carex pilosa (Querceto- Făgeta carioetosa pilosae) | 5 22.1 | Goruneto-făget cu Carex pilosa (m). | 5 22.2 Goruneto-făget cu Carex pilosa (s) |
| 5 22.3 Goruneto-făget cu Carex pilosa (i) | ||||
| 5 23 | Goruneto-făgete cu Festuca (Querceto-Făgeta festucetosa) | 5 23.1 | Goruneto-făget cu Festuca drymeia (m). | 5 23.2 Goruneto-făget cu Festuca drymeia (s) |
238
| 5 24 | Goruneto-făgete cu Luzula (Querceto-Făgeta luzuletosa) | 5 24.1 | Goruneto-făget cu Luzula luzuloides (i). | 5 24.2 Goruneto-făget cu Luzula luzuloides (m) |
|---|---|---|---|---|
| 525 | Amestecuri de gorun, fag și diverse rășinoase | - | 5 25.1 Amestec de gorun, fag și diverse rășinoase cu Asperula – Dentaria (s) | |
| 5 25.2 Amestec de gorun, fag și diverse rășinoase de productivitate mijlocie cu Asperula – Dentaria (m) | ||||
| 5 3 Șleauri de deal cu gorun (Querceta sessiliflorae-Cărpineta) ++ | ||||
| 5 31 | Șleauri de deal cu gorun și fag (x) (Querceta sessiliflorae-Cărpineta făgetosa) | 5 31.1 | Goruneto-șleau cu fag de productivitate superioară (s) | 5 31.5 Goruneto-șleau cu fag de productivitate inferioară (i) |
| 5 31.2 | Șleau de deal cu gorun și fag de productivitate superioară (s) | |||
| 5 31.6 Șleau de deal cu gorun și fag (i) | ||||
| 5 31.3 | Goruneto-șleau cu fag de productivitate mijlocie (m) | |||
| 5 31.4 | Șleau de deal cu gorun și fag de productivitate mijlocie (m). | |||
| 5 32 | Șleauri de deal cu gorun fără fag (Querceta sessiliflorae-Cărpineta tilietosa) | 5 32.1 | Goruneto-șleau de productivitate superioară (s) | - |
| 5 32.2 | Șleau de deal cu gorun de productivitate superioară (s) | |||
| 5 32.3 | Goruneto-șleau de productivitate mijlocie (m) | |||
| 5 32.4 | Șleau de deal cu gorun de productivitate mijlocie (m) | |||
| 5 32.5 | Șleau de silvostepă cu gorun. | |||
| 5 33 Șleauri de deal cu gorun și specii termofile (Querco sessiliflorae-subtermophilia) | 5 33.1 | Șleau de deal dobrogean de productivitate mijlocie (m) | 5 33.4 Goruneto-șleau dobrogean de productivitate mijlocie (m) | |
| 5 33.2 | Goruneto-șleau dobrogean de productivitate inferioară (i) | |||
| 5 33.3 | Șleau de deal dobrogean de productivitate inferioară (i). | |||
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 5 4 Goruneto-stejărete (Querceta sessiliflorae-roboris) | ||||
| 5 41 | 5 41.1 | Goruneto-stejărete de productivitate mijlocie (m) | - | |
239
| Goruneto-stejărete de coastă și platouri cu floră mezofită (Querceta sessiliflorae- roboris mesophyta) | 5 41.2 | Goruneto-stejărete de productivitate inferioară (i). | ||
| 5 5 Șleauri de deal cu gorun și stejar pedunculat (Querco-roboris-sessiliflorae-Cărpineta) | ||||
| 5 51 | Șleauri de deal cu gorun și stejar pedunculat (Querco-roboris- sessiliflorae-Cărpineta) | 5 51.1 | Stejăreto-goruneto-șleau de productivitate superioară (s) | - |
| 5 51.2 | Șleau de deal cu gorun și stejar pedunculat de productivitate superioară (s) | |||
| 5 51.3 | Stejăreto-goruneto-șleau de productivitate mijlocie (m) | |||
| 5 51.4 | Șleau de deal cu gorun și stejar pedunculat de productivitate mijlocie (m). | |||
240
GRUPA DE FORMATII: 6 STEJĂRETE DE STEJAR PEDUNCULAT ȘI PĂDURI CU STEJAR PEDUNCULAT (FĂRĂ GORUN) (QUERCETA ROBORIS)
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 6 1 Stejărete pure de stejar (Querceta roboris) | ||||
| 6 11 | Stejărete de câmpie (Querceta roboris brachypodietosa) | 6 11.1 | Stejăret de câmpie înaltă (s) | - |
| 6 11.2 | Stejăret de câmpie de divagație (m) | |||
| 6 11.3 | Stejăret de con de dejecție (i) | |||
| 6 11.4 | Stejăret de terenuri nisipoase din zona forestieră (m). | |||
| 6 12 | Stejărete de luncă (Querceta roboris rubosa) | 6 12.1 | Stejăret de luncă din regiunea de dealuri (s) | 6 12.3 Stejăret de luncă din regiunea de câmpie de productivitate mijlocie (m) |
| 6 12.2 Stejăret de luncă din regiunea de câmpie (s). | ||||
| 6 12.4 Stejăret de luncă din regiunea de câmpie de productivitate inferioară (i) | ||||
| 6 12.5 Stejăret de luncă din zona de silvostepă din sudul țării (s) | ||||
| 6 13 | Stejărete de coastă și platouri din regiunea de dealuri cu floră mezofită (Querceta roboris aceretosa) | 6 13.1 | Stejăret de platouri din regiunea de dealuri de productivitate superioară (s) | 6 13.3 Stejăret de coastă și platouri de productivitate inferioară (i) |
| 6 13.2 | Stejăret de coastă și platouri din regiunea de dealuri de productivitate mijlocie (m). | |||
| 6 14 | Stejărete de terasă | 6 14.1 | Stejăret normal de terasă (m) | |
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| (Querceta roboris caricetosa) | 6 14.2 | Stejăret de terase joase și lunci vechi din regiunea de dealuri (m) | 6 14.4 Stejăret de terase joase și lunci vechi din regiunea de dealuri (s) | |
| 6 14.3 | Stejăret de terasă de productivitate inferioară (i). | |||
| 6 15 | Stejărete de depresiune și câmpii joase cu fenomene de înmlăștinare (Querceta roboris agrostetosa) | 6 15.1 | Stejăret de dealuri pe lăcoviște de productivitate mijlocie (m) | 6.15.5 Stejăret de rovină de productivitate inferioară (i) |
| 6 15.2 | Stejăret de dealuri pe lăcoviște de productivitate inferioară (i) | |||
| 6 15.3 | Stejăret cu Rhamnus frangula de productivitate mijlocie (m) | |||
| 6 15.4 Stejăret cu Agrostis alba de productivitate inferioară (i). | ||||
| 6 16 | Stejărete de silvostepă (Querceta roboris subtermophila) | 6 16.1 | Stejăret normal din silvostepă (m) | 6 16.4 Stejăret de terenuri nisipoase din silvostepă (m) |
| 6 16.2 | Stejăret de depresiune din silvostepă (m) | |||
| 6 16.3 | Stejăret de terenuri nisipoase din silvostepă (i). | |||
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 6 2 Șleauri de deal și de câmpie de stejar pedunculat (Querco robori-Cărpineta) | ||||
| 6 21 | Șleauri de deal și câmpie cu stejar pedunculat (Querco robori-Cărpineta submontana) | 6 21.1 | Stejăreto-șleau de deal de productivitate superioară (s) | 6 21.6 Stejăreto-șleau de terasă (i) |
| 6 21.2 | Șleau de deal cu stejar pedunculat de productivitate superioară (s) | |||
| 6 21.3 | Stejăreto-șleau de deal de productivitate mijlocie (m) | |||
| 6 21.4 | Stejăreto-șleau de terasă (m) | |||
| 6 21.5 | Șleau de deal cu stejar pedunculat de productivitate mijlocie (m). | |||
| 6 22 | Șleauri de câmpie cu stejar pedunculat (Querco robori-Cărpineta tilietosa) | 6 22.1 | Stejăreto-șleau normal de câmpie (s) | |
| 6 22.2 | Șleau normal de câmpie (s) | |||
| 6 22.3 | Stejăreto-șleau de câmpie cu productivitate mijlocie (m) | |||
241
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 6 22.4 | Stejăreto-șleau de depresiune (i). | |||
| 6 23 | Șleauri de silvostepă cu stejar pedunculat (Querco robori-Cărpineta subtermophilia) | 6 23.1 Șleau de silvostepă cu stejar pedunculat de productivitate superioară (s) | 6 23.2 Șleau de silvostepă cu stejar pedunculat de productivitate mijlocie (m) | |
| 6 23.3 Șleau de silvostepă cu stejar pedunculat de productivitate inferioară (i) | ||||
| 6 3 Șleauri de luncă (Querco robori-Cărpineta fraxinetosa) | ||||
| 6 31 | Șleauri de luncă din regiunea de dealuri (Querco robori-Cărpineta fraxinetosa submontana) | 6 31.1 | Șleau de luncă din regiunea deluroasă (s) | 6 31.3 Șleau de luncă din regiunea deluroasă (m) |
| 6 31.2 Șleau-plopiș de luncă din regiunea deluroasă (s). | ||||
| 6 32 | Șleauri de luncă din regiunea de câmpie (Querco robori-Cărpineta fraxinetosa rubosa) | 6 32.1 | Stejăreto-șleau de luncă (s) | |
| 6 32.2 | Șleau normal de luncă din regiunea de câmpie (s) | |||
| 6 32.3 | Șleau-plopiș normal de luncă din regiunea de câmpie (s) | |||
| 6 32.4 | Stejăreto-șleau de luncă de productivitate mijlocie (m) | |||
| 6 32.5 | Șleau de luncă din regiunea de câmpie de productivitate mijlocie (m). | |||
| 6 33 | Șleauri de luncă din silvostepă și stepă (Querco robori-Cărpineta fraxinetosa subtermophilia) | 6 33.1 | Șleau de luncă din silvostepă și stepa din sudul țării (s) | 6 33.3 Șleao-plopiș de luncă din silvostepă și stepa din sudul țării (m) |
| 6 33.2 | Șleao-plopiș de luncă din silvostepă și stepa din sudul țării (s). | |||
| 6 33.4 Șleau de luncă din silvostepa și stepa din sudul țării (m) | ||||
| 6 34 | Șleauri din Delta Dunării (Querco robori-Cărpineta danubialia) | 6 34.1 | Șleau de hasmac (i) | - |
| 6 34.2 | Șleao-plopiș de hasmac de productivitate mijlocie (m) | |||
| 6 34.3 | Șleao-plopiș de hasmac de productivitate inferioară (i) | |||
| 6 34.4 | Rariște de stejar și frasin din hasmace mici (i) | |||
| 6 34.5 | Rariște de stejar, frasin și plop din hasmace mici (i) | |||
242
243
GRUPA DE TIPURI: 7 CERETE, GÂRNIȚETE, PĂDURI DE CER + GÂRNIȚĂ (QUERCETA CONFERTAE – CERRIS)
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 7 1 Cerete pure (Querceta cerris) | ||||
| 7 11 | Cerete de dealuri (Querceta cerris submontana) | 7 11.1 | Ceret normal de dealuri (s) | 7 11.3 Ceret normal de productivitate inferioară (i) |
| 7 11.2 Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m). | ||||
| 7 12 | Cerete de câmpie (Querceta cerris brometosa) | 7 12.1 | Ceret normal de câmpie (s) | 7 12.3 Ceret de câmpie de productivitate mijlocie (m) |
| 7 12.2 Ceret de depresiune (i). | ||||
| 7 12.4 Ceret de câmpie de productivitate inferioară (i) | ||||
| 7 13 | Cerete de silvostepă (Querceta cerris subtermophilia) | 7 13.1 Ceret de silvostepă pe cernoziom degradat cu substrat de löess (m). | 7 13.2 Ceret de silvostepă pe cernoziom degradat cu substrat de löess (i) | |
| 7 13.3 Ceret de silvostepă pe cernoziom degradat cu substrat de löess (s) | ||||
| 7 2 Gârnițete pure (Querceta confertae) | ||||
| 7 21 | Gârnițete de câmpie (Querceta confertae branchypodietosa) | 7 21.1 | Gârnițet de platou de productivitate superioară (s) | 7 21.4 Gârnițet de câmpie de productivitate inferioară (i) |
| 7 21.2 | Gârnițet cu Gleohoma hirsuta de productivitate superioară (s) | |||
| 7 21.3 | Gârnițet de câmpie de productivitate mijlocie (m). | |||
| 7 22 | Gârnițete de dealuri (Querceta confertae submontana) | 7 22.1 | Gârnițet de versant de productivitate superioară (s) | 7 22.6 Gârnițet de platou de productivitate mijlocie (m) |
| 7 22.2 | Gârnițet de versant de productivitate mijlocie (m) | |||
| 7 22.3 | Gârnițet de dealuri pe soluri scheletice (i) | |||
| 7 22.4 | Gârnițet de dealuri de productivitate inferioară (i) | |||
| 7 22.5 | Gârnițet dobrogean de dealuri de productivitate inferioară (i). | |||
| 7 22.7 Gârnițet de platou de productivitate superioară (s) | ||||
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | |||
|---|---|---|---|---|---|
| 7 3 Cereto-gârnițete (Querceta confertae cerris) | |||||
| 7 31 | Cereto-gârnițete de dealuri (Querceta confertae cerris submontana) | 7 31.1 | Cereto-gârnițete de dealuri (s). | 7 31.2 Cereto-gârnițete de dealuri, de productivitate mijlocie (m) | |
| 7 31.3 Cereto-gârnițete de dealuri de productivitate inferioară (i) | |||||
| 7 32 | Cereto-gârnițete de câmpie (Querceta confertae cerris brachypodietosa) | 7 32.1 | Cereto-gârnițete de câmpie (s). | 7 32.2 Cereto-gârnițete de câmpie (m) | |
| 7 32.3 Cereto-gârnițete de câmpie de productivitate inferioară (i) | |||||
| 7 33 | Cereto-gârnițete de silvostepă (Querceta confertae cerris subtermophilia) | 7 33.1 | Cereto-gârnițete de silvostepă (m). | 7 33.2 Cereto-gârnițet de silvostepă (i) | |
| 7 33.3 Cereto-gârnițet de silvostepă (s) | |||||
| 7 4 Amestecuri de gârniță și cer cu stejar mezofiți (Querceta mixta) | |||||
| 7 41 | Amestecuri de gorun, gârniță și cer (Querceta confertae-cerris sessiliflorae) | 7 41.1 | Amestec normal de gorun, gârniță și cer (m). | 7 41.2 Amestec de gorun, gârniță și cer de productivitate inferioară (i) | |
| 7 41.3 Amestec normal de gorun, cer, gârniță de productivitate superioară (s) | |||||
| 7 41.4 Goruneto-ceret de coastă de productivitate mijlocie (m) | |||||
| 7 41.5 Goruneto-ceret de coastă de productivitate superioară (s) | |||||
| 7 42 | Amestecuri de stejar pedunculat cu cer și gârniță (Querceta confertae-cerris roboris) | 7 42.1 | Amestec de stejar pedunculat cu cer și gârniță (m). | 7 42.2 Amestec de stejar pedunculat cu cer, gârniță de productivitate superioară (s) | |
| 7 42.3 Amestec de stejar pedunculat cu cer și gârniță (i) | |||||
| Am 7 43 | estecuri de stejar pedunculat, gorun, cer și gârniță (Querceta confertae-cerris sessiliflorae roboris) | 7 43.1 | Amestec de stejar pedunculat, gorun, cer și gârniță (s). | 7 43.2 Amestec de stejar, gorun, cer și gârniță de productivitate mijlocie (m) | |
| 7 43.3 Amestec de stejar pedunculat, gorun, cer și gârniță (i) | |||||
| 7 5 Cero-șleauri, șleao-cerete, gârnițeto-șleauri (Querco- Cărpineta cerretosa) | |||||
| 7 51 | 7 51.1 | Șleao-cerete de deal cu gorun (m) | |||
244
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| Cero-șleauri și șleao-cerete de dealuri (Querco- Cărpineta cerretosa submontana) | 7 51.2 | Șleao-cerete de deal cu elemente termofile (s) | 7 51.4 Șleao-ceret de deal cu stejar pedunculat (m) | |
| 7 51.5 Șleao-ceret de deal productivitate mijlocie (m) | ||||
| 7 51.3 | Șleao-cerete de deal cu stejar pedunculat (s). | |||
| 7 51.6 Șleao-ceret de dealuri de productivitate superioară (s) | ||||
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 7 5 Cero-șleauri, șleao-cerete, gârnițeto-șleauri (Querco- Cărpineta cerretosa) | ||||
| 7 52 | Cero-șleauri și șleao-cerete de câmpie (Querco- Cărpineta cerretosa brachypodietosa) | 7 52.1 | Cero-șleau normal (s) | 7 52.4 Cereto-șleau de câmpie de productivitate mijlocie (m) |
| 7 52.2 | Șleao-cerete de câmpie (s) | |||
| 7 52.3 | Cero-șleau de stejar pufos (m). | |||
| 7 52.5 Cereto-șleau cu gorun de productivitate mijlocie (m) | ||||
| 7 52.6 Cereto-șleau de câmpie de productivitate inferioară (i) | ||||
| 7 53 | Cero-șleauri și șleao-cerete de silvostepă (Querco- Cărpineta cerretosa subtermophillia) | 7 53.1 | Cero-șleau de silvostepă dobrogeană (m) | 7 53.3 Cereto-șleau de silvostepă (i) |
| 7 53.2 | Gârnițeto-șleau de deal (m). | |||
| 7 53.4 Cereto-șleau de silvostepă (m) | ||||
245
246
GRUPA DE FORMATII: 8 STEJĂRETE DE STEJAR BRUMĂRIU ȘI PUFOS ȘI PĂDURI AMESTECATE CU STEJAR PUFOS (QUERCETA PEDUNCULIFLORAE-PUBESCENS)
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 8 1 Stejărete pure de stejar brumăriu (Querceta pedunculiflorae) | ||||
| 8 11 | Stejarete de stejar brumăriu din regiunea de câmpie și coline (Querceta pedunculiflorae) | 8 11.1 | Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat cu substrat de löess (m) | 8 11.7 Stejar brumăriu pur pe cernoziom slab/puternic degradat cu substrat de löess (s) |
| 8 11.2 | Stejar brumăriu pur pe cernoziom slab degradat cu substrat de löess (m?) | |||
| 8 11.8 Stejar brumăriu pur, pe cernoziom puternic degradat cu substrat de loess (i) | ||||
| 8 11.3 | Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat cu substrat de nisip (m?) | 8 11.9 Stejar brumăriu din silvostepa de dealuri de productivitate inferioară (i) | ||
| 8 11.A Stejar brumăriu pur pe psamosol cu fragipan slab dezvoltat (i) | ||||
| 8 11.4 | Stejar brumăriu pur din silvostepă dobrogeană (i) | |||
| 8 11.5 | Stejar brumăriu din silvostepă de deal dobrogeană de productivitate mijlocie (m) | |||
| 8 11.B Stejar brumăriu pur pe psamosol molic (m) | ||||
| 8 11.6 | Stejar brumăriu tardiflor de silvostepă dobrogeană de productivitate mijlocie (m). | |||
| 8 11.C Stejar brumăriu de silvostepă din sudul Olteniei (m) | ||||
| 8 2 Stejărete pure de stejar pufos (Querceta pubescentis) | ||||
| 8 21 | Stejărete de stejar pufos din zona forestieră (Querceta pubescentis duinensis) | 8 21.1 | Stejar pufos pur din zona forestieră (i) | - |
| 8 21.2 | Stejar pufos de sol profund din Dobrogea | |||
| 8 21.3 | Stejar pufos cu cărpiniță din zona forestieră (m). | |||
| 8 22 | Stejărete de stejar pufos din silvostepă (Querceta pubescentis subtermophilia) | 8 22.1 | Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat de löess sau lut (i) | |
| 8 22.2 | Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat de nisip (i) | |||
| 8 22.3 | Stejar pufos pur din silvostepă dobrogeană cu sol superficial (i) | |||
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
| 8 22.4 | Stejar pufos cu cărpiniță din silvostepă (i?) | |||
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 8 3 Amestecuri de stejar brumăriu și stejar pufos (Querceta pedunculiflorae-pubescentis) | ||||
| 8 31 | Amestecuri de stejar brumăriu și stejar pufos (Querceta pedunculiflorae-pubescentis) | 8 31.1 | Amestec de stejar brumăriu și stejar pufos (m) | 8 31.2 Amestec de stejar brumăriu și stejar pufos (i) |
| 8 31.3 Amestec de stejar brumăriu și stejar pufos (s) | ||||
| 8 41 | Amestecuri de stejar brumăriu și stejar pedunculat (Querceta roboris- pedunculiflorae) | 8 41.1 | Amestec normal de stejar pedunculat și stejar brumăriu (m) | 8 41.4 Rariște de stejar brumăriu și stejar pufos pe terenuri puternic degradate (i) |
| 8 41.2 | Stejăret amestecat de hasmac (i) | |||
| 8 41.3 | Rariște de stejar pedunculat și stejar brumăriu din hasmace mici (i). | |||
| 8 42 | Amestecuri de stejar brumăriu și stejar pufos cu gorun (Querceta pedunculiflorae - pubescentis sessiliflorae) | 8 42.1 | Amestec de gorun și stejar pufos (i) | - |
| 8 42.2 | Amestec de gorun și stejar brumăriu din Dobrogea (m) | |||
| 8 42.3 | Amestec de gorun, stejar brumăriu și stejar pufos (i). | |||
| 8 43 | Amestecuri de stejar pedunculat și brumăriu cu cer, gârniță (Querceta pedunculiflorae- confertae cerris) | 8 43.1 | Amestec de stejar pedunculat și brumăriu cu cer și gârniță (m) | 8 43.4 Amestec de stejar pedunculat și brumăriu cu cer și gârniță (s) |
| 8 43.2 | Amestec de stejar brumăriu cu cer și gârniță (s) | |||
| 8 43.3 | Amestec de cer și gârniță cu stejar brumăriu (m). | |||
| 8 44 | Amestecuri de stejar brumăriu și pufos cu cer și gârniță (Querceta pedunculiflorae- pubescentis - cerris confertae) | 8 44.1 Am | estec de stejar brumăriu și pufos cu cer și gârniță (m?). | 8 44.2 Amestec de stejar brumăriu și pufos cu cer și gârniță (s) |
| 8 44.3 Amestec de stejar brumăriu și pufos cu cer și gârniță (i) | ||||
| 8 45 | Amestecuri de stejar pufos cu cer și gârniță (Querceta pubescentis - cerris confertae) | 8 45.1 | Amestec de stejar pufos cu cer și gârniță (m?). | 8 45.2 Amestec de stejar pufos cu cer și gârniță (s) |
247
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 8 45.3 Amestec de stejar pufos cu cer și gârniță (i) | ||||
| 8 5 Șleauri de silvostepă cu stejar brumăriu și stejar pufos (Querco –Cărpineta subtermophilia) | ||||
| 8 51 | Șleauri de silvostepă cu stejar brumăriu (Querco- pedunculiflorae - Cărpineta subtermophilia) | 8 51.1 | Șleau de silvostepă cu stejar brumăriu (s) | 8 51.4 Șleau de silvostepă cu stejar brumăriu (m) |
| 8 51.2 | Șleau de silvostepă din regiunea de dealuri (m) | |||
| 8 51.3 Stejăreto-șleau dobrogean cu stejar brumăriu (m). | ||||
| 8 52 | Șleauri de silvostepă cu stejar brumăriu și stejar pufos (Querco - pedunculiflorae- pubescentis - Cărpineta) | 8 52.1 St | ejăreto-șleau dobrogean cu stejar brumăriu și stejar pufos (i). | 8 52.2 Șleau dobrogean de stejar brumăriu (i) |
| 8 53 | Șleauri de silvostepă cu stejar pufos (Querco - pubescentis - Cărpineta) | 8 53.1 | Stejăreto-șleau dobrogean cu stejar pufos (m). | 8 53.2 Stejăreto-șleau dobrogean cu stejar pufos (i) |
248
GRUPA DE FORMATII: 9 PĂDURI DE PLOP, SALCIE, ANIN (POPULETA, SALCETA, ALNETA)
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 9 1 Plopișuri pure de plop alb (Populeta albae) | ||||
| 9 11 | Zăvoaie de plop alb (Populeta albae rubosa) | 9 11.1 | Zăvoi de plop alb de productivitate superioară (s) | 9 11.6 Plopiș de plop alb pe soluri salinizate de productivitate inferioară (i) |
| 9 11.2 | Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie (m) | 9 11.7 Plopiș de depresiune de plop alb (i) | ||
| 9 11.3 | Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie pe locuri mijlociu inundabile în lunca Dunării (m) | 9 11.8 Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie pe dune de nisip (m) | ||
| 9 11.4 | Zăvoi de plop alb de productivitate inferioară pe locuri mijlociu inundabile în lunca Dunării (i) | 9 11.9 Zăvoi de plop alb de productivitate inferioară pe dune de nisip (i) | ||
| 9 11.5 | Zăvoi de plop alb de productivitate inferioară din luncile apelor interioare (i). | |||
| 9 12 | Zăvoi de plop alb din incintă îndiguită | - | 9 12.1 Plopiș de plop alb în incintă îndiguită de productivitate mijlocie (m) | |
| 9 2 Plopișuri pure de plop negru (Populeta nigrae) | ||||
| 9 21 | Zăvoaie de plop negru (Populeta nigrae rubosa) | 9 21.1 | Zăvoi de plop negru de productivitate superioară (s) | 9 21.5 Zăvoi de plop negru de productivitate inferioară din luncile apelor interioare (i) | |
| 9 21.6 Zăvoi de plop negru de productivitate mijlocie (m) | |||||
| 9 21.2 | Zăvoi de plop negru de productivitate mijlocie pe locuri înalte în lunca Dunării (m) | 9 21.7 Zǎvoi de plop negru de productivitate mijlocie pe dune de nisip (m) | |||
| 9 21.3 | Zăvoi de plop negru de productivitate mijlocie pe locuri mijlociu inundabile, în lunca Dunării (m) | 9 21.8 Zǎvoi de plop negru de productivitate inferioară pe dune de nisip (i) | |||
| 9 21.4 Zăvoi de plop negru de productivitate inferioară pe locuri joase în lunca Dunării (i). | 9 21.9 Plopiș de hasmac (i) | ||||
| 9 3 Plopișuri amestecate de plop alb și negru (Populeta nigrae-albae) | |||||
| 9 31 | Zăvoaie amestecate de plop alb și negru (Populeta nigrae-albae rubosa) | 9 31.1 | Zăvoi amestecat de plop alb și plop negru de productivitate superioară (s) | 9 31.3 Zăvoi amestecat de plop alb și plop negru de productivitate inferioară (i) | |
| 9 31.2 | Zăvoi amestecat de plop alb și negru de productivitate mijlocie (m) | 9 31.4 Plopișuri de plop alb și plop negru pe interdune de productivitate superioară (s) | |||
| 9 31.5 Zǎvoi amestecat de plop alb și negru de productivitate inferioară pe dune de nisip (i) | |||||
| 9 31.6 Plopișuri de plopi indigeni și euramericani pe depresiuni de interdune de productivitate mijlocie (m) | |||||
| 9 31.7 Plopișuri de plop alb și plop negru pe depresiuni de interdune nisipoase de productivitate mijlocie (m) | |||||
| 9 4 Plopișuri de plop tremurător (Populeta tremulae) | |||||
| 9 41 | Plopișuri de rovină de plop tremurător (Populeta tremulae polygonetosa) | 9 41.1 | Plopiș de rovină de plop tremurător (i). | - | |
| 9 5 Sălcete pure (Saliceta albae) | |||||
| 9 51 | Zăvoaie de salcie (Saliceta albae rubosa) | 9 51.1 | Zăvoi de salcie din luncile apelor interioare (s) | 9 51.7 Zăvoi de salcie de productivitate inferioară în luncile apelor interioare (i) | |
| 9 51.2 | Zăvoi de salcie de productivitate superioară pe locuri înalte din lunca și Delta Dunării (s) | ||||
| 9 51.3 | Zăvoi de salcie de productivitate superioară pe locuri joase din lunca Dunării (s) | 9 51.8 Zăvoi de salcie din luncile interioare (m) | |||
| 9 51.4 | Zăvoi de salcie de productivitate mijlocie pe locuri înalte în lunca Dunării (m) | 9 51.9 Zăvoi de salcie și cătină, de productivitate inferioară (i) | |||
249
| 9 51.5 | Zăvoi de salcie de productivitate mijlocie pe locuri joase în lunca și Delta Dunării (m) | |||
| 9 51.6 | Zăvoi de salcie de productivitate inferioară pe locuri joase în lunca Dunării (i). | |||
| 9 52 | Sălcete în depresiuni de interdune | - | 9 52.1 Sălcete de productivitate mijlocie în depresiuni de interdune nisipoase (m) | |
| 9 6 Amestecuri de plop și salcie (Populeto-Saliceta) | ||||
| 9 61 | Zăvoaie amestecate de plop și salcie (Populeto-Saliceta rubosa) | 9 61.1 | Zăvoi normal de plop și salcie (s) | 9 61.3 Zăvoi de plop și salcie din Delta Dunării (s) |
| 9 61.2 | Zăvoi de plop și salcie din Delta Dunării (m). | |||
| 9 61.4 Zăvoi de plop și salcie din luncile apelor interioare (m) | ||||
| 9 61.5 Zăvoi de plop și salcie din Delta Dunării (i) | ||||
| 9 61.6 Zăvoi de plop și salcie din luncile apelor interioare (i) | ||||
| 9 61.7 Zăvoi de plop și salcie de productivitate mijlocie din lunca Dunării (m) | ||||
| 9 61.8 Zăvoi de plop și salcie de productivitate inferioară din lunca Dunării (i) | ||||
| 9 61.9 Plopișuri de plop alb și plop negru cu sălcete pe interdune și jepși de productivitate inferioară (i) | ||||
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 9 7 Aninișuri de anin negru (Alneta glutinosae) | ||||
| 9 71 | Aninișuri de anin negru pe soluri gleizate sau înmlăștinate din regiunea de câmpie și dealuri (Alneta glutinosae dryopteridetosa) | 9 71.1 | Aniniș pe soluri gleizate de productivitate superioară (s) | - |
| 9 71.2 | Aniniș pe soluri gleizate de productivitate mijlocie (m) | |||
| 9 71.3 | Aniniș de baltă (m?). | |||
| 9 72 | 9 72.1 | Zăvoi de anin negru (s) | 9 72.3 Zăvoi de anin negru (m) | |
250
| Zăvoaie de anin negru și aninișuri de anin negru de coastă (Alneta glutinosa rubosa) | 9 72.2 Anin negru pur de productivitate superioară din regiunea de dealuri (s). | 9 72.4 Zăvoi de anin negru de productivitate inferioară (i) | ||
| 9 73 | Aninișuri de anin negru din regiunea de munte (Alneta glutinosae submontana ) | 9 73.1 Anin negru pe sol înmlăștinat în regiunea de munte (i). | 9 73.2 Anin negru pe sol înmlăștinat în regiunea de munte (m) | |
| 9 73.3 Anin negru pe sol înmlăștinat în regiunea de munte (s) | ||||
| 9 8 Aninișuri de anin alb (Alneta incanae) | ||||
| 9 81 | Aninișuri de anin alb cu Oxalis acetosella (Alneta incanae oxalidosa) | 9 81.1 | Aniniș cu Oxalis acetosella (m?). | 9 81.2 Amestec de anin verde și anin alb ± molid, pe grohotișuri (i) |
| 9 81.3 Amestec de anin verde și anin alb ± molid, pe grohotișuri (m) | ||||
| 9 82 | Aninișuri de anin alb pe aluviuni nisipoase și prundișuri (Alneta incanae - inundata) | 9 82.1 | Anin alb pe aluviuni nisipoase și prundișuri (m ?). | 9 82.2 Anin alb pe aluviuni nisipoase și prundișuri (i) |
| 9 83 | Aninișuri de anin alb pe soluri înmlăștinate | 9 83.1 | Aniniș de anin alb cu sol înmlăștinat (m-i). | Aniniș de anin alb cu sol înmlăștinat (m) |
| 9 83.2 Aniniș de anin alb cu sol înmlăștinat (i) | ||||
| 9 9 Amestecuri de anin negru și anin alb (Alneta incanae - glutinosae) | ||||
| 9 91 | Amestecuri de anin negru și anin alb din regiunea deluroasă (Alneta incanae – glutinosae submontana) | 9 91.1 | Amestec de anin negru și anin alb din regiunea deluroasă (s). | 9 91.2 Amestec de anin negru și anin alb din regiunea deluroasă (m) |
| 9 91.3 Amestec de anin negru și anin alb din regiunea deluroasă (i) | ||||
251
GRUPA DE FORMATII: „0” PĂDURI CONSTITUITE DIN DIVERSE SPECII DE FOIOASE
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 0 1 Cărpinete (Carpineta) | ||||
| 0 11 | Cărpinete din regiunea montană și deluroasă (Carpineta submontana) | 0 11.1 | Cărpinet de poale de coastă (m?). | 0 11.2 Cărpinet de productivitate superioară (s) |
| 0 11.3 Cărpinet de productivitate inferioară (i) | ||||
| 0 2 Teișuri (Tilieta) | ||||
| 0 21 | 0 21.1 | Teiș de munte amestecat (m?) | 0 21.3 Teiș de deal pe sol schelet (i) | |
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| Teișuri din regiunea montană și deluroasă (Tilieta submontana) | 0 21.2 | Teiș cu alun turcesc pe sol schelet (i). | ||
| 0 21.4 Teiș cu alun turcesc de productivitate superioară (s) | ||||
| 0 21.5 Teiș de munte amestecat (i) | ||||
| 0 21.6 Teiș de deal pe sol schelet (m) | ||||
| 0 21.7 Teiș de deal (s) | ||||
| 0 3 Păltinișuri (Acereta) | ||||
| 0 31 | Păltinișuri din regiunea montană și deluroasă (Acereta submontana) | 031.1 | Păltiniș amestecat pe grohotiș (m). | 0 31.2 Păltiniș amestecat (s) |
| 0 31.3 Păltiniș de productivitate inferioară (i) | ||||
| 0 4 Frăsinete (Fraxineta) | ||||
| 0 41 | Frăsinete de luncă și de terenuri joase din Delta Dunării (Fraxineta rubosa danubiana) | 0 41.1 | Frăsinet de luncă (s) | |
| 0 41.2 | Frasinet de hasmac de productivitate mijlocie (m) | 0 41.4 Frăsinet de luncă de productivitate mijlocie (m) 0 41. 5 Frăsinet de luncă de productivitate inferioară (i) | ||
| 0 41.3 Frăsinet de hasmac de productivitate inferioară (i) | ||||
| 0 42 | Frăsinete de dealuri (Fraxineta submontana) | 0 42.1 | Frăsinet amestecat de dealuri (s-m). | 0421 Frăsinet amestecat de dealuri (m) |
| 0 42.2 Frăsinet amestecat de dealuri (s) | ||||
| 0 42.3 Frăsinet amestecat (i) | ||||
| 0 43 | Frăsinete de silvostepă (Fraxineta subtermophilia) | 0 43.1 | Frăsinet de silvostepă pe cernoziom degradat (m) | 0 43.3 Frăsinet de silvostepă de productivitate inferioară (i) |
| 0 43.2 | Frăsinet de depresiune din silvostepă (s). | |||
| 0 43.4 Frăsinet de luncă din silvostepă de productivitate superioară (s) | ||||
| 0 43.5 Frăsinet de luncă din silvostepă de productivitate inferioară (i) | ||||
| 0 43.6 Frăsinet de depresiune din câmpia forestieră de productivitate inferioară (i) | ||||
| 0 43.7 Frăsinet de depresiune din silvostepă (în incinte îndiguite în Lunca și Delta Dunării) (i) | ||||
| 0 43.8 Frăsinet de depresiune din silvostepă (în incinte îndiguite în Lunca și Delta Dunării) (m) | ||||
| 0 4 Frăsinete (Fraxinus) | ||||
| 0 44 | Frăsinete din luncile apelor interioare | - | 0 44.1 Frăsinet din luncile apelor interioare de productivitate superioară (s) | |
| 0 44.2 Frăsinet din luncile apelor interioare de productivitate mijlocie (m) | ||||
252
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
|---|---|---|---|---|
| 0 44.3 Frăsinet din luncile apelor interioare de productivitate inferioară (i) | ||||
| 0 45 | Frăsineto-stejărete din luncile apelor interioare | - | 0 45.1 Frăsineto-stejăret din luncile apelor interioare (s) | |
| 0 45.2 Frăsineto-stejăret din luncile apelor interioare (m) | ||||
| 0 45.3 Frăsineto-stejăret din luncile apelor interioare (i) | ||||
| 0 5 Ulmete (Ulmeta) | ||||
| 0 51 | Ulmete de luncă (Ulmeta rubosa) | 0 51.1 | Ulmet normal de luncă (s) | 0 51.3 Ulmet de luncă (m) |
| 0 51.2 Ulmet de luncă cu cătină roșie (i). | ||||
| 0 52 | Ulmete de silvostepă (Ulmeta subtermophilia) | 0 52.1 | Ulmet de coastă din silvostepă (s) | - |
| 0 52.2 | Ulmet de terase și văi colmatate din silvostepă (m?) | |||
| 0 52.3 | Ulmet de silvostepă din regiunea deluroasă (i). | |||
| 0 6 Șibliac | ||||
| 0 61 | Șibliac | - | 0 61.1 Șibliac cu mojdrean (i) | |
| 0 61.2 Șibliac cu cărpiniță (i) | ||||
| 0 61.3 Șibliac cu mojdrean cu cărpiniță (i) | ||||
| 0 7 Salcâmete (Robinia) | ||||
| 0 71 | Salcâmete pe dune de nisip | - | 0 71.1 Salcâmet de productivitate superioară pe dune de nisip (s) | |
| 0 71.2 Salcâmet de productivitate mijlocie pe dune de nisip (m) | ||||
| 0 71.3 Salcâmet de productivitate inferioară pe dune de nisip (i) | ||||
| 0 71.4 Rariște de salcâm de productivitate inferioară (i) | ||||
| 0 71.5 Rariște de salcâm de productivitate subinferioară pe dune de nisip (i) | ||||
| 0 72 | Salcâmete și plopișuri pe dune și interdune | 0 72.1 Salcâmete și plopișuri pe dune și interdune de productivitate inferioară (i) | ||
253
| FORMATIA Grupa de tipuri | Tipuri de pădure+) | Tipuri de pădure identificate în amenajamentele silvice | ||
| 0 72.2 Salcâmete și plopișuri pe dune și depresiuni de interdune de productivitate mijlocie (m) | ||||
254
Legendă:
) Tipuri de pădure având grupul de indici de clasificare subliniat sunt tipuri noi, în raport cu sinteza din 1958
+) s = productivitate superioară m = productivitate mijlocie i = productivitate inferioară
++) Termenul de șleau este întrebuințat pentru a denumi grupa de tipuri în sens larg, adică inclusiv goruneto- și stejăreto-șleauri, șleau, plopișuri etc.
Problema împăduririi terenurilor degradate, capătă o importanță deosebită, având în vedere condițiile grele de vegetație oferite de aceste terenuri, extinderea acestor terenuri, consecințele ecologice și economice negative ale proceselor de degradare. Prin urmare, problema reconstrucției ecologice prin împădurire a acestor terenuri este o problemă de importanță strategică națională, preocupând specialiștii în domeniu pentru găsirea soluțiilor optime de stăvilire a proceselor de degradare, de ameliorare sau de valorificare a terenurilor.
O situație aparte o reprezintă terenurile agricole, care chiar daca nu sunt vizibil afectate de degradare, prezintă condiții staționale diferite de condițiile terenurilor „normale” din fond forestier, acestea fiind apropiate de specificul terenurilor degradate. Pentru împădurirea acestor terenuri vor fi utilizate soluțiile de împădurire specifice terenurilor slab erodate sau a altor categorii de terenuri degradate, în funcție de factorii limitativi identificați. În cuprinsul părții a doua, sub denumirea generică de „terenuri degradate” va fi cuprinsă și categoria terenurilor agricole care nu prezintă semne evidente de degradare și care vor face obiectul împăduririi prin derularea unor programe specifice.
Prezentarea metodei de cartare și criterii pentru incadrarea stațională a terenurilor degradate
Scopul cartării staționale a terenurilor degradate, este de a caracteriza, clasifica și separa pe teren și pe hărți a unor unități staționale cât mai omogene, care se diferențiază între ele, în anumite limite de variație ale condițiilor staționale. Cartarea în scop silvoameliorativ a acestor terenuri presupune ca fiecare unitate delimitată să prezinte caracteristici staționale care să reclame măsuri distincte de consolidare, ameliorare și punere în valoare, prin culturi forestiere, a terenului luat în considerare.
La baza acțiunii de împadurire a terenurilor degradate, dupa anul 1966, a stat metodologia de cartare stațională a terenurilor degradate din România, elaborată de Constantin Traci. Această metodologie s-a dezvoltat pornindu-se de la ,,metoda de cercetare și cartare a terenurilor degradate, dupa grade de eroziune și tipuri staționale” elaborată de C.D.Chiriță și D.Ceuca în 1953.
Cercetările efectuate la Facultatea de Silvicultură din cadrul Universității Transilvania din Brașov, privind geneza și tipologia genetică a terenurilor degradate și instalarea vegetației forestiere au condus la elaborarea celei mai recente metode de cartare stațională a terenurilor degradate – metoda de cartare stațională unitară (Ciortuz, Păcurar, 2004).
Pentru cartarea și încadrarea stațională a terenurilor degradate precum și pentru stabilirea soluțiilor tehnice de împădurire pe tipuri de stațiuni, pe baza cercetarilor efectuate se recomandă combinarea metodei de cartare Traci, 1995 și metoda de cartare stațională unitară a terenurilor degradate, Ciortuz, Păcurar, 2004, ceea ce permite sistematizarea și încadrarea stațională pentru majoritatea situațiilor de terenuri degradate existente și stabilirea soluțiilor de împădurire corespunzătoare.
Criteriile de cartare ale metodei staționale unitare sunt următoarele:
i)natura degradării și respectiv categoria de teren degradat; ii) poziția fitoclimatică a locului; iii)forma de teren degradat, dată de fizionomia terenului respectiv; iv)tipul de sol și caracteristica lui de bază.
Metoda de cartare are la bază o schemă generală de clasificare stațională a terenurilor degradate. Pentru identificarea unităților staționale în funcție de aspectul lor exterior și de caracterele solului, acestea vor fi separate pe teren, separate și numerotate pe materialul cartografic, iar apoi descrise și caracterizate. Descrierea se va face arătându-se, rând pe rând, natura degradării și categoria de teren degradat, etajul fitoclimatic, forma de teren degradat, altitudinea, panta, expoziția, tipul de sol, profunzimea și textura
solului, gradul de înierbare, roca subiacentă ș.a, iar caracterizarea se va realiza cu ajutorul notațiilor prezentate, stabilind pentru fiecare unitate stațională câte o formulă stațională, formată din trei litere mari și o cifră referitoare la criteriile metodei, care arată specificul ecologic și potențialul productiv al terenului respectiv.
Unitățile staționale se încadrează în tipuri staționale, în funcție de formulele staționale. Tipul stațional cuprinde unitățile staționale cu aceeași formulă stațională și reprezintă unitatea operativă de lucru, pentru care se stabilește tehnologia de ameliorare.
Pentru codificarea tipurilor de stațiune de terenuri degradate (TSD) au fost adoptate următoarele simboluri:
Codificarea tipurilor de stațiune de terenuri degradate - TSD
natura degradării și respectiv categoria de teren degradat: E - terenuri erodate;
R – râpi și taluzuri naturale;
D – depozite naturale de materiale deplasate; F – terenuri fugitive (alunecatoare);
N – terenuri nisipoase ; H – terenuri sărăturate; M – terenuri mlăștinoase; T – terenuri turboase;
W – terenuri excavate; X – terenuri deranjate; Y – terenuri haldate;
poziția fitoclimatică a locului
C – etajele Ss și CF;
D – regiunea de deal – FD1, FD2 și FD3;
M – stațiuni din regiunea de muncei – FD4, FM1 și FM2; A- stațiuni din regiunea munților înalți – FM3 și Sa;
-pentru terenuri nisipoase in loc de simbolul etajului se vor folosi simbolurile zonei din Traci,1995 (D – Delta Dunarii, O - Oltenia, V – vestul țării si H – Hanu Conachi);
-pentru terenurile sărăturate, în loc de simbolul etajului s-au folosit simboluri pentru salinizare / alcalizare
forma de teren degradat, dată de fizionomia terenului respectiv (al trei-lea simbol) reprezinta intensitatea, forma degradarii sau a terenului etc. și va fi notat cu o cifră (1,2,3 );
ultimul simbol reprezintă tipul de sol și caracteristica lui de bază sau alte caracteristici ale degradarii etc. și va fi notat cu o litera mare (A,B,C. )
Astfel, exemple de formule TSD vor exprima:
RC2B - Taluzuri de ravenă, ogașe (R) din regiune de silvostepă și câmpie forestieră (C) dezvoltate în roci moderat consolidate, marne, argile, gresii (2), cu roca la suprafață pe adâncime mică (B);
-FD2B - terenuri alunecătoare (F) din regiunea de deal (D) cu masa de pământ puternic – foarte puternic fragmentată (2) fără exces de apă și textură luto-argiloasă la argiloasă (B);
-ND2A - Terenuri nisipoase (N) din Delta Dunării (D), dune joase și aplatizate, cu nivelul apei freatice și al orizontului Gr la 0,8...1,5 m (2), formate din nisipuri fluvio-marine, nesolificate sau cu început de solificare, mobile sau semimobile (A);
Categorii de terenuri degradate și tipuri de stațiuni caracteristice terenurilor degradate (codificare si caracterizare).
Terenuri erodate – E
Procesul de degradare prin acțiunea apelor din precipitații sau a celor rezultate în urma topirii zăpezii, generează mai multe categorii de terenuri degradate, după cum urmează:
terenuri cu eroziune de suprafață (terenurile erodate);
terenuri cu eroziune în adâncime (terenurile ravenate);
depozite de aluviuni (terenuri coluvionare de la baza versanților și conuri de dejecție).
Terenurile cu eroziune de suprafață apar ca urmare a scurgerii difuze a apei pe terenurile situate în pantă, cu soluri lipsite total sau parțial de protecția învelișului vegetal, sau cu soluri degradate, lipsite de coeziune, având ca efect de bază înlăturarea parțială sau totală a solului.
Terenurile afectate de eroziunea de suprafață au cea mai mare pondere dintre terenurile degradate și o mare varietate de forme de manifestare, depinzând de mai mulți factori, în funcție de care se realizează caracterizarea și clasificarea lor2:
subzona sau etajul de vegetație și relieful;
intensitatea de manifestare a proceselor de eroziune de suprafață;
substratul litologic (natura petrografică a rocilor de bază);
solul (tip genetic, grosime, textură, conținut de schelet și troficitate).
Clasificarea solurilor afectate de eroziune de suprafață prin apă a suferit de-a lungul timpului diverse modificări, făcute de specialiștii în domeniul pedologiei, funcție de succesiunea orizonturilor specifică diferitelor tipuri/subtipuri de sol și de dimensiunile orizontului rămas la suprafața solului ca urmare a procesului de eroziune. Cea mai recentă astfel de clasificare, datânt din 2012, este inclusă în Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor, elaborat de I.C.P.A. Un extras din lucrarea amuntită este prezentat în tabelul nr. 1.2.1.1, el referibdu-se la solurile arabile situate pe versanți.
Clasificarea solurilor în raport cu gradele de eroziune de suprafață (conform Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor (S.R.T.S.) Tabel nr. 1.2.1.1
| Simbol | Cod | Denumire | Criterii de încadrare: Orizontul rămas la suprafață prin eroziune sau decopertare la soluri cu profil: | Corelarea cu clasificarea la nivel superior | |||
| hărți | tabele | A - AC - C | A - B - C | A - E - B - C | |||
| e00 | ABS | 000 | Neerodat ori nedecopertat | Nu se constată eroziune, decopertare sau colmatare | Orice sol (cu excepția, psamosolurilor, aluviosolurilor și antrosolurilor) neafectate de eroziune sau decopertare | ||
| Am > 30 cm Au > 30 cm A0 > 20 cm | Am + E > 30 cm Au + E > 30 cm A0 + E > 20 cm | ||||||
| e10 | EA | 10 | Erodat prin apă (în cazul solurilor arabile situate pe versanți) | ||||
| e11 | EAS | 11 | Erodat slab prin apă | Am de 20 - 30 cm Au de 20 - 30 cm Ao de 10 - 20 cm | Aom + E de 10-30 cm Aou + E de 10-30 cm Ao + E de 10-20 cm | Idem, afectat slab de eroziune prin apă | |
| e12 | EAM | 12 | Erodat moderat prin apă | Aom de 10 - 20 cm Aou de 10 - 20 cm Ao < 10 cm | Aom + E < 20 cm Aou + E < 20 cm Ao + E < 10 cm | Idem, afectat moderat de eroziune prin apă | |
| e13 | EAP | 13 | Erodat puternic prin apă | AC > 20 cm ori Aom < 10 cm Aou < 10 cm | AC > 20 cm ori Aom < 10 cm Aou < 10 cm | EB sau E + B (inclusiv El sau Ea) < 20 cm | Idem, afectat puternic de eroziune prin apă |
| e14 | EAF | 14 | Erodat foarte puternic prin apă | AC < 20 cm | B | B | Antrosol erodic (Erodosol în SRTS 2003) |
| e15 | EAE | 15 | Erodat excesiv prin apă | C,Cca | C,R | C | Antrosol erodic (Erodosol în SRTS 2003) |
2 Norme tehnice pentru cartarea şi împădurirea terenurilor degradate, 1995
În acțiunea de ameliorare a terenurilor degradate specifică sectorului forestier, clasificarea terenurilor în funcție de gradul de eroziune ține cont de procentul din orizontul de sol care s-a erodat (tabel nr. 1.2.1.2.), după metoda de cartare stațională unitară (”Ameliorații silvice”, I. Ciortuz, V. Păcurar, 2004). În funcție de acest criteriu, gradele de eroziune luate în considerare la stabilirea stațiunilor de terenuri degradate și a grupelor de stațiuni sunt:
e0 - slab erodat (eventual erodat neapreciabil, distribuit în petice în cadrul unei unități staționale e1 conform S.R.T.S.);
e1 - moderat erodat (e2)
e2 - puternic erodat (e3);
e3 - foarte puternic erodat (e4);
e4 - excesiv erodat (e5, conform S.R.T.S.).
Încadrarea profilului de sol analizat într-unul din gradele de eroziune se face prin compararea acestuia cu un profil-martor, neafectat de eroziune, situat în condiții similare de relief, pantă etc.
Semnificația gradelor de eroziune Tabel nr. 1.2.1.2.
| Gradul de eroziune a solului | Orizontul rămas la suprafață prin eroziune la soluri cu profil | Tipul genetic de sol | |||
| Simbol | Apreciere | A-A/C-C | A-B-C | A-E+B-C | |
| e0 | Slab erodat | S-a erodat până la 20% din orizontul A | S-a erodat până la 20% din orizontul A | S-a erodat până la 20% din orizontul A sau A+E | Orice sol afectat slab de eroziune, (cu excepția, psamosolurilor, aluviosolurilor și antrosolurilor) |
| e1 | Moderat erodat | S-a erodat până la 50% din orizontul A | S-a erodat până la 50% din orizontul A | S-a erodat parțial sau total orizontul A sau până la 50% din A+E | Idem, soluri afectate moderat de eroziune |
| e2 | Puternic erodat | S-a erodat peste 50% din orizontul A și/sau pînă cel mult 20% din orizontul A/C | S-a erodat peste 50% din orizontul A și pot să apară la zi lentile de orizont B | S-a erodat parțial sau total orizontul E și 50% orizontul EB sau E+B și pot să apară la zi lentile de orizont B | Idem, soluri afectate puternic de eroziune |
| e3 | Foarte puternic erodat | Jumătatea inferioară a orizontului de tranziție A/C | B | B | Antrosol erodic: erodic- molic, erodic-cambic (erodosol cambic), erodic-argic (erodosol argic), erodic-andic, erodic-spodic (erodosol feriiluvial) |
| e4 | Excesiv erodat | C; Cca; Cpr; Rrz | C; Cca; Cpr; Rrz | C | Erodosol tipic (pseudorendzinic, rendzinic, litic, pelic (vertic), gleizat, pseudogleizat, salinizat) |
Semnificația simbolurilor: Am = orizont A molic; Au = A umbric; Ao = A ocric; B = orizont B; El = orizont E luvic; Ea = orizont E albic; Cca = orizont C calcic sau carbonatoacumulativ; Cpr = orizont pseusorendzinic; Rrz = orizont rendzinic. Metodologia prezentată de stabilire a limitelor de încadrare în clase de eroziune a terenurilor degradate prin eroziunea de suprafață produsă de apă a respectat și armonizat abordări diverse, atât în domeniul forestier, cât și în cel mai larg al pedologiei generale. Metodologia a pornit de la principiul metodei de cartare stațională unitară (Ciortuz, Păcurar, 2004), cu exprimarea gradului de eroziune funcție de orizontul de sol în care se desfășoară eroziunea și de procentul din acesta care a fost erodat; a respectat metodologia de încadrare în grupe de stațiuni de terenuri degradate valorificând tradiția din cercetarea în domeniu realizată de institut și cuprinsă în edițiile anterioare ale normelor tehnice (dr. Traci, dr. Roșu, dr.
Untaru) și a armonizat încadrările în clase de eroziune din domeniul forestier cu cele din Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor, realizate de specialiștii în pedolodie de la noi din țară (I.C.P.A. 2011), care concordă cu abordările în domeniu de pe plan internațional
Limitele de variație ale factorilor funcție de care se realizează clasificarea terenurilor cu eroziune de suprafață, funcție de care s-au grupat unitățile staționale și au fost constituite grupele de tipuri de terenuri cu eroziune de suprafață sunt date în tabelul nr. 1.2.1.3.
Conform clasificării realizate de Traci (1985; 1995), în tabel sunt prezentate 7 serii de tipuri de stațiune, diferențiate funcție de etajul de vegetație și de relief. Acestea au fost împărțite în 116 tipuri de stațiune, după criteriile enumerate anterior.
Având în vedere că în troficitatea similară a unor stațiuni duce la soluții de împădurire comune, tipurile de stațiune au fost grupate în grupe de tipuri de stațiune, pentru care s-au prevăzut atât formule de împădurire, cât și tehnologii de plantare, desimi ale culturilor, întrețineri etc.
Conform metodei de cartare adoptate în prezenta lucrare și a criteriilor de codificare (cap. 1.1), pentru grupele de tipuri de stațiuni au fost stabilite coduri formate din patru caractere, după următoarea metodă:
Simbol 1 = natura degradării
E = Eroziune în suprafață
Simbol 2 = Etajul fitoclimatic
C = Câmpie = Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă, etajele Ss și CF
D = Deal = Etajele CF ; FD1 ; FD2 și FD3
M = Munte = Etajele FD4; FMo1; FMo2 și parte din FMo3
A = Alpin = Etajele Sa și parte din FMo3
Simbol 3 = Intensitatea degradării
1 = e0 + e1
2 = e2
3 = e3
4 = e4
5 = e0 + e1 + e2
6 = e3 + e4
7 = e4 stâncării masive
Simbol 4 = Textura
A = textură nisipo-lutoasă la lutoasă, schelet 0-25% (mijlocie)
B = textură luto-argiloasă la argiloasă, schelet ˂5% (grea)
C = textură nisipoasă la nisipo-lutoasă, schelet 26-50% (ușoară)
D = textură nisipoasă la nisipo-lutoasă + nisipo-lutoasă la lutoasă, schelet 28-90% sau sol în petice (diversă ușoară ÷ medie)
V = textură nisipo-lutoasă la lutoasă + luto-argiloasă la argiloasă, schelet 0-75% (variată ușoară ÷ grea)
Ex: ED2V= GS9 ; Cuprinde: ESt4; ESt5; ESt6; ESt7; EGo4; EGo5; EGo6; EGo7.
Descriere: Terenuri cu eroziune puternică (e2), cu soluri brune argiloiluviale, brune luvice sau podzolite, brune eumezobazice, luvisoluri, terra rosa, rendzine, pseudorendzine ș.a., truncheate în urma eroziunii, sau regosoluri bine dezvoltate, uneori și coluvisoluri, fără schelet sau cu schelet mult (până la 50%), cu grosimea de 50-100 cm, rar 150 cm .
(Notă: în descriere nu se face referire la texturi, dar tabelul de încadrare funcție de caracteristicile stațiunii le diferențiază și apoi le agregă astfel.)
Pentru încadrarea stațională se utilizează Cheia de determinare a tipurilor de stațiune – Terenuri erodate (tabelul nr. 1.2.1.3). Sunt prezentate, alături de codurile noi pentru grupele de tipuri de stațiuni, și grupele staționale din ediția anterioară a normelor tehnice.
În cazul eroziunii de suprafață, sunt și alți factori care trebuie luați în considerare, la diferențierea
unor tipuri de stațiune care reclamă soluții de ameliorare diferite. Astfel, în cazul zonelor secetoase din silvostepă și stepă, este uneori necesar să se ia în considerare și expoziția terenului și poziția pe versant. În asemenea cazuri, grupa de tipuri de stațiune se separă în două sau mai multe tipuri de stațiune, la formula stațională adăugându-se simbolurile: î = însorit; u = umbrit și intermediar; s = treimea superioară a versantului; m = treimea medie; i = treimea inferioară. În regiunile montane superioare, de la limita pădurii, din partea superioară a subzonei molidului și din subalpin, gradul de vântuire (de expunere la vânturile puternice și reci) poate constitui un factor de diferențiere, în care caz grupa de tipuri de stațiune se separă și după gradul de vântuire, la formula stațională adăugându-se simbolurile: v = vântuit și n = nevântuit.
261
Tabel nr. 1.2.1.3. Cheie de determinare a tipurilor de stațiune – Terenuri erodate (afectate de eroziune în suprafață) - E
| Gradul de eroziune | e0 - e1 | e2 | e3 | e4 | |||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Caracteristici ale stațiunii | Teren | Forme de relief | versanți, platouri | versanți | versanți, platouri | versanți, creste | versanți, creste | versanți, creste | |||||||||||||
| Înclinarea terenului | ˂ 15º | ˃ 15º | ˂ 15º | ˃ 15º | ˃ 15º | ˃ 15º | |||||||||||||||
| roci moi | roci dure | roci moi | roci dure | ||||||||||||||||||
| pietrișuri, nisipuri, | marne, argile, | de orice fel (fără | acide și | bazice (calcare, | pietrișuri, nisipuri, | marne, argile, | acide și | bazice (calcare, | de orice fel | ||||||||||||
| luturi, loess, | complexe de | aflorimente la | intermediare | dolomite, | luturi, loess, | complexe de | intermediare | dolomite, | |||||||||||||
| Substratul litologic | Orice fel de roci (eruptive, metamorfice, sedimentare) | complexe de gresii, calcare și marne | marne, argile, calcare și gresii | suprafața terenului) | (eruptive, metamorfice, gresii etc.) | conglomerate, etc) | complexe de gresii, calcare și marne | marne, argile, calcare și gresii | (eruptive, metamorfice, gresii etc.) | conglomerate, etc) | |||||||||||
| cu aflorimente la suprafața terenului | stâncării cu soluri în petice | stâncării masive | |||||||||||||||||||
| Solul | Tipul genetic | soluri zonale slab erodate (uneori neerodate), uneori cumulice | soluri zonale slab și moderat erodate | soluri zonale puternic erodate (uneori coluvisoluri) | soluri zonale puternic erodate și regosoluri bine dezvoltate | Antrosol erodic: erodic-molic, erodic-cambic (erodosol cambic), erodic-argic (erodosol argic), erodic-andic, erodic-spodic (erodosol feriiluvial) | Erodosol tipic (pseudorendzinic, rendzinic, litic, pelic (vertic), gleizat, pseudogleizat, salinizat), regosoluri slab dezvoltate și litosoluri | ||||||||||||||
| Grosimea, cm | ˃ 75 | 76 - 150 | 51 - 150 | 51 - 150 | 21 - 75 | 21 - 75 | (˂ 21) 21 - 50 | ˂ 50 | (˂ 21) 21 - 50 | ˂ 20 | |||||||||||
| textura | nisipolutoasă la lutoasă | lutoargiloasă la argiloasă | nisipolutoasă la lutoasă | lutoargiloasă la argiloasă | nisipolutoasă la lutoasă | lutoargiloasă la argiloasă | nisipolutoasă la lutoasă | lutoargiloasă la argiloasă | nisipoasă la nisipolutoasă | nisipolutoasă la lutoasă | lutoargiloasă la argiloasă | lutonisipoasă la lutoasă | nisipoasă la nisipolutoasă | nisipolutoasă la lutoasă | nisipolutoasă la lutoasă | lutoargiloasă la argiloasă | nisipoasă la nisipolutoasă | nisipolutoasă la lutoasă | nisipoasă la lutoasă | ||
| conținutul de schelet, % | 0 - 25 | ˂ 5 | 0 - 25 | ˂ 5 | 0 - 25 | ˂ 5 | 0 - 25 | ˂ 5 | 26 - 50 | 0 - 25 | ˂ 5 | 26 - 75 | 26 - 75 | 28 - 75 | 0 - 25 | 0 - 25 | 28 - 90 | 26 - 90 | 76 - 90 | ||
| troficitatea potențială | eutrofice și mezotrofice | mezotrofice și eutrofice | mezotrofice și oligomezotrofice | oligomezotrofice și mezotrofice | mezotrofice și oligomezotrofice | oligomezotrofice și mezotrofice | oligomezotrofice și mezotrofice | oligomezotrofice și mezotrofice | oligomezotrofice | oligomezotrofice la oligotrofice | oligotrofice și oligomezotrofice | oligotrofice, rar oligomezotrofice | oligotrofice | oligotrofice | oligotrofice | oligotrofice și distrofice | distrofice și oligotrofice | distrofice și oligotrofice | distrofice | ||
| Serii de tipuri de stațiune | S - stațiuni din stepă (câmpie și coline) | E C 1 V (GS14) | E C 1 V (GS14) | E C 2 M (GS15) | E C 2 M (GS15) | E C 2 U (GS16) | E C 6 M (GS19) | E C 6 G (GS19) | E C 3 D (GS20) | E C 3 D (GS20) | E C 3 D (GS20) | E C 6 M (GS19) | E C 6 G (GS19) | E C 4 D (GS21) | E C 4 D (GS21) | E C 4 S | |||||
| (GS22) E C 4 S | |||||||||||||||||||||
| Ss - stațiuni din silvostepă (câmpie, coline, podiș) | E C 1 V (GS14) | E C 1 V (GS14) | E C 1 V (GS14) | E C 1 V (GS14) | E C 2 M (GS15) | E C 2 G (GS17) | E C 2 M (GS15) | E C 2 G (GS17) | E C 2 U (GS16) | E C 6 M (GS19) | E C 6 G (GS19) | E C 3 D (GS20) | E C 3 D (GS20) | E C 3 D (GS20) | E C 6 M (GS19) | E C 6 G (GS19) | E C 4 D (GS21) | E C 4 D (GS21) | |||
| (GS22) | |||||||||||||||||||||
| ST - stațiuni din subzonele de cvercete (stejar, cer, gârniță) și șleauri (câmpie și dealuri) - etajele CF1, FD1, FD2 | E D 1 V (GS8) | E D 1 V (GS8) | E D 2 V (GS9) | E D 2 V (GS9) | E D 2 V (GS9) | E D 2 V (GS9) | E D 6 A (GS10) | E D 6 G (GS11) | E D 6 A (GS10) | E D 6 D (GS12) | E D 6 D (GS12) | E D 6 A (GS10) | E D 6 G (GS11) | E D 6 D (GS12) | E D 6 D (GS12) | E D 4 S (GS13) | |||||
| Go - stațiuni din subzona gorunului (dealuri) - etajul FD3 | E D 1 V (GS8) | E D 1 V (GS8) | E D 2 V (GS9) | E D 2 V (GS9) | E D 2 V (GS9) | E D 2 V (GS9) | E D 6 A (GS10) | E D 6 G (GS11) | E D 6 A (GS10) | E D 6 D (GS12) | E D 6 D (GS12) | E D 6 A (GS10) | E D 6 G (GS11) | E D 6 D (GS12) | E D 6 D (GS12) | E D 4 S (GS13) | |||||
| Fa - stațiuni din subzonele fagului și amestecului de fag cu rășinoase (munți joși și mijlocii) - etajele FD4, FM1, FM2 | E M 5 V (GS4) | E M 5 V (GS4) | E M 5 V (GS4) | E M 5 V (GS4) | E M 5 V (GS4) | E M 5 V (GS4) | E M 6 V (GS5) | E M 6 V (GS5) | E M 6 V (GS5) | E M 6 D (GS6) | E M 6 D (GS6) | E M 6 V (GS5) | E M 6 V (GS5) | E M 6 D (GS6) | E M 6 D (GS6) | E M 7 S (GS7) | |||||
| Mo - stațiuni din subzona molidului (munți mijlocii și înalți) - etajul FM3 | E M 5 V (GS4) | E M 5 V (GS4) | E M 5 V (GS4) | E M 5 V (GS4) | E M 5 V (GS4) | E M 6 V (GS5) | E M 6 V (GS5) | E M 6 V (GS5) | E M 6 D (GS6) | E M 6 V (GS5) | E M 6 V (GS5) | E M 6 D (GS6) | E M 7 S (GS7) | ||||||||
| E A 5 V (GS1) | E A 5 V (GS1) | E A 5 V (GS1) | E A 5 V (GS1) | E A 5 V (GS1) | E A 6 V (GS2) | E A 6 V (GS2) | E A 6 V (GS2) | E A 6 V (GS2) | E A 6 V (GS2) | E A 6 V (GS2) | E A 6 V (GS2) | E A 7 S (GS3) | |||||||||
| Sa - stațiuni din subalpin (munți înalți) - etajul Fsa | E A 5 V (GS1) | E A 5 V (GS1) | E A 6 V (GS2) | E A 6 V (GS2) | E A 6 V (GS2) | E A 6 V (GS2) | E A 7 S (GS3) | ||||||||||||||
Râpi și taluzuri naturale – R
Râpile și taluzurile naturale au rezultat în urma procesului de eroziune în adâncime și de alunecare (râpi de desprindere). Tot în această categorie au fost introduse și fundurile de ravene.
Pe terenurile ravenate, ca și pe depozitele torențiale, condițiile de vegetație sunt eterogene, cu limite de variație largi, de la cele relativ favorabile, cum sunt cele existente pe taluzurile dezvoltate predominant în sol sau fundurile de ravenă, cu depozite aluviale destul de bogate și bine aprovizinate cu apă, până la cele nefavorabile, reprezentate de taluzurile uscate sau taluzuri dezvoltate în roci dure, cu sol în petece sau lipsa, care satisfac la limita minimă cerințele speciilor forestiere sau sunt inapte pentru împădurire. Principalul factor limitativ pentru instalarea și dezvoltarea vegetației forestiere pe aceste categorii de terenuri este lipsa solului care generează deficitul de apă și de substanțe organice.
În cazul acestor terenuri predomină solurile neevoluate, în stadii incipiente de formare (regosoluri, erodisoluri), soluri neevoluate pe aluviuni recente ș.a. În general, troficitatea acestora este scăzută.
Formele de teren degradat identificate, rezultate în urma procesului de eroziune în adâncime, sunt următoarele:
-râpi de desprindere a alunecărilor și taluzuri de ravene, ogașe, dezvoltate în roci diferite (loess, marne, argile, gresii), cu un strat de rocă afânat la suprafață, pe adâncime mică, stabile sau instabile;
-funduri de ravene și ogașe, dezvoltate în aceleași condiții.
După metoda de cartare stațională unitară (Ciortuz, Păcurar, 2004), în raport cu primul criteriu (natura degradării, respectiv categoria de teren degradat) terenurile în cauză sunt încadrate în clasa de stațiuni R – Râpi și taluzuri naturale sau funduri de ravenă, rezultate în urma proceselor de eroziune torențială, de alunecare sau surpare;
Codificarea pentru grupele de tipuri de stațiuni caracteristice terenurilor ravenate se realizează astfel:
Natura degradării
R = Râpi și taluzuri naturale
Etajul fitoclimatic
C = Câmpie = Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă, etajele Ss și CF
D = Deal = Etajele CF ; FD1 ; FD2 și FD3
M = Munte = Etajele FD4; FMo1; FMo2 și parte din FMo3
A = Alpin = Etajele Sa și parte din FMo3
Substratul pe care s-au dezvoltat procesele de degradare, respectiv:
–roci friabile și slab consolidate (loess, luturi, nisipuri, pietriș cu nisip, complexe gresii moi cu nisipuri, pietrișuri, marne nisipoase)
–roci moderat consolidate (marne, argile, complexe de marne argiloase, argile, calcare și gresii)
–roci compacte acide și intermediare (eruptive, metamorfice, gresii etc.)
–roci compactebazice (calcare, dolomite, conglomerate calcaroase etc.)
Microrelieful, asociat cu intensitatea degradării:
a – taluzuri dezvoltate în sol;
b – taluzuri dezvoltate în rocă (substrat litologic);
c – funduri de ravenă.
Pentru încadrarea stațională se utilizează Cheia de determinare a tipurilor de stațiune – Terenuri ravenate (tabelul nr. 1.2.2).
Împădurirea taluzurilor este, în general, o sarcină dificilă datorită condițiilor staționale vitrege, dar și datorită instabilității terenului. Din acest motiv, lucrările de împădurire sunt însoțite, cel mai adesea, de lucrări de consolidare a taluzurilor (terase simple sau sprijinite) și de lucrări de stabilizare a fundurilor de albie (praguri) care contribuie și la stoparea adâncirii ravenelor și la stabilizarea vesanților.
Depozite naturale – D
Materialul rezultat în urma proceselor de eroziune este antrenat de ape și depus în depozite situate, cel mai adesea, la baza versanților sau de-a lungul rețelei hidrografice. Aceste depozite, carcaterizate printr-un grad ridicat de instabilitate contribuie la creșterea turbidității apei și la sporirea transportului de aluviuni în cazul viiturilor torențiale. Depozitele au structură eterogenă ți proprietăți fizico-chimice foarte diferite. Capacitatea de a susține vegetația forestieră și bonitatea stațională a acestora depind de natura și
dimensiunile materialelor componente, accesibilitatea apei (determinată în pricipal de localizarea depozitelor de albii, la baza versanților etc), grosimea și vechimea depozitelor etc.
Carcaterizarea depozitelor se realizează în raport cu următoarele criterii (simboluri):
Forma de degradare a terenului D – depozite naturale
Etajul fitoclimatic
C = Câmpie = Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă, etajele Ss și CF
D = Deal = Etajele CF ; FD1 ; FD2 și FD3
M =Munte = Etajele FD4; FMo1; FMo2 și parte din FMo3
A = Alpin = Etajele Sa și parte din FMo3
Granulometria depozitelor:
–Depozite de nisipuri, argile și mâluri, fără sau cu puțin pietriș (nisip, mâl peste 50%)
–Depozite de nisip și pietriș (depozite în care ponderea nisipurilor și mâlurilor este între 25 și 50%)
–Depozite de bolovani și pietriș cu puțin nisip (nisipuri, mâluri sub 25%)
Accesibilitatea apei și vechimea depozitelor, după cum urmează:
A - Protosoluri cu apa accesibilă;
B - Depozite recente cu apa accesibilă;
C - Protosoluri cu apa inaccesibilă;
D - Depozite recente cu apa inaccesibilă.
Încadrarea în tipuri de stațiuni de terenuri degradate reprezentate de depozite naturale de materiale deplasate (D) este prezentată în tabelul 1.2.3.
În cazul depozitelor grosiere (bolovănișuri, grohotișuri), caracterizate prin grad ridicat de instabilitate și lipsa apei accesibile, lucrările de împădurire au șanse foarte reduse de reușită, fiind recomandată declararea acestor terenuri ca neproductive până ce acestea se vor stabiliza pe cale naturală.
| Tabel nr. 1.2.2 | ||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Tabel nr. 1.2.2 - Cheie de determinare a tipurilor de stațiune R - terenuri degradate prin eroziune în adâncime produsă de apă (terenuri ravenate) - ravene, ogașe, maluri, râpe | ||||||||||||
| Substrat litologic | 1 | 2 | 3 | 4 | ||||||||
| roci friabile și slab consolidate (loess, luturi, nisipuri, pietriș cu nisip, complexe gresii moi cu nisipuri, pietrișuri, marne nisipoase) | roci moderat consolidate (marne, argile, complexe de marne argiloase, argile, calcare și gresii) | roci compacte acide și intermediare (eruptive, metamorfice, gresii etc.) | roci compactebazice (calcare, dolomite, conglomerate calcaroase etc.) | |||||||||
| Microrelief | taluzuri | funduri | taluzuri | funduri | taluzuri | funduri | taluzuri | funduri | ||||
| Degradare dezvoltată în: | in sol | în rocă | in sol | în rocă | in sol | în rocă | in sol | în rocă | ||||
| Caracterizare | diferite orizonturi de sol ajunse la suprafață | raca la suprafață pe adâmcime mică | rocă afînată sau depozite subțiri | diferite orizonturi de sol ajunse la suprafață | raca la suprafață pe adâmcime mică | rocă afînată sau depozite subțiri | diferite orizonturi de sol ajunse la suprafață | raca la suprafață pe adâmcime mică | rocă afînată sau depozite subțiri | diferite orizonturi de sol ajunse la suprafață | raca la suprafață pe adâmcime mică | rocă afînată sau depozite subțiri |
| Grosimea predominantă a solului/depozitelor (cm) | 21-50 | 5-20 | 10-40 | 21-40 | 5-20 | 10-40 | 16-30 | 5-15 | 10-30 | 16-30 | 5-15 | 10-30 |
| Conținutul de schelet (%) | 0-25 | 0-50 | 0-50 | 0-25 | 26-50 | 6-50 | 25-50 | 51-90 | 26-75 | 26-50 | 51-90 | 26-75 |
| C - stațiuni din regiunile de silvostepă și câmpie forestieră | RC1a | RC1b | RC1c | RC2a | RC2b | RC2c | RC3a | RC3b | RC3c | RC4a | RC4b | RC4c |
| D - stațiuni din regiune de deal | RD1a | RD1b | RD1c | RD2a | RD2b | RD2c | RD3a | RD3b | RD3c | RD4a | RD4b | RD4c |
| M - stațiuni din regiunea montană și de dealuri înalte | RM1a | RM1b | RM1c | RM2a | RM2b | RM2c | RM3a | RM3b | RM3c | RM4a | RM4b | RM4c |
| A - stațiuni din regiunea munților înalți | RA1a | RA1b | RA1c | RA2a | RA2b | RA2c | RA3a | RA3b | RA3c | RA4a | RA4b | RA4c |
264
Tabel nr. 1.2.3 - Cheie de determinare a tipurilor de stațiune
265
D - depozite naturale de materiale deplasate (depozite aluviale, grohotișuri)
| Caracteristici depozit | 1 - nisipuri/mâluri | 2 - pietrișuri | 3 - bolovănișuri | |||||||||
| nisip și mâluri >50% | nisip și mâluri 25-50% | nisip și mâluri <25% | ||||||||||
| depozite de nisipuri, mâluri, argile, fără sau cu puțin pietriș | depozite de nisip și pietriș | depozite de bolovani și pietrișuri cu puțin nisip | ||||||||||
| Accesibilitatea apei pentru plante (din pânza freatică sau din cursul de apă) | accesibilă | inaccesibilă | accesibilă | inaccesibilă | accesibilă | inaccesibilă | ||||||
| Sol sau depozit nesolificat | protosoluri | depozit recent | protosoluri | depozit recent | protosoluri | depozit recent | protosoluri | depozit recent | protosoluri | depozit recent | protosoluri | depozit recent |
| C - stațiuni din regiunile de silvostepă și câmpie forestieră | DC1A | DC1B | DC1C | DC1D | DC2A | DC2B | DC2C | DC2D | - | - | - | - |
| D - stațiuni din regiune de deal | DD1A | DD1B | DD1C | DD1D | DD2A | DD2B | DD2C | DD2D | DD3A | DD3B | DD3C | DD3D |
| M - stațiuni din regiunea montană și de dealuri înalte | DM1A | DM1B | DM1C | DM1D | DM2A | DM2B | DM2C | DM2D | DM3A | DM3B | DM3C | DM3D |
| A - stațiuni din regiunea munților înalți | - | - | - | - | DA2A | DA2B | DA2C | DA2D | DA3A | DA3B | DA3C | DA3D |
Terenuri fugitive (alunecătoare, curgătoare) - F
Terenurile afectate de alunecări au suferit degradări de diferite feluri și intensități, care determină specificul lor ecologic. Terenurile afectate de procese de alunecare se încadrează în clasa de stațiuni de terenuri fugitive.
Principalele categorii de terenuri degradate rezultate în urma proceselor de alunecare sunt: terenurile cu roca la zi, cu aspect de râpă sau taluz de ravenă, reprezentând suprafețele de desprindere care prezintă condiții de vegetație asemănătoare taluzelor de ravenă; terenuri fragmentate, rezultate în urma amestecării solului cu roca, fiind cele mai răspândite, prezentând forme variate de microrelief și grad de fragmentare neuniform; terenurile cu deplasare în bloc, în cazul alunecărilor profunde cu întindere mare, la care condițiile de vegetație se modifică foarte puțin; terenuri cu exces temporar sau periodic de apă și curgerile noroioase.
Alunecările de teren însoțesc îndeosebi pâraiele cu eroziune activă în adâncime, în cursurile lor inferioare și mijlocii, fiind răspândite, în același timp, și pe versanți, în areale discontinui, îndeosebi pe terenurile pășunate nerațional.
După metoda de cartare stațională unitară (Ciortuz, Păcurar, 2004), în raport cu primul criteriu (natura degradării, respectiv categoria de teren degradat) terenurile alunecătoare sunt încadrate în clasa de stațiuni V, respectiv notată cu F (terenuri fugitive): F. Terenuri fugitive afectate de alunecări sau scurgeri de noroi.
La diferențierea și caracterizarea tipurilor de stațiuni de terenuri fugitive s-au avut în vedere următoarele criterii: forma de teren degradat, dată de fizionomia terenului respectiv și tipul de sol și caracteristica lui de bază sau alte caracteristici ale degradarii).
Simbolurile corespunzătoare codului tipului de stațiune sunt următoarele:
Forma de degradare a terenului
F -Terenuri fugitive afectate de alunecări sau scurgeri de noroi.
Etajul fitoclimatic
C = Câmpie = Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă, etajele Ss și CF
D = Deal = Etajele CF ; FD1 ; FD2 și FD3
M = Munte = Etajele FD4; FMo1; FMo2 și parte din FMo3
A = Alpin = Etajele Sa și parte din FMo3
Intensitatea/forma degradării și caracteristicile solului/masei alunecătoare
1= terenuri alunecatoare (versanți, poale, terase) cu masa de pământ slab – moderat fragmentată:
A - fără exces de apă si textură nisipo-lutoasă la lutoasă
B - fără exces de apă si textură luto-argiloasă la argiloasă
2= terenuri alunecatoare (versanți, poale, terase) cu masa de pământ puternic – foarte puternic fragmentată;
A - fără exces de apă si textură nisipo-lutoasă la lutoasă
B - fără exces de apă si textură luto-argiloasă la argiloasă
3=terenuri curgătoare și microdepresiuni cu exces de apă
A - amestec fluidizat de sol si roci nisipo-gresoase
B - amestec fluidizat de sol și roci argilo-marnoase
Pentru încadrarea stațională se utilizează Cheia de determinare a tipurilor de stațiune (tabelul nr.
1.2.4.).
Gradul de fragmentare al masei alunecătoare diferențiază terenurile alunecătoare cu fragmentare
slabă-moderată, la care orizontul cu humus s-a menținut în proporție de minim 50 % la suprafața terenului și alunecări cu fragmentare puternică-foarte puternică, când roca de bază ajunge la suprafață în proporție de peste 50 %.
În tabelul nr. 1.2.4. sunt prezentate criteriile de încadrare și codurile tipurilor de stațiuni de terenuri fugitive (alunecătoare) – F.
Tabel 1.2.4. – Stațiuni de terenuri fugitive (alunecătoare) – F
| Intensitatea/forma degradării (fizionomia terenului | Terenuri alunecătoare (versanți, poale de versanți, terase) fără exces de apă | Terenuri curgătoare și /sau microdepresiuni cu exces de apă | |||||
| masa de pământ slab- moderat fragmentată (deplasată în bloc) | masa de pământ puternic la foarte puternic fragmentată (amestec de sol cu rocă) | ||||||
| 1 | 2 | 3 | |||||
| textura solului sau a amestecului de sol | nisipo- lutoasă la lutoasă | luto- argiloasă la argiloasă | nisipo- lutoasă la lutoasă | luto- argiloasă la argiloasă | amestec fluidizat de sol și roci nisipo- gresoase | amestec fluidizat de sol și roci marno- argiloase | |
| A | B | A | B | A | B | ||
| Poziția fitoclimatică | A – stațiuni din regiunea munților înalți (FM3 și Sa) | FA1A | FA1B | FA2A | FA2B | FA3A | FA3B |
| M – stațiuni din regiunea de muncei (FD4, FM1 și FM2) | FM1A | FM1B | FM2A | FM2B | FM3A | FM3B | |
| D – stațiuni din regiunea de deal (FD1, FD2 și FD3) | FD1A | FD1B | FD2A | FD2B | FD3A | FD3B | |
| C - stațiuni din regiunile de Câmpie forestieră (CF), de Silvostepă și Stepă (Ss, S) | FC1A | FC1B | FC2A | FC2B | FC3A | FC3B | |
Râpile de desprindere și surparile se incadrează la categoria de teren degradat R – râpi și taluzuri naturale, unde se incadrează și cele rezultate în urma proceselor de eroziune în adâncime (tabel 1.2.3).
Terenurile alunecătoare prezintă o neomogenitate pronunțată, sub raportul condițiilor de dezvoltare a vegetației forestiere. În general acestea sunt forme de teren afectate de procese de degradare complexe care includ o diversitate de unități staționale, adeseori foarte diferite sub raport ecologic și silvoproductiv. Cercetările efectuate au dus la constatarea că mobilitatea unor categorii de terenuri alunecătoare determinată de un pronunțat dezechilibru gravitațional și hidrologic are o importanță hotărâtoare în instalarea vegetației forestiere și dezvoltarea acesteia, constituind adeseori un factor limitativ (Untaru, et.al., 1982). Pentru a asigura condiții minime de instalare a vegetației forestiere sunt necesare lucrări de stabilizarea maselor alunecătoare prin lucrări de drenare a microdepresiunilor, eliminare a excesului de apă, modelarea terenurilor puternic fragmentate, consolidarea bazei versanților.
Terenuri nisipoase (afectate de eroziune eoliană) - N
În țara noastră procesul de eroziune eoliană se manifestă mai ales în regiunea de câmpie uscată, în condiții de terenuri nisipoase cu climat secetos. Cele mai cunoscute areale nisipoase din țara noastră sunt următoarele (Ciortuz Păcurar, 2004): sudul Olteniei (140.000 ha, nisipuri cu bob mic, silicioase, cu carbonați de calciu); Delta Dunării (45.000 ha, nisipuri cu bob mare, calcaroase, sărate și pH bazic); Câmpia Română, în Bărăgan, pe malul drept al râurilor Ialomița, Călmățui și Buzău (36000 ha nisipuri sărate); nord-vestul țării în zona Carei – Satu Mare (32000 ha nisipuri cuarțoase cu bob mare, cu pH acid și cu interstraturi de orstein; Câmpia Tecuciului, în zona Liești - Hanu Conachi, la confluența Bârladului cu Siretul (13500 ha nisipuri silicioase cu bob mic și acide). Nisipurile din aceste zone au anumite particularități care le separă din punct de vdere al naturii petrografice, provenienței depozitelor, adâncimea apei freatice, pH-ului, sărurilor ș.a. Aceasta a dus la necesitatea ca pentru acestea să se formeze serii de tipuri de stațiuni separate.
Astfel, seriile de tipuri de stațiuni sunt defalcate în raport cu zona geografică și simbolizate astfel: ND – nisipuri din Delta Dunării și luncile râurilor din Bărăgan; NO – nisipuri din sudul Olteniei; NV – nisipuri din nord-vestul țării; NH – nisipuri din Câmpia Tecuciului (Hanu Conachi).
Pentru încadrarea stațională se utilizează Chei de determinare a tipurilor de stațiune – Terenuri nisipoase (tabelele nr. 1.2.5.1 – 1.2.5.4).
Tabelul 1.2.5.1 - Stațiuni de terenuri nisipoase din Delta Dunarii și lunci din Bărăgan – ND
| Forma de microrelief | Dune | terenuri plane | interdune | |||||||
| înalte | medii | joase | medii | joase | ||||||
| Caracteristicile solului si gradul de stabilitate al terenului (nisipului) | nivelul apei freatice (m) | >2 | 1,5-2 | 1,2-1,5 | 0,8-1,2 | 0,3-0,8 | <0,3 | |||
| gradul de salinizare | ns-sl.s | ns-sl.s | ns-sl.s | ns-sl.s | ns-sl.s | m.s-p.s | ns-sl.s | m.s-p.s | ||
| Cod | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | |||||
| Nisipuri nesolificate sau foarte slab solificate mobile sau semimobile | A | ND1A | ND2A | ND4A | ND5A | |||||
| Psamosoluri tipice, deseori gleizate sau gleice, semistabile, rar stabile | B | ND1B | ND2B | ND3B | ND4B | ND5B | ||||
| Psamosoluri molice, deseori gleizate sau gleice, stabile, rar semistabile | C | ND2C | ND3C | ND4C | ND5C | |||||
| Lăcoviști tipice mlăștinoase și soluri turbogleice | D | ND2D | ND3D | ND5D | ||||||
| Solonceacuri tipice și molice, gleice | E | ND5E | ||||||||
Legenda: Gradul de salinizare = ns - nesalinizat; sl.s - slab salinizat; m.s. - moderat salinizat; p.s - puternic salinizat; f.p.s - foarte puternic salinizat;
Tabelul 1.2.5.2- Stațiuni de terenuri nisipoase din sudul Olteniei – NO
| Forma de microrelief | Dune | interdune | |||
| înalte, medii | joase si plate | medii | joase | ||
| Nivelul apei freatice (m) | >2 | 1,2-1,5 | 0,3-0,8 | <0,3 | |
| Caracteristicile solului si gradul de stabilitate al terenului (nisipului) | cod | 1 | 2 | 3 | 4 |
| Nisipuri nesolificate sau cu început slab de solificare mobile sau semimobile | A | NO1A | |||
| Psamosoluri tipice, uneori gleizate sau gleice, semistabile si stabile | B | NO1B | NO2B | NO3B | |
| Psamosoluri molice, deseori gleizate sau gleice, stabile | C | NO2C | NO3C | NO4C | |
Tabelul 1.2.5.3 - Stațiuni de terenuri nisipoase din nord-vestul țării - NV
| Forma de microrelief | Dune înalte si medii (vârfuri, versanți superiori și mijlocii de dune) | Dune joase si terenuri plane, sau versanți inferiori | interdune | |||
| fara orizont de ortstein | cu orizont de ortstein | |||||
| Caracteristicile solului si gradul de stabilitate al terenului (nisipului) | nivelul apei freatice (m) | >5 | 1,0 - 5,0 | < 1,5 | < 1,0 | |
| cod | 1 | 2 | 3 | 4 | ||
| Nisipuri nesolificate sau f.slab solificate mobile sau semimobile | A | NV1A | ||||
| Psamosoluri tipice, deseori pseudogleizate, gleizate sau gleice,stabile, rar semistabile | B | NV1B | NV2B | |||
| Psamosoluri molice sau soluri nisipoase mai evoluate deseori pseudogleizate, gleizate sau gleice, stabile | C | NV2C | NV3C | |||
| Lăcoviști nisipoase cu concrețiuni de ortstein calcaro-feruginos sau cu strat gros de ortstein la mică adâncime | D | NV4D | ||||
Tabelul 1.2.5.4 - Stațiuni de terenuri nisipoase din Câmpia Tecuciului (Hanu Conachi) - NH
| Forma de microrelief | dune | interdune | ||||
| înalte si medii | joase si plane | medii | joase | |||
| Caracteristicile solului si gradul de stabilitate al terenului (nisipului) | nivelul apei freatice (m) | > 2 | 1,0 - 2,0 | 0,3 - 1,0 | < 0,3 | |
| cod | 1 | 2 | 3 | 4 | ||
| Nisipuri nesolificate sau f.slab solificate mobile sau semimobile | A | NH1A | NH2A | NH3A | ||
| Psamosoluri tipice, deseori pseudogleizate, gleizate sau gleice,stabile si semistabile | B | NH1B | NH2B | NH3B | ||
| Psamosoluri molice, uneori soluri nisipoase mai evoluate, gleizate si gleice, stabile | C | NH2C | NH3C | |||
| Soluri nisipoase, periodic sau permanent înmlăștinate | D | NH4D | ||||
Terenuri sărăturate – H (salinizate, alcalizate)
Factorii care condiționează fenomenul de sărăturare
Fenomenele de sărăturare a solurilor constau din acumularea sărurilor solubile în orizonturile unde se dezvoltă rădăcinile plantelor, peste limita de toleranță a acestora. În urma acestui proces de degradare care se desfășoară ”in situ”, are loc o alterare a proprietăților fizice, chimice și microbiologice ale solurilor. Originea primară a sărurilor din sol constă din alterarea rocilor care conțin aceste săruri, urmată de dizolvarea și transportul lor de către apă. Apa este deci factorul dinamic al acumulării sărurilor în sol.
Printre factorii care condiționează acumularea sărurilor din sol sunt: ariditatea climatului, relieful, nivelul apei freatice mineralizate, substratul litologic salifer, irigația defectuoasă etc..
Ariditatea climatului, însoțită de o evapotranspirație puternică - procesul constă în ridicarea sărurilor solubile spre și la suprafața solului, odată cu ridicarea apei încărcată cu săruri. Apa se evaporă și sărurile se depun la suprafața solului.
Relieful condiționează acumularea sărurilor în sol în cazul depresiunilor și luncilor joase, cu apa freatică mineralizată situată la mică adâncime, care facilitează acumularea sărurilor prin prezența acesteia în anumite orizonturi de sol sau la suprafața acestuia. Fenomenul este mai frecvent în regiuni secetoase, cum sunt stepa și silvostepa.
Nivelul apelor freatice mineralizate condiționează direct acumularea sărurilor din sol, fie prin prezența acesteia, în diverse orizonturi de sol, fie prin ridicarea ei prin capilaritate, în stratul de sol.
Substratul litologic, condiționează formarea sărăturilor, dacă prin procesul de eroziune sau alunecare sunt aduse la suprafață orizonturi salifere. Sărurile solubile pot fi aduse la suprafață și de către izvoarele de apă sărată, care pe parcursul lor au interceptat roci salifere. Apa sărată din izvoare poate să deverseze pe versanți sau să se acumuleze în depresiuni, salinizând puternic solul.
Irigarea defectuoasă, constând în folosirea pentru udare a apei cu un conținut ridicat de săruri solubile, pe soluri puțin permeabile, poate duce, în timp, la salinizare prin acumularea sărurilor în stratul de sol.
În condițiile țării noastre, se disting următoarele tipuri principale de sărături:
Sărături formate în climate aride și semiaride, până la semiumede, pe terenuri de lunci joase, sub influența actuală sau anterioară a apei freatice mineralizate. Din această grupă fac parte sărăturile formate pe suprafețe însemnate din zona stepei și silvostepei, pe forme joase de relief, sub influența apei freatice salinizate. În interiorul acestei grupe, se disting două mari categorii:
sărături formate prin procese de salinizare sau salinizare alternând cu desalinizare;
sărături formate prin procese de salinizare urmate de procese de desalinizare și de degradare alcalină.
Sărături nelegate de prezența actuală sau anterioară a apei freatice mineralizate sau de climatul arid sau semiarid. Acestea rezultă în urma coborârii nivelului apei freatice salinizate sub nivelul critic, respectiv în urma creșterii acțiunii curenților descendenți ai apei și acțiunii ionilor de sodiu fixați din abundență în complexul argilo-humic. Din această categorie fac parte:
sărăturile și solurile salinizate prin inundare;
sărăturile și solurile salinizate de pantă, datorită rocii mame salifere, aflată la mică adâncime sau ajunsă la suprafață prin procese de eroziune ori alunecare;
sărăturile și solurile salinizate de pantă din preajma izvoarelor cu apă sărată;
sărăturile și sedimentele salinizate rezultate în urma evaporării apei mineralizate de pe marginea bălților sau pe fundul bălților și lacurilor cu apă stătătoare, în urma secării sau desecării acestora;
sărăturile și solurile sau sedimentele salinizate de văi și lunci joase, formate din materiale sedimentare aduse din zone salifere;
sărăturile, solurile și rocile salinizate de ponoare, numite și complexe salinizate de glimee, formare pe pantele cu procese de alunecare, însoțite de ieșirea la zi a unor orizonturi acvifere, care înmlăștinează și salinizează, în mod neuniform, terenul fragmentat în urma alunecărilor;
sărăturile de văi, lunci și poale de pantă, datorită umezirii acestora prin apele râurilor și pâraielor, urmate de concentrarea sărurilor, datorită evaporării apei;
solurile salinizate prin pulverizare cu săruri aduse de vânturi, din luncile și lacurile sărate, secate;
sărăturile marine, formate pe văi depresiuni și funduri de lacuricu apă sărată secată, din litoralul Mării Negre;
sărăturile și solurile salinizate prin irigații defectuoase (irigare cu apă sărată sau sălcie, ridicarea nivelului hidrostatic al apei freatice ca o consecință a irigației etc.).
Criterii pentru determinarea tipurilor, subtipurilor și subdiviziunilor de soluri care conțin
săruri
Pentru determinarea gradelor de sărăturare ale solurilor și încadrarea în tipuri și subtipuri se folosesc clasificările stabilite în ”Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor” (SRTS) 2012, conform tabelelor
1.2.6.1.– 1.2.6.8.
Tabel 1.2.6.1 Unități taxonomice de sol care conțin săruri ușor solubile, în funcție de adâncimea și intensitatea salinității
| Intervalul în care este situat orizontul - cm - | Orizontul diagnostic *) | Unitatea taxonomică | Subdiviziuni la nivel inferior **) |
|---|---|---|---|
| 0 - 50 | sa | (tip) Solonceac ***) sau subdiviziunea salic | (proxisalic) episalic |
| sc | (subdiviziune) salinic | proxihiposalic epihiposalic | |
| 50 - 100 | sa | (subdiviziune) salinic | endosalic |
| sc | (subdiviziune) salinic | endohiposalic | |
| 100 - 200 | sa | Se ia în considerare la nivel inferior: | batisalic |
| sc | - salinic în adâncime - | batihiposalic |
*)sa - orizont salic; sc - orizont hiposalic
**)Prefixe pentru intervalul de situare a orizontului:
proxi: 0 - 25 cm; endo: 51 - 100 cm;
epi: 26 - 50 cm; bati: 101 - 200 cm
***)După natura sărurilor acumulate, solurile pot fi cloruro-sulfatice, sulfato-clorurice sau carbonato-sodice
Tabel 1.2.6.2 Unități taxonomice de soluri care conțin Na schimbabil și eventual sodă, în funcție de adâncimea și intensitatea sodicității
| Intervalul în care este situat orizontul - cm - | Orizontul diagnostic *) | Unitatea taxonomică | Subdiviziuni la nivel inferior **) (scări mijlocii) | Corelare cu Gradele de sodicizare (alcalizare) a solului (A)Cod: |
| 0 - 50 | Btna | (tip) Soloneț ***) sau subdiviziunea natric | proxinatric, epinatric | 5,4 (pp) |
| 0 - 25 | na | Soloneț entic (sau sodosol) | proxinatric | 41 (pp) |
| 25 - 50 | na | idem | epinatric | 32 |
| 50 - 100 | Btna | (tip) Soloneț | endonatric | 33 (pp) |
| 0 - 50 | ac | (subdiv.) sodic (alcalic)***) | proxihiponatric epihiponatric | 22 (pp), 31 22 (pp) |
| 50 - 100 | na | (subdiv.) sodic (alcalic) ***) | endonatric | 33 (pp), 23 (pp) |
| 50 - 100 | na | (subdiv.) sodic (alcalic) ***) | endohiponatric | 21, 22 (pp) |
| 100 - 200 | na | se ia în considerare la nivel inferior | batinatric | (11, 12, 13) (pp) |
| 100 - 200 | ac | sodic (alcalic) în adâncime | batihiponatric | (11, 12, 13) (pp) |
*)Btna - orizont argic-natric; na - orizont natric; ac - orizont hiponatric.
**)Prefixe pentru adâncimea de situare a orizontului: proxi: 0 – 25; endo: 51 – 100;
epi: 26 – 50; bati: 101 – 200.
***)Solonețurile sau diferitele soluri sodice (alcalice) care conțin peste 10 mg (0,33 me) deCO3 - - la 100 g sol se separă ca unități distincte denumite „carbonato-sodice” (soloneț carbonato-sodic, sol carbonato-sodic etc.).
Grade de salinizare a solului (S)
Tabel 1.2.6.3
| Simbol | Cod | Apreciere | Criterii de încadrare | Corelarea cu clasificarea la nivel superior | |
|---|---|---|---|---|---|
| S0 | ABS | 00 | nesalinizat | (s1d1-d5) | Alte subtipuri cele decât salinizate |
| S1 | SCA | 10 | salinizat în adâncime | (s2-s5 cu d4-d5) | |
| SCA1 | 11 | cu salinizare slabă sub 100 cm | s2d4-d5 | ||
| SCA2 | 12 | cu salinizare moderată sub 100 cm | s3d4-d5 | ||
| SCA3 | 13 | cu salinizare puternică sub 100 cm | s4d4-d5 | ||
| SCA4 | 14 | cu salinizare foarte puternică sub 100 cm | s5d4-d5 | ||
| S2 | SCS | 20 | salinizat slab | (s2d1-d3; | Soluri salinizate (subtipuri salinice) |
| s3d2-d3; s4d3) | |||||
| SCS1 | 21 | cu salinizare slabă între 0 - 25 cm | s2d1 | ||
| SCS2 | 22 | cu salinizare slabă între 25 - 50 cm | s2d2 | ||
| SCS3 | 23 | cu salinizare slabă între 50 - 100 cm | s2d3 | ||
| SCS4 | 24 | cu salinizare moderată între 25 - 50 cm | s3d2 | ||
| SCS5 | 25 | cu salinizare moderată între | s3d3 | ||
| 50 - 100 cm | |||||
| SCS6 | 26 | cu salinizare puternică între | s4d3 | ||
| 50 - 100 cm | |||||
| S3 | SCM | 30 | salinizat moderat | (s3-d1; s4-d2 ; | |
| s5d3) | |||||
| SCM1 | 31 | cu salinizare moderată între 0 - 25 cm | s3d1 | ||
| SCM2 | 32 | cu salinizare puternică între 25 - 50 cm | s4d2 | ||
| SCM3 | 33 | cu salinizare foarte puternică între 50 - 100 cm | s5d3 | ||
| S4 | SCP | 40 | salinizat puternic | (s4-d1; s5-d2) | |
| SCP1 | 41 | cu salinizare puternică între 25 - 50 cm | s4d1 | ||
| SCP2 | 42 | cu salinizare foarte puternică între 25 - 50 cm | s5d2 | Solonceac | |
| S5 | SCF | 50 | salinizat foarte puternic | (s5d1) | |
| SCF1 | 51 | cu salinizare foarte puternică între 0 - 25 cm | s5d1 |
ANEXĂ la Tabel 1.2.6.3
| Simbol | Textura mijlocie | Orice textură | Denumire | Corelarea cu orizonturile pedogenetice | ||
| Salinizarea*) | salinizarea*) | |||||
| clorurică | sulfatică | lorurică | ulfatică | |||
| Conținut total de săruri solubile (mg/100g sol)**) | ECe***) (mmho/cm sau dS/m) | |||||
| s1 | ≤ 100 | ≤ 150 | ≤ 1,7 | ≤ 2,7 | nesalinizat | nu se notează ca orizont sc sau sa |
| s2 | 101-250 | 151-350 | 1,8-5 | 2,8-7 | slab salinizat | Orizont sc (hiposalic) |
| s3 | 251-600 | 351-900 | 6-13 | 8-19 | moderat salinizat | |
| s4 | 601- 1000 | 901- 1500 | 14-23 | 20-32 | puternic salinizat | |
| s5 | ≥ 1001 | ≥ 1501 | ≥ 24 | ≥ 33 | foarte puternic salinizat | Orizont sa (salic) |
*)Tipul de salinizare se stabilește după raportul dintre ioni exprimați în miliechivalenți gram, astfel:
షష
–salinizare clorurică: ష
ௌைସ
ͳǡͳ - salinizare sulfatică: ష
షష
ௌைସ
ͳǡͲ
**)Conținutul total de săruri solubile corectat se stabilește pe baza analizei extractului apos (1:5), din suma totală a anionilor și cationilor scăzându-se dacă este cazul conținuturile de sulfat de calciu solubilizat și de bicarbonat de calciu solubilizat în plus în extract (1:5) față de extract la saturație (vezi cap. 3 partea 1 din Metodologia elaborării studiilor pedologice, 1987);
***)ECe reprezintă electroconductivitatea solului măsurată în extractul de sol la saturație, la 250C.
| Simbol | Textura mijlocie | Denumire | Corelarea cu definirea orizonturilor | |
| conținut de: | ||||
| Cl− | SO − − 4 | |||
| în miligrame la 100 g sol | ||||
| s1 | < 18 | < 50 | nesalinizat | nu se notează ca oriz. sc sau sa |
| s2 | 19-60 | 51-120 | slab salinizat | orizont sc (hiposalic) |
| s3 | 61-175 | 121-350 | moderat salinizat | |
| s4 | 176-350 | 351-700 | puternic salinizat | |
| s5 | ≥ 351 | ≥ 701 | foarte puternic salinizat | orizont sa (salic) |
| în miliechivalenți - gram la 100 g sol | ||||
| s1 | < 0,5 | < 1,0 | nesalinizat | nu se notează ca oriz. sc sau sa |
| s2 | 0,6 - 1,7 | 1,1 - 2,5 | slab salinizat | orizont sc (hiposalic) |
| s3 | 1,8 - 5,0 | 2,6 - 7,2 | moderat salinizat | |
| s4 | 5,1 - 10 | 7,3 - 14 | puternic salinizat | |
| s5 | ≥ 10 | ≥ 15 | foarte puternic salinizat | orizont sa (salic) |
Adâncimea la care apare salinizarea (d)
Tabel 1.2.6.5
| Simbol | Limite (cm) | Simbol | Limite (cm) |
|---|---|---|---|
| d1 | ≤ 25 | d4 | 101 - 150 |
| d2 | 26 - 50 | d5 | 151 - 200 |
| d3 | 51 - 100 | d6 | 201 - 300 |
Grade de sodicizare (alcalizare) a solului (A)
Tabel 1.2.6.6
| Simbol | Cod | Apreciere | Criterii de încadrare | Corelarea cu clasificarea la nivel superior | |
|---|---|---|---|---|---|
| A0 | ABS | 00 | nesodicizat | (a1d1-d5) | Alte subtipuri cele decât sodice (alcalice) |
| A1 | SNA | 10 | sodicizat în adâncime | (a2-a5 cu d4-d5) | |
| SNA1 | 11 | sodicizat slab sub 100 cm | a2d4-d5 | ||
| SNA2 | 12 | sodicizat moderat sub 100 cm | a3d4-d5 | ||
| SNA3 | 13 | sodicizat puternic sub 100 cm | a4d4-d5 | ||
| SNA4 | 14 | sodicizat foarte puternic sub 100 cm | a5d4-d5 | ||
| A2 | SNS | 20 | sodicizat slab | (a2d1-d3; | Soluri sodicizate (subtipuri sodice sau alcalice) |
| a3d2-d3; a4d3) | |||||
| SNS1 | 21 | sodicizat slab între 0 - 25 cm | a2d1 | ||
| SNS2 | 22 | sodicizat slab între 25 - 50 cm | a2d2 | ||
| SNS3 | 23 | sodicizat slab între 50 - 100 cm | a2d3 | ||
| SNS4 | 24 | sodicizat moderat între 25 - 50 cm | a3d2 | ||
| SNS5 | 25 | sodicizat moderat între 50 - 100 cm | a3d3 | ||
| SNS6 | 26 | sodicizat puternic între 50 - 100 cm | a4d3 | ||
| A3 | SNM | 30 | sodicizat moderat | (a3d1-d2; a5d3) | |
| SNM1 | 31 | sodicizat moderat între 0 - 25 cm | a3d1 | ||
| SNM2 | 32 | sodicizat puternic între 25 - 50 cm | a4d2 | ||
| SNM3 | 33 | sodicizat foarte puternic între 50 - 100 cm | a5d3 | ||
| A4 | SNP | 40 | sodicizat puternic sau Soloneț (având orizont | (a4-d1; a4-d2) | Solonețuri (cele cu Btna sau sodicizate foarte puternic în primii 50 cm) |
| na în primii 50 cm sau orizont Btna) | |||||
| SNP1 | 41 | sodicizat puternic între 25 - 50 cm | a4d1 | ||
| SNP2 | 42 | sodicizat puternic între 25 - 50 cm | a5d2 | ||
| A5 | SNF | 50 | sodizat foarte puternic (cu sodă) sau soloneț | (a5d1 - d2) | |
| carbonatosodic | |||||
| SNF1 | 51 | sodicizat foarte puternic între 0 - 25 cm | a5d1 | ||
| SNF2 | 52 | sodicizat foarte puternic între 25 - 50 cm | a5d2 | ||
Tabel 1.2.6.7
Intensitatea sodicizării (alcalizării) - (a) (apreciată după VNa sau alcalinitatea probei de sol)
| Simbol | Limite | Denumire | Corelare cu orizonturile pedogenetice | ||
| VNa (% din T) | CO3- - | CO3H- *) | |||
| mg/me la 100 g sol | |||||
| a1 | ≤ 5 | abs. | ≤ 60 / ≤ 1,0 | Nesodicizat (nealcalizat) | nu se notează ca orizont ac sau na |
| a2 | 6 -10 | abs. | > 60 / > 1,0 | slab sodicizat (alcalizat) | orizont ac (hiponatric) |
| a3 | 11-15 | <4 / <0,15 | - | moderat sodicizat (alcalizat) | |
| a4 | ≥16 | 5-10 / 0,16-0,33 | - | puternic sodicizat (alcalizat) | orizont na (Btna dacă este și argiloiluvial) |
| a5 | > 10 / > 0,33 | - | foarte puternic sodicizat (alcalizat) | ||
*)Sub formă de bicarbonat de sodiu sau de magneziu.
| Simbol | Limite (cm) | Simbol | Limite (cm) |
|---|---|---|---|
| d1 | ≤ 25 | d4 | 101 - 150 |
| d2 | 26 - 50 | d5 | 151 - 200 |
| d3 | 51 - 100 | d6 | 201 - 300 |
Criterii de clasificare a stațiunilor de terenuri sărăturate
Principalul criteriu de clasificare a terenurilor sărăturate este solul, acesta fiind cel mai mult studiat și de el depinzând alegerea speciilor forestiere și a soluțiilor tehnice de ameliorare.
Funcție de sol, terenurile sărăturate au fost împărțite în terenuri salinizate și terenuri alcalizate, fiecare grupă fiind apoi divizată funcție de intensitatea degradării.
Codificarea stațiunilor de terenuri sărăturate s-a făcut după următoarele criterii:
Criteriul 1 = natura degradării
H = Terenuri sărăturate
Criteriul 2 = Forma de sărăturare S = terenuri salinizate
A = terenuri alcalizate
Criteriul 3 = Intensitatea degradării
1 = salinizare/alcalizare în profunzime sau salinizare/alcalizare slabă
2 = salinizare/alcalizare medie
3 = salinizare/alcalizare puternică
Criteriul 4 = Absența/prezența unor factori limitativi severi asociați (ex. deficit sever de precipitații, caracterul vertic al solului etc.), care duc la schimbarea formulei de împădurire
A = fără alți factori limitativi severi
B = cu factori limitativi severi suplimentari Ex: HS3A = GS84, cuprinde: Ss4; Ss5
Descriere: Terenuri cu soluri puternic si foarte puternic salinizate, de la suprafată sau de la mica adâncime (frecvent solonceacuri), cu salinizarea provenind din apa freatică, din izvoare sărate de coasta sau din roca mamă salifera, situata la sub 30 cm adâncime, fără factori limitativi severi suplimentari.
HS3B= GS84, cuprinde: Ss4; Ss5
Descriere: Terenuri cu soluri puternic si foarte puternic salinizate, de la suprafată sau de la mica adâncime (frecvent solonceacuri), cu salinizarea provenind din apa freatică, din izvoare sărate de coasta sau din roca mamă salifera, situata la sub 30 cm adâncime, cu factori limitativi severi suplimentari. Cercetari privind caracterizarea stațiunilor de terenuri salinizate, în scop silvoameliorativ precum și experimentari de instalare a vegetației forestiere pe terenuri cu astfel de condiții sunt foarte puține fiind
necesara continuarea lor.
Încadrarea terenurilor sărăturate în tipuri de stațiuni se face folosind cheile de determinare – tabelele
1.2.6.9.și 1.2.6.10.
Stațiuni de terenuri salinizate (S)
Tabel 1.2.6.9
| Tipul de sărăturare | Terenuri cu soluri salinizate (s) | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Tipul genetic de sol | Soluri zonale salinizate | solonceac | ||||||||
| Gradul de salinizare sau de alcalizare | în profunzime | slab | mediu | puternic | foarte puternic | |||||
| Factori limitatii severi asociați (ex. deficit sever de precipitații; caracter vertic etc.) | nu | da | nu | da | nu | da | nu | da | nu | da |
| Grupe de tipuri de stațiune | H s 1 A | H s 1 B | H s 1 A | H s 1 B | H s 2 A | H s 2 B | H s 3 A | H s 3 B | H s 3 A | H s 3 B |
| (Gs82) | (Gs82) | (Gs83) | (Gs84) | (Gs84) | ||||||
Stațiuni de terenuri alcalizate (A)
Tabel 1.2.6.10
| Tipul de sărăturare | Terenuri cu soluri alcalizate (a) | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Tipul genetic de sol | soluri zonale alcalizate | soloneț | ||||||||
| Gradul de salinizare sau de alcalizare | în profunzime | slab | mediu | puternic | foarte puternic | |||||
| Factori limitatii severi asociați (ex. deficit sever de precipitații; caracter vertic etc.) | nu | da | nu | da | nu | da | nu | da | nu | da |
| Grupe de tipuri de stațiune | H a 1 A | H a 1 B | H a 1 A | H a 1 B | H a 2 A | H a 2 B | H a 3 A | H a 3 B | H a 3 A | H a 3 B |
| (Gs85) | (Gs85) | (Gs86) | (Gs87) | (Gs87) | ||||||
Terenuri cu exces de apă (mlăștinoase - M, turboase -T)
Pe terenurile unde are loc stagnarea prelungită a apei se produc fenomene de degradare a calităților fizice și chimice a solurilor, a căror intensitate este în strânsă corelație cu durata perioadei cu exces de umiditate în sol sau la suprafața acestuia. Apa ce stagnează poate provenii din surse variate, cum ar fii: apa din precipitații, apa scursă de pe versanți, apa din reversări ale cursurilor de apă, apă freatică sau chiar apa provenită din irigații.
Procesele caracteristice pentru terenurile cu exces de apă sunt pseudogleizarea, gleizarea și turbificarea. În urma proceselor de degradare specifice pot să apară terenuri mlăștinoase, cu soluri hidromorfe sau semihidromorfe, sau mlaștini de turbă, respectiv tinoave cu turbă oligotrofă și acidă și bahne cu turbă eutrofă neutră sau bazică.
În cazul în care se dorește ameliorarea acestor terenuri, trebuie avut în vedere că acestea (mai ales în cazul turbăriilor) pot fi gazda unor biocenoze rare sau supuse regimului de protecție, caz în care intervenția cu lucrări specifice nu este oportună.
Criteriile avute în vedere pentru clasificarea terenurilor cu exces de apă au fost:
Forma de degradare
oM – terenuri mlăștinoase
oT – terenuri turboase
Poziția fitoclimatică
oA – stațiuni din regiunea munților înalți
oM – stațiuni din regiunea montană și de dealuri înalte
oD – stațiuni din regiunea de deal
oC – stațiuni din regiunile de silvostepă și câmpie forestieră.
Cheie de determinare a tipurilor de stațiune
Tabel 1.2.7 –
Terenuri cu exces de apă: M – terenuri mlăștinoase, T – terenuri turboase
| Forma de degradare | M - terenuri mlăștinoase | T - terenuri turboase | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Carcateristici hidrofizice | 1 | 2 | 1 | 2 | ||||||
| stațiuni cu exces de apă din băltire | terenuri mlăștinoase cu exces de apă freatică | mlaștini eutrofe (bahne) | mlaștini oligotrofe (tinoave) | |||||||
| Caracterizare | A | B | C | A | B | C | A | B | A | B |
| stațiuni cu soluri stagnice | stațiuni cu stagnosoluri epistagnice | stațiuni cu stagnosoluri proxistagnice | stațiuni cu soluri gleice | stațiuni cu gleiosoluri epigleice | stațiuni cu gleiosoluri proxigleice | hidrosoluri histice | histosoluri eutrice | soluri hidrosoluri histice | histosoluri districe | |
| C - stațiuni din regiunile de silvostepă și câmpie forestieră | MC1A | MC1B | MC1C | MC2A | MC2B | MC2C | TC1A | TC1B | ||
| D - stațiuni din regiune de deal | MD1A | MD1B | MD1C | MD2A | MD2B | MD2C | TD1A | TD1B | ||
| M - stațiuni din regiunea montană și de dealuri înalte | MM1A | MM1B | MM1C | MM2A | MM2B | MM2C | TM1A | TM1B | TM2A | TM2B |
| A - stațiuni din regiunea munților înalți | MA1A | MA1B | MA1C | MA2A | MA2B | MA2C | TA1A | TA1B | TA2A | TA2B |
276
Pentru terenurile mlăștinoase au mai fost luate în considerare sursa de apă și intensitatea degradării:
Stațiuni cu exces de apă din precipitații
Soluri stagnice, respectiv soluri zonale puternic stagnogleizate (pseudogleizate)
Stagnosoluri epistagnice, foarte puternic stagnogleizate (soluri pseudogleice)
Stagnosoluri proxistagnice, excesiv stagnogleizate (soluri mlăștinoase)
Stațiuni cu exces de apă din pânza freatică
Soluri gleice, cuprinzând soluri zonale foarte puternic gleizate (soluri gleizate)
Gleiosoluri epigleice, foarte puternic gleizate (soluri gleice)
Gleioasoluri proxigleice ± hipohistice, excesiv gleizate (soluri mlăștinoase).
Turbăriile au fost clasificate în funcție de tipul de turbă și de intensitatea fenomenului de turbificare:
Mlaștini eutrofe
Hidrosoluri histice (orizont de turbă cu grosimea sub 0,5 m)
Histosoluri eutrice (orizont de turbă cu grosimea peste 0,5 m)
Mlaștini oligotrofe
Hidrosoluri histice (orizont de turbă cu grosimea sub 0,5 m)
Histosoluri districe (orizont de turbă cu grosimea peste 0,5 m).
Încadrarea în tipuri de stațiuni de terenuri cu exces de apă (M, T) se realizează conform cheii de determinare - tabel 1.2.7.
În cazul în care se dorește ameliorarea acestor terenuri, trebuie avut în vedere că acestea (mai ales în cazul turbăriilor) pot fi gazda unor biocenoze rare sau supuse regimului de protecție, caz în care intervenția cu lucrări specifice nu este oportună.
Terenuri afectate de degradare antropică (terenuri haldate, decopertate, taluzate sau deranjate)
Pe lângă procesele de degradare (eroziune, alunecări, sărăturare, înmlăștinare) în care factorul antropic (omul) joacă rol de factor condițional, există o serie de procese de degradare cauzate direct de către om. Aceste procese în desfășurarea cărora omul joacă rol de factor cauzal poartă denumirea de procese de degradare antropică. Aceste procese cunosc un mers ascendent iar suprafața terenurilor afectate este din ce în ce mai mare.
Procesele de degradare antropică sunt numeroase, dar interes special prezintă, cel puțin până în prezent, următoarele:
-acoperirea solurilor fertile cu diverse materiale sterile prin haldarea terenurilor;
-înlăturarea solului prin decopertare, excavare;
-răvășirea și bătătorirea solului prin deranjarea terenurilor;
-poluarea solurilor cu diverse noxe.
Terenurile afectate de degradare antropică au fost grupate în câteva categorii distincte și anume: terenuri haldate, terenuri decopertate de stratul de sol (inclusiv taluzurile de debleu), terenuri cu solul deranjat sau desfundat (inclusiv taluzurile de rambleu).
Cea mai mare parte a acestor terenuri sunt terenuri neproductive sau slab productive. Acestea au un caracter inestetic și reprezintă surse de poluare atât pentru aple de suprafață sși subterane, cât și pentru terenurile limitrofe.
Terenuri haldate
Terenurile haldate sunt trenuri acoperite cu depozite de roci, uneori amestec de roca și sol sau din alte materiale rezultate în urma activităților umane. Cele mai frecvente sunt haldele miniere, haldele industriale și cele menajere. Haldele miniere au rezultat în urma activității de minerit, a săpării tunelurilor pentru diverse utilizări. Haldele industriale au rezultat în urma activității industruiale diverse, fiind în general constituite din reziduurile de la termocentralele cu combustibili solizi (cărbuni)din arderile în furnalele siderurgice, sau din reziduuri rezultate din prelucrarea diferitelor roci sau matriale. Cele mai răspândite halde industriale sunt haldele de cenușă și zgură. Haldele menajere sunt formate din resturi menajereși casnice, respectiv depozite din resturi alimentare, hârtie, mase plastice, lemn etc. precum și cele provenite din demolări (moluz, tencuieli în amestec cu diferite materiale). În ultimul timp, acțiunea de colectare selectivă a deșeurilor și valorificare
a materialelor recuperabile a dus la reducerea conținutului de hârtie, plastic, metal, sticlă etc. din compoziția haldelor menajere.
Criteriile avute în vedere la clasificarea terenurilor haldate sunt prezentate mai jos. În cazul haldelor miniere, factorii principali de caracterizare și clasificare a stațiunilor sunt: natura fragmentelor componente și compoziția granulometrică a depozitelor. În cazul haldelor industriale caractrizarea și clasificarea acestora se face în funcție de natura depozitelor și unele caracteristici fizico-chimice ale acestora. În cazul haldelor menajere , factorul principal este compoziția depozitelor.
La caracterizarea stațiunilor de terenuri haldate, pe lângă factorii arătați se vor menționa și alții cum ar fi: microrelieful haldei, stabilitatea terenului, gradul de acoperire cu vegetație, predispoziția la eroziune sau spulberare de vânt, prezența unor substanțe nocive.
Simbolurile corespunzătoare criteriilor de clasificare și încadrare stațională pentru stabilirea tipului de stațiune de terenuri haldate sunt următoarele:
natura degradării și respectiv categoria de teren degradat – Y – terenuri haldate;
poziția fitoclimatică a terenului
C – etajele Ss și CF;
D – regiunea de deal – FD1, FD2 și FD3;
M – stațiuni din regiunea de muncei – FD4, FM1 și FM2;
intensitatea/forma degradării (data de fizionomia terenului)
1 = halde de steril brut sau material terigen rezultate din exploatări miniere, explorări geologice, decopertări sau săpături diverse
A - protosol antropic format din material predominant grosiere, greu solificabile (bolovani, pietre,
pietriș) argile)
B - protosol antropic format din material mărunte (grosiere sau fine) solificabile (nisip, pietriș, loess,
2 = halde industriale;
A - formate predominant din zgură, zgură cu cenușă, ceunșă sau nisip de flotație;
B - formate din alte deșeuri sau reziduuri industriale (uneori cu substanțe nocive pentru plante)
3 = halde formate din deșeuri menajere sau de altă natură
A – formate predominant din materiale organice (hârtie, lemn, resturi alimentare etc.)
B – formate predominant din materiale din demolări
Încadrarea în tipuri de stațiuni de terenuri haldate (Y) se realizează conform cheii de determinare –
tabel nr 1.2.8.
Modul de formulare (exemplu) a tipului de stațiune de terenuri haldate este următorul: YM1B – haldă din zona montană (FM1), steril provenit din exploatări miniere cu protosol antropic format din material mărunte (grosiere) solificabile (nisip, pietriș).
Tabel 1.2.8
Cheie de determinare a tipurilor de stațiune de terenuri haldate (Y)
| Intensitatea/forma degradării (fizionomia terenului | Terenuri haldate (Y) | ||||||
| halde de steril brut sau material terigen | halde industriale | halde formate din deșeuri menajere sau de altă natură | |||||
| 1 | 2 | 3 | |||||
| caracteristicile solului sau a materialului din compoziția haldei | protosol antropic format din material predominant grosiere, greu solificabile | protosol antropic format din material mărunte (grosiere sau fine) solificabile | zgură, zgură cu cenușă, cenșă sau nisip de flotație | deșeuri, reziduuri industriale (uneori cu substanțe nocive pentru plante) | materiale organice (hârtie, lemn, alimentare etc.) | materiale din demolări | |
| A | B | A | B | A | B | ||
| Poziția fitoclimatică | M – stațiuni din regiunea de muncei (FD4, FM1 și FM2) | YM1A | YM1B | YM2A | YM2B | YM3A | YM3B |
| D – stațiuni din regiunea de deal (FD1, FD2 și FD3) | YD1A | YD1B | YD2A | YD2B | YD3A | YD3B | |
| C - stațiuni din regiunile de Câmpie forestieră (CF), de Silvostepă și Stepă (Ss, S) | YC1A | YC1B | YC2A | YC2B | YC3A | YC3B | |
Terenuri decopertate, excavate (taluzuri de debleu) - W
Factorii principali avuți în vedere la caracterizarea și clasificarea terenurilor decopertate de stratul de sol sau excavate (taluzuri de debleu / săpătură) sunt:
-natura substratului litologic;
-caracteristici ale solului sau rocilor.
La caracterizarea terenurilor decopertate sau excavate se vor mai avea în vedere conținutul de schelet, prezența sărurilor etc.
Încadrarea stațională a acestor categorii de terenuri degradate și notarea tipurilor de stațiuni se va face având în vedere următoarele simboluri (corespunzătoare simbolurilor iii și iv din formula stațională):
1 = terenuri decopertate, taluzuri artificiale (debleu), predominant în sol
A – cu soluri nisipoase la lutoase;
B – cu soluri luto-argiloase la argiloase
2 = terenuri decopertate, taluzuri artificiale (debleu) în roci moi (substrat molasic)
A – roci neconsolidate sau slab consolidate nisipo-lutoase (loess, luturi, pietrișuri cu nisip si complexe);
B – în roci argilo-marnoase
3 = terenuri decopertate, taluzuri artificiale (debleu) în roci dure
A - roci compacte acide și intermediare (granite, andesite, șisturi cristaline, gresii etc)
B - roci compacte cu caracter bazic (calcare, dolomite, conglomerate calcaroase
Modul de formulare (exemplu) a tipului de stațiune de terenuri decopertate este următorul:
-WD2A = teren decopertat (sau taluz de debleu) din zona de deal, în roci moi, neconsolidate sau slab consolidate (loess, luturi, piețrișuri cu nisip).
Încadrarea în tipuri de stațiuni de terenuri decopertate/excavate și taluzuri de debleu - W se realizează conform cheii de determinare – tabel nr 1.2.9.
Tabel 1.2.9
Cheie de determinare a tipurilor de stațiune de terenuri decopertate (W)
| Intensitatea/forma degradării (fizionomia terenului | Terenuri decopertate / excavate și taluzuri artificiale (debleu) - W | ||||||
| predominant în sol | în roci moi (substrat molasic) | în roci dure | |||||
| 1 | 2 | 3 | |||||
| caracteristicile solului sau a rocii | nisipoase la lutoase | luto-argiloase la argiloase | neconsolidate sau slab consolidate nisipo-lutoase | argilo- marnoase | compacte acide și intermediare | bazice | |
| A | B | A | B | A | B | ||
| Poziția fitoclimatică | M – stațiuni din regiunea de muncei (FD4, FM1 și FM2) | WM1A | WM1B | WM2A | WM2B | WM3A | WM3B |
| D – stațiuni din regiunea de deal (FD1, FD2 și FD3) | WD1A | WD1B | WD2A | WD2B | WD3A | WD3B | |
| C - stațiuni din regiunile de Câmpie forestieră (CF), de Silvostepă și Stepă (Ss, S) | WC1A | WC1B | WC2A | WC2B | WC3A | WC3B | |
Terenuri deranjate sau desfundate (rezultate ca urmare a unor activități în perimetre de exploatări de suprafață) și taluzuri de rambleu - X
Factorii principali avuți în vedere la caracterizarea și clasificarea trenurilor deranjate, desfundate și taluzurilor de rambleu (umplutură) sunt:
-caracteristicile amestecului de sol și rocă rezultat, determinat de proporția solului sau rocii)
-principalele carcateristici fizice ale solului/rocii (textura, compactitate);
-unele caracteristici ale microreliefului (înclinarea, forma de modelare a terenului ș.a.)
La caracterizarea terenurilor deranjate, desfundate și taluzurilor de rambleu se vor mai avea în vedere conținutul de schelet, prezența sărurilor ș.a.
Încadrarea stațională a acestor categorii de terenuri degradate și notarea tipurilor de stațiuni se va face având în vedere următoarele simboluri (corespunzătoare simbolurilor iii și iv din formula stațională):
1= terenuri cu soluri deranjate, desfundate (denivelate, răvășite cu șanțuri, gropi, mușuroaie, deponii, taluzuri de rambleu) cu predominarea solului humifer la suprafața terenului (în primii 30-50 cm):
A- amestec terigen de sol și fragmente de roci cu textură ușoară - mijlocie
B- amestec terigen de sol și fragmente de roci cu textură grea
2= terenuri cu soluri deranjate, desfundate și taluzuri de rambleu cu predominarea materialului de rocă;
A- cu textură nisipoasă la lutoasă
B- luto-argiloasă la argiloasă
Un exemplu de formulare a tipului de stațiune de terenuri deranjate sau desfundate și taluzuri de rambleu este următorul:
-XD1B = teren deranjat (sau taluz de rambleu) din zona de deal, amestec de sol cu rocă cu predominarea solului humifer la suprafața terenului (în primii 30-50 cm), cu textură grea.
Încadrarea în tipuri de stațiuni de terenuri deranjate și taluzuri de rambleu - X se realizează conform cheii de determinare – tabel nr 1.2.10.
Tabel 1.2.10
Cheie de determinare a tipurilor de stațiune de terenuri deranjate (X)
| Intensitatea/forma degradării (fizionomia terenului | Terenuri deranjate / desfundate și taluzuri de rambleu (X) | ||||
| cu predominarea solului humifer la suprafața terenului | cu predominarea materialului de rocă | ||||
| 1 | 2 | ||||
| textura amestecului de sol cu roca sau a materialului de rocă | amestec terigen de sol și fragmente de roci cu textură ușoară – mijlocie | amestec terigen de sol și fragmente de roci cu textură grea | textură nisipoasă la lutoasă | textură luto- argiloasă la argiloasă | |
| A | B | A | B | ||
| Poziția fitoclimatică | M – stațiuni din regiunea de muncei (FD4, FM1 și FM2) | XM1A | XM1B | XM2A | XM2B |
| D – stațiuni din regiunea de deal (FD1, FD2 și FD3) | XD1A | XD1B | XD2A | XD2B | |
| C - stațiuni din regiunile de Câmpie forestieră (CF), de Silvostepă și Stepă (Ss, S) | XC1A | XC1B | XC2A | XC2B | |
1.3 Tipuri de vegetație forestieră pe terenuri degradate
Culturile forestiere rezultate în urma acțiunii de împădurire a terenurilor degradate sunt tipuri de vegetație diferite față de cele realizate pe terenuri normale.
În vederea introducerii acestora în amenajament (sub forma de cod, în mod asemănător cu tipul de pădure, în cazul terenurilor normale) s-a stabilit un sistem de codificare a tipurilor de vegetație forestieră pe terenurile degradate (TVD), dupa următoarele criterii:
specia:
–Rășinoase (Mo, La) + foioase;
–Pinete + foioase
–Amestec cvercine (mezofite) + foioase zonale (Pa, Ci, Fr ș.a)
–Cvercete xerofite + foioase xerofite
–Diverse foioase xerofite + fructifere (Fr.î, Ul.t, Cr, Mj, Pă, Ml, Dd, Cd, Nu, Vi.t, Sl, Sm ș.a.);
–Salcâmete (și amestec de salcâm cu diferite specii)
–Arborete de glădiță (pure sau în amestec)
–Foioase mezofite (Fr, Fr), mezohigrofite (Pl.a, Pl.n, An) și higrofite (Sa);
–Arbuști (Ct.a, Ct.r șa.)
poziția fitoclimatică a terenului
C – etajele Ss și CF;
D – regiunea de deal – FD1, FD2 și FD3;
M – stațiuni din regiunea de muncei – FD4, FM1 și FM2; A - stațiuni din regiunea munților înalți – FM3 și Sa;
natura degradării și respectiv categoria de teren degradat (idem TSD );
intensitatea/forma degradării: 1, 2, 3 (idem TSD)
Astfel codul va fi format din cele 4 simboluri corespunzătoare criteriilor prezentate.
Exemple de coduri TVD:
2DF1 - pinete din zona de deal pe terenuri alunecătoare slab-moderat fragmentate;
6DF2 – salcâmet din zona de deal pe terenuri alunecătoare puternic fragmentate.
Particularitățile lucrărilor de împădurire a terenurilor degradate
Terenurile degradate reprezintă o provocare pentru gestionarea fondului funciar al țării, apariția lor fiind legată atât de condiții obiective legate ce poziție geografică, relief, climă etc, cât și de gestionarea cel puțin discutabilă a terenurilor, la scară istorică, dar și în perioade recente.
Se poate considera că obiectivul major al gestionării acestei categorii de terenuri, atât de cuprinzătoare și de extinsă la nivelul întregii țări, îl constituie stoparea degradărilor și obținerea de foloase maxime cu cheltuieli minime.
După cum se știe, o metodă extrem de eficientă de realizare a acestui obiectiv este ameliorarea cu mijloace forestiere, respectiv împădurirea, însoțită sau nu de alte măsuri și lucrări ajutătoare.
Împădurirea terenurilor degradate prezintă anumite particularități, legate de condiția diferită a terenurilor respective, comparativ cu terenurile forestiere ”normale”, în ceea ce privește obiectul, scopul, mijloacele și condițiile specifice.
Obiectul lucrărilor de împădurire a terenurilor degradate:
-în marea majoritate a cazurilor sunt terenuri agricole care și-au pierdut total sau parțial capacitatea productivă, fiind constituite în perimetre de ameliorare;
-terenuri degradate antropic;
-pot exista, în cazuri excepționale, terenuri de pe care vegetația forestieră a dispărut pe suprafețe mari, de exemplu ca urmare a apariției unor calamități naturale (doborâturi de vânt, alunecări, uscări în masă etc), lucru urmat de declanșarea unor fenomene de degradare accentuată a perimetrelor respective, având ca efect imposibilitatea regenerării naturale normale a arboretelor respective.
Scopul împăduririi terenurilor degradate prezintă anumite particularități distinctive.
Având în vedere că în marea majoritate a situațiilor din perioada din ultimii 60-70 de ani și a celor de perspectivă, terenurile degradate supuse împăduririi au fost și vor fi terenuri agricole care și-au pierdut total sau parțial capacitatea productivă, fiind constituite în perimetre de ameliorare, scopul împăduririi lor îmbracă mai multe aspecte:
-de a se pune stăpânire pe teren, stopând sau diminuând amploarea fenomenelor de degradare prezente în perimetrul respectiv;
-instalarea vegetației forestiere pe terenuri unde aceasta nu era prezentă anterior constituirii perimetrelor de ameliorare;
-ameliorarea terenurilor din perimetrele respective, creșterea capacității lor productive și a potențialului lor productiv ulterior..
Mijloacele de realizare a împăduririi terenurilor degradate
Complexul ameliorativ3, menit să rezolve problemele ce decurg din natura și starea terenurilor ce fac parte din perimetrul de ameliorare, cuprinde un ansamblu de măsuri și lucrări ameliorative. Măsurile ameliorative organizatoric și cuprind interdicții, restricții și reguli de folosire și de exploatare a terenurilor, măsuri de asigurare a liniștii ș.a., urmărind să împiedice extinderea, intensificarea sau reactivarea proceselor de degradare. Lucrările ameliorative au caracter tehnic și se referă exclusiv la terenurile degradate. Acestea cuprind intervenții tehnice specifice și ele urmăresc pe de o parte stoparea proceselor de degradare, iar pe de alta parte ameliorarea globală și punerea în valoare a terenurilor incluse în perimetre, respectiv atingerea obiectivelor urmărite prin acțiunea de ameliorare. În mod schematic, complexul ameliorativ de principiu, care se adoptă într-un caz oarecare, cuprinde următoarele verigi cu caracter general: măsuri organizatorice; lucrări de amenajare a terenurilor; lucrări de pregătire (prelucrare) a solului; lucrări de ameliorare a solului; lucrări de înierbare în scop de ameliorare, consolidare și estetizare sau de producție; lucrări de împădurire; lucrări de protejare a lucrărilor întreprinse.
3”Fundamente şi soluţii privind proiectarea şi monitorizarea lucrărilor de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale, predominant forestiere”, cap. 7, manuscris I.N.C.D.S. Păcurar
Pregătirea terenului și solului îmbracă aspecte particulare, menite să modifice condițiile specifice din terenurile afectate de degradări în sensul de a le face apte pentru cultura puieților forestieri (ex. aplicarea unor măsuri de nivelare, în cazul alunecărilor, de terasare în cazul versanților cu pante mari afectați de eroziune, măsuri de drenare a apelor care stagnează pe versanți în cazul alunecărilor și al terenurilor cu exces de umiditate, spălări ale solurilor afectate de prezența în exces a sărurilor solubile etc).
In unele situații, pentru împădurirea terenurilor degradate, puieții folosiți sunt crescuți în condiții speciale, ex. în recipiente, sau sunt recoltați din regenerări naturale și folosiți la consolidarea terenurilor cu mijloace vegetative, de tipul teraselor armate cu cătină albă, sau al cleionajelor la care parii de susținere sunt din salcie sau anin recoltați din regenerări naturale și care vor intra în vegetație consolidând activ ogașele sau obârșiile de ravene.
Condițiile specifice
-Cu excepția terenurilor degradate din fond forestier, terenurile degradate sunt în cele mai multe situații foste terenuri agricole care nu au caracter de teren forestier;
-De cele mai multe ori nu beneficiază de protecția pădurii, de bioclimatul specific acesteia, așa cum se întâmplă în cazul împăduririlor din fondul forestier;
-Terenurile degradate, în general constituite în perimetre de ameliorare, alcătuiesc un mozaic de situații, de tipuri de degradare și de intensități ale acestora. Ca urmare, cartarea acestor terenuri, făcută în scop ameliorativ, constituie o activitate aparte, de mare finețe și totodată responsabilitate.
-Necesitatea protejării perimetrelor în curs de restaurare, prin măsuri specifice (pază, împrejmuiri), în scopul asigurării liniștiii în perimetre.
-Necesitatea corelării cu acțiunile de amenajare a bazinelor hidrografice torențiale, în zonele montane și de deal și cu cele privind combaterea secetei și a deșertificării în zonele colinare și de câmpie, respectiv în stepă și silvostepă.4
-Necesitatea corelării, în cadrul unor teritorii mai ample, în care se regăsesc și terenuri cu alte destinații, cu măsuri și restricții privind gestionarea celorlalte folosințe.2
Activitatea de împădurire a terenurilor degradate se desfășoară, de regulă, în condiții grele sau foarte grele, caracterizate prin lipsa, insuficiența sau sărăcia solurilor, prin instabilitatea terenurilor, prin pante accentuate, prin exces de apă sau de săruri solubile și prin alte condiții improprii plantelor. Aceste condiții impun lucrărilor de împădurire, deci silvotehnicii terenurilor degradate, o serie de particularități și anume:
necesitatea cunoașterii în detaliu a condițiilor de lucru, în special a condițiilor pedologice, pe baza unei cartări cu caracter stațional;
acordarea unei atenții deosebite la alegerea speciilor și la gruparea acestora în formule și scheme de împădurire;
folosirea unui material săditor de cea mai bună calitate;
-adoptarea unor modalități speciale de lucru, neutilizate, de regulă, pe terenurile forestiere normale, cum sunt terasarea, fertilizarea, amendarea, drenarea, folosirea puieților crescuți în recipiente și altele;
asigurarea unei desăvârșiri tehnice în toate etapele, începând cu scosul puieților din pepiniere și terminând cu lucrările de întreținere a culturilor.
Verigi tehnologice pentru ameliorarea silvică a terenurilor degradate
Având în vedere condițiile specifice terenurilor degradate a fost necesară adoptarea unei scheme generale (verigi tehnologice) privind ameliorarea terenurilor degradate (Ciortuz, Păcurar, 2004). Alegerea celor mai potrivite verigi și asamblarea lor va conduce, în mod cert, la stabilirea celor mai raționale tehnologii de ameliorare pentru toate cazurile concrete ce se cer rezolvate
Verigi tehnologice pentru amenajarea terenurilor
Amenajarea sau pregătirea terenurilor degradate în vederea împăduririi poate fi realizată prin următoarele verigi cu caracter tehnologic și anume:
4 *** Norme tehnice 2000
Curățirea terenurilor de pietre, vegetație, ș.a.;
Nivelarea terenurilor fragmentate, vălurate etc.;
Consolidarea terenurilor moderat erozibile (versanți denudați, râpi etc.) cu terase simple;
Consolidarea terenurilor puternic erozibile cu terase sprijinite de gărdulețe, banchete de piatră sau cu terase armate vegetal;
Consolidarea terenurilor foarte puternic erozibile prin armare cu gărdulețe intersectate sau terase armate vegetal;
Consolidarea patului de ravene prin garnisaje și alte lucrări specifice;
Consolidarea indirectă a râpilor și taluzelor prin reținerea sau abaterea apelor scurse din amonte;
Stabilizarea terenurilor fugitive prin refacerea sau consolidarea sprijinului lateral.
Fixarea nisipurilor mobile prin obstacole mecanice, mulcire sau administrare de lianți; 10.Drenarea locală și aerisirea solurilor prin bilonare, movilare sau vălurare; 11.Desecarea integrală prin canale deschise, drenuri tubulare sau filtrante
Verigi tehnologice de prelucrare a solului
Prelucrarea sau pregătirea solurilor din terenurile degradate în vederea împăduririi se poate realiza în următoarele moduri:
Executarea de vetre de 40 x 60 - 80 x 100 cm mobilizate sau desfundate la 1-2 cazmale;
Executarea de tăblii de 2 x 1, 2 x 2 sau 2 x 3 m dispuse la 4 x 4 m și mobilizate cu sapa sau desfundate cu cazmaua;
Realizarea de benzi alternative cu lățimea de 1-3 m, în funcție de pantă, despărțite prin fâșii neprelucrate de 1-2 m lățime, executate manual, hipo sau mecanizat;
Prelucrarea integrală a solului prin discuire, prin arătură normală, prin arătură la cormană "în spinări" sau prin desfundare și grăpare.
Verigi tehnologice de ameliorare a solului
Îmbunătățirea condițiilor de sol de pe terenurile degradate poate fi realizată prin următoarele verigi tehnologice:
1.Fertilizare cu pământ vegetal humifer administrat la gropile de plantare în doze de 10 - 30 dm3/groapă; 2.Fertilizare cu îngrășăminte organice administrate localizat (3-6 kg/groapă) sau integral (15-30 t/ha); 3.Fertilizare cu îngrășăminte chimice (N,P,K) administrate localizat pe benzi, tăblii, vetre ori în gropile
de plantare sau integral, în doze calculate în funcție de masa de sol și de carențele constatate; 4.Fertilizare cu îngrășăminte verzi, prin culturi provizorii de specii leguminoase (lupin, sulfină s.a.);
Administrarea de amendamente (calcice, gips sau fosfogips) localizat sau integral în doze calculate în funcție de masa de sol, de aciditatea hidrolitică a solului și de capacitatea de neutralizare a amendamentului folosit;
Îndepărtarea substanțelor nocive din sol prin răzuire și măturare, decopertarea orizontului superior sau prin spălare;
Îmbunătățirea texturii (alcătuirii granulometrice) prin adaos de material terigen corespunzător (nisip sau argilă) în doze calculate, astfel încât să se realizeze un procent de argilă de 12-45%.
Verigi tehnologice de instalare a culturilor forestiere
Culturile forestiere masive sau sub formă de benzi, având caracter de culturi pure sau de amestec și realizate cu specii de arbori și/sau de arbuști pot fi instalate în următoarele moduri:
Plantare în gropi obișnuite de 30 x 30 x 30 cm, în condiții de sol pregătit și de teren amenajat în terase, movile, biloane, valuri sau cavități;
Plantare în gropi de 40 x 40 x 40 cm, adâncite sub formă de farfurie sau prevăzute cu diguleț în aval (pe versanți), în condiții de sol nepregătit și de teren neamenajat în prealabil;
Plantarea în gropi mari de 50 x 50 x 40 cm sau 60 x 60 x 50 cm, în condiții de sol nisipos necavitat sau de sol alcalic, când se folosesc puieți de talie mare sau cu balot;
Planatrea în gropi obișnuite dispuse în cavități antideflație largi de 50-75 cm;
Plantare în gropi obișnuite cu puieți crescuți sau introduși în recipiente (pungi de polietilenă etc.);
Plantare în gropi adânci executate de burghie mecanice;
Plantare în despicătură pe râpi și taluze naturale sau artificiale, terenuri decopertate ș.a.;
Plantare ,,în cordon” pe versanți abrupți, râpi și taluze diverse. 9.Plantarea în buchete de 2-5 puieți pe vetre adâncite pardosite sau în tăblii;
10.Butășiri cu butași obișnuiți sau cu sade introduse în găuri făcute cu plantatorul, ranga ș.a. 11.Însămânțări în cuiburi simple, cuiburi grupate sau rigole, prin împrăștiere pe vetre, tăblii și benzi,
sau prin “plantare” de ramuri de anin sau mesteacăn cu “conulețe” seminifere.
Verigi tehnologice de protecție și îngrijire a culturilor instalate în perimetre de ameliorare
Culturile instalate în perimetrele de ameliorare necesită îngrijire și protecție împotriva oamenilor și animalelor prin pază permanentă și prin următoarele verigi tehnologice cu caracter specific:
Împrejmuirea perimetrelor de ameliorare cu gard de sârmă ghimpată și/sau cu gard viu perimetral din specii ghimpoase ș.a.;
Îngrijirea culturilor (descopleșiri, mobilizări, revizuiri ș.a.) până la realizarea stării de masiv (3-6 ani); 3.Completarea pierderilor (în anii 2, 3 și 4);
Udarea periodică a culturilor instalate, în primii 2-3 ani de la instalare, practicând 3-5 udări pe an (în lunile de vară), cu doze de 25 - 50 l/m2
Mulcirea culturilor cu paie, resturi vegetale sau cu folie specială de mulcire; 6.Protejarea vârfului puieților în sezonul rece, cu pungi de nylon, împotriva vânatului;
7.Tratarea puieților (sau rădăcinilor) cu substanțe repelente din familia mercaptanilor sau alte produse cu gust și/sau miros repulsiv, pentru ai proteja de vânat, rozătoare ș.a.
Lucrări de amenajare a terenurilor degradate în vederea împăduririi
Aceste lucrări sunt necesare pentru asigurarea condițiilor minime de instalare a vegetației forestiere pe terenurile degradate. Terenurile înclinate afectate de eroziune pluvială, și în special versanții erodați se consolidează în raport cu gradul lor de erodabilitate, care se stabilește, în fiecare caz, în funcție de gradul de eroziune, de gradul de înierbare și de pantă. De cele mai multe ori această consolidare se realizează cu o serie de lucrări speciale cum sunt terasele simple, terasele sprijinite de gărdulețe, terasele sprijinite de banchete și gărdulețele intersectate.
-Terasele simple (fig.2.2.1) sunt lucrări de consolidare în trepte, care se execută pe terenurile erodate relativ stabile evitându-se terasarea terenurilor alunecătoare sau predispuse la degradarea prin alunecare. Lucrările în cauză se dispun în lungul curbelor de nivel sub formă de rânduri, la distanța de 1,50 - 3,00 m între ele și au rolul să fragmenteze traseele de scurgere, să rețină apa din precipitații și materialele care vin din amonte, să reducă volumul scurgerii și viteza de scurgere și să susțină puieții în primii 2-3 ani de la instalare. Rândurile de terase pot fi continue sau întrerupte, în cel de-al doilea caz fiind formate din tronsoane de 3-8 m despărțite prin întreruperi de 1-3 m.
–Terasele sprijinite de gărdulețe (fig. 2.2.2) reprezintă tot amenajări în trepte care se execută pe terenurile erodate instabile sau relativ instabile și care au același rol ca și terasele simple, cu deosebirea că sunt lucrări mai trainice, care pot susține puieții instalați pe o durată de până la 5 ani. Lucrările respective se dispun pe teren după curbele de nivel, sub formă de șiruri continue sau mai ales, întrerupte, la o distanță de 2-5 m între axe, iar platforma lor are, de regulă, o lățime de 0,50 m și este sprijinită în partea din aval de un gărduleț cu înălțimea de 0,20 - 0,40 m în raport cu panta terenului.
De regulă, terasele cu gărdulețe se realizează sub formă de șiruri întrerupte și ele constau din tronsoane mai mult sau mai puțin arcuite denumite solzi, cu lungimea de 5-6 m, cu întreruperi pe rând de 3- 4 m și cu distanța de 3-4 m între rânduri. Împădurirea se face prin plantare, puieții fiind introduși în gropi obișnuite mici pe terase și în gropi obișnuite mari cu pâlnii între terase, distanțele de plantare fiind de 1,50 x 1 m sau 2 x 1 m, revenind 6 700 sau 5 000 de puieți la hectar.
| !image | !image |
| Fig. 2.2.1. Schița unei terase simple Fi | g. 2.2.2.Schița unei terase sprijinită de gărduleț |
| !image | !image |
| ig.2.2.3.Terasă sprijinită de banchetă | Fig. 2.2.4. Terase armate vegetal cu ramuri, tulpini și drajoni de cătină albă |
–Terasele sprijinite de banchete (fig.2.2.3) reprezintă lucrări de consolidare care se execută în aceleași condiții de erodabilitate ridicată, au același rol și se dispun în același mod ca și terasele sprijinite de gărdulețe, dar utilizarea lor se restrânge în mod exclusiv la suprafețele degradate pe care există material pietros (lespezi de piatră) din abundență. În acest caz, terasele sunt sprijinite lateral de niște mici ziduri, realizate din lespezi de piatră, așezate cu grijă una peste alta, denumite banchete. Aceste lucrări pot fi făcute și la distanțe mai mari de 2 – 3 m, în funcție de cantitatea de piatră existentă. In astfel de situații, între șirurile de banchete pot fi executate în completare gărdulețe (dacă terenul permite baterea parilor), terase armate vegetal sau cordoane vegetale.
F
-Terasele armate vegetal (fig.2.2.4) sunt de preferat în toate cazurile terenurilor cu eroziune avansată, stabile la deplasări de teren, unde exista tufărișuri de cătină albă în apropiere și de unde pot fi recoltate tulpini cu ramuri. Aceste lucrări înlocuiesc cu suces gărduțele și banchetele, cu o mai bună eficiență tehnica și un cost considerabil mai mic.
-Cordoanele verzi sunt recomandate pe terase înguste, pe terenuri foarte puternic erodate, taluze și maluri abrupte cu pante de peste 40-45o, unde terasele susținute de gărdulețe sau banchete nu au dat rezultate, fiind distruse prin alunecare, surpare etc. În aceste situații platforma terasei se realizează cu o lățime de 40- 50 cm și contrapantă de 20 – 30o. Pe această platformă se așează puieții culcați la distanța de 0,33 – 0,50 m, dupa care rădăcinile și parte din tulpinile puieților se acoperă cu pământul mai fertil sau dezagregat săpat de deasupra taluzului din amonte în strat gros de 20 – 25 cm;
-Lucrările de consolidare din lemn (gărduțele, cleionaje, garnisaje) pe terenuri ravenate, este indicat sa se facă din materiale verzi (pari, nuiele), din specii care lăstăresc și butășesc (cu deosebire nuielele),
mărindu-se astfel considerabil durabilitatea lor în timp. In acest scop execuția lor va avea loc numai în afara sezonului de vegetație (preponderent primăvara și toamna târziu și în iernile blânde).
-În cazul terenurilor instabile (alunecătoare) se recomandă efectuarea lucrărilor de împădurire numai după realizarea lucrărilor de amenajare a terenurilor (regularizarea scurgerilor pe versanți, eliminarea apei în exces, nivelarea microdepresiunilor ș.a.) și de asigurare a stabilității acestora (refacerea sprijinului lateral). Mobilizările se vor efectua numai în jurul puieților, pentru a preîntâmpina reactivarea proceselor de degradare.
Specii, formule, scheme de amestec și procedee de plantare pentru împădurirea terenurilor degradate
În normele pentru împădurirea terenurilor degradate sunt prezentate doar compozițiile de regenerare, întrucât pe aceste terenuri prioritară este instalarea vegetației forestiere care va contribui la reafacerea treptată a solului și la atenuarea fenomenelor de degradare. Datorită faptului că pe terenurile degradate condițiile staționale sunt diferite față de stațiunile forestiere pe care se dezvoltă tipurile naturale de pădure, la stabilirea compozițiilor de regenerare trebuie avute în vedere, alături de speciile autohtone valoroase specifice tipurilor natural fundamentale de pădure carateristice zonei, și alte specii autohtone sau exotice care pot să contribuie la refacerea ecologică și peisagistică a terenurilor degradate. Astfel, dacă pe terenurile cu degradări incipiente sau de intensitate redusă pot fi adoptate compoziții de împădurire cu specii autohtone corespunzătoare tipurilor de pădure natural fundamentale (cvercinee, brad, fag, molid), pe stațiunile cu forme de degradare avansate, paleta de specii ce pot fi utilizate la împădurire se restrânge seminificativ și, în unele cazuri, include doar specii exotice sau specii arbustive, cu exigențe reduse și mare plasticitate ecologică, singurele capabile să realizeze acoperirea terenului.
Cele mai folosite specii folosite la împădurirea terenurilor degradate sunt pinul silvestru, pinul negru, laricele, salcâmul, glădița, aninii, paltinul, mojdreanul, cătina albă, sălcioara, păducelul și lemnul câinesc. Alături de acestea, mai pot fi introduse cu succes: diferite specii de stejari, pe terenuri cu degradare slabă la moderată, vișinul turcesc pe terenuri afectate de eroziune pe substrate slab sau moderat consolidate, arțarul tătărăsc, corcodușul, sâmbovina ca specii de ajutor pe terenuri afectate de diverse tipuri de degradări; cătina roșie, ulmul de Turkestan, părul, pe terenuri salinizate; plopi, sălcii, anini ș.a., pe terenuri cu exces de apă; diferite specii fructifere: nuc, cireș, dud, alun, pe terenuri degradate cu conditii staționale adecvate cerințelor ecologice ale speciilor.
În funcție de caracteristicile staționale și de cerințele ecologice ale speciilor, plantațiile pot fi constituite dintr-o singură specie, monoculturi, sau din amestecuri de specii. Pe terenurile degradate sunt preferate amestecurile (atât de specii arborescente, cât și de arbuști), deoarece acestea au capacitate sporită de acoperire și fixare a solului. Cu toate acestea, de multe ori, datorită condițiilor staționale limitative, este posibilă instalarea unor plantații constituite din una sau două specii. De asemenea, în cazul tipurilor de stațiuni cu condiții extrem limitative vor fi folosite compoziții de împădurire în care predomină arbuștii.
Compozițiile de împădurire prezentate în capitolul III pot fi modificate în ceea ce privește procentul de participare al speciilor și pot fi utilizate și alte specii care au dat rezultate mulțumitoare pe terenuri cu condiții similare din zonă.
Numărul de puieți ce urmează să fie instalați diferă în funcție de natura și intensitatea fenomenului de degradare, dar și de speciile folosite la împădurire. Pe terenurile cu degradări intense sau cu condiții staționale extreme va fi folosit un număr mai mare de puieți pe ha comparativ cu stațiunile afectate de degradări cu intensitate slabă. De asemenea, numărul de puieti la hectar va fi mai scăzut în cazul speciilor repede cescătoare. Pentru culturile de salcâm, anini și cvercinee cele mai uzuale scheme de plantare sunt 2x1m (5000 puieți/ha) și 1x1,5m (6700 puieți/ha), pentru cătină și sălcioară, 1x1m (10000 puieți/ha), iar pentru plopi și salcie (puieți de talie mare), schemele uzuale sunt 3x2m (1667 puieți/ha) și 4x2m (1250 puieți/ha). Aceste valori au caracter orientativ, schema de plantare urmând să fie stabilită pentru fiecare caz în parte. Schemele de împădurire sunt prezentate în capitolul 3 pentru fiecare compoziție de împădurire.
Date fiind condițiile grele sau foarte grele în care sunt instalate plantațiile forestiere de pe terenuri degradate, este foarte important ca la plantare să fie folosit material săditor de calitate și cu proveniență cunoscută, conform normativelor în vigoare. Pentru instalarea vegetației forestiere poate fi necesară aplicare unor măsuri speciale, specifice împăduririlor pe terenuri degradate, respectiv ameliorarea solului prin amendare și/sau fertilizare, executarea unor lucrări de stabilizare a terenurilor (terasări, amenajarea de praguri
pentru stabilizarea albiilor și versanților etc), drenarea terenurilor cu exces de umiditate și / sau de săruri solubile, plantarea de puieți cu rădăcini protejate etc.
Instalarea plantațiilor forestiere pe terenurile degradate se poate realiza prin plantarea puieților, prin butășire și prin însămânțare.
Cea mai uzuală metodă este plantarea puieților, folosind puieți recoltați din regenerări naturale sau produși în pepiniere, cu rădăcini nude sau protejate. Plantările pot fi realizate primăvara, recomandat în zonele montane și de dealuri înalte, mai umede, sau toamna, în zonele dealuri joase, câmpie, silvostepă și stepă, mai uscate, cu deficit de umiditate în primăvară.
Plantarea poate fi făcută în gropi de diverse dimensiuni, în despicătură sau în cordon. Dimensiunile gropilor de plantare sunt determinate de mărimea puieților și de tehnica de pregătire a terenului, iar în unele cazuri și de ariditatea climatului. Pe terenuri pregătite (arate, vetre, terasate) sunt folosite, de obicei gropi de 30x30x30 cm, în timp ce pe terenuri nepregătite sau dacă se adaugă pământ vegetal la gropă se folosesc gropi de 40x40x40 cm sau 50x50x50 cm. În zone cu deficit de precipitații din stepă și chiar silvostepă, se recomandă ca puieții să fie plantați în gropi de 40x40x40cm, pentru a beneficia de un plus de umiditate. Pentru puieții de talie mare sau cu balot la rădăcină vor fi executate gropi de 50x50x50 cm sau mai mari. Pe taluzuri și râpi instabile, împăduririle pot fi realizate prin introducerea puieților (de talie mică) în despicături realizate cu sapa de munte sau prin plantarea în cordon (realizarea unor terase de mici diemnsiuni pe care se așeasă orizontal puieții a căror rădăcină este acoperită apoi cu pământ).
Pământul vegetal de împrumut, la plantare, se va folosi cu deosebire în cazul terenurilor cu roca la suprafață, a depozitelor eoliene sărace, a solurilor superficiale și scheletice și a stâncăriilor, în stepă, silvostepă și în stațiunile cu deficit de umiditate din zona forestieră.
In condiții extreme de uscăciune în sol și cu schelet foarte mult, la plantare se vor folosi puieți cu rădăcinile protejate (crescuți în pungi sau în ghivece nutritive, umplute cu pământ vegetal), îndeosebi în cazul rașinoaselor, dar și a unor specii foioase utilizate în stepă și silvostepă; în multe situații acesta constituie singurul procedeu prin care se poate instala vegetația în asemenea condiții dificile; în astfel de situații se recomandă mulcirea culturilor (cu resturi vegetale sau cu diferite materiale utilizate în agricultură).
În zone cu umiditate ridicată pot fi realizate plantații prin butășire cu sade (1,5 – 2,0 m lungime) sau butași (0,15 – 0,30 m) de plopi, sălcii, răchită, cătină roșie etc. De asemenea, se pot folosi plantațiile pe coame din arătură (biloane), executate prin pregătirea solului, sau pe mușuroaie executate manual.
Însămânțările pot fi efectuate pe terenuri cu condiții staționale relativ bune utilizând ghindă sau pe tererenuri instabile, cu condiții foarte grele, pe care se realizează însămânțări cu anin sau mesteacăn.
După executarea lucrărilor de plantare, culturile forestiere instalate pe terenurile degradate vor fi parcurse cu completări și lucrări de întreținere până la realizarea reușitei definitive. Acest stadiu poate fi atins după 2-4 ani de la instalarea plantațiilor, în cazul culturilor de specii repede crescătoare (plopi, sălcii, salcâm), până la 8-9 ani în cazul culturilor de cvercinee sau de alte foiase instalate pe terenuri cu condiții dificile de vegetație. În cazuri extreme, pe stațiuni extreme (stâncării, sărături etc.), reușita definitivă va putea fi considerată ca realizată atunci când culturile forestiere nu mai reclamă lucrări de îngrijire, chiar dacă plantația nu a realizat starea de masiv.
În cazul plantațiilor cu cvercinee în amestec, având în vedere creșterea mai redusă și pierderile mai mari la speciile de cvercinee în primii ani, acestea pot fi efectuate in două etape: in primul an se vor planta cvercinee (in proportia prevazuta sau chiar integral) iar in anii 2-3 se fac completari corespunzator pierderilor înregistrate si se vor planta speciile de amestec sau de ajutor.
Lucrările de completare a plantațiilor se execută în primăvara sau toamna (în funcție de perioada în care s-a realizat plantarea) anului al II-lea sau al anilor 2 și 3 după plantare și au drept scop înlocuirea puieților dispăruți în urma uscării datorate crizei de adaptare a puieților, a calamităților naturale sau a pășunatului. Procentul preliminat al completărilor depinde de speciile utilizate la plantare, de condițiile staționale, de lucrările de pregătire/amenajare a terenului și de tehnicile utilizate de instalare a culturilor. Procentul completărilor prevăzut în actualele recomandări, este cuprins între 15 și 60%, și are caracter orientativ, volumul acestor lucrări urmând a fi stabilit prin lucrări anuale de inventariere a culturilor (în urma controlului anual).
Lucrările de întreținere a plantațiilor constau din revizuiri, mobilizări și descolpeșiri care se execută anual, în timpul sezonului de vegetație. În cazul terenurilor fugitive (alunecătoare) sau cu degradare avansată,
mobilizările se vor efectua numai în jurul puieților, pentru a preîntâmpina reactivarea proceselor de degradare.
Natura lucrărilor, numărul acestora și eșalonarea acestora depinde de natura și intensitatea feonomenului de degradare și de speciile utilizate în cultură. În tabelul de mai jos sunt prezentate, orientativ, numărul de intervenții și eșalonarea acestora pentru principalele specii utilizate pe terenurile degradate.
Tabelul nr. 2.3.1
Lucrări de întreținere a culturilor forestiere de pe terenuri degradate
| Nr. crt. | Specia de bază | Lucrare | Eșalonarea lucrărilor de întreținere | ||||||||
| I | II | III | IV | V | VI | VII | VIII | IX | |||
| 1 | Molid (rășinoase) | Revizuiri | 1 | 1 | |||||||
| Mobilizări | 1 | 2 | 2 | 1 | |||||||
| Descopleșiri | 1 | 1 | (1) | ||||||||
| 2 | Pini | Revizuiri | 1 | 1 | 1 | ||||||
| Mobilizări | 2 | 2 | 2 | 1 | |||||||
| Descopleșiri | 1 | 1 | 1 | ||||||||
| 3 | Cvercinee | Revizuiri | 1 | 1 | |||||||
| Mobilizări | 3 | 3 | 3 | 2 | 1 | ||||||
| Descopleșiri | 1 | 2 | 2 | 1 | 1 | (1) | |||||
| 4 | Salcâm, glădiță | Revizuiri | 1 | 1 | |||||||
| Mobilizări | 2 | 1 | 1 | (1) | |||||||
| Descopleșiri | |||||||||||
| 5 | Aninișuri | Revizuiri | 1 | 1 | |||||||
| Mobilizări | 2 | 1 | 1 | (1) | |||||||
| Descopleșiri | |||||||||||
| 6 | Plop, salcie | Revizuiri | 1 | 1 | |||||||
| Mobilizări | 2 | 1 | 1 | (1) | |||||||
| Descopleșiri | |||||||||||
| 7 | Mojdrean, foioase xerofite | Revizuiri | 1 | 1 | |||||||
| Mobilizări | 2 | 2 | 1 | 1 | 1 | (1) | |||||
| Descopleșiri | |||||||||||
| 8 | Arbuști | Revizuiri | 1 | 1 | |||||||
| Mobilizări | 2 | 1 | (1) | ||||||||
| Descopleșiri | |||||||||||
Numărul și tipul lucrărilor de îngrijire prezentat în tabelul de mai sus este orientativ și corespunde pentru condiții grele. În capitolul 3 și ANEXELE 3.1...3.8, pentru fiecare tip de plantație (compoziție de împădurire) sunt prezentate numărul minim de intervenții cu lucrări de întreținere, acesta putând fi adaptat la condițiile locale.
Pe lângă lucrările de completare și întreținere a culturilor silvice, mai pot fi prevăzute udări ale culturilor, ingrasaminte (acolo unde este cazul și există dotările necesare), lucrări de combatere a dăunătorilor fitopatogeni sau de prevenire a vătămărilor produse de vânat.
Datorită particularităților specifice terenurilor afectate de procese de degradare complexă, este recomandată efectuarea unui studiu de specialitate sau proiect tehnic de împădurire prin care se stabilesc compoziția și tehnica de împădurire, lucrările de pregătire/amenajare a terenului, tipul și numărul lucrărilor de îngrijire.
În cazul terenurilor poluate, se vor efectua studii pentru stabilirea gradului de poluare, în funcție de care se stabilește daca sunt necesare măsuri de decontaminare. Aceste măsuri cad în sarcina poluatorului și constau in decopertarea stratului de sol poluat, bioremedierea acestuia (eliminarea poluantului) și recopertarea terenului in cauza, cu sol tratat sau pământ vegetal provenit din alte zone. Ulterior, se reiau analizele de sol iar daca poluantul a fost eliminat, terenurile respective pot fi incadrate in categoria terenurilor degradate antropic: terenuri desfundate/deranjate sau decopertate, pentru care se pot aplica tehnologiile specifice acestor terenuri (cap 3.8).
Regiuni de munți înalți din partea superioară a subzonei molidului și din subalpin (Sa și parte din etajul FMo3)
GRUPA STAȚIONALĂ G.S -1
Terenuri cu eroziune slabă pâna la puternică (e0...e2), cu soluri zonale (districambosoluri, prepodzoluri, podzoluri, ș.a.), moderat profunde și profunde (peste 75cm), formate de regulă pe roci acide (TSD: EA5V).
Tipuri de vegetație:
1AE1: Plantații de rășinoase, amestec de molid și larice, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață slabă și moderată
1AE2: Plantații de rășinoase, larice, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață slabă și moderată
1AE3: Plantații de rășinoase, amestec de molid și foioase, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață slabă și moderată
Compoziții de împădurire:
a. 60 Mo 40 La (în partea superioară a subzonei molidului, pe versanți și în declivități);
b.
100 La (în partea superioară a versanților, pe cumpene și ridicături de teren, cu prioritate în subalpin);
c.
60Mo 40Fr, Pa.m,Ci (pe terenurile cu condiții mai bune, în partea inferioară a etajului Fmo3).
Scheme de plantare:
în benzi pure alterne, late de 15 m, perpendiculare pe direcția vânturilor dăunătoare, la compoziția ”a”;
2 x 1,5 m, la compoziția ”b”;
benzi sau buchete, la compoziția ”c”.
Tehnici de împădurire:
Tn 75/2+Gr.o (pe pante de peste 15 grade);
Gr. p (pe pante sub 15 grade).
Desimea culturilor:
5000/ha (3350 Mo, la 1,5 x 1m +1650 La, la 2 x 1,5m), în cazul compoziției “a”;
3300/ha (2 x 1,5 m), în cazul compoziției “b”;
5000/ha (2 x 1 m), în cazul compoziției “c”.
Completări:
30% (20% + 10%) .
Intrețineri:
Revizuiri: anul I+II 1+1; Descopleșiri: anii I-VI 2+2+2+2+1+1;
Răriri, depresaj, degajări, curățiri: III+IV 1+1
GRUPA STATIONALA G.S - 2
Terenuri cu eroziune foarte puternică și excesivă (e3...e4) cu erodosoluri spodice, andice, tipice, rendzinice, litice, litosoluri sau regosoluri slab, cu grosimea sub 50 cm (deseori sub 30 cm), inclusiv stâncării cu soluri în petice sau terenuri cu aflorimente stâncoase (TSD: EA6V).
Tipuri de vegetație:
2AE1: Plantații de pin în amestec cu anin verde, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă
8AE1: Plantații de anin verde, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă
9AE1: Plantații de cătină albă, din zona alpină, Sa și FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă
Compoziții de împădurire:
50 Pi.n. (Jn) 50 An.v, predominant pe terenuri foarte puternic erodate;
100 An.v, pe stâncării și soluri excesiv erodate;
100 Ct , pe roci moi (pietrișuri, nisipuri, loess, marne, argile etc.), terenuri foarte puternic erodate, pe soluri oligomezotrofice, cu conținut redus de schelet.
Scheme de plantare:
amestec intim, în rânduri pure alterne sau în buchete mici, la compoziția ”a”; 2 x 1 m;
1,5 x 1 m, la compoziția ”b”;
1,5 x 1 m, la compoziția ”c”, tehnica ”c”;
2 x 0,5 m, la compoziția ”c”, tehnica ”d”.
Tehnici de împădurire:
Tn 0,75/2 + Gr.o pe terenuri predominant foarte puternic erodate, înțelenite, la compoziția “a”;
Tg 0,75/3 + Gr. o (pe terenuri lipsite de vegetație, cu eroziune foarte activă și pante peste 25 de grade).
Gr. b (pe stâncării cu soluri în petice);
Cd/3, pe terenuri cu panta peste 30 de grade, la compozițiile “b” și ”c”.
Desimea culturilor:
5000/ha (2 x 1 m), în cazul tehnicii de împădurire “a”;
6700/ha (1,5 x 1 m), în cazul tehnicilor “b” și “c”;
10000/ha (2 x 0,50 m), în cazul tehnicii “d” și compozițiilor “b”sau ”c”.
Material de împădurire:
An. v și Ct - și cu puieți din regenerări naturale.
Completări:
40% (25% + 15%), până la 50 - 60% în condiții foarte grele, pentru formula cu pin.
Intrețineri:
Revizuiri: anii I+II+III 2+1+1; Prașile: anul IV + V 2+1.
GRUPA STATIONALA G.S - 3
Stâncării masive. Nu se recomandă efectuarea de lucrări de împădurire (TSD: EA7S) .
Regiuni de munți joși și mijlocii din subzonele fagului, amestecului de fag cu rășinoase și din parțile inferioare și mijlocii ale subzonei molidului (etajele FD4 ; FMo1; FMo2 și parte din FMo3)
GRUPA STATIONALA G.S - 4
Terenuri cu eroziune slabă la puternică (e0...e2), cu soluri zonale (luvisoluri, cambisoluri), moderat profunde la profunde (peste 50 cm), fără schelet sau cu schelet puțin (0...25%) în primii 50 - 75 cm (TSD: EM5V).
Tipuri de vegetație:
1ME1: Plantații de rășinoase, amestec de molid și larice, din zona montană, FD4, FMo1, FMo2, parte din FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață moderată
1ME2: Plantații de rășinoase, larice, din zona montană, FD4 FMo1, FMo2, parte din FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață moderată
2ME1: Plantații de pin în amestec cu foioase specii principale, din zona montană, FD4 FMo1, FMo2, parte din FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață moderată
2ME2: Plantații de pin în amestec cu foioase specii principale și arbuști, din zona montană, FD4 FMo1, FMo2, parte din FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață moderată
Compoziții de împădurire:
75 Mo 25 La (Pa.m, Ci) cu deosebire în subzona molidului, pe versanți;
100 La, pe culmi și în partea superioară a versanților;
50Pi(Pi.n)50Fr(Ci,Pa.m,La) cu deosebire în subzona fagului, Pi.n și Ci pe soluri mai grele sau scheletice;
50Pi25Fr(Ci)25Lc(Sânger), în stațiunile cu eroziune moderată, mai ales din subzona fagului, pe pante peste 15 grade.
Scheme de plantare:
realizarea amestecului în buchete de molid de 100 - 150 mp, cu buchete de larice, paltin sau cireș de 25 - 40 mp sau 3 rânduri de molid cu 1 rînd de larice, paltin sau cireș, la compoziția ”a”;
2 x 2 m în stațiuni favorabile și 2 x 1,5 m în stațiuni mai puțin favorabile, la compoziția ”b”;
2 x 1 m, cu realizarea amestecului în buchete de 50-100 mp de pin cu buchete de Fr, Ci, Pa.m. Sau La, sau în benzi alterne de 3-5 rânduri de pin cu benzi de Fr, Ci, Pa.m., sau La, la compoziția ”c”;
2 x 1 m, în benzi alterne de 2 rânduri de pin cu benzi de frasin (cireș) și arbuști, la compoziția ”d”.
Tehnici de împădurire:
Gr.p (Gr.v) (pe pante de sub 15 grade);
Tn 0.75/2+Gr.o (pe pante peste 15 grade).
Desimea culturilor:
5000/ha, în cazul compoziției “a”;
2500-3300/ha, în cazul compoziției “b”;
5000/ha (2 x 1 m), în cazul compozițiilor “c” și ”d”.
Completări:
30% (20% + 10%).
Intrețineri:
În cazul compoziției “a”: Revizuiri: anul I+II 1+1;
Descopleșiri: anii I-VI 2+2+2+2+1+1;
Răriri, depresaj, degajări, curățiri: III+IV 1+1
În cazul compoziției “b”: Revizuiri: anul I+II+III 1+1+1; Prașile anii I-III 1+1+1 Descopleșiri: anii I-IV 1+1+1+1;
În cazul compozițiilor “c” și ”d”: Revizuiri: anul I+II+III 1+1+1; Prașile anii I-IV 2+2+1+1 Descopleșiri: anii III-V 1+1+1.
GRUPA STATIONALA G.S - 5
Terenuri cu eroziune foarte puternică și excesivă (e3...e4), cu erodosoluri spodice sau andice, tipice ori regosoluri slab la moderat dezvoltate, cu grosimea de 21...50 cm (uneori sub 20 sau peste 50 cm), cu textura variabila, cu un strat de rogolit de 21...50 (75) cm, cu schelet puțin (0..25%), în cazul rocilor moi și cu schelet mult și foarte mult (26...75%), în cazul rocilor dure (TSD: EM6V).
Tipuri de vegetație:
2ME3 Plantații de pin în amestec cu foioase specii principale și arbuști, din zona montană, FD4 FMo1, FMo2, parte din FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă
2ME4 Plantații de pin în amestec cu cătină, din zona montană, FD4 FMo1, FMo2, parte din FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă
9ME1 Plantații de cătină, din zona montană, FD4 FMo1, FMo2, parte din FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă
8ME1 Plantații de anin verde, din zona montană, FD4 FMo1, FMo2, parte din FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă
Compoziții de împădurire:
50Pi(Pi.n)25Fr(Ci)25Pd(Sâ,Ct),(Pi.n și Ct pe soluri luto-argiloase la argiloase);
50Pi(Pi.n)50Ct pe soluri grele; rânduri pure alterne de pin (pe terase) cu cătină albă (între terase);
100Ct (An) pe terenuri cu eroziune excesivă (e4), cu roca la suprafață, (Ct cu deosebire pe marne și An în complexe de marne cu gresii din zona flișului);
Scheme de plantare:
rânduri alterne de pin cu foioase, 2 x 1 m, la compoziția ”a”;
la compoziția ”b” și tehnicile ”b” și ”c”, pinul pe terase = 3350/ha, la 3x1 m și cătina albă între terase=3550/ha= 3x1 m;
1 x 1 m la compoziția ”c” și tehnica ”d”;
3 x 0,33 m la compoziția ”c” și tehnica ”e”.
Tehnici de împădurire:
Tn 0,75/2+Gr.o(pe terenuri cu eroziune stabilizată sau semistabilizatăși pante de 15-25 grade, la compoziția ”a”);
Tg 0,75/3+Gr.o(pe terenuri cu eroziune activă și pante mai mari de 25 grade, la compoziția ”a”);
Ta 0.75/3+Gr.o(între șirurile de Ta) , pe terenuri cu eroziune activă și pante mai mari de 25 de grade, la compoziția ”b”;
Gr.o , pe terenuri cu eroziune semistabilizată, pe pante sub 35 grade
Cd, pe terenuri foarte puternic la excesiv erodate, pe pante peste 35 grade, la compoziția ”c”.
Desimea culturilor:
5000/ha, în cazul compoziției “a”;
6700/ha, în cazul compoziției “b”;
10000/ha, în cazul compoziției “c”.
Material de împădurire:
± Pp la pin, pe soluri excesiv scheletice și substrate marno-argiloase; puieți sau drajoni de cătină albă în cazul Cd; tulpini cu ramuri și drajoni de cătină albă sau puieți de anin din regenerări naturale, în cazul Ta
Completări:
40% (25% + 15%), până la 50 - 60% în condiții foarte grele, pentru formula cu pin.
Intrețineri:
Revizuiri: anul I-IV2+2+1+1; Prașile anii V-VI 1+1
TERENURI ERODATE (TERENURI CU EROZIUNE IN SUPRAFATA) – E
Terenurile erodate de apă prezinta cea mai mare răspândire în spațiul geografic al României. In această mare categorie de terenuri degradate se diferențiază: terenuri cu eroziune în suprafață; terenuri cu eroziune în adâncime și depozite de aluviuni torențiale.
Soluțiile tehnice de împădurire se prezintă diferențiat pentru categoriile de terenuri erodate menționate, pe zone fizico-geografice și subzone de vegetație. Soluția tehnica propriu zisă se dă pe grupe staționale de interes silvotehnic și cuprinde : compoziția de împădurire, schema de plantare, tehnica de împădurire
(lucrări de pregătire și de consolidare a terenurilor și procedee de împădurire), desimea culturilor, volumul completărilor, volumul lucrărilor de întreținere.
GRUPA STATIONALA G.S - 6
Stâncării cu soluri în petice și terenuri cu aflorimente stâncoase, cu erodosoluri spodice, tipice, rendzinice, litice, litosoluri, rar regosoluri slab dezvoltate, nisipoase la nisipo-lutoase, cu grosimea de 21...50 cm (uneori și sub 20 cm), cu schelet mult și foarte mult, 50...75% (uneori pâna la 90%), formate pe roci dure, pe terenuri cu eroziune foarte puternică și excesivă (e3...e4) (TSD: EM6D).
Tipuri de vegetație:
2ME3 Plantații de pin în amestec cu foioase specii principale și arbuști, din zona montană, FD4 FMo1, FMo2, parte din FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă
1ME3 Plantații de rășinoase, larice, din zona montană, FD4 FMo1, FMo2, parte din FMo3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă
Compoziții de împădurire:
50Pi.n(Pi)25Fr(Ci;La)25Pd(Sa;Co,Ct);Pi.n și La predominant pe calcare, (laricele va fi introduspe culmi și sub culmi); amestec intim și în buchete mici;
100La, pe substrate calcaroase, îndeosebi în subzona molidului.
Scheme de plantare:
2 x 1 m, în cazul compoziției ”a” și a tehnicii ”a”;
2 x 1,5 m , în cazul compoziției ”b” și a tehnicilor ”a” și ”b”;
în cazul compozițiilor ”a” și ”b” și al tehnicii ”b”, în suprafețele cu sol, între aflorimentele stâncoase.
Tehnici de împădurire:
Tn(Tb) 0,75/2+Gr.o pe terenuri cu aflorimente stâncoase;
Gr.b±Pv pe stâncării cu soluri în petice, superficiale, scheletice.
Desimea culturilor:
5000/ha, în cazul compoziției “a”;
3300/ha, în cazul compoziției “b”;
1000 - 2500/ha, cazul compoziției ”a” și ”b” și al tehnicii ”b”, după posibilitățile oferite de teren, prin prezența rocii la sprafața terenului.
Material de împădurire:
± Pp la pin, la tehnica ”b”
Completări:
40% (25% + 15%) , până la 50 - 60% în condiții foarte grele, pentru formula cu pin.
Intrețineri:
Revizuiri: anul I-III 2+1+1; Prașile anii V-VI 1+1
GRUPA STATIONALA G.S - 7
Stâncării masive. Nu se recomandă efectuarea de lucrări de împădurire (EM7S).
Regiuni de câmpie și dealuri din subzonele de cvercete (stejar, cer, gârniță și șleauri-etajele CF ; FD1 ; FD2) și regiuni de dealuri din subzona gorunului (etajul FD3)
GRUPA STATIONALA G.S - 8
Terenuri cu eroziune slabă la moderată (e0...e1), cu soluri zonale luvisoluri, cambisoluri, rendzine, faeziomuri s.a., moderat profunde la profunde (peste 75 cm), fără schelet sau cu schelet puțin (sub 25%) în primii 50...75 cm (TSD: ED1V).
Tipuri de vegetație:
3DE1 Plantații de cvercinee, amestec de stejar (gorun) cu specii principale și arbuști, din zona de deal, CF, FD1, FD2 și FD3, pe terenuri cu eroziune de suprafață moderată
6DE1 Plantații de salcâm, amestec cu specii de ajutor și arbuști, din zona de deal, CF, FD1, FD2 și FD3, pe terenuri cu eroziune de suprafață moderată
Compoziții de împădurire:
50 St (Go, Str) 25 Fr (Te.a; Ci ; Pa) 25 Sa (Lc, Co, Mc );
75 Sc, 12,5 Fr (Ml, Ci, Mj) 12,5 Lc (So, Sâ, Co) pe soluri nisipo-lutoase la lutoase, slab carbonatate, pante mai mari de 15 grade.
Scheme de plantare:
a. rândul 1 = specie de bază ; rândul 2 = specie de amestec + arbust.
Tehnici de împădurire:
Ab 1 - 1,5/2 - 3,0 + Gr. o pe pante sub 15 grade;
Tn 0,75/2,0 + Gr. o , pe pante peste 15 grade;
Gr. v pe pante sub 10 grade.
Desimea culturilor:
6700/ha.
5000/ha.
Completări:
30% (20% + 10%).
Intrețineri:
Revizuiri: anul I+II 1+1 Prașile anii I-V 3+3+3+2+1 Descopleșiri: anii IV-V 1+1.
GRUPA STATIONALA G.S - 9
Terenuri cu eroziune puternică (e2), cu cambisoluri, luvisoluri, rendzine, faeziomuri, trunchiate în urma eroziunii sau regosoluri bine dezvoltate, uneori și coluvisoluri, fără schelet sau cu schelet mult (până la 50%), cu grosimea de 50...100 cm, rar 150 cm (TSD: ED2V).
Tipuri de vegetație:
6DE2 Plantații de salcâm, amestec cu specii de ajutor și arbuști, din zona de deal, CF, FD1, FD2 și FD3, pe terenuri cu eroziune de suprafață puternică
3DE2 Plantații de cvercinee, amestec de stejar (gorun) cu specii principale și arbuști, din zona de deal, CF, FD1, FD2 și FD3, pe terenuri cu eroziune de suprafață puternică
2DE1 Plantații de pin în amestec cu foioase specii principale și arbuști, din zona de deal, CF, FD1, FD2 și FD3, pe terenuri cu eroziune de suprafață puternică
Compoziții de împădurire:
75 Sc, 12,5 Fr (Ml, Ci, Mj) 12,5 Lc (So, Sâ, Co) pe soluri nisipo-lutoase la lutoase, slab carbonatate;
25 St (Go) 50 Fr (Ci, Pa) 25 Lc (Co, Sâ, Pd), pe soluri fertile, peste 75 cm grosime, cu schelet sub 25%;
25 Pi. n (Pi) 50 Ci (MI, Vi.t, Fr) 25 Lc (Co, Sâ, Pd), pe soluri luto-argiloase la argiloase, și pe soluri cu 25-50% schelet.
Scheme de plantare:
3 rânduri de Sc + 1 rând de specie de amestec + arbust, pentru compoziția ”a”;
R1 = St (St.r; Go) + arbust; R2 = specie de amestec, pentru compoziția ”b”;
R1 = specie de amestec, R2 = pin + arbust, pentru compoziția ”c”.
Tehnici de împădurire:
Ab 1-1,5/2,0 + Gr. o, pe pante sub 15 grade;
Tn 0,75/2,0 + Gr. o, pe pante peste 15 grade.
Desimea culturilor:
5000/ha.
6700/ha.
5000/ha.
Completări:
30% (20% + 10%).
Intrețineri:
În cazul compoziției “a”: Revizuiri: anul I 1;
Prașile anii I-IV 3+2+2+1
În cazul compoziției “b”: Revizuiri: anul I+II 1+1 Prașile anii I-V 3+3+3+2+1 Descopleșiri: anii IV-V 1+1;
În cazul compoziției “c”: Revizuiri: anul I+II+III 1+1+1 Prașile anii I-IV 2+2+1+1 Descopleșiri: anii III-V 1+1+1.
GRUPA STATIONALA G.S – 10
Terenuri cu eroziune foarte puternică și excesivă (e3...e4), cu erodosoluri cambice, argice, spodice sau tipice sau regosoluri slab la moderat dezvoltate, având grosimea de 21...50 cm, rareori pâna la 75 cm, nisipo-lutoase la lutoase, fără schelet sau cu schelet puțin (pâna la 25%), rar cu schelet mult (26...50%), formate pe loess, luturi, nisipuri, pietrișuri cu nisip, complexe de gresii și marne sau pe roci dure, fără aflorimente la suprafață (TSD: ED6A).
Tipuri de vegetație:
6DE3 Plantații de salcâm, amestec cu specii de ajutor și arbuști, din zona de deal, CF, FD1, FD2 și FD3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă
2DE2 Plantații de pin în amestec cu foioase specii principale și arbuști, din zona de deal, CF, FD1, FD2 și FD3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă
Compoziții de împădurire:
a. 75 Sc 12,5 Mj (Ci, M1) 12,5 Lc (Co, Sa), pe soluri fără schelet sau cu schelet puțin, slab carbonatate;
c. 50 Pi (Pi.n) 25Ci (Fr,Ju) 25Ct (Pd,Co,Lc), pe soluri cu schelet mult.
Scheme de plantare:
3 rânduri de Sc + 1 rând de specie de amestec + arbust, pentru compoziția ”a”;
rândul 1 = pin ; rândul 2 = specie de amestec + arbust, pentru compoziția ”b”.
Tehnici de împădurire:
Tn 0,75/2 + Gr. o (pe terenuri cu erozoine stabilizată);
Tg(Ta) 0,75/2 + Gr. o (pe terenuri cu eroziune activă și pante peste 25 grade).
Desimea culturilor: 5000/ha
Completări:
30% (20% + 10%), pentru compoziția ”a”;
40% (25% + 15%), pentru compoziția ”b”.
Intrețineri:
În cazul compoziției “a”:
Revizuiri: anul I 1; Prașile anii I-IV 1+2+1+1
În cazul compoziției “b”:
Revizuiri: anul I+II 1+1; Prașile anii I-IV 1+2+1+1 Descopleșiri: anii IV-V 1+1.
GRUPA STATIONALA G.S – 11
Terenuri cu eroziune foarte puternică și excesivă (e3...e4), predominant cu erodosoluri pararendzinice și tipice sau regosoluri slab la moderat dezvoltate, cu textura luto-argiloasă la argiloasă, fără schelet sau cu schelet puțin (0...25%), cu grosimea de 21...50 cm (uneori pâna la 75 cm), formate pe marne, argile sau complexe de marne, calcare și gresii (TSD: ED6G).
Tipuri de vegetație:
2DE4 Plantații de pin în amestec cu foioase specii de ajutor și arbuști, din zona de deal, CF, FD1, FD2 și FD3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă
2DE3 Plantații de pin în amestec cu cătină, din zona de deal, CF, FD1, FD2 și FD3, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă
Compoziții de împădurire:
a. 50 Pi.n 25 Mj (Vi.t) 25 Lc (Sp; Pd);
50 Pi.n 50Ct.
Scheme de plantare:
rândul 1 = Pi.n; rândul 2 = specie de amestec + arbust, pentru compoziția ”a”;
rândul 1 = Pi.n (pe terase); rândul 2 = Cr (între terase), pentru compoziția ”b”.
Tehnici de împădurire:
Tn 0,75/2 + Gr. O (pe terenuri stabile) la compoziția ”a”;
Tg (Ta)0,75/3 + Gr. O (pe terenuri cu eroziune activă) la compoziția ”b”.
Desimea culturilor:
5000/ha, la compoziția ”a”;
6 700/ha, la compoziția ”b”.
Material de împădurire:
± Pp la Pi.n; puieți sau drajoni de cătină albăla care se adaugă tulpinile cu ramuri, în cazul teraselor armate (Ta)
Completări:
20% la pin, cu puieți crescuți în pungi;
40% (25%=15%) la culturile obișnuite.
Intrețineri:
În cazul compoziției “a”: Revizuiri: 7 în 5 ani 2+2+1+1+1;
Prașile 3 în 2 ani , anii 6 și 7: 1+2
În cazul compoziției “b”: Revizuiri: 7 în 5 ani 2+2+1+1+1
Prașile 3 în 2 ani , anii 6 și 7: 1+2
GRUPA STATIONALA G.S – 12
Stâncării cu soluri în petice (erodosoluri tipice, calcarice, litosoluri și mai rar erodosoluri cambice, argiloiluviale sau regosoluri slab dezvoltate) cu grosimea de 21...50 cm , nisipoase la nisipo-lutoase, cu 25...75% schelet (uneori pâna la 90%), pe terenuri cu multe aflorimente stâncoase, foarte puternic la excesiv erodate (TSD: ED6D).
Tipuri de vegetație:
2DE5 Plantații de pin în amestec cu foioase specii de ajutor și arbuști, din zona de deal, CF, FD1, FD2 și FD3, pe stâncării cu soluri în petice (eroziune de suprafață excesivă)
Compoziții de împădurire:
a. 50 Pi. n (Pi) 25 Mj (Vi. t, Fr) 25 Pd (Sp, Co, Ll).
Scheme de plantare:
a. rândul 1 = Pi.n; rândul 2 = specie de amestec + arbust
Tehnici de împădurire:
Tn (Tb) 0,75/2 + Gr. o (pe terenuri cu soluri stâncoase);
Gr. b + Pv (pe stâncării cu soluri în petice).
Desimea culturilor:
5 000/ha, în cazul tehnicii ”a”;
1 000-2 500/ha, în cazul tehnicii ”b”, în porțiunile cu sol, printre aflorimentele stâncoase.
Material de împădurire:
± Pp în cazul pinului
Completări:
a. 50% (30%+20%)
Intrețineri:
a. revizuiri, prașile, de 10 ori în 5 ani 3+3+2+1+1
GRUPA STATIONALA G.S – 13
Stâncării masive. Nu se recomandă efectuarea de lucrări de împădurire (TSD: ED4S).
Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă
GRUPA STATIONALA G.S – 14
Terenuri cu eroziune slabă la moderată (e0...e1), cu soluri zonale (cernoziomuri, faeoziomuri s.a.), nisipo-lutoase la lutoase, moderat profunde la profunde (peste 75 cm), fără schelet sau cu schelet puțin în primii 50...75 cm (sub 25%) precum și pseudorendzine, luto-argiloase la argiloase, fără schelet sau cu schelet puțin, cu grosimea de 75...150 cm, formate pe marno-argile (TSD: EC1V).
Tipuri de vegetație:
4CE1 Plantații de cvercinee, amestec de stejar brumăriu (stejar, cer, gârniță, stejar pufos, după caz) cu specii principale și arbuști, din zona de câmpie, silvostepă și stepă, pe terenuri cu eroziune de suprafață slabă și moderată
6CE1 Plantații de salcâm, amestec cu specii principale și/sau de ajutor, din zona de câmpie, silvostepă și stepă, pe terenuri cu eroziune de suprafață slabă și moderată
-5CE1 Amestec de foioase xerofite din zona de câmpie, silvostepă și stepă, pe terenuri cu eroziune de suprafață slabă și moderată
Compoziții de împădurire:
40 St.b (St.,Ce, Gâ, Str) 30 Fr (Mj;Vi.t;Pr;Te.a; Ju; Dd; I.v) 30 Pd (Lc;Co;Mc;Sp;Ll), pe soluri fertile, la pante sub 20 grade;
75 Sc, 25 G1 (M1 ; Ul. t ; Ju ; Vi. t ), în stațiuni cu soluri nisipo-lutoase la lutoase, slab carbonatate;
60 Fr.î (Te.a, Ul.c) 30Pă,Cd, Ju,Dd) 10Arb (Pd,Po,Mc), în stațiuni cu soluri compacte, luto- argiloase la argiloase
Scheme de plantare:
rândul 1 - specie principală; rândul 2 - specie de amestec + arbust, pentru compoziția ”a”;
3 rânduri de Sc + 1 rând de specie de amestec, pentru compoziția ”b”.
3 rânduri specii principale + 2 rânduri specii de amestec+arbuști
Tehnici de împădurire:
Ab 1 - 1,5/2 - 3,0 + Gr. o , pe pante sub 15 grade;
Tn 0,75/2,0 + Gr. o pe pante peste 15 grade;
Gr. v pe pante sub 10 grade.
Desimea culturilor:
6700/ha;
4 000/ha (2,5 x 1 m) cu deosebire în cazul compoziției ”b”, pe pante mai reduse (sub 15 grade).
5000/ha
Completări:
a. 30% (20% + 10%) la compozițiile ”a”, ”b”, ”c”.
Intrețineri:
În cazul compoziției “a” și ”c”: Revizuiri: anul I+II 1+1 Prașile anii I-V 3+3+3+2+1 Descopleșiri: anii IV-V 1+1
În cazul compoziției “b”: Revizuiri: anul I 1;
Prașile anii I-IV 1+2+1+1.
GRUPA STATIONALA G.S – 15
Terenuri puternic erodate (e2), cu soluri zonale trunchiate în urma erodării (cernoziomuri, faeoziomuri ș.a.), nisipo-lutoase la lutoase, fără schelet sau cu schelet puțin (sub 25%), cu grosimea de 50...100 cm (150 cm), formate pe loess, luturi, nisipuri, pietrișuri cu nisip (TSD: EC2M).
Tipuri de vegetație:
6CE2 Plantații de salcâm, amestec cu specii principale și/sau de ajutor, din zona de câmpie, silvostepă și stepă, pe terenuri cu eroziune de suprafață puternică
-5CE2 Amestec de foioase xerofite din zona de câmpie, silvostepă și stepă, pe terenuri cu eroziune de suprafață puternică
Compoziții de împădurire:
75Sc(Gl) 25G1(Mj;Vi.t;Dd;Sp;Ll) pentru solurile fără carbonați sau cu carbonați puțini
50 Fr.î (Te.a, Ul.c) 30Pă,Cd, Ju,Dd) 20Arb (Pd,Po,Mc)
Scheme de plantare:
3 rânduri de specie principală (Sc), 1 rând specie de amestec.
1 rând de specie principală (Sc), 1 rând specie de amestec/arbuști
Tehnici de împădurire:
Ab 1,0 - 1,2/2 - 2,5 + Gr.o (pe pante sub 15 grade);
Tn 0,70 - 1,2/2 + Gr.o (pe pante peste 15 grade).
Desimea culturilor:
5 000/ha (2 x 1 m la tehnica ”a”);
5 000/ha (2 x 1 m la tehnica ”b”).
Completări:
a. 30% (20% + 10%)
Intrețineri:
În cazul tehnicii “a”, pentru formula ”a”: Revizuiri: anul I-II: 1+1
Prașile anii I-III 2+1+1
În cazul tehnicii “b” pentru formula ”a”:
Revizuiri: anul I-II: 1+1 Prașile anii I-III 2+1+2
În cazul compoziției ”c”: Revizuiri: anul I+II 1+1 Prașile anii I-V 3+2+2+1+1 Descopleșiri: anii IV-V 1+1
GRUPA STATIONALA G.S - 16
Terenuri puternic erodate (e2), cu soluri rendzinice, brune, cernoziomice s.a., trunchiate în urma erodării sau regosoluri bine dezvoltate, nisipoase la luto-nisipoase, cu schelet mult (25...50%), puțin profunde (50 ...75 cm, rar 100 cm), formate pe calcare, roci eruptive și metamorfice dure (granit, cuarțit, șisturi), pietriș cu puțin nisip ș.a. (TSD: EC2U).
Tipuri de vegetație:
2CE1 Plantații de pin în amestec cu foioase specii principale și arbuști, din zona de câmpie, silvostepă și stepă, pe terenuri cu eroziune de suprafață puternică
Compoziții de împădurire:
a. 25 Pi.n 50 Fr (Mj; Ml;Ci;Vi.t), 25 Lc (Pd, Co;Sp;Ll)
Scheme de plantare:
a. rândul 1 = specie de amestec ; rândul 2 = pin + arbust.
Tehnici de împădurire:
Ab 1,0/2 + Gr. o (pe pante sub 15 grade);
Tn 0,75/2 + Gr. o (pe pante peste 15 grade).
Desimea culturilor:
a. 5 000/ha (2 x 1 m).
Material de împădurire:
Pp în cazul pinului negru, când proporția scheletului este ridicată (40-50%) și profunzimea solului este redusă (50-60 cm)
Completări:
50%, în cazul pinului cu rădăcini nude;
20%, în cazul pinului cu puieți în pungi.
Intrețineri:
a. Prasile anii I-VI 3+2+2+1+1+1
GRUPA STATIONALA (G.S - 17)
Terenuri puternic erodate (e2), cu faeoziomuri, cernoziomuri sau regosoluri bine dezvoltate, luto- argiloase la argiloase, fără schelet sau cu schelet foarte puțin (sub 10%), puțin profunde la profunde (50...100, rar 150 cm), formate pe marno-argile, uneori și cu puțin pietriș sau strate subțiri de gresie (TSD: EC2G).
Tipuri de vegetație:
4CE2 Plantații de cvercinee,amestec de stejar pufos cu specii principale/ajutor și arbuști, din zona de câmpie, silvostepă și stepă, pe terenuri cu eroziune de suprafață puternică
2CE1 Plantații de pin în amestec cu foioase specii principale și arbuști, din zona de câmpie, silvostepă și stepă, pe terenuri cu eroziune de suprafață puternică
Compoziții de împădurire:
25 St.p(Ce, Gâ, St), 50 Fr (Mj, Pr, Dd, Cd) 25 Pd (Lc, Co,Sâ,Pd), pe soluri luto-argiloase, fertile, peste 75 cm grosime
25 Pi.n, 50 Fr (Mj, Dd) 25 Pd (Lc)
50Ve,Pă,Cd,Dd 30Ul.t,Vi.t 20Sl,Pd,Mc,Pd, pe versanți cu expoziții însorite, soluri slab humifere
Scheme de plantare:
R1 = St. p + arbust ; R2 = specie de amestec, pentru compoziția ”a”;
R1 = Pi. n + arbust; R2 = specie de amestec, pentru compoziția ”b”.
R1=specii principale; R2=specii secundare+arbust
Tehnici de împădurire:
Ab 1,0/2 + Gr. o (pe pante sub 15 grade);
Tn 0,75-1,0 / 2 + Gr. o (pe pante peste 15 grade).
Desimea culturilor:
6 700/ha (2 x 1 m)
5 000/ha (2 x 1 m)
5 000/ha (2 x 1 m)
Material de împădurire:
± Pp în cazul pinului
Completări:
50 % la plantațiile obișnuite;
20%, în cazul pinului cu puieți în pungi.
Intrețineri:
Revizuiri anii I-II 1+1
Prasile anii I-VI 3+2+2+1+1+1
Descopleșiri anii V-VI 1+1
GRUPA STATIONALA G.S - 18
Terenuri foarte puternic și excesiv erodate (e3...e4) cu erodosoluri tipice, cambice sau argice și regosoluri slab la moderat dezvoltate, nisipo-lutoase la lutoase, fără schelet sau cu schelet puțin (0...25 %), superficiale la puțin profunde (21...50, rar 75cm), formate pe loess, nisipuri, luturi, nisip cu pietriș ș.a. (TSD: EC6M).
Tipuri de vegetație:
6CE3 Plantații de salcâm, amestec cu specii de ajutor, din zona de câmpie, silvostepă și stepă, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă
5CE1 Plantații de specii xerofite (sălcioară ș.a.), din zona de câmpie, silvostepă și stepă, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă
Compoziții de împădurire:
75Sc12,5 Mj (Vi.t )12,5 Pd (Sp, Ll), pe soluri slab carbonatate
100 Sl, în condițiile unui conținut ridicat de CaCO3
50 Mj (Sl, Vi.t)50 Pd (Sp, Ll,Po), pe soluri cu conținut mediu de carbonați
Scheme de plantare:
a. 3 rânduri de Sc + 1 rând de specie de amestec + arbust.
c. R1 = sp principală; R2 = arbust.
Tehnici de împădurire:
Tn 0,75 / 2 + Gr. o, pe terenuri cu eroziune stabilizată;
Tg 0,75 / 3 + Gr. o , pe terenuri cu eroziune activă.
Desimea culturilor:
5 000 / ha, la tehnica de împădurire ”a”;
6 700 / ha , la tehnica de împădurire ”b”.
Completări:
a. 30% (20%+10%)
Intrețineri:
În cazul compoziției “a”: Revizuiri: anul I+II 1+1 Prașile anii I-II 2+2+1
În cazul compoziției “b”: Revizuiri: anul I+II 1+1 Prașile anii I-II 2+2+2
În cazul compoziției “a”: Revizuiri: anul I+II 1+1 Prașile anii I-II 2+2+1
GRUPA STATIONALA G.S - 19
Terenuri foarte puternic și excesiv erodate (e3...e4), cu regosoluri și erodosoluri luto-argiloase la argiloase, superficiale, rar puțin profunde (21...50 cm, rar 75 cm), fără schelet sau cu schelet foarte puțin (sub 10 %), formate pe marno-argile, uneori cu intercalații de pietriș sau gresii (TSD: EC6G).
Tipuri de vegetație:
5CE2 Plantații de specii xerofite, din zona de câmpie, silvostepă și stepă, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă
9CE2 Plantații de cătină albă, din zona de câmpie, silvostepă pe substrate marno-argiloase, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică și excesivă
Compoziții de împădurire:
50 Mj (Vi.t;S1) 50Ll (Sp;Pd)
100 Ct, în silvostepă, pe substrate marno-argiloase, în treimea inferioară a versanților
Scheme de plantare:
a. rândul 1 = specie arborescentă; rândul 2 = arbust
Tehnici de împădurire:
Tn 0,75 / 2 + Gr.o, pe terenuri cu eroziune stabilizată;
Tg 0,75 / 3 + Gr.o, pe terenuri stabile la deplasări în masă, cu eroziune activă;
Cd /3 , în cazul cătinei albe, pe terenuri cu eroziune activă și pante peste 30 grade;
Gr.o, în cazul terenurilor care nu permit lucrări de terasare.
Desimea culturilor:
5 000 / ha (2 x 1 m), în cazul tehnicii ”a”;
6 700 / ha (1,5 x 1 m), în cazul tehnicilor ”b” și ”d”;
10 000 /ha (3 x 0,33 m), în cazul tehnicii ”c” (la plantații în cordoane, cu Ct).
Material de împădurire:
Pp , cu deosebire în stepă și în cazul tehnicii ”d”
Completări:
40 % (25% + 15%), în cazul plantațiilor obișnuite;
20 %, în cazul tehnicii ”d”, cu puieții crescuți în pungi
Intrețineri:
Revizuiri: anul I+II 1+1 Prașile anii I-II 2+2+1
GRUPA STATIONALA G.S - 20
Terenuri foarte puternic erodate (e3), frecvent cu aflorimente stâncoase, cu erodosoluri calcarice, litice, regosoluri moderat dezvoltate, nisipo-lutoase la lutoase, cu schelet mult (26...50 %), superficiale (21...50 cm grosime, rar mai mult), formate pe roci dure (TSD: EC3D).
Tipuri de vegetație:
2CE2 Plantații de pin în amestec cu foioase specii de ajutor și arbuști, din zona de câmpie, silvostepă și stepă, pe terenuri cu eroziune de suprafață foarte puternică
Compoziții de împădurire:
a. 25 Pi.n (Pi.p;I.v) 50 Mj (Vi.t ; Pr) 25 Pd (Sp; Ll)
Scheme de plantare:
a. rândul 1 = specie de amestec ; rândul 2 = pin + arbust sau amestec în buchete mici
Tehnici de împădurire:
a. Tn 0,75/2 + Gr.o ± Pp ± Pv, Pp în cazul rășinoaselor,
Pv 20 dmc la groapă în cazul foioaselor, pentru cel puțin 50% din gropi
Desimea culturilor:
a. 5 000 / ha
Completări:
40 % (25% + 15%), în cazul plantațiilor obișnuite;
20%. în cazul pinului cu puieți în pungi
Intrețineri:
Prasile anii I-VI 3+3+2+2+1+1
GRUPA STATIONALA G.S – 21
Terenuri foarte puternic erodate (e3), frecvent cu aflorimente stâncoase, cu erodosoluri calcarice, litice, regosoluri moderat dezvoltate, nisipo-lutoase la lutoase, cu schelet mult (26...50 %), superficiale (21...50 cm grosime, rar mai mult), formate pe roci dure (TSD: EC4D).
Tipuri de vegetație:
2CE3 Plantații de pin în amestec cu foioase specii de ajutor și arbuști, din zona de câmpie, silvostepă și stepă, pe terenuri cu eroziune de suprafață excesivă
5CE3 Plantații de specii xerofite, din zona de câmpie, silvostepă și stepă, pe terenuri cu eroziune de suprafață excesivă
Compoziții de împădurire:
10 Pi. n (Pi. p) 45 Mj (Vi.t) 45 Pd (Sp, Ll), pe soluri cel puțin 30 cm grosime
50 Mj (Vi.t) 50 Pd (Sp; Ll)
Scheme de plantare:
amestec intim, pentru compoziția ”a”;
amestec intim și în buchete mici, pentru compoziția ”b”.
Tehnici de împădurire:
a. Tn 0,75/2 + Gr. o + Pp si Pv (Pp, în cazul rășinoaselor;
Pv, 20 - 30 dm la groapă, în cazul foioaselor, pentru cel puțin 50% din gropi)
Desimea culturilor:
a. 5 000 / ha
Completări:
40 % (25% + 15%), în cazul plantațiilor obișnuite;
20%. în cazul pinului cu puieți în pungi.
Intrețineri:
Prasile anii I-VI 3+3+2+2+1+1
GRUPA STATIONALA G.S - 22
Stâncării masive, cu rare petice de sol, cu grosimea sub 10 cm. Nu se execută lucrări de împădurire (TSD: EC4S).
RÂPI ȘI TALUZURI NATURALE – R
Regiuni de munți înalți din partea superioara a subzonei molidului și din subalpin (Sa și parte din etajul FMo3)
GRUPA STATIONALA (G.S – 23)
Taluzuri și funduri de ravenă și ogașe, formate în diferite roci, inclusiv roci dure, cu petice de sol sau roca dezagregată și alterată având cel puțin 20 cm grosime (TSD: RA1A, RA1B, RA2A, RA2B, RA1C, RA2C, RA3A, RA4A, RA3C, RA4C).
Tipuri de vegetație:
–8AR1 – aniniș de anin verde din zona montană pe taluzuri de ravene
–8AR2 – aniniș de anin verde din zona montană pe funduri de ravene Compoziția de împădurire: 100 An. v ± Mo (pe funduri de ravene) Tehnici de împădurire :
Tg/3 + GR.O pe taluzuri semistabile unde se pot bate parii (RA1A, RA1B, RA2A, RA2B);
Tb/3 + GR.O, pe taluzuri cu schelet mult, semistabile (RA3A, RA4A);
GR.O, pe funduri de ravenă, substrate friabile (RA1C, RA2C);
Cd/3, pe taluzuri semistabile și stabile, la pante peste 35 de grade sau Ds, pe taluzuri nestabile, cu depozite afânate.
GR.O+PV pe funduri de ravenă cu substrate dure
Desimea culturilor :
6 700 / ha, în cazul tehnicilor “a” , “b”, “c” și “e” (1,5 x 1 m);
10 000 / ha, pentru CD/3 (3 x 0,33 m) și DS (1 x 1 m).
Completări: 35 % (20+15).
Intrețineri (cu deosebire revizuiri) : de 5 ori în 4 ani (2+1+1+1)
GRUPA STATIONALA (G.S – 24)
Abrupturi, taluzuri și funduri de ravenă formate în roci dure, fără strat de sol (TSD: RA3B, RA4B) Nu se fac lucrări de împădurire
Regiuni de munți josi și mijlocii din subzonele fagului, amestecului de fag cu rașinoase și din parțile inferioare și mijlocii ale subzonei molidului (etajele FD4, FMo1, FMo2 și parte din FMo3)
GRUPA STATIONALA (G.S – 25)
Taluzuri de ravene și ogașe formate în diferite roci, cu resturi de soluri ori soluri slab dezvoltate (erodosoluri, litosoluri sau regosoluri) sau cu un strat de rocă dezagregată la suprafață având grosimea de 20...30 (40) cm, cu schelet puțin până la mult (TSD: RM1A, RM1B, RM2A, RM2B).
Tipuri de vegetație:
8MR1 – aninișuri din regiunea munților mici și mijlocii pe taluzuri/râpi de desprindere în roci friabile (marne, argile, gresii);
9MR1 – cătinișuri din regiunea munților mici și mijlocii pe taluzuri/râpi de desprindere în roci friabile (marne, argile, gresii);
Compoziții de impădurire :
100 An pe taluzuri relativ umede;
100 Ct pe taluzuri mai uscate și însorite;
Tehnici de împădurire :
Tg /3+ Gr.o pe taluzuri semistabile, pe substrate în care se pot bate parii, cu înclinarea de 25-35 grade;
Tb/3+ Gr.o, pe taluzuri semistabile, înclinarea 25-35 grade, cu piatră disponibilă;
Ta/3 + Gr.o, pe taluzuri cu înclinare de 25-35 de grade din subzona fagului, cu folosirea Ct
la execuția Ta .
Cd/3, pe taluzuri cu eroziune activa, înclinare peste 35 grade
Gr. o, pe taluzuri stabile și semistabile , înclinare 10-25 grade
Ds, pe taluzuri nestabile, cu depozite afânate, înclinare peste 35 grade
Desimea culturilor :
6 700 / ha (1,5 x 1 m), în cazul tehnicilor “a”, “b” și “e”
10000 / ha (1 x 1 m), în cazul tehnicii “f”, se plantează Ct;
10000 / ha, în cazul tehnicii “c” (pe Ta, la 3 x 1 m, respectiv 3 300 puieți selecționați de Ct și 6700 puieți sau drajoni de Ct, plantați la 1 x 1m, în intervalul dintre terase; pentru consolidarea Ta se utilizeaza înca cca. 1000 tulpini cu ramuri de Ct);
10 000 / ha (3 x 0,33 m), în cazul tehnicii “d”, cu folosirea Ct.
Completări: 30 % (20+10).
Intrețineri (cu deosebire revizuiri): de 6 ori în 3 ani (3+2+1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 26)
Taluzuri de ravenă și ogașe formate de regulă în roci dure (roci eruptive, șisturi metamorfice, gresii, calcare s.a.) cu rare petice de sol (erodosoluri, litosoluri) sau rocă dezagregată printre aflorimentele stâncoase, cu grosimea de 20...30 cm, cu schelet mult (TSD: RM3A, RM4A).
Tipuri de vegetație:
8MR2 – aninișuri din regiunea munților mici și mijlocii pe taluzuri în roci dure;
9MR2 – cătinișuri din regiunea munților mici și mijlocii pe taluzuri în roci dure;
Compoziții de împădurire :
100 An, depozite umede;
100 Ct, în toate stațiunile menționate;
Tehnici de împădurire :
Tb/3 + GR.O, în cazul solurilor cu schelet puțin;
Tb/3 + GR.O+PV, în cazul solurilor cu schelet mult, când la plantare se va folosi cca. 10 dmc pământ vegetal de împrumut, la groapă.
Desimea culturilor: 6700/ha (la distanțe variabile, printre aflorimentele stâncoase).
Completări: 40 % (25+10+5).
Întrețineri: revizuiri, de 6 ori în 3 ani (3 + 2 + 1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 27)
Funduri de ogașe și ravene, de obicei acoperite cu un strat subțire (20...40 cm) de rocă dezagregată sau de material rezultat din surparea malurilor sau din alunecări, uneori și cu regosoluri moderat dezvoltate, cu schelet variabil (TSD: RM1C, RM2C, RM3C, RM4C).
Tipuri de vegetație:
8MR3 – aninișuri din regiunea munților mici și mijlocii pe funduri de ravene;
9MR3 – cătinișuri din regiunea munților mici și mijlocii pe funduri de ravenă;
Compoziții de împădurire :
100 An (An.
v)pe depozite cu umezeală;
100 Ct, predominant pe marno-argile și depozite uscate.
Tehnici de împădurire: Gr. o Pr. v.
Desimea culturilor: 5 000 / ha (2 x 1m)
Completări: 30 % (20+10).
Intrețineri (cu deosebire revizuiri): de 5 ori în 2 ani (3+2).
GRUPA STATIONALA (G.S – 28)
Taluzuri formate în roci dure, fără strat de sol (stâncării masive), (TSD: RM3B, RM4B) Nu se fac lucrări de împădurire.
Regiuni de dealuri din subzonele de cvercete (stejar, cer, garnița și șleauri-etajele FD1 ; FD2) și regiuni de dealuri din subzona gorunului (etajul FD3)
GRUPA STATIONALA (G.S – 29)
Taluzuri de ravene și ogașe, formate în roci slab consolidate (loess, nisipuri, luturi, pietriș cu nisip, complexe de gresii, nisipuri, luturi și marne etc.), cu un strat superficial de rocă dezagregată sau cu erodosoluri tipice, cambice, argice, spodice etc., uneori si regosoluri slab erodate, cu grosimea de 20...30 cm, fără schelet sau cu schelet până la 50% (TSD: RD1A, RB1B)
Tipuri de vegetație:
5DR1 – Asociații de sălcioară și alte foioase xerofite din zona de dealuri pe taluzuri de ravenă, pe substrate din roci slab consolidate;
6DR1 – Salcâmete din zona de dealuri pe taluzuri de ravenă, pe substrate din roci slab consolidate;
9DR1 – Cătinișuri din zona de dealuri pe taluzuri de ravenă, pe substrate din roci slab consolidate.
Compoziții de împădurire:
75 Sc 12,5 Vi.t (Mj) 12,5 Pd (Ct) (pe depozite cu puțini carbonați); 3 rânduri salcâm, un rând specie de ajutor + arbust;
100 Sl (pe roci bogate în carbonați de calciu);
100 Ct (predominant pe taluzuri de peste 25 grade, formate pe marne).
Tehnici de împădurire :
Tg/3 + Gr. o, pe taluzuri cu eroziune activă, înclinare 25 – 40 grade;
Gr. o, pe taluzuri stabile, semistabile și nestabile, înclinarea sub 25 grade;
Cd/3, pe taluzuri stabile și semistabile (25– 40 grade), la plantații cu Ct;
Ds, pe taluzuri nestabile, cu depozite afânate (40 – 60 grade).
Desimea culturilor :
6700/ha (1,5 x 1 m), în cazul tehnicilor “a” și “b”;
10000/ha (1 x 1 m), în cazul tehnicii “d”;
10000/ha (3 x 0,33 m), în cazul tehnicii “c”.
Completări : 30% (20+10).
Intrețineri (revizuiri și mobilizări): de 6 ori în 4 ani (2+2+1+1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 30)
Taluzuri de ravene si ogașe formate în roci moderat consolidate (marne, argile, complexe de marne, argile si gresii), cu un strat superficial de rocă dezagregată și alterată sau cu erodosoluri tipice sau pararendzinice, uneori si regosoluri slab dezvoltate, groase de 20...40 cm (rareori mai puțin sau mai mult), fără schelet sau cu schelet puțin (TSD: RD2A, RD2B)
Tipuri de vegetație:
5DR2 – Asociații de sălcioară și alte foioase xerofite din zona de dealuri pe taluzuri de ravenă, pe substrate din roci moderat consolidate;
9DR2 – Cătinișuri din zona de dealuri pe taluzuri de ravenă, pe substrate din roci moderat consolidate.
Compoziții de împădurire :
100 Ct;
100 Sl (Ct.
r)cu deosebire pe roci slab la moderat salifere.
Material de împădurire: Pp, în cazul solurilor salinizate.
Tehnici de împădurire:
Tg/3 + Gr. o, pe taluzuri cu eroziune activă, înclinare 25 – 40 grade;
Gr. o, pe taluzuri stabile, semistabile și nestabile, înclinarea sub 25 grade;
Cd/3, pe taluzuri stabile și semistabile (25– 40 grade), la plantații cu Ct;
Ds, pe taluzuri nestabile, cu depozite afânate (40 – 60 grade).
Desimea culturilor:
6700/ha (1,5 x 1 m), în cazul tehnicilor “a” și “b”;
10000/ha (1 x 1 m), în cazul tehnicii “d”;
10000/ha (3 x 0,33 m), în cazul tehnicii “c”.
Completări: 40% (25+10+5).
Intrețineri (revizuiri și mobilizări): de 6 ori în 4 ani (2+2+1+1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 31)
Taluzuri de ravene si ogașe formate în roci dure (roci eruptive, șisturi cristaline, gresii, calcare, conglomerate s.a.) cu roca dezagregată la suprafață sau cu litosoluri slab dezvoltate, cu grosimea de cel puțin 20 cm, cu schelet mult la excesiv (26... 90%), (TSD: RD3A, RD4A).
Tipuri de vegetație:
5DR3 – Asociații de mojdrean și arbuști din zona de dealuri pe taluzuri de ravenă, pe substrate din roci dure;
9DR3 – Cătinișuri din zona de dealuri pe taluzuri de ravenă, pe substrate din roci dure.
Compoziții de împădurire :
50 Mj (Vi.t,Ml) 50 PD (Ll; Sp; Ct); amestec intim și în buchete mici;
100 Sl (Ct; Ll), cu deosebire pe roci calcaroase.
Tehnici de împadurire :
Gr.o, pe taluzuri cu petice de sol, cu schelet mai puțin;
Gr.b±PV, pe taluzuri cu petice de sol cu schelet mult.
Desimea culturilor: 5 000 / ha (la distanțe variabile, în funcție de aflorimentele stâncoase).
Completări: 45 % (25+10+5).
Intrețineri (revizuiri și mobilizări):
de 9 ori în 5 ani (3+3+1+1+1) – plantații de mojdrean
de 5 ori în 3 ani (2+2+1) – plantații cătină.
GRUPA STATIONALA (G.S – 32)
Funduri de ogașe și ravene, de regulă acoperite cu un strat subțire (20...50 cm) de rocă dezagregată, aluviuni sau materiale de sol sau rocă din surpări de maluri și din alunecari, uneori cu regosoluri moderat dezvoltate, cu schelet puțin pâna la mult, rar fără schelet (TSD: RD1C, RD2C, RD3C, RD4C).
Tipuri de vegetație:
6DR4 – Plantații de salcâm din zona de dealuri pe funduri de ravenă;
8DR4 – Plantații de plopi (salcie, anin negru) din zona de dealuri pe funduri de ravenă;
9DR4 – Cătinișuri din zona de dealuri pe funduri de ravenă.
Compoziții de împădurire :
100 Sc - pe depozite afânate, slab la moderat carbonatate, relativ uscate;
100PL.EA (SA, AN.N) - pe depozite umede sau depozite argiloase din surpări și alunecări;
100 Ct (Sl; Ct. r) - pe stațiuni cu soluri grele, formate predominant pe marno-argile, slab la moderat salinizate.
Tehnici de împădurire :
Gr. o Pr.v – compoziții cu Sc, Sl, An.n și Ct.r
Gr. m Pr.v – compoziții cu Pl.ea și Sa, cu puieți de talie mare.
Desimea culturilor :
5 000/ha (2 x 1 m), la Sc, Sl, An.n și Ct;
2 000/ha (2,5 x 2 m), la Pl.ea si Sa .
Completări: 20% (15+5).
Intrețineri (revizuiri și mobilizări): de 6 ori în 3 ani (3+2+1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 33)
Taluzuri și funduri de ravene și ogașe formate în roci dure, fără strat de sol ( TSD: RD3B, RD4B). Nu se fac lucrări de împădurire.
Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă (CF, S, Ss)
GRUPA STATIONALA (G.S – 34)
Taluzuri de ravene si ogașe, formate în roci slab consolidate (loess, nisipuri, pietrișuri cu nisip, luturi, complexe de nisipuri cu puține marne sau gresii etc), cu un strat superficial de rocă dezagregată sau cu erodosoluri tipice, cambice sau argice, cu grosimea de aproximativ 20...30 cm, fără schelet sau schelet până la cel mult 50%. (TSD: RC1A, RC1B).
Tipuri de vegetație:
6CR1 – Salcâmet in zona de coline și dealuri din silvostepă, pe râpi și taluzuri naturale cu substrat din roci sedimentare neconsolidate sau slab consolidate;
5CR1 – Asociații de sălcioară și alte foioase xerofite din zona de câmpie, silvostepă și stepă pe râpi și taluzuri de ravenă cu substrate din roci slab consolidate;
Compoziții de împădurire :
75Sc 12,5(Mj; Vi.t) 12,5Pd (Sp; Ll), pe depozite afânate, slab carbonatate;
100 Sl (Vi.t, Ct) pe depozite sau roci cu un conținut ridicat de carbonați de calciu.
Tehnici de împădurire:
Tg 0,75/3 + Gr. o, pe taluzuri cu eroziune activa (35 – 45 grade);
Tn/2 + Gr. o, pe taluzuri stabile și semistabile (20 – 35 grade);
Ds, pe taluzuri nestabile (40 – 60 grade), îndeosebi în cazul plantării cu sălcioară.
Desimea culturilor :
5 000/ha (2 x 1 m), în cazul tehnicii de împădurire “b”;
6 700/ha (1,5 x 1 m), în cazul tehnicilor “a”;
10 000/ha (1 x 1 m), în cazul tehnicii “c”.
Completări: 35% (20+15).
Întrețineri (revizuiri și mobilizări): de 7 ori în 4 ani (3+2+1+1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 35)
Taluzuri de ogașe și ravene, formate în roci moderat consolidate (marne, argile, complexe de marne, argile si gresii) cu un strat superficial de roca alterata sau cu erodosoluri tipice sau pararendzinice, groase de 20...40 cm, fără schelet sau cu schelet până la 50% (TSD: RC2A, RC2B).
Tipuri de vegetație:
9CR2 – Cătinișuri din zona de câmpie, silvostepă și stepă pe râpi și taluzuri de ravenă cu substrate din roci moderat consolidate;
5CR2 – Asociații de sălcioară și alte foioase xerofite din zona de câmpie, silvostepă și stepă pe râpi și taluzuri de ravenă cu substrate din roci moderat consolidate;
Compoziții de împădurire:
100 Ct (în silvostepa, în treimea inferioara a versanților);
100 Sl (Vi.t, Ct. r), în stepa și silvostepa, inclusiv pe roci slab salifere.
Tehnici de împădurire:
Tg 0,75/3 + Gr.o, pe taluzuri cu eroziune activa (35 – 45 grade);
Ta/3 + Gr.o, pe taluzuri semistabile (25 – 35 grade);
Gr.o±PP, pe taluzuri semistabile, sub 25 grade (puieți în pungi pe terenuri sărăturate);
Cd/3, pe taluzuri stabile si semistabile (35 – 45 grade);
Ds, pe taluzuri nestabile cu depozite afânate.
Desimea culturilor :
10 000/ha, la 1 x 1 m, în cazul tehnicilor “a”, “b”, “c” si “e”;
10 000/ha, la 3 x 0,33 m ,în cazul tehnicii “d” .
Completari: 40% (25+10+5).
Intrețineri (revizuiri și mobilizări): de 7 ori în 4 ani (3+2+1+1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 36)
Taluzuri de ravenă și de ogașe, formate predominant în roci dure, (calcare, șisturi cristaline, roci
eruptive, ș.a.), cu petice de sol printre aflorimentele stâncoase (erodisoluri), cu grosimea de cel puțin 20 cm, cu schelet mult la excesiv (26 – 90%) (TSD: RC3A, RC4A).
Tipuri de vegetație:
5CR2 – Asociații de mojdrean și alte foioase xerofite din zona de câmpie, silvostepă și stepă pe taluzuri de ravenă pe substrate din roci dure;
Compoziția de împădurire:
50 Mj (Pi, Vi.t ; Ml) 50 Sp (Ll; Pd ); amestec intim și în buchete mici.
Tehnici de împădurire :
Gr.o, pe taluzuri cu schelet mai puțin;
Gr.b+ PV/PP, pe taluzuri cu soluri cu schelet foarte mult la excesiv.
Desimea culturilor: 5000/ha (pe suprafețele împădurite).
Completări:
60% (30+20+10), în cazul plantării cu puieți cu radăcinile nude;
30% (20+10), în cazul plantării cu puieți crescuți în pungi sau cu pământ vegetal.
Întrețineri (revizuiri și mobilizări): de 12 ori în 6 ani (3+3+2+2+1+1);
GRUPA STATIONALA (G.S – 37)
Funduri de ogașe și ravene acoperite cu un strat subțire (20...50 cm) de aluviuni fine, fără schelet sau cu schelet puțin (TSD: RC1C, RC2C, RC3C, RC4C).
Tipuri de vegetație:
5CR4 – Asociații de sălcioară și alte foioase xerofite din zona de câmpie, silvostepă și stepă pe funduri de ravenă;
6CR4 – Salcâmet din zona de câmpie, silvostepă și stepă pe funduri de ravenă;
8CR4 – Plopișuri din zona de câmpie, silvostepă și stepă pe funduri de ravenă;
Compoziții de împădurire:
100 Sc (Gl), în stațiuni uscate;
100Sl (Vi.t, Mj) stațiuni cu depozite uscate, superficiale;
100 Pl.ea, în stațiuni cu soluri ușoare, umede.
Tehnici de împădurire :
Gr.o Pr.v, la Sc și Sl;
Gr.m Pr.v., la Pl. ea, puieți de talie mare
Desimea culturilor :
5 000/ha (2 x 1 m), la Sc și Sl;
2 000/ha (2 x 2,5 m), la Pl.ea.
Completări: 25% (15+10).
Intrețineri (mobilizarea solului, revizuiri): de 6 ori în 3 ani (3+2+1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 38)
Taluzuri din stâncării masive (TSD: RC3B, RC4B). Nu se execută lucrări de împădurire.
DEPOZITE NATURALE - D
Regiuni de munți înalți din partea superioară a subzonei molidului și din subalpin (parte din etajul FMo3 și Sa)
GRUPA STATIONALA (G.S – 39)
Pietrișuri și bolovănișuri, uneori cu puțin nisip (sub 25%), provenind din depozite aluviale reavene- umede, rareori cu protosoluri aluviale stratificate, slab inierbate, TSD: DA2A, DA2B, DA2C, DA3A, DA3B, DA3C.
Tipuri de vegetație:
1AD1 – Asociații de molid și anin verde pe depozite aluviale din zona de munți înalți;
8AD1 – Aninișuri de anin verde pe depozite aluviale din zona de munți înalți;
DA3D.
Compozitia de împădurire:
100 An.v.
50Mo 50An.v, pe protosoluri din partea inferioară a etajului Tehnica de împădurire: Gr.o Pv (10 – 20 dm cubi/groapă). Desimea culturii: 6 700/ha (1,5 x 1 m).
Completări: 20% (15+5).
Intrețineri (revizuiri, mobilizări):
de 5 ori în 3 ani (2+2+1)
de 9 ori în 5 ani, compoziția „b”.
GRUPA STATIONALA (G.S – 39.1)
Pietrișuri și bolovănișuri din depozite aluviale sau de pe versanți, cu apa innaccesibilă, TSD: DA2D, Nu se recomandă lucrări de împădurire.
Regiuni de munți joși și mijlocii din subzonele fagului, amestecului de fag cu rășinoase și din
părțile inferioare și mijlocii ale subzonei molidului (etajele FD4 ; FMo1 ; FMo2 și parte din FMo3)
GRUPA STATIONALA (G.S – 40)
Nisipuri aluviale și nisipuri cu pietriș (sub 50%), reprezentate prin depozite aluviale, nesolificate sau cu protosoluri stratificate, slab înierbate, TSD: DM1A, DM1B, DM1C, DM1D, DM2A, DM2B, DM2C.
Tipuri de vegetație:
–8MD2 – Aninișuri și sălcete din zona de munți mijlocii și dealuri înalte pe depozite aluviale cu nisip și pietriș (sub 50%);
Compozitia de împădurire:
100 An
50An 50Pa.m, Fr, Mo, Pl.t, pe depozite relativ bogate, cu protosoluri stratificate
100Sa.p, pe depozite expuse la viituri
Tehnica de împădurire:
Gr.o, în cazul compoziției “a”
Gr.o+V, în cazul compoziției “b”
BT sau SD, în cazul compoziției “c”.
Desimea culturii:
2500/ha (2x2 m), în cazul compoziției “a”
5000/ha (2x1 m). în cazul compoziției “b”
10000/ha (1x1m), în cazul compoziției “c”
Completări: 20%.
Intrețineri (revizuiri, mobilizări): de 5 ori în 3 ani (2+2+1)
GRUPA STATIONALA (G.S – 41)
Bolovănișuri cu enclave de pietriș și nisip (sub 25%) formate din depozite de aluviuni torențiale recente, rar cu protosoluri aluviale, slab înierbate, TSD: DM2D, DM3A, DM3B, DM3C.
Tipuri de vegetație:
2MD3 – Amestec de pin și diverse foioase din zona de munți mijlocii și dealuri înalte pe depozite aluviale cu bolovăniș și pietriș, nisip sub 25%;
8MD3 – Aninișuri și sălcete din zona de munți mijlocii și dealuri înalte pe depozite aluviale cu bolovăniș și pietriș, nisip sub 25%;
Compoziții de împădurire:
100 An (Mo, Pl.t), depozite recente, umede;
50 Pi 50 Fr, Pa.m (An), predominant în subzona fagului pe protosoluri aluviale uscate; amestec în buchete ;
100 Sa.p, depozite expuse la viituri torențiale
Tehnici de împădurire:
±Sr.l– 0,5/2 – 3 + Gr.o + Pv (10-20 dm cubi/groapă), Sr în cazul aluviunilor tasate;
Bt, Sd, în cazul plantațiilor de sălcii,
Desimea culturilor :
3300/ha (2x1,5 m), în cazul compoziției “a”;
5000/ha (2x1 m), în cazul compoziției “b”;
10000/ha (2x1 m), în cazul compoziției “c”;
Completări: 30% (20+10).
Întrețineri (revizuiri, mobilizări):
de 5 ori în 3 ani (2+2+1) compoziția ”a”;
de 7 ori în 4 ani (3+2+1+1) compoziția ”b”;
de 3 ori în 2 ani (2+1) compoziția ”c”.
GRUPA STATIONALA (G.S – 41.1)
Bolovănișuri aluviale și grohotișuri grosiere cu apă inaccesibilă, TSD: DM3D. Nu se fac împăduriri.
Regiuni de dealuri din subzonele de cvercete (stejar, cer, gârnița – etajele FD1 ; FD2) și din subzona gorunului (etajul FD3)
GRUPA STATIONALA (G.S – 42)
Nisipuri și maluri, uneori și nisipuri cu pietriș (sub 50%), reprezentate prin depozite aluviale recente, nesolificate sau cu protosoluri aluviale stratificate, uneori slab înierbate.
G.S. 42.1 – Depozite cu apa accesibilă
TSD: DD1A, DD1B, DD2A, DD2B
Tipuri de vegetație:
8DD1 – Plantații de plop/salcie din zona de dealuri pe protosoluri aluviale sau depozite aluviale cu nisipuri și mâluri cu apa accesibilă.
Compoziții de împădurire :
100 Pl. ea (An.n);
100 Sa pe depozite inundabile sau expuse la viituri.
Tehnici de împădurire:
±Ab 1,0 – 1,5/2 – 3 + Gr. m (Gr. o), Ab în cazul aluviunilor tasate;
Desimea culturilor:
2 000/ha (2,5 x 2 m), în cazul plantării cu puieți de talie mare (Pl.ea, Sa)
5 000/ha (2 x 1 m), în cazul plantării cu puieți de talie mică (An.n).
Completări: 25% (15+10).
Întrețineri (revizuiri, mobilizări): de 6 ori în 3 ani (3+2+1).
G.S. 42.2 – Depozite cu apa inaccesibilă
TSD: DD1C, DD1D, DD2C, DD2D
Tipuri de vegetație:
9DD1 – Cătinișuri din zona de dealuri pe protosoluri aluviale sau depozite aluviale cu nisipuri și mâluri cu apa inaccesibilă.
Compoziții de împădurire :
a)100 Ct (Pl.t);
Tehnici de împădurire:
a)Gr.o
Desimea culturilor:
a)5 000/ha (2 x 1 m)
Completări: 25% (15+10).
Întrețineri (revizuiri, mobilizări): de 6 ori în 3 ani (3+2+1).
GRUPA STAȚIONALĂ (G.S – 43)
Bolovănișuri, cu puțin pietriș și nisip (sub 25%) formate din aluviuni torențiale recente, rareori cu protosoluri aluviale stratificate, slab înierbate.
G.S. 43.1 – Depozite cu apa accesibilă
TSD: DD3A, DD3B
Tipuri de vegetație:
8DD2 – Aninișuri din zona de dealuri pe protosoluri aluviale sau depozite aluviale cu bolovani și pietrișuri cu apa accesibilă.
Compoziții de împădurire :
100 An.n (An, Fr);
100Sa – pe depozite inundabile, expuse la viituri;
Tehnici de împădurire:
±Sr 1,5/2 – 3+Gr.o±Pv, Sr în cazul aluviunilor tasate;
SD, pentru plantațiile de salcie
Desimea culturilor:
3300/ha (1,5 x 2 m), compoziții cu anin;
5 000/ha (2 x 1 m), sade de salcie. Completări: 25% (15+10). Întrețineri (revizuiri+mobilizări):
de 8 ori în 4 ani (3+3+1+1)
de 6 ori în 3 ani (3+2+1).
G.S. 43.2 – Depozite cu apa inaccesibilă
TSD: DD3C, DD3D
Tipuri de vegetație:
2DD2 – Asociații de pin și foioase din zona de dealuri pe grohotișuri, protosoluri aluviale sau depozite aluviale cu pietrișuri și bolovani cu apa inaccesibilă.
Compoziții de împădurire :
a)50Pi 25Mj (Pa.m, Fr) 25Pd (Lc);
Tehnici de împădurire:
Gr.o+Pv (Pp), pot fi folosiți Pp pentru pin;
Desimea culturilor:
5 000/ha (2 x 1 m)
Completări: 30% (20+10).
Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri): de 12 ori în 5 ani (3+3+2+2+2).
Regiuni de câmpie forestieră, stepă și silvostepă.
GRUPA STATIONALA (G.S – 44)
Nisipuri sau mâluri, uneori cu pietriș mărunt (sub 50%), reprezentate prin depozite aluviale recente, nesolificate sau cu protosoluri aluviale stratificate, slab înierbate, cu apa accesibila pentru plante din cursul de apa sau din pânza freatică, TSD: DC1A, DC1B, DC2A, DC2B
Tipuri de vegetație:
8CD1 – Plantații de plop, salcie sau anin din zona silvostepă și câmpie forestieră pe protosoluri aluviale sau depozite aluviale cu nisipuri și mâluri cu apa accesibilă.
Compoziții de împădurire :
100 Pl.ea±Am, pe soluri aluviale stratificate, relativ fertile;
100 Sa, pe aluviuni reavăn-umede, relativ fertile, inundabile;
100 An.n, pe aluviuni reavăn-umede,sărace.
Tehnici de împădurire :
±Ab.1– 5/2 – 3 + Gr. M, pentru puieți de talie mare Pl.ea (Sa), Ab în cazul terenurilor înțelenite;
Sd (Bt), plantații de Sa;
Gr.o, pe aluviuni neînțelenite, în cazul An.n.
Desimea culturilor:
1670/ha (2x3 m), în cazul Pl. ea cu puieți de talie mare;
2500/ha (2x2 m), în cazul Sa, cu puieți de talie mare; 10000/ha, (1x1m), în cazul sadelor de Sa
5000/ha (2x1 m), în cazul An. n;
Completări:
20% (15+5), pentru Pl.ea și Sa;
30% (20+10) pentru An.n.
Întrețineri (revizuiri și mobilizări):
de 6 ori în 3 ani (3+2+1) pentru Pl.ea și Sa;
de 7 ori în 4 ani (3+2+1+1), la puieții de talie mică, An.n.
GRUPA STATIONALA (G.S – 45)
Nisipuri sau maluri, uneori cu pietriș mărunt (sub 50%), reprezentate prin depozite aluviale recente, nesolificate, sau cu protosoluri aluviale stratificate, slab carbonatate, cu apa freatică neaccesibila pentru plante, TSD: DC1D, DC2D.
Tipuri de vegetație:
–6CD2 – Plantații de salcâm (glădiță) din zona silvostepă și câmpie forestieră pe protosoluri aluviale sau depozite aluviale cu nisipuri și mâluri cu apa neaccesibilă.
Compoziția de împădurire:
100 Sc
100Gl, pe depozite bogate în carbonați.
Tehnica de împădurire:
Ab1 – 1,5 / 2 – 3 + Gr. o, în cazul aluviunilor înierbate și bătătorite;
Gr.o, în cazul aluviunilor slab înierbate sau neînierbate, relativ afânate.
Desimea culturilor: 5000 / ha (2x1m).
Completări: 20% (15+5).
Întrețineri (prașile, revizuiri): de 6 ori în 3 ani (3+2+1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 46)
Grinduri de mal sau întinsuri de grind cu aluviuni, protosoluri și regosoluri aluviale nisipoase (nisip mediu), fără orizont cu humus sau numai cu apariții locale ale acestuia.
Sunt prezente în regiunea de câmpie în condiții de zona forestieră de câmpie și silvostepa, în areale cu depozite grosiere (nisipuri mediu organice, de regulă de natura aluvială, nisipuri cu pietrișuri sau chiar pietrișuri) cu aluviuni sau protosoluri aluviale (cu orizontul A, cu humus sub 10 cm ), regosoluri, mai frecvente în luncile râurilor interioare (Siret, Buzău, Ialomița, Dambovița, Argeș, Olt, Jiu s.a.) unde s-au produs modificări radicale ale regimului hidrologic (au ieșit de sub influiența inundațiilor și a apei freatice).
Lipsa aportului suplimentar de apa (și de substanțe nutritive legate de suspensiile fine din apa de inundație) au transformat astfel de areale în terenuri practic inapte pentru speciile arborescente valoroase.
Instalarea unor noi culturi cu specii principale, de baza sau de amestec, în asemenea condiții este sortită eșecului fără luarea unor măsuri radicale de ameliorare (copertări cu pământ vegetal sau pământ de împrumut la groapă, irigații, fertilizări ș.a., proiecte imposibil de realizat la scara de producție.
Intrucat de obicei în asemenea cazuri exista sau se instalează o vegetație arbustivă a carei compoziție se completează continuu în timp, este indicat să se păstreze aceasta vegetație și eventual să se facă numai completări.
Stațiunile identificate în cazul terenurilor aluvionare supradrenate au fost grupate, în raport cu specificul lor ecologic, în doua grupe staționale prezentate în continuare.
Se menține vegetația arbustivă existentă de cătina roșie, cătină albă, păducel, sânger, porumbar, exemplare de dud ș.a. și se efectuează completări în suprafețele neregenerate, în cazul când acestea se situează sub 50% din suprafața, TSD: DC1D.
Tipuri de vegetație:
5CD3 – Plantații de foioase xerofite din zona silvostepă și câmpie forestieră pe protosoluri aluviale sau depozite aluviale cu nisipuri și mâluri, supradrenate;
9CD3 – Plantații de arbuști din zona silvostepă și câmpie forestieră pe protosoluri aluviale sau depozite aluviale cu nisipuri și mâluri, supradrenate.
Compoziții de împădurire:
100 Dd; Sl), protosoluri cu humus;
100 Am (Pd; Ct. r), depozite fără strat de humus.
Tehnici de împădurire :
Gr. o Pv
Desimea culturilor: 5 000/ha (2 x 1 m), la suprafața efectivă de împădurit
Completări: 50% (25+15+10).
Întrețineri (revizuiri, decolmatări, mobilizari) : de 6 ori în 4 ani (2+2+1+1). Obs:
Se menține vegetația arbustivă existentă de cătina roșie, cătină albă, păducel, sânger, porumbar, exemplare de dud ș.a. și se efectuează completări în suprafețele neregenerate, în cazul când acestea se situează sub 50% din suprafața.
GRUPA STATIONALA (G.S – 47)
Grinduri de mal sau întinsuri de grind cu aluviuni grosiere reprezentate prin pietrișuri sau nisipuri cu pietrișuri (asimilat cu TS 9621 si TS 8531). Sunt practic neproductive. TSD: DC2D.
Nu se recomandă lucrări de împădurire.
TERENURI FUGITIVE (AFECTATE DE PROCESE DE DEPLASARE) – F
Pe lângă procesele de eroziune, la nivelul scoarței terestre au loc și alte procese de modelare a reliefului și de distrugere a solului și anume procese de deplasare gravitațională. Aceste procese pun în mișcare pe pante, mase mari de sol și de rocă. Terenurile afectate de procesele de deplasare numite și deplasări de teren, pornituri sau alunecări, sunt larg raspândite în regiunile montane, deluroase și colinare din țara noastra și pot fi grupate în deplasări umede și uscate. Primele sunt, de regulă, deplasări lente și cuprind alunecările de teren, iar cele din categoria a doua sunt, de regulă, deplasări bruște și cuprind surpările de teren și prăbușirile. Sub raportul degradării terenurilor, interes special prezintă alunecările de teren, care au cea mai mare extensiune, fără a le exclude pe celelalte. După modul în care se mișcă masele de sol și rocă se deosebesc două categorii de alunecări: alunecări propiu-zise (glisante) și curgeri noroioase (plastice) denumite și alunecări curgătoare.
In cazul terenurilor alunecatoare aflate în stadii de evoluție activă a procesului de deplasare nu se recomandă efetuarea de lucrări de împădurire. Dat fiind ciclicitatea procesului generator determinată, în primul rând, de evoluția condițiilor climatice (cu deosebire a celor hidrometeorologice), aceste terenuri vor fi împădurite numai după ce, în urma lucrărilor ajutătoare de consolidare se realizeaza stabilizarea maselor alunecătoare și modificarea raportului forțelor active și a celor de rezistența la deplasare. In același mod se va proceda și în cazul depozitelor recente rezultate în urma curgerilor plastice, a curgerilor noroioase sau a surpărilor.
Regiuni de munți mijlocii și înalți din partea superioară a subzonei molidului și din subalpin (etajul FM3 – partea superioară și Sa) - A
GRUPA STATIONALA (G.S – 48)
Terenuri alunecatoare cu masa alunecata moderat la puternic fragmentată, depozite de surpare, depozite drenate din curgeri noroioase și grohotișuri (TSD: FA2A, DA2A)
Tipuri de vegetație:
-8AF2: aninișuri de anin verde din regiunea munților înalți pe terenuri fugitive moderat-puternic fragmentate ;
-8AD2: aninișuri de anin verde din regiunea munților înalți pe depozite din curgeri noroioase și
grohotișuri;
Compoziția de împădurire: 100 An. v.
Tehnici de împădurire :
Gr. o, pe terenuri alunecatoare, depozite de surpări și curgeri noroioase;
Ds, pe suprafețe de alunecare;
Gr. m + Pv, pe grohotișuri.
Desimea culturilor: 5000/ha (2 x 1 m).
Completări: 30%.
Intrețineri (revizuiri și prașile): de 6 ori în 4 ani (2 + 2 + 1 + 1).
Regiuni de munți joși și mijlocii (muncei) din subzonele fagului, amestecului de fag cu rășinoase și părțile inferioare și mijlocie ale subzonei molidului, etajele FD4; FM1; FM2 și parte din FM3 - M)
GRUPA STATIONALA (G.S – 49)
Terenuri alunecatoare, cu masa alunecată slab la moderat fragmentată, cu soluri zonale luvisoluri, cambisoluri s.a.), nederanjate sau slab la moderat fragmentate dar cu orizontul cu humus rămas predominant la suprafața terenului, cu grosimea de peste 75 cm, fără exces prelungit de apă (TSD: FM1A, FM1B).
Tipuri de vegetație:
-1MF1 – rășinoase (molid, larice) amestecate sau/și cu foioase din regiunea de muncei, pe terenuri fugitive slab-moderat fragmentate;
-2MF1 – amestec de pini cu foioase din regiunea de muncei, pe terenuri fugitive slab-moderat fragmentate;
Compoziții de împădurire și scheme de plantare:
75 Mo 25 Pa.m (Fr, La); buchete de molid de 40 – 100 mp, cu buchete de Pa.m, Fr sau La, de 10 – 25 mp;
50 Mo 50 La;
50 Pi. n (Pi) 50 Pa.m (Fr, Ci, La) (pe soluri predominant grele și/sau scheletice) cu utilizarea Pi.n, pe substrate marno-argiloase și calcare; buchete de pin de 50 – 100 mp, alternând cu buchete de aceeași mărime de Pa.m, Fr, Ci sau La;
-Compozițiile a și b, pe TSD - FM1A; compoziția c, pe TSD - FM1B;
-Tehnici de împădurire :
Gr.o (Gr.v), pe terenuri cu masa alunecată nefragmentată; utilizarea Gr.v se va face numai în cazul terenurilor intelenite iar platforma acestora va fi executată ușor înclinată în sensul pantei.
M.t + Gr.o, pe terenuri cu masa alunecată moderat fragmentată, cu efecutarea plantațiilor predominant pe linia fisurilor astupate (M.t = micromodelarea terenului).
Desimea culturilor: 5000/ha (2 x 1 m).
Completări : 20%.
Intrețineri (prașile, descopleșiri): de 6 ori în 4 ani (2 + 2 + 1 + 1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 50)
Terenuri alunecătoare cu masa alunecată puternic la foarte puternic fragmentată, cu roca ajunsă predominant la suprafață sau mase de pământ provenite din surpări sau curgeri noroioase drenate, cu regosoluri, soluri foarte puternic erodate sau amestecuri de sol din diverse orizonturi cu roca de bază, dar cu predominarea rocii la suprafața terenului, cu grosimea de 20...75 cm, fără exces prelungit de apă (TSD: FM2A, FM2B).
Tipuri de vegetație:
-8MF2 – aninișuri (anin alb) din regiunea de muncei, pe terenuri fugitive puternic sau foarte puternic fragmentate;
-9MF2 – arbuști (cătinișuri) din regiunea de muncei, pe terenuri fugitive puternic sau foarte puternic fragmentate;
Compoziții de împădurire :
100 An (pe mase alunecate semistabilizate, predominant din zona flișului) – FM2A;
100 Ct (pe substrate marno-argiloase) – FM2B.
Tehnici de împădurire: Mt + Gr.o.
Desimea culturilor :
5000/ha (2 x 1 m), în cazul compoziției “a”;
6700/ha (1,5 x 1 m), în cazul compoziției “b”.
Completări: 20%.
Intrețineri (revizuiri și prașile): de 4 ori în 3 ani (2 + 1 + 1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 51)
Terenuri alunecătoare situate în microdepresiuni sau depozite din curgeri plastice si noroioase cu exces temporar sau permanent de apă (TSD: FM3A, FM3B).
Tipuri de vegetație:
-8MF3 – foioase mezofite (Fr), mezohigrofite (An) și higrofite (Sa) din regiunea de muncei, pe terenuri terenuri curgătoare și microdepresiuni cu exces de apă;
-9MF3 – arbuști (cătinișuri) din regiunea de muncei, pe terenuri terenuri curgătoare și microdepresiuni cu exces de apă;
Compoziții de împădurire :
100 An, pe terenuri cu exces mai puțin pronunțat de apă (FM3A, FM3B);
100 Sa, pe terenuri cu exces prelungit de apă (FM3A);
100 Fr, pe terenuri cu exces temporar de apă și soluri mai fertile (FM3A);
100 Ct, pe roci marno-argiloase (FM3B).
Impăduririle se fac numai dupa ce a fost indepărtat excesul prelungit de apă prin lucrări de drenaj și s-a realizat stabilizarea terenurilor.
Tehnici de împădurire : Dren + Gr. v sau Gr. o
Desimea culturilor :
2500/ha (2 x 2 m), la compozițiile “a” și “b”;
5000/ha (2 x 1 m), la compozitia “c”;
6700/ha (1,5 x 1 m), la compoziția “d”.
Completări: 25%.
Intrețineri (prașile, descopleșiri): de 4 ori în 3 ani (2 + 1 + 1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 52)
Suprafețe de alunecare și surpare cu roca ajunsă la zi, dezagregată pâna la o adâncime de cel puțin 20 de centimetri (TSD – RM1B; RM2B).
Tipuri de vegetație:
-8MR1 – aninișuri din regiunea de muncei pe taluzuri/râpi de desprindere în roci friabile (marne, argile, gresii);
-9MR1 – cătinișuri din regiunea de muncei pe taluzuri/râpi de desprindere în roci friabile (marne, argile, gresii);
Compoziții de împădurire :
100 An (Me) (predominant în formațiuni flisoide și depozite de roci dure) – RM2B;
100 Ct (predominant pe marno-argile) – RM1B.
Tehnici de împădurire :
Ta 0,75/3 + Gr.o, pe terenuri stabile;
Cd/3, pe terenuri relativ stabile;
Gr. o, pe terenuri semistabile si instabile;
Ds, pe terenuri instabile, afânate, cu panta de 40 – 60 grade.
Desimea culturilor :
5000/ha (2 x 1 m), în cazul compoziției “a”;
10000/ha (1 x 1 m), în cazul compoziției “b” și tehnicilor “a”,“c”și“d”.
10000/ha (3 x 0,33 m), în cazul compoziției “b” și tehnicii “b”.
–Completări : 25% (15% în anul 2 și 10% în anul 3).
Intrețineri (revizuiri) : de 4 ori în 3 ani (2 + 1 + 1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 53)
Depozite de grohotiș alcătuite predominant din pietriș, pietre și bolovani, cu puțin material fin (TSD: DM2B).
Tipuri de vegetație:
-1MD2 – Amestec de rășinoase (molid, larice) + foioase din regiunea de muncei, pe depozite de grohotiș (pietriș, pietre, bolovani);
-2MD3 – Amestec de pin și diverse foioase din regiunea de muncei pe depozite aluviale/grohotișuri cu bolovăniș și pietriș, nisip sub 25%;
Compoziții de împădurire și scheme de plantare :
75 Mo 25 La (Me, An), (în subzona molidului, pe grohotișuri formate predominant din material fin); amestec în buchete mici.
75 Pi (Pi. n) 25 La (Me, An); Pi. n, predominant pe grohotișuri calcaroase; amestec în buchete mici.
Tehnici de împădurire :
Gr.o Pp+Pv la compoziția “a”, pe depozite de grohotiș subțiri (sub 40 cm grosime);
Vm + Pv, la compoziția “b”, pe depozite de grohotiș de peste 40 cm grosime.
Desimea culturilor :
5000/ha (2 x 1 m), la compoziția “a” ;
4000 – 5 000/ha (circa 1 000 vetre la ha, cu 4 –5 puieți la vatra, în cazul compoziției “b”.
Completări : 25%.
Intrețineri (prașile, revizuiri): de 4 ori în 3 ani (2 + 1 + 1).
Regiuni de dealuri din subzonele de cvercete (stejar, cer – etajele FD1; FD2) și din subzona gorunului (etajul FD3) - D
GRUPA STATIONALA (G.S – 54)
Terenuri alunecătoare cu masa alunecată slab la moderat fragmentată, cu insule de soluri zonale (luvisoluri, soluri podzolice, faeziomuri /pseudorendzine, deseori pseudogleizate s.a.) nederanjate sau slab la moderat fragmentate dar cu orizontul de humus rămas predominant la suprafața terenului, cu grosimea de peste 75 cm, fără exces de apă (TSD: FD1A, FD1B).
Tipuri de vegetație:
-3DF1 - amestec cvercine (mezofite) + foioase zonale (Pa, Ci, Fr, Te.a ș.a) din zona de deal pe terenuri alunecătoare slab-moderat fragmentate;
-6DF1 - salcâmet din zona de deal pe terenuri alunecătoare slab-moderat fragmentate;
Compoziții de împădurire și scheme de plantare:
75 Sc 25 Gl (Dd; Vi. t; Ml; Cd), pe soluri slab carbonatate, cu textura nisipo-lutoasă la lutoasă, afânate; amestec în buchete pure de salcâm, mari de 100 – 150 mp, cu buchete de specii de amestec de 25 – 40 mp sau 3 rânduri de salcâm alternând cu un rând de specii de amestec, dacă terenul permite plantarea în rânduri (nu prezinta denivelari pronunțate);
25 St (Go, St.r) 50 Pa (Ci; Te.a; Vi.t) 25 Sâ (Pd, Co), pe terenuri stabilizate, cu soluri fertile, practic nederanjate; rânduri alterne de stejar sau gorun + arbuști cu specii de amestec; stejarul și gorunul pot fi introduși și prin semănături directe în cuiburi cu 3 – 5 ghinde la cuib (cu menținerea unui singur exemplar dupa al treilea an);
25 St (Ce) 50 Mj (Ul.t; Ju, Vi. t) 25 Sâ (Co, Al, Po) pe soluri cu textura luto-argiloasă la argiloasă;
Compozițiile „a” și „b” – pe terenuri încadrate in TSD FD1A; compoziția „c” – pe terenuri încadrate în TSD FD1B;
-Tehnici de împădurire : Gr.v, pe terenuri stabilizate și înierbate și Gr o, pe terenuri semistabilizate.
Desimea culturilor : 5000/ha (2 x 1 m).
-Completări :
20%, pentru compoziția „a”;
30%, pentru compozițiile „b” și „c”.
Intrețineri (prașile, revizuiri, descopleșiri):
de 5 ori în 3 ani (2 + 2 + 1), pentru compoziția „a”;
de 12 ori în 6 ani (3 + 3 + 2 + 2 + 1 + 1) – compozițiile „b” și „c”.
GRUPA STATIONALA (G.S – 55)
Terenuri alunecătoare cu masa alunecată puternic și foarte puternic fragmentată, cu regosoluri, soluri foarte puternic erodate și/sau amestecuri de sol cu roca dar cu predominarea rocii la suprafața sau mase de pământ puternic fragmentate, provenite din surpări sau din curgeri noroioase, drenate (TSD: FD2A, FD2B).
Tipuri de vegetație:
-5DF2 – diverse foioase xerofite (sălcioară, ulm de Turkestan ș.a.) din zona de deal pe terenuri alunecătoare puternic-foarte puternic fragmentate;
-6DF2 – salcâmete din zona de deal pe terenuri alunecătoare puternic-foarte puternic fragmentate;
-9DF2 – arbuști (cătină albă) din zona de deal pe terenuri alunecătoare puternic-foarte puternic fragmentate
Compoziții de împădurire și scheme de plantare:
75 Sc 25 Sl (Ul.t, Vi.t, Cd), pe soluri ușoare și depozite slab carbonatate, cu textură nisipo-lutoasă la lutoasă; amestec în buchete de salcâm de 40 – 100 mp, cu buchete de specii de amestec de 10 – 25 mp;
100 Sl (Cd) (pe soluri bogate în CO3Ca);
100 Ct, pe depozite sau roci marno-argiloase.
Compozițiile „a” și „b” pe terenuri încadrate în TSD FD2A; compoziția c, pe terenuri încadrate în TSD FD2B;
Tehnici de împădurire: Mt + Gr.o .
Desimea culturilor:
5000 / ha (2 x 1 m), la compoziția „a”;
6700 / ha (1,5 x 1 m), la compozițiile „b” și „c”.
Completări: 25%.
Intrețineri (prașile, revizuiri): de 5 ori în 3 ani (2 + 2 + 1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 56)
Terenuri alunecatoare situate în microdepresiuni sau depozite din curgeri plastice și noroioase, cu exces temporar sau permanent de apă (TSD: FD3A, FD3B).
Tipuri de vegetație:
-8DF3 – foioase mezofite (Fr), mezohigrofite (An.n, An) sau higrofite (Sa) din regiunea de deal, pe terenuri terenuri curgătoare și microdepresiuni cu exces de apă;
-9DF3 – arbuști (cătinișuri de cătină albă sau cătină roșie) din regiunea de deal, pe terenuri curgătoare.
Impăduririle se fac numai după ce a fost îndepărtat excesul prelungit de apă prin lucrări de drenaj și s- a realizat stabilizarea deplasărilor.
Compoziții de împădurire:
100 An.n (An), pe terenuri cu exces de apă;
100 Sa, pe terenuri cu exces prelungit de apă;
100 Fr, pe terenuri cu umiditate asigurata, fără exces de apă și soluri relativ fertile;
100 Sl (Ct, Ct. r), pe terenuri bogate în CO3Ca, uneori slab la moderat salinizate.
Tehnici de împădurire : Dren + Gr. v sau Gr.o.
Desimea culturilor :
3300 / ha (2 x 1,5 m), la compozițiile „a” și „b” ;
5000 / ha (2 x 1 m) în cazul compoziției „c” ;
6700 / ha (1,5 x 1 m), la compoziția „d”.
Completări : 30%.
Intrețineri (prașile, descopleșiri): de 6 ori în 4 ani (2 + 2 + 1 + 1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 57)
Suprafețe de alunecare sau de surpare cu roca ajunsă la zi, dezagregată pâna la adâncimea de cel puțin 20 de centimetri (TSD: RD1B, RD2B).
Tipuri de vegetație:
-5DR2 – diverse foioase xerofite (sălcioară) din zona de deal pe râpi de desprindere;
-6DR1 – salcâmete din zona de deal pe râpi de despridere;
-9DR2 – arbuști (cătină albă) din zona de deal pe râpi de despridere;
Compoziții de împădurire:
100 Sc, pe nisipuri, loess, pietrișuri cu nisip sau luturi slab carbonatate;
100 Sl (Ll), pe roci bogate în CO3Ca;
100 Ct, pe roci marno-argiloase.
Compozițiile „a” și „b” pe terenuri încadrate în TSD RD1B; compoziția c, pe terenuri încadrate în TSD RD2B;
Tehnici de împădurire :
Gr.o, pe terenuri semistabile și instabile, cu predispoziție ridicată la reactivări;
Cd/3, în cazul compoziției „c”, pe terenuri stabile și semistabile, cu pante de 25 – 40 grade;
Ds, în cazul compozițiilor „b” si „c”, pe depozite afânate, cu pante peste 40 grade.
Desimea culturilor :
6 700 / ha (1,5 x 1 m), în cazul compoziției “a”și „b” și a tehnicilor „a”și „c”;
10 000 / ha (1x1m) în cazul compozițiilor „b” și „c”și a tehnicii „b”;
10 000 / ha (3 x 0,33 m), în cazul compoziției “c” și tehnicii “b”.
Completări : 30%.
Intrețineri (prașile, revizuiri): de 5 ori în 3 ani (2 + 2 + 1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 58)
Depozite de grohotiș, formate predominant din materiale grosiere (pietriș, pietre și bolovani); (TSD: DD3C; DD3D)
Tip de vegetație:
-2DD2 – amestec de pini cu foioase din regiunea de deal, pe depozite de grohotiș (pietriș, pietre, bolovani), protosoluri aluviale sau depozite aluviale cu pietrișuri și bolovani cu apa inaccesibilă;
Compoziția de împădurire: 33 Pi. n (Pi) 34 Mj (Vi. t; Ar Fr) 33 Lc (Sp, Ll, Pa).
Tehnica de împădurire : Vm + Pv .
Material de împădurire : Pp, în cazul pinului;
Desimea culturilor : 4 000...5 000 / ha (cca. 1 000 vetre sau tablii la ha, cu câte 4...5 puieți).
Completări :
20-25%, în cazul plantațiilor cu puieți de pin negru sau de pin silvestru crescuți în pungi
de polietilena;
40%, în cazul plantațiilor obișnuite.
–Intrețineri (revizuiri, descolpeșiri): de 6 ori în 4 ani (2 + 2 + 1 + 1).
Regiuni de câmpie (CF), coline și dealuri, din stepă și silvostepă (S ; Ss) – C
GRUPA STATIONALA (G.S – 59)
Terenuri alunecătoare cu masa alunecată slab la moderat fragmentată, cu soluri zonale (cernoziomuri, faeziomuri s.a.), nederanjate sau slab la moderat fragmentate, deseori slab la moderat erodate, dar cu predominarea orizontului cu humus la suprafața terenului, cu grosimea de peste 75 cm, fără exces de apă (TSD: FC1A, FC1B).
Tipuri de vegetație:
-4CF1 - amestec cvercinee și foioase (xerofite) din regiuni de câmpie, coline și dealuri pe terenuri alunecătoare slab-moderat fragmentate;
-6CF1 – salcâmet în amestec, in regiuni de câmpie, coline și dealuri pe terenuri alunecătoare slab-moderat fragmentate;
Compoziții de împădurire și scheme de plantare:
75 Sc 25 Gl (Dd; Vi.t; Ul.t, Cd), pe soluri slab carbonatate, afânate (FC1A); 3 rânduri salcâm, un rând specie de ajutor;
25 St. b (Ce) 50 Pa (Te.a; Ul.t; Pă; Ju, Ar) 25 Sâ (Ll, Pd, Sp, Co), pe soluri fertile (FC1A, FC1B); Ce, Ul.t. pe soluri mai grele (FC1B); rânduri alterne: R1= cvercinee + arbust, R2= specii de amestec și ajutor;
Tehnica de împădurire : Gr.v (Gr.o )
Desimea culturilor : 5 000 / ha (2 x 1 m ).
Completări : 20% - pentru compoziția „a”; 30% - pentru compoziția „b”.
Intrețineri (prașile, revizuiri, descopleșiri):
de 5 ori în 3 ani (2 + 2 + 1), pentru compoziția „a”;
de 12 ori în 6 ani (3 + 3 + 2 + 2 + 1 + 1) pentru compoziția „b”.
GRUPA STAȚIONALĂ (G.S – 60)
Terenuri alunecatoare și depozite din surpări și curgeri noroioase, cu masa deplasată puternic la foarte puternic fragmentată, cu predominarea rocii la suprafață terenului, uneori slab la moderat salinizate, cu grosimea de 21...75 cm, fără exces de apă (TSD: FC2A, FC2B).
Tipuri de vegetație:
-6FC2 – salcâmet în amestec in regiuni de câmpie, coline și dealuri pe terenuri alunecătoare puternic- foarte puternic fragmentate;
-5FC2 – asociații de foioase xerofite + arbuști in regiuni de câmpie, coline și dealuri pe terenuri alunecătoare puternic-foarte puternic fragmentate;
Compoziții de împădurire:
75 Sc 25 Sl (Ul.t; Vi.t; Gl; Cd), pe soluri ușoare, slab carbonatate (FC2A); amestec în buchete mici;
50 Ul.t 50 Gl (Sm), pe soluri mai grele sau carbonatice (FC2B);
100 Sl (Ul.t, Sm, Ctr), pe soluri bogate în CO3Ca sau pe soluri slab la moderat salinizate FC2A; FC2B);
Tehnici de împădurire :
Mt + Gr.o + Ams
Gr. o + Pv, cu administrarea a 20...30 dm3 pământ vegetal de împrumut, nesalinizat, la 50% din gropile de plantare;
Desimea culturilor :
5 000 / ha (2 x 1 m), în cazul compozițiilor “a” și “b”și al tehnicii de împădurire “a”;
6 700 / ha (1,5 x 1 m), în cazul compoziției “c”.
Completări : 25 - 30%.
Intrețineri (revizuiri, descopleșiri) :
de 5 ori în 3 ani (2 + 2 + 1) – compoziția „a”;
de 6 ori în 4 ani (2+2+1+1) – compozițiile „b” și „c”.
GRUPA STATIONALA (G.S – 61)
Terenuri curgatoare sau depozite de curgeri plastice sau noroioase situate în microdepresiuni cu exces temporar de apă (TSD: FC3A; FC3B)
Tipuri de vegetație:
-8CF3 - Foioase mezofite (Fr), mezohigrofite (An) și higrofite (Sa) în regiuni de câmpie, coline și dealuri pe terenuri curgătoare si microdepresiuni cu exces de apa;
-9CF3 – Arbusti în regiuni de câmpie, coline și dealuri pe terenuri curgătoare si microdepresiuni cu exces de apa;
Compoziții de împădurire:
100 An.n, pe terenuri cu exces de apă, cu deosebire în silvostepă;
100 Sa; pe terenuri cu exces prelungit de apă;
100 Fr, pe terenuri fără exces de apa dar cu umiditatea asigurata și soluri mai bogate;
100 Sl (Ct.r; Ct), pe soluri sărace, inclusiv cu salinizare slabă la moderată.
Tehnici de împădurire :
Dren + Gr. v, pe terenuri cu fragmentare redusă a masei alunecate;
Dren + Gr.o, pe terenuri cu fragmentare accentuată a masei alunecate.
Desimea culturilor :
3 300 / ha (2 x 1,5 m), în cazul plantațiilor cu anin și salcie ;
5 000 / ha (2 x 1 m), în cazul plantațiilor cu frasin;
6 700 / ha (1,5 x 1 m), în cazul plantațiilor cu sălcioară, cătină albă și cătina roșie.
Completări : 30%.
Intrețineri (prașile, revizuiri, descopleșiri): de 6 ori în 4 ani (2 + 2 + 1 + 1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 62)
Suprafețe de alunecare sau rezultate în urma surpărilor de teren ori curgerilor noroioase (râpi și taluzuri naturale), cu roca la suprafată, dezagregată pâna la cel puțin 20 cm adancime (TSD: RC1B, RC2B).
Tipuri de vegetație:
5CR1 - asociații de sălcioară și diverse foioase xerofite în regiuni de câmpie, coline și dealuri, pe râpi și taluzuri naturale cu substrat din roci sedimentare neconsolidate sau slab consolidate
5CR2 - asociații de sălcioară și diverse foioase xerofite în regiuni de câmpie, coline și dealuri, pe râpi și taluzuri naturale cu substrat din roci moderat consolidate;
6CR1 - salcâmet în regiuni de câmpie, coline și dealuri, pe râpi și taluzuri naturale cu substrat din roci sedimentare neconsolidate sau slab consolidate
9CR2 – arbuști în regiuni de câmpie, coline și dealuri, pe râpi și taluzuri naturale cu substrat din roci moderat consolidate
Compoziții de împădurire:
100 Sc, pe râpi cu textura nisipo-lutoasa la lutoasa și conținut redus de carbonați de calciu (RC1B);
100 Sl (Ll, Ct. r, Sm), pe roci bogate în CO3Ca, uneori slab la moderat salifere (RC1B; RC2B);
Tehnici de împădurire :
Gr.o, pe terenuri semistabile și stabile, cu panta sub 25 grade;
Ds, la compoziția „b”, pe depozite afânate, cu pante peste 25 grade.
–Desimea culturilor :
6 700 / ha (1,5 x 1 m), în cazul compoziției „a”;
10 000 / ha (1 x 1 m) în cazul compoziției „b”.
–Completări : 30-40%.
Intrețineri (cu deosebire descopleșiri, revizuiri): de 5 ori în 3 ani (2 + 2 + 1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 63)
Depozite de grohotiș, alcătuite din pietriș și pietre, cu puțin material fin, cu grosimea de peste 40...50 cm (TSD: DC2C)
Tipuri de vegetație:
-2CD2 – pinete de pin negru în amestec cu foioase în regiuni de câmpie, coline și dealuri, pe depozite de grohotiș (pietriș, pietre, bolovani);
5CD2 - diverse foioase xerofite în regiuni de câmpie, coline și dealuri, pe depozite de grohotiș (pietriș, pietre, bolovani);
Compoziția de împădurire:
50 Mj (Vi.t; Sl; Cd) 50 Sp (Ll, Pd).
33 Pi.n 34 Mj (Vi. t; Sl) 33 Lc (Sp, Ll, Po)
Tehnica de împădurire : Vm + Pp (Pv).
Material de împădurire :+ Pp, în cazul pinului
Desimea culturilor : 4 000...5 000 / ha (cca. 1 000 vetre sau tablii la ha, cu câte 4...5 puieți).
Completări: 30 - 50%.
Intrețineri (prașile, revizuiri): de 7 ori în 5 ani (2 + 2 + 1 + 1 + 1).
n)cu Pl sau Pl. ea.
Tehnici de împădurire : Ar Di + Gr. o (Gr. m în cazul Pl. ea).
Desimea culturilor :
3 300 / ha (3 x 1 m), la compoziția „a”;
2 500 / ha, la compoziția „b”; distanța între rânduri =3 m; la Pl (Pl.ea), distanța pe rând = 2 m iar la Fr (An.n) = 1 m .
Completări: 50%.
Întrețineri (revizuiri, prașile): de 6 ori în 4 ani (2 + 2 + 1 + 1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 66)
Interdune (depresiuni) medii cu nivelul apei freatice și adâncimea orizontului Gr la 0,5...0,8 m, formate din nisipuri fine semistabizate sau stabilizate și înierbate, cu psamosoluri tipice și molice bine dezvoltate, gleice (uneori și lacoviști tipice); (TSD: ND3A; ND3B; ND3C; ND3D).
Tipuri de vegetație:
-4ND3 - Cvercete xerofite în amestec cu foioase xerofite și arbusti în Delta Dunării pe interdune (depresiuni) medii cu nivelul apei freatice și adâncimea orizontului Gr la 0,5...0,8 m;
-6ND3 – salcâmet in amestec cu glădiță sau diferite specii specii xerofite în Delta Dunării pe interdune (depresiuni) medii cu nivelul apei freatice și adâncimea orizontului Gr la 0,5...0,8 m;
-8ND3 - plopișuri în amestec cu foioase mezofite, în Delta Dunării pe interdune (depresiuni) medii cu nivelul apei freatice și adâncimea orizontului Gr la 0,5...0,8 m;
-Compoziții de împădurire și scheme de plantare:
50 Sc (Dd) 50 Gl (Ml, Cd, Sl), pe dune semistabile, benzi alterne din câte 3 rânduri pure de Sc (Dd) cu Gl, Ml sau Cd (ND3A, ND3B);
25 St.b 50 Ju (Ar, Te.a) 25 Sâ (Po), cu utilizarea de proveniențe locale pentru St.b; rânduri alterne: R1- St.b + arb; R2 – Ju (Ar; Te.a), (ND3C);
50 Pl.ea (Pl) 50 Fr (An.n); benzi alterne din câte 3 rânduri pure de Fr (Gl) cu Pl sau Pl.ea. (ND3D).
Tehnici de împădurire: Dren Des + Ar + Di + Gr.o (Gr.m în cazul Pl.ea)+Pp (în cazul St.b ).
Desimea culturilor :
5 000 / ha (2,25 x 0,9 m), la compozițiile „a” și „b”;
2 500 / ha, la compoziția „c”; distanța între rânduri = 3m; distanța pe rând = 2 m la Pl (Pl.ea), iar la Fr (An.n) = 1 m .
Completări: 40%, la compozițiile „a” și „c”; 50%, la compoziția „b”;
–Întrețineri (revizuiri, prașile):
de 12 ori în 6 ani (3 + 3 + 2 + 2 + 1 + 1 ), la compoziția „b”;
de 6 ori în 4 ani (2 + 2 + 1 + 1 ), la compozițiile „a” și „c”.
GRUPA STATIONALA (G.S – 67)
Interdune (depresiuni) medii cu nisipuri sau soluri nisipoase moderat la puternic salinizate (TSD: ND4B, ND4C).
Tipuri de vegetație:
8ND3+4ND3+9ND3 – Asociere de foioase mezohigrofite (plopi) sau mezofite (Fr.
p)cu foioase xerofite și arbuști
-Compoziția de împădurire și schema de plantare:
a. 25 Pl (Fr.p) 25 Sl (Sm) 50 Ct. r; R1 = Pl (Fr.p) + Ct. r ; R2 = Sl (Sm)+Ct.r;
-Tehnici de împădurire : Dren Des Sp + Ar + Di + Ams + Gr. o.
-Desimea culturilor : 5 000 / ha (2,25 x 0,9 m).
-Completări : 60% (30+20+10).
-Intrețineri (revizuiri, prașile): de 8 ori în 5 ani (2 + 2 + 2 + 1 + 1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 68)
Interdune joase (japse) cu nivelul mediu al apei freatice și al orizontului Gr sub 0,3 m, cu apă stagnată permanent sau aproape în tot cursul anului, cu nisipuri sau soluri nisipoase diverse, nesalinizate la salinizate (TSD: ND5A, ND5B, ND5C, ND5D, ND5E).
Nu se fac lucrări de împădurire.
p)pe nisipuri din Câmpia Careilor pe interdune;
Compoziții de împădurire și scheme de plantare:
100 An. n ;
50 An. n 50 Pl (Fr.p); rânduri pure din specia de baza în alternantă cu rânduri din specia de amestec.
Tehnica de împadurire : Mo + Di + Gr. o Dren .
Desimea culturilor: 5000 / ha (2x1 m).
Completări : 40%.
Întrețineri (revizuiri, prașile): de 6 ori in 4 ani (2 + 2 + 1 + 1).
Terenuri nisipoase din Câmpia Tecuciului (Hanu Conachi) - NH
GRUPA STATIONALA (G.S – 78)
Dune înalte, medii și joase, uneori și terenuri plane, cu nivelul apei freatice la adâncime mai mare de 1 m, formate din nisipuri semistabile (rar mobile sau stabile) nesolificate sau cu slab început de solificare (psamosoluri tipice); (TSD: NH1A, NH1B, NH2A).
Tipuri de vegetație:
-2NH1- Pinete de pin negru în amestec cu foioase xerofite pe nisipuri din Câmpia Tecuciului, pe dune înalte, medii și joase;
Compoziții de împădurire și scheme de plantare: 25 Pi. n 50 Ml (Dd; Sl) 25 Sâ (Lc); rânduri alterne de Pi.n și arbust cu rânduri de Ml (Dd; Sl).
Tehnici de împădurire : Ar Di + Gr. o Mc R +Pp (în cazul Pi si Pi. n) Pv (în cazul foioaselor).
Desimea culturilor : 5 000 / ha (2 x 1 m sau 2,25 x 0,9m).
Completări : 50%.
Întrețineri (revizuiri, prașile): de 10 ori în 6 ani (3 + 2 + 2 + 1 + 1 + 1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 79)
Dune joase, terenuri plane și interdune medii, cu nivelul apei freatice la 0,3...2 m, formate din nisipuri stabile și semistabile cu psamosoluri tipice sau molice, uneori gleizate (TSD: NH2B, NH2C, NH3A).
Tipuri de vegetație:
-6NH2+5NH2 – salcâmet în amestec cu foioase xerofite pe nisipuri din Câmpia Tecuciului, pe dune joase, terenuri plane si interdune medii;
-Compoziții de împădurire și scheme de plantare:
75 Sc 25 Ml (Gl; Dd) predominant pe dune joase, cu psamosoluri molice, fertile, lipsite de carbonați; 3 rânduri Sc, 1 rând specie de amestec ;
50 Sc 25 Ml (Dd; Sl) 25Lc (Am), pe psamosoluri tipice; 2 rânduri Sc; 2 rânduri Ml (Dd; Sl) + arbust.
Tehnici de împădurire: Ar + Di + Gr.o.
Desimea culturilor : 5000 / ha (2 x 1 m).
Completări : 40%.
Întrețineri (revizuiri, prașile): de 6 ori în 4 ani (2 + 2 + 1 + 1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 80)
Interdune (depresiuni) medii, cu nivelul apei freatice la 0,3...1 m, formate din nisipuri stabile, cu soluri bogate (psamosoluri molice, gleizate si gleice); (TSD: NH3B, NH3C).
Tipuri de vegetație:
-8NH3 – asociații de foioase mezohigrofite (Pl, An) pe nisipuri din Câmpia Tecuciului, pe interdune medii;
Compoziția de împădurire și schema de plantare: 50 Pl.ea 50 An.n; rânduri pure alterne sau buchete mici, cu introducerea An.n în microdepresiuni.
Tehnici de împădurire : Ar + Di + Gr. o (Gr. m în cazul Pl. ea) Dren.
–Desimea culturilor : 2 500 / ha (distanța între rânduri = 3 m ; la Pl.ea distanța pe rând = 2 m iar la An. n = 1 m ).
Completări: 25%.
Întrețineri (revizuiri, prașile): de 6 ori în 4 ani (2 + 2 + 1 + 1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 81)
Interdune (depresiuni) joase, cu nivelul apei freatice mai jos de 0,3 m, formate din nisipuri stabile, cu soluri nisipoase fertile (psamosoluri molice, gleice si lăcoviști), (TSD: NH4D).
Tipuri de vegetație:
-8NH3 – Aniniș pur sau asociații cu foioase mezohigrofite (plopi) pe nisipuri din Câmpia Tecuciului, pe interdune joase;
Compoziții de împădurire :
100 An.n;
50 An.n 50 Pl, rânduri alterne.
Tehnici de împădurire : Dren + Ar + Di + Gr. o .
Desimea culturilor :
3 300 / ha (3 x 1 m), la compoziția “a”;
2 500 / ha , la compoziția “b” (distanța între rânduri = 3 m ; la Pl distanța pe rând = 2 m iar la An.n = 1 m ).
Completări : 25%.
–Intreținerea culturilor (revizuiri, prașile): de 6 ori în 4 ani (2 + 2 + 1 + 1).
TERENURI SĂRĂTURATE – H
Terenurile salinizate sau săraturate au o raspândire destul de mare, îndeosebi în regiunile cu climat mai secetos. Cele mai multe din ele sunt în fondul agricol. O suprafață redusă se află însă și în fondul forestier. Sunt necesare soluții de ameliorare a acestor terenuri, mai ales pentru situațiile în care acestea fac obiectul ameliorării prin împădurire a unor suprafețe anterior exploatate agricol.
Cea mai mare parte a săraturilor din fondul forestier sunt localizate în zonele cu nisipuri salinizate din Delta Dunării, în perimetrele cu terenuri degradate (erodate și alunecătoare), unde procesele de degradare au scos la suprafață roci salifere, în luncile unor râuri cu apă freatică mineralizată, ale unor pâraie în care se revarsa izvoare sărate.
Cercetari privind caracterizarea stațiunilor de terenuri salinizate, în scop silvoameliorativ precum și experimentari de instalare a vegetației forestiere în astfel de condiții sunt foarte puține fiind necesara
continuarea lor. Soluțiile tehnice de ameliorare și împădurire se prezintă diferențiat, pe grupe staționale de terenuri cu soluri salinizate și de terenuri cu soluri alcalizate.
Terenuri salinizate - s
GRUPA STAȚIONALĂ G.S - 82a
Salinizare în profunzime / salinizare ușoară, fără alți factori limitativi severi Terenuri cu soluri zonale (cernoziomuri, luvisoluri, aluviosoluri, psamosoluri) salinizate în profunzime (la peste 50 cm) sau slab salinizate de la suprafață, salinizarea provenind, în cele mai multe cazuri, din apa freatică salinizată, dar și din inundare cu apă salină, sau din roca mama saliferă aflată mai jos de 50 cm (TSD: HS1A).
Tipuri de vegetație:
3HS1 - Plantații de stejar în amestec cu foioase specii de ajutor, pe terenuri cu salinizare ușoară, fără factori limitativi severi asociați
6HS1 - Plantații de salcâm în amestec cu foioase specii de ajutor, pe terenuri cu salinizare ușoară, fără factori limitativi severi asociați
2HS1 Plantații de pin în amestec cu foioase specii de ajutor, pe terenuri cu salinizare ușoară, fără factori limitativi severi asociați
8HS1 Plantații de plop în amestec cu foioase specii de ajutor și arbuști, pe terenuri cu salinizare ușoară, fără factori limitativi severi asociați
8HS2 Plantații de anin negru în amestec cu cătină albă, pe terenuri cu salinizare ușoară, fără factori imitativi severi asociați
Compoziții de împădurire:
25 St (Gl, Sc) 50 Fr (Fr p; Ar; Ul; Sf) 25 Arb (Ct, Pd,Ct.r);
50 Pi. n (Pi. p) 50 Fr. p (Gl ; Ci ; K.p);
50 Pl 25 Sl ( Dd) 25 Ct (Ct. r ; Ct; Ll);
50An.n 50Ct.
Scheme de plantare:
R1 = St (Sc) ; R2,3 = Fr ( Fr.p; Ci; Ar; Ul; Sf); R4 = Arb;
R1 = Pi.n (Pi. p) ; R2 = Fr. p ( Gl ; Ci ;K.p);
R1 = Pl ; R2 = Sl (Dd) + Ct (Ct. r ; Ct ; Ll);
ânduri alterne.
Tehnici de împădurire:
Ms ± Tn ± Ams ± Fg ± Fm + Gr.o ± Pp(Pv)
Desimea culturilor:
5 000 / ha (2 x 1 m)
Completări:
30% (20% + 10%) .
ntrețineri:
Revizuiri: anul I+II 1+1; Prașile anii I-VI 3+3+2+1+1+1;
GRUPA STATIONALA G.S – 82b
Salinizare în profunzime / salinizare ușoară, cu factori limitativi severi suplimentari. Terenuri cu soluri zonale (cernoziomuri, luvisoluri, aluviosoluri, psamosoluri) salinizate în profunzime (la peste 50 cm) sau slab salinizate de la suprafață, salinizarea provenind, în cele mai multe cazuri, din apa freatică salinizată, dar și din inundare cu apă salină, sau din roca mama saliferă aflată mai jos de 50 cm (TSD: Hs1b).
Tipuri de vegetație:
7Hs1 Plantații de glădiță în amestec cu cătină, pe terenuri cu salinizare ușoară, cu factori limitativi severi asociați
5Hs1 Plantații de sălcioară în amestec cu cătină, pe terenuri cu salinizare ușoară, cu factori imitativi severi asociați (8Hs1 Plantații de anin negru în amestec cu cătină, pe terenuri cu salinizare ușoară, cu factori limitativi severi asociați)
Compoziții de împădurire:
50 Gl (Dd; Ul.t.; Fr.p) 50 Ct.r (Ct);
50 Sl (An.n) 50 Ct.r.
Scheme de plantare:
amestec intim sau în buchete de 10 – 15 mp;
amestec intim, în rânduri alterne sau buchete mici (10 – 15 mp).
Tehnici de împădurire:
± Dren ± Ms ± Sp ±Tn+Ams ± Fg ± Fm + Gr.o+Pv (Pp)
Desimea culturilor:
5 000 / ha (2 x 1 m);
5 000 / ha (2,25 x 0,9 m).
Completări:
50% (30% + 20%).
ntrețineri:
Revizuiri: anii I+II+III 1+1+1; Prașile: anii I-VI 3+3+2+2+1+0.
GRUPA STATIONALA G.S – 83a
Salinizare medie, fără alți factori limitativi severi. Terenuri cu soluri zonale (cernoziomuri, aluviosoluri, psamosoluri s.a.) moderat salinizate de la suprafață sau de la mică adâncime, salinizarea provenind din apa freatică, izvoare sărate de coastă, roci salifere la adâncime mică (mai jos de 30 cm) (TSD: Hs2a).
Tipuri de vegetație:
7Hs2 Plantații de glădiță în amestec cu cătină, pe terenuri cu salinizare medie, fără factori limitativi severi asociați
5Hs1 Plantații de sălcioară în amestec cu cătină, pe terenuri cu salinizare medie, fără factori imitativi severi asociați (8Hs1 Plantații de anin negru în amestec cu cătină, pe terenuri cu salinizare medie, fără factori limitativi severi asociați)
Compoziții de împădurire:
50 Gl (Dd; Ul.t.; Fr.p) 50 Ct.r (Ct);
50 Sl (An.n) 50 Ct.r.
Scheme de plantare:
amestec intim sau în buchete de 10 – 15 mp;
amestec intim, în rânduri alterne sau buchete mici (10 – 15 mp).
Tehnici de împădurire:
± Dren ± Ms ± Sp ±Tn+Ams ± Fg ± Fm + Gr.o+Pv (Pp)
Desimea culturilor:
5 000 / ha (2 x 1 m);
5 000 / ha (2,25 x 0,9 m).
Completări:
50% (30% + 20%).
ntrețineri:
Revizuiri: anii I+II+III 1+1+1; Prașile: anii I-VI 3+3+2+2+1+1.
GRUPA STATIONALA G.S – 83b
Salinizare medie, cu factori limitativi severi suplimentari. Terenuri cu soluri zonale (cernoziomuri, aluviosoluri, psamosoluri s.a.) moderat salinizate de la suprafață sau de la mică adâncime, salinizarea provenind din apa freatică, izvoare sărate de coastă, roci salifere la adâncime mică (mai jos de 30 cm) (TSD: Hs2b).
Tipuri de vegetație:
9Hs1 Plantații de cătină roșie, pe terenuri cu salinizare medie, cu factori limitativi severi asociați 5Hs2 Plantații de sălcioară, pe terenuri cu salinizare medie, cu factori limitativi severi asociați Neproductiv pentru speciile forestiere
Compoziții de împădurire:
100 Ct. r;
100 Sl (Ct ; H. h).
Neproductiv pentru speciile forestiere
Scheme de plantare:
H.h= Halimodendron halodendron), în culturi pure, amestec intim sau în buchete mici.
Tehnici de împădurire:
± Dren ± Ms ± Sp ±Tn+Ams ± Fg ± Fm + Gr.o+Pv
Desimea culturilor:
5 000 / ha (2 x 1 m);
5 000 / ha (2,25 x 0,9 m).
Completări:
60% (30% + 20%+10%).
ntrețineri:
Revizuiri: anii I+II+III 1+1+1; Prașile: anii I-VII 3+3+2+2+1+1+1.
GRUPA STATIONALA G.S – 84a
Salinizare puternică / foarte puternică, fără alți factori limitativi severi. Terenuri cu soluri puternic si foarte puternic salinizate, de la suprafată sau de la mica adâncime (frecvent solonceacuri), cu salinizarea provenind din apa freatică, din izvoare sărate de coasta sau din roca mamă salifera, situata la sub 30 cm adâncime (TSD: Hs3a).
Tipuri de vegetație:
9Hs2 Plantații de cătină roșie, pe terenuri cu salinizare puternică, fără factori limitativi severi asociați
5Hs3Plantații de sălcioară, pe terenuri cu salinizare puternică, fără factori limitativi severi asociați Neproductiv pentru speciile forestiere
Compoziții de împădurire:
100 Ct. r;
100 Sl (Ct ; H. h).
Scheme de plantare:
H.h= Halimodendron halodendron), în culturi pure, amestec intim sau în buchete mici.
Tehnici de împădurire:
± Dren ± Ms ± Sp ±Tn+Ams ± Fg ± Fm + Gr.o+Pv
Desimea culturilor:
5 000 / ha (2 x 1 m);
5 000 / ha (2,25 x 0,9 m).
Completări:
60% (30% + 20%+10%).
ntrețineri:
Revizuiri: anii I+II+III 1+1+1; Prașile: anii I-VII 3+3+2+2+1+1+1.
GRUPA STATIONALA G.S – 84b
Salinizare puternică / foarte puternică , cu factori limitativi severi suplimentari. Terenuri cu soluri puternic si foarte puternic salinizate, de la suprafată sau de la mica adâncime (frecvent solonceacuri), cu salinizarea provenind din apa freatică, din izvoare sărate de coasta sau din roca mamă salifera, situata a sub 30 cm adâncime (TSD: Hs3b).
Tipuri de vegetație:
Neproductiv pentru speciile forestiere
Compoziții de împădurire:
–Neproductiv pentru speciile forestiere
Terenuri alcalizate - a
GRUPA STAȚIONALĂ G.S -85a
Alcalizare în profunzime / alcalizare ușoară, fără alți factori limitativi severi. Terenuri cu soluri zonale (kastanoziom, cernoziomuri, aluviosoluri s.a.), alcalizate în profunzime (la peste 30 cm) sau cu alcalizare slabă de la suprafață (TSD: Ha1a).
Tipuri de vegetație:
7Ha1 Plantații de glădiță în amestec cu specii de ajutor, pe terenuri cu alcalizare în profunzime, fără alți factori limitativi severi
5Ha1 Plantații de foioase xerofite în amestec cu cătină roșie, pe terenuri cu alcalizare ușoară, fără alți factori limitativi severi
Compoziții de împădurire:
50Gl ( Sc; Sf) 50 Fr.p; Ul.c), pe terenuri cu alcalizare în profunzime (peste 30 cm);
50 Pl (Fr.p;Gl;) 25 Sl 25 Ct.r (Ct)
Scheme de plantare:
Rânduri alterne de Gl (Sc, Sf) cu rânduri de (Fr.p;Ul.c).
R1 = Pl (Fr. p ; Gl ) ; R2 = Sl + Ct. r (Ct).
Tehnici de împădurire:
Ms ± Sp ± Ams ± Fg ± Fm + Gr. o
Desimea culturilor:
5000 / ha (2 x 1 m sau 2,25 x 0,9 m)
Completări:
30% (20% + 10%) .
ntrețineri:
Revizuiri: anul I+II 1+1; Prașile anii I-VI 3+3+2+1+1+1;
GRUPA STATIONALA G.S – 85b
Alcalizare în profunzime / alcalizare ușoară, cu factori limitativi severi suplimentari Terenuri cu soluri zonale (kastanoziom, cernoziomuri, aluviosoluri s.a.), alcalizate în profunzime (la peste 30 cm) sau cu alcalizare slabă de la suprafață (TSD: Ha1b).
Tipuri de vegetație:
5Ha2 Plantații de foioase xerofite în amestec cu cătină roșie, pe terenuri cu alcalizare ușoară, cu alți factori limitativi severi suplimentari
Compoziții de împădurire: 25Gl(Fr.p) 25Sl 50Ct.r
Scheme de plantare:
n rânduri alterne: R1= specie principală + specie de ajutor; R2= Ct.r.
Tehnici de împădurire:
± Dren + Ms ± Sp + Ams ± Fg ± Fm + Gr. o ± Pv (Pp)
Desimea culturilor: 5000 / ha
Completări:
50% (30% + 20%).
ntrețineri:
Revizuiri: anii I+II+III 1+1+1; Prașile: anii I-VI 3+3+2+2+1+1.
GRUPA STATIONALA G.S – 86a
Alcalizare medie, fără alți factori limitativi severi. Terenuri cu soluri zonale (kastanoziom, cernoziomuri, aluviosoluri ș.a.), moderat alcalizate de la suprafață sau de la mică adâncime (sub 30 cm) (TSD: Ha2a).
Tipuri de vegetație:
5Ha3 Plantații de foioase xerofite în amestec cu cătină roșie, pe terenuri cu alcalizare medie, fără alți factori limitativi severi suplimentari
Compoziții de împădurire: 25Gl(Fr.p) 25Sl 50Ct.r
Scheme de plantare:
n rânduri alterne: R1= specie principală + specie de ajutor; R2= Ct.r.
Tehnici de împădurire:
± Dren + Ms ± Sp + Ams ± Fg ± Fm + Gr. o ± Pv (Pp)
Desimea culturilor: 5000 / ha
Completări:
50% (30% + 20%).
ntrețineri:
Revizuiri: anii I+II+III 1+1+1; Prașile: anii I-VI 3+3+2+2+1+1.
GRUPA STATIONALA G.S – 86b
Alcalizare medie, cu factori limitativi severi suplimentari. Terenuri cu soluri zonale (kastanoziom, cernoziomuri, aluviosoluri ș.a.), moderat alcalizate de la suprafață sau de la mică adâncime (sub 30 cm) (TSD: Ha2b).
Tipuri de vegetație:
5Ha4 Plantații de sălcioară, pe terenuri cu alcalizare medie, cu alți factori limitativi severi suplimentari (9Ha3 Plantații de cătină, pe terenuri cu alcalizare medie, cu alți factori limitativi severi suplimentari)
Neproductiv, în cazul mai multor factori limitativi severi asociați concomitent degradării
Compoziții de împădurire:
a. 100 Sl (Ct;Ct.r)
Neproductiv, în cazul mai multor factori limitativi severi asociați concomitent degradării
Scheme de plantare:
a. n culturi pure (în cazul Sl sau Ct.
r)sau amestec intim ori în buchete mici (10 – 15 mp), din speciile menționate
Tehnici de împădurire:
*Dren+Ms *Sp+Ams * Fg * Fm +Gr.o + Pv.
Desimea culturilor:
a. 5 000 / ha (2 x 1 m);
Completări:
60% (30% + 20% + 10%)
ntrețineri:
Revizuiri: anii I+II+III 1+1+1; Prașile: anii I-VII 3+3+2+2+1+1+1.
GRUPA STATIONALA G.S – 87a
Alcalizare puterncă / foarte puternică, fără alți factori limitativi severi. Terenuri cu soluri puternic și foarte puternic alcalizate, de la suprafață sau de la mică adâncime (în cele mai multe cazuri solonețuri) (TSD: Ha3a).
Tipuri de vegetație:
5Ha4 Plantații de sălcioară, pe terenuri cu alcalizare puternică, fără alți factori limitativi severi suplimentari (9Ha4 Plantații de cătină, pe terenuri cu alcalizare puternică, fără alți factori imitativi severi suplimentari)
Compoziții de împădurire:
a. 100 Sl (Ct;Ct.r)
Scheme de plantare:
n culturi pure (în cazul Sl sau Ct.
r)sau amestec intim ori în buchete mici (10 – 15 mp), din speciile menționate
Tehnici de împădurire:
± Dren ± Ms ± Sp ±Tn+Ams ± Fg ± Fm + Gr.o+Pv
Desimea culturilor:
a. 5 000 / ha (2 x 1 m);
Completări:
60% (30% + 20%+10%).
ntrețineri:
Revizuiri: anii I+II+III 1+1+1; Prașile: anii I-VII 3+3+2+2+1+1+1.
GRUPA STATIONALA G.S – 87b
Alcalizare puternică / foarte puternică, cu factori limitativi severi suplimentari. Terenuri cu soluri puternic și foarte puternic alcalizate, de la suprafață sau de la mică adâncime (în cele mai multe cazuri solonețuri) (TSD: Ha3b).
Tipuri de vegetație:
Neproductiv pentru speciile forestiere
Compoziții de împădurire:
Neproductiv pentru speciile forestiere
TERENURI CU EXCES DE APĂ
Terenuri mlăștinoase (M); Terenuri turboase (T)
După formele de macrorelief, terenurile cu exces de apă se întalnesc în regiuni de câmpie, de dealuri, podișuri precum și în regiuni premontane și montane. În cadrul acestor regiuni pot fi diferențiate terenuri mlăștinoase, cu exces de apă pluvial sau freatic și mlaștini cu turbă (bahne și tinoave). Pe ansamblu, factorii principali care trebuie avuți în vedere la caracterizarea și clasificarea stațiunilor cu exces de apă sunt: forma de macrorelief (câmpie, dealuri, podișuri, depresiuni și regiuni premontane și montane), felul (proveniența) excesului de apă (pluvial sau din apa freatică) și tipul genetic de sol.
Regiuni de montane și premontane din subzonele fagului, amestecuri de fag cu rășinoase și subzona molidului (etajele FD4; FMo1; FMo2; FMo3)
GRUPA STATIONALA (G.S – 88)
Terenuri cu exces de apă provenită din precipitații și soluri stagnice din zonele premontane, montane și subalpine, TSD: MA1A, MM1A.
Tipuri de vegetație:
1MM1 – Amestecuri cu molid din zona montană și premontană pe terenuri cu exces de apă cu soluri puternic și foarte puternic stagnogleizate;
1MM2 – Amestecuri cu larice din zona montană și premontană pe terenuri cu exces de apă și soluri puternic și foarte puternic stagnogleizate;
Compozitia de împădurire:
50-75Mo (Pi) 50-25An, An.v, Br, La, PA.M, Fr, PL.T, Me
60La 40PA.M, Fr, Me
Tehnica de împădurire:
±Des+V(Bl)+Aa+Fg+Gr.o;
Desimea culturii:
5000/ha (2x1 m)
Completări: 30% (20+10).
Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri): de 11 ori în 6 ani (2+3+2+2+1+1)
GRUPA STATIONALA (G.S – 89)
Terenuri cu exces de apă provenită din precipitații, cu stagnosoluri epistagnice din zonele premontane, montane și subalpine, TSD: MM1B, MA1B.
Tipuri de vegetație:
1MM1 – Amestecuri cu molid din zona montană și premontană pe terenuri cu exces de apă și soluri puternic și foarte puternic stagnogleizate;
1MM2 – Amestecuri cu larice din zona montană și premontană pe terenuri cu exces de apă și soluri puternic și foarte puternic stagnogleizate;
2MM1 – Amestecuri de pin silvestru și anin din zona montană și premontană pe terenuri cu exces de apă și soluri puternic și foarte puternic stagnogleizate.
Compozitia de împădurire:
50Mo 50An, Br, La, PA.M, Fr, PL.T, Me
60La 40PA.M, Fr, Ci, Me
Tehnica de împădurire:
Des+V(Bl)+Aa+Fg+Gr.o;
Desimea culturii:
5000/ha (2x1 m)
Completări: 30% (20+10).
Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri): de 11 ori în 6 ani (2+3+2+2+1+1)
GRUPA STATIONALA (G.S – 90)
Terenuri cu exces de apă provenită din precipitații și stagnosoluri proxistagnice din zonele premontane, montane și subalpine, TSD: MM1C, MA1C.
Tipuri de vegetație:
2MM3 – Pinete în amestec cu anin din zona montană și premontană cu soluri excesiv stagnogleizate;
8MM3 – Aninișuri și amestecuri de anin cu frasin din zona montană și premontană soluri excesiv stagnogleizate;
Compozitia de împădurire:
50Pi 50An (Mo)
50An 50Fr, Me, PL.T
100An
50Fr 50An, Me,PL.T
Tehnica de împădurire:
CT+Des+V(Bl)+Aa+Fg+Gr.o;
Desimea culturii:
5000/ha (2x1 m)
Completări: 30% (20+10).
Intrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri):
de 11 ori în 6 ani (2+3+2+2+1+1)
b, c, d) de 8 ori în 4 ani (2+3+2+1)
GRUPA STATIONALA (G.S – 91)
Terenuri cu exces de apă provenită din pânza freatică și soluri gleice din zonele premontane, montane și subalpine, TSD: MM2A, MA2A.
Tipuri de vegetație:
1(2)MM4 – Amestecuri de molid (pin) cu diverse rășinoase sau foioase din zona montană și
premontană pe terenuri cu exces de apă și soluri puternic și foarte puternic gleizate;
1MM5 – Amestecuri cu larice din zona montană și premontană pe terenuri cu exces de apă și soluri puternic și foarte puternic gleizate;
Compozitia de împădurire:
50-75Mo (Pi) 50-25Br, La, PA.M, Fr, PL.T, Me
60La 40PA.M, Ci, Fr, Me
Tehnica de împădurire:
±Dren+V(Bl)+Gr.o;
Desimea culturii:
5000/ha (2x1 m)
Completări: 30% (20+10).
Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri): de 11 ori în 6 ani (2+3+2+2+1+1)
GRUPA STATIONALA (G.S – 92)
Terenuri cu exces de apă provenită din pânza freatică și gleiosoluri epigleice din zonele premontane, montane și subalpine, TSD: MM2B, MA2B.
Tipuri de vegetație:
1MM4 – Amestecuri cu molid din zona montană și premontană pe terenuri cu exces de apă și soluri puternic și foarte puternic gleizate;
1MM5 – Amestecuri cu larice din zona montană și premontană pe terenuri cu exces de apă și soluri puternic și foarte puternic gleizate;
2MM5 – Pinete de pin silvestru in amestec cu anin din zona montană și premontană pe terenuri cu exces de apă și soluri puternic și foarte puternic gleizate;
Compozitia de împădurire:
50Mo (Pi) 50Br, La, PA.M, Fr, PL.T, Me
60La 40PA.M, Ci, Fr, Me
50Pi 50An
Tehnica de împădurire:
Dren+V(Bl)+Gr.o;
Desimea culturii:
5000/ha (2x1 m)
Completări: 30% (20+10).
Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri): de 11 ori în 6 ani (2+3+2+2+1+1)
GRUPA STATIONALA (G.S – 93)
Terenuri cu exces de apă provenită din pânza freatică și gleiosoluri proxigleice din zonele premontane, montane și subalpine, TSD: MM2C, MA2C.
Tipuri de vegetație:
1MM6 – Amestecuri cu molid din zona montană și premontană pe terenuri cu exces de apă și soluri excesiv gleizate;
8MM6 – Aninișuri sau amestecuri de anin cu frasin din zona montană și premontană pe terenuri cu exces de apă și soluri excesiv gleizate.
Compozitia de împădurire:
50Mo (Pi) 50Br (An, La, PL.T, Me)
50An 50Fr (Me, PL.T)
100An
50Fr 50An, Me, PL.T
Tehnica de împădurire:
CT+Dren+V(Bl)+Gr.o;
Desimea culturii:
5000/ha (2x1 m)
Completări: 30% (20+10).
Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri):
de 11 ori în 6 ani (2+3+2+2+1+1)
b, c, d) de 8 ori în 4 ani (2+3+2+1)
GRUPA STATIONALA (G.S – 94)
Mlaștini eutrofe cu hidrosoluri histice (grosimea stratului de turbă sub 0,5 m) din zonele premontane și montane, TSD: TM1A.
Tipuri de vegetație:
2MT1 – Pinete de pin silvestru in amestec cu și anin din zona montană și premontană pe mlaștini eutrofe cu hidrosoluri histice sau histosoluri;
8MT1 – Aninișuri pure sau in amestec cu frasin din zona montană și premontană pe mlaștini eutrofe cu hidrosoluri histice sau histosoluri;
Compozitia de împădurire:
50Pi(Mo, La) 50An (PL.T, Me)
50An 50Fr, Me, PL.T
100An
Tehnica de împădurire:
Dren+V(Bl)+Aa+Gr.o;
Desimea culturii:
5000/ha (2x1 m)
Completări: 30% (20+10).
Intrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri):
de 11 ori în 6 ani (2+3+2+2+1+1)
b, c) de 8 ori în 4 ani (2+3+2+1)
GRUPA STATIONALA (G.S – 95)
Mlaștini eutrofe cu histosoluri eutrice (grosimea stratului de turbă peste 0,5 m) din zonele premontane și montane, TSD: TM1B.
Tipuri de vegetație:
2MT1 – Pinete de pin silvestru in amestec cu și anin din zona montană și premontană pe mlaștini eutrofe cu hidrosoluri histice sau histosoluri;
8MT1 – Aninișuri pure sau in amestec cu frasin din zona montană și premontană pe mlaștini eutrofe cu hidrosoluri histice sau histosoluri;
Compozitia de împădurire:
50Pi(Mo, La) 50An (PL.T, Me)
50An 50Fr, Me, PL.T
100An
Tehnica de împădurire:
IT+Dren+V(Bl)+Fg+Gr.o;
Desimea culturii:
5000/ha (2x1 m)
Completări: 30% (20+10).
Intrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri):
de 11 ori în 6 ani (2+3+2+2+1+1)
b, c) de 8 ori în 4 ani (2+3+2+1)
GRUPA STATIONALA (G.S – 96)
Mlaștini oligotrofe (tinoave) cu hidrosoluri histicee (grosimea stratului de turbă sub 0,5 m) din zonele premontane și montane, TSD: TM2A, TA2A.
Tipuri de vegetație:
2MT2 – Pinete de pin silvestru in amestec cu foioase din zona montană și premontană pe mlaștini oligotrofe cu hidrosoluri histice sau histosoluri;
8MT2 – Aninișuri pure sau in amestec cu frasin din zona montană și premontană pe mlaștini oligotrofe
cu hidrosoluri histice sau histosoluri.
Compozitia de împădurire:
50Pi(Mo, La) 50An (PL.T, Me)
50An 50Fr, Me, PL.T
100An
Tehnica de împădurire:
Dren+V(Bl)+Aa+Fg+Gr.o;
Desimea culturii:
5000/ha (2x1 m)
Completări: 30% (20+10).
Intrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri):
de 11 ori în 6 ani (2+3+2+2+1+1)
b, c) de 8 ori în 4 ani (2+3+2+1)
GRUPA STATIONALA (G.S – 97)
Mlaștini oligotrofe cu histosoluri districe (grosimea stratului de turbă peste 0,5 m) din zonele premontane și montane, TSD: TM2B, TA2B.
Tipuri de vegetație:
2MT2 – Pinete de pin silvestru in amestec cu și anin din zona montană și premontană pe mlaștini oligotrofe cu hidrosoluri histice sau histosoluri;
8MT2 – Aninișuri pure sau in amestec cu frasin din zona montană și premontană pe mlaștini oligotrofe cu hidrosoluri histice sau histosoluri.
Compozitia de împădurire:
50Pi(Mo, La) 50An (PL.T, Me)
50An 50Fr, Me, PL.T
100An
Tehnica de împădurire:
IT+Dren+V(Bl)+Aa+Fg+Gr.o;
Desimea culturii:
5000/ha (2x1 m)
Completări: 30% (20+10).
Intrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri):
de 11 ori în 6 ani (2+3+2+2+1+1)
b, c) de 8 ori în 4 ani (2+3+2+1)
Regiuni de dealuri din subzonele de cvercete (stejar, cer, gârnița – etajele FD1 ; FD2) și din subzona gorunului (etajul FD3)
GRUPA STATIONALA (G.S – 98)
Terenuri cu exces de apă provenită din precipitații și soluri stagnice din zona de dealuri, TSD: MD1A.
Tipuri de vegetație:
4DM1 – Amestec cu cvercinee din zona de deal pe soluri puternic și foarte puternic stagnogleizate
Compoziții de împădurire:
50-60Go (St, Ce, Gâ) 15-30Dr 10Aj 10-15Arb;
50-60Go (St, Ce, Gâ) 15-30Df 10Aj 10-15Arb;
Df - Ci, Fr, Pa, Me, St.r
Aj - Ca, Ju, Mj, Ml, Ma
Arb - Al, Lc, Pd, S.m, Pt;
Dr - La, Pi, Pi.s, Pi.n
Tehnici de împădurire:
a)±Des+Bl(Md, Vl, Bz)+Fg+Gr.o;
Desimea culturilor :
a)5000/ha (2x1 m),;
Completări: 35% (20+15).
Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri): de 14 ori în 6 ani (3+4+2+2+2+1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 99)
Terenuri cu exces de apă provenită din precipitații, cu stagnosoluri epistagnice din zona de dealuri, TSD: MD1B.
Tipuri de vegetație:
4DM1 – Amestec cu cvercinee din zona de deal pe soluri puternic și foarte puternic stagnogleizate
1DM2 – Amestec cu larice și diverse foioase din zona de deal pe soluri foarte puternic stagnogleizate
2DM2 – Amestec de pin și diverse foioase din zona de deal pe soluri foarte puternic stagnogleizate.
Compoziții de împădurire:
50Go (St, Ce, Gâ) 30Dr/Df 10Aj 10Arb;
50La 30Df 10Aj 10Arb;
50Pi(Pi.s) 50Df;
Df - Ci, Fr, Pa, Me, St.r
Aj - Ca, Ju, Mj, Ml, Ma
Arb - Al, Lc, Pd, S.m, Pt;
Dr - La, Pi, Pi.s, Pi.n
Tehnici de împădurire:
Des%+Bl(Md,Mc)+Fg+Aa+ Gr.o
Des+Tb(Vl,Bz,Pi)+Fg+Aa+Gr.o;
Desimea culturilor :
b)5000/ha (2x1 m),;
Completări: 35% (20+15).
Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri): de 14 ori în 6 ani (3+4+2+2+2+1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 100)
Terenuri cu exces de apă provenită din precipitații, cu stagnosoluri proxistagnice din zona de dealuri,
TSD: MD1C.
Tipuri de vegetație:
8DM1 – Aninișuri și amestecuri de anini sau frasin cu alte foioase, in zona de deal pe soluri excesiv stagnogleizate;
8DM2 – Amestec cu plop și diverse foioase din zona de deal pe soluri excesiv stagnogleizate.
Compoziții de împădurire:
50An.n(An) 50Fr, Me, Pl.a, Sa.p
100An.n (An)
50Fr 50An.n, An, Me, Pl.a, Sa.p
50Pl.a 25An.n, Fr, Me, Sa.p 25Că,Ct.r, Sâ
Tehnici de împădurire:
Ct+Des+V(Vl,Bl)+Fg+Aa+Gr.o (Bt,Sd);
Desimea culturilor :
c)5000/ha (2x1 m),;
Completări: 35% (20+15).
Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri): de 8 ori în 4 ani (2+3+2+1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 101)
Terenuri cu exces de apă provenită din freatic, cu soluri gleice din zona de dealuri, TSD: MD2A.
Tipuri de vegetație:
4DM3 –Amestecuri de cvercinee cu diverse foioase sau rășinoase, din zona de deal pe soluri gleice;
8DM3 – Plantații de plopi și plopi euramericani din zona de deal pe soluri gleice;
5DM3 – Plantații de nuc negru din zona de deal pe soluri gleice.
Compoziții de împădurire:
60Go (St, Ce, Gâ) 15Dr, Df 10Aj 15Arb;
100Pl.ea
100 Nu.n
Df - Ci, Fr, Pa, Me, St.r
Aj - Ca, Ju, Mj, Ml, Ma
Arb - Al, Lc, Pd, S.m, Pt;
Dr - La, Pi, Pi.s, Pi.n
Tehnici de împădurire:
±Des±Pi+V(Vl,Bl)+ Gr.o;
Desimea culturilor :
5000/ha (2x1 m) – compoziția ”a”;
2500/ha (2x2 m) – compoziția ”b”;
3333/ha (2x1,5 m) – compoziția ”c”;
Completări: 35% (20+15).
Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri):
de 14 ori în 6 ani (3+4+2+2+2+1) la compoziția ”a”;
de 8 ori în 4 ani (2+3+2+1) la compozițiile ”b” și ”c”.
GRUPA STATIONALA (G.S – 102)
Terenuri cu exces de apă provenită din pânza freatică, cu gleiosoluri epigleice din zona de dealuri.
TSD: MD2B.
Tipuri de vegetație:
4DM4 – Amestecuri cu cvercinee din zona de deal pe gleiosoluri epigleice;
1DM4 – Amestecuri cu larice și diverse foioase din zona de deal pe gleiosoluri epigleice;
2DM4 – Amestecuri cu pin și diverse foioase din zona de deal pe gleiosoluri epigleice;
9DM4 – Plantații cu coacăz negru din zona de deal pe gleiosoluri epigleice.
Compoziții de împădurire:
50Go (St, Ce, Gâ) 30Dr,Df 10Aj 10Arb;
50La 30Df 10Aj 15Arb;
50Pi(Pi.n) 50Df;
100Cz.n.
Df - Ci, Fr, Pa, Me, St.r
Aj - Ca, Ju, Mj, Ml, Ma
Arb - Al, Lc, Pd, S.m, Pt;
Dr - La, Pi, Pi.s, Pi.n
Tehnici de împădurire:
Des%+Bl(Md, Mc, Vl)+Gr.o
Dren+V(Vl,Bl)+ Gr.o;
Desimea culturilor :
5000/ha (2x1 m) – compozițiile ”a”, ”b”, ”c”;
6667/ha (1x1,5 m) – compoziția ”d”;
Completări: 35% (20+15).
Întrețineri:
de 14 ori în 6 ani (3+4+2+2+2+1) la compoziția ”a”;
de 12 ori în 5 ani (3+4+2+2+1) la compozițiile ”b” și ”c”;
de 8 ori în 4 ani (2+3+2+1) la compoziția ”d”.
GRUPA STATIONALA (G.S – 103)
Terenuri cu exces de apă provenită din pânza freatică, cu gleiosoluri proxigleice din zona de dealuri,
TSD: MD2C.
Tipuri de vegetație:
4DM5 – Amestecuri cu cvercinee din zona de deal pe gleiosoluri proxigleice;
2DM5 – Amestecuri cu pin și diverse foioase din zona de deal pe gleiosoluri proxigleice;
8DM5 – Aninișuri și amestecuri anin, frasin și diverse foioase din zona de deal pe gleiosoluri proxigleice;
8DM6 – Amestecuri de plop alb și diverse foioase hidrofile din zona de deal pe gleiosoluri proxigleice.
Compoziții de împădurire:
50Go (St, Ce, Gâ) 30Dr 10Aj 10Arb;
50Pi(Pi.n) 50Df;
50An.n (An) 50Fr, Me, Pl.a, Sa.p;
100An.n (An);
50Fr 50An.n, An, Me, Pl.a, Sa.p;
50Pl.a 25Am.a, An.n, Fr, Me, Sa.p 25Că, Ct.r, Sâ.
Df - Ci, Fr, Pa, Me, St.r
Aj - Ca, Ju, Mj, Ml, Ma
Arb - Al, Lc, Pd, S.m, Pt;
Dr - La, Pi, Pi.s, Pi.n
Tehnici de împădurire:
±CT+Des+Bl(Md, Mc, Vl)+Gr.o
±CT+Dren+V(Vl,Bl)+ Gr.o;
Desimea culturilor :
5000/ha (2x1 m); Completări: 35% (20+15). Întrețineri:
de 14 ori în 6 ani (3+4+2+2+2+1) la compoziția ”a”;
de 12 ori în 5 ani (3+4+2+2+1) la compoziția ”b”;
de 8 ori în 4 ani (2+3+2+1) la compozițiile c, d, e, f.
GRUPA STATIONALA (G.S – 104)
Mlaștini eutrofe (bahne) cu hidrosoluri histice (orizont de turbă sub 0,5 m grosime) din zona de dealuri,
TSD: TD1A.
Tipuri de vegetație:
2DT1 – Amestecuri cu pin și diverse foioase din zona de deal pe bahne cu hidrosoluri histice;
8DT1 – Aninișuri și amestecuri anin, frasin și diverse foioase din zona de deal pe bahne cu hidrosoluri histice.
Compoziții de împădurire:
50Pi(Pi.n) 50FR, Ci, Me, Pa;
50An.n (An) 50Fr, Me, Pl.a, Sa.p;
100An.n (An);
Tehnici de împădurire:
Des+V(Bl)+Aa+Gr.o
Desimea culturilor :
5000/ha (2x1 m);
Completări: 35% (20+15).
Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri):
de 12 ori în 5 ani (3+4+2+2+1);
b, c) de 8 ori în 4 ani (2+3+2+1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 105)
Mlaștini eutrofe (bahne) cu histosoluri eutrice (orizont de turbă peste 0,5 m grosime) din zona de dealuri,
TSD: TD1B.
Tipuri de vegetație:
2DT2 – Amestecuri cu pin și diverse foioase din zona de deal pe bahne cu histosoluri eutrice;
8DT2 – Aninișuri și amestecuri anin, frasin și diverse foioase din zona de deal pe bahne cu histosoluri
eutrice.
Compoziții de împădurire:
50-75Pi(Pi.n) 50-25FR, Ci, Me, Pa;
50An.n (An) 50Fr, Me, Pl.a, Sa.p;
100An.n (An);
Tehnici de împădurire:
IT+Dren+V(Bl)+Aa+Gr.o
Desimea culturilor :
5000/ha (2x1 m);
Completări: 35% (20+15).
Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri):
de 12 ori în 5 ani (3+4+2+2+1);
b, c) de 8 ori în 4 ani (2+3+2+1).
Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă (CF, S, Ss)
GRUPA STATIONALA (G.S – 106)
Terenuri cu exces de apă provenită din precipitații și soluri stagnice din zona de câmpie și silvostepă,
TSD: MC1A.
Tipuri de vegetație:
4CM1 – Amestec cu stejar din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe soluri puternic stagnogleizate
Compoziții de împădurire:
70St 10Df 10Aj 10Arb;
60St 15Dr 10Aj 15Arb;
50St (St.b, Ce, Gâ) 30Dr, Df 10Aj 10Arb;
Df - Ci, Fr, Pa, Me, St.r, Fr.p
Aj - Ca, Ju, Mj, Ml, Ma
Arb - Al, Lc, Că, Sâ, S.m, Pt;
Dr - La, Pi, Pi.s, Pi.n
Tehnici de împădurire:
a)±Des+V(Bl, Md, Vl, Bz)+Aa+Gr.o;
Desimea culturilor :
a)6000/ha (2x0,83 m),;
Completări: 40% (20%+15%+5%).
Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri): de 16 ori în 6 ani (4+4+3+2+2+1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 107)
Terenuri cu exces de apă provenită din precipitații, cu stagnosoluri epistagnice din zona de câmpie și silvostepă, TSD: MC1B.
Tipuri de vegetație:
4CM2 – Amestec cu cvercinee din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe soluri foarte puternic stagnogleizate
1CM2 – Amestec cu larice și diverse foioase din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe soluri foarte puternic stagnogleizate
2CM2 – Amestec de pin și diverse foioase din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe soluri foarte puternic stagnogleizate.
Compoziții de împădurire:
50 St (Go, Ce, Gâ) 30Dr/Df 10Aj 10Arb;
50La (Pi) 30Df 10Aj 10Arb;
50Pi(Pi.s, Pi.n) 50Df;
Df - Ci, Fr, Pa, Me, St.r, Fr.p
Aj - Ca, Ju, Mj, Ml, Ma
Arb - Al, Lc, Pd, S.m, Pt;
Dr - La, Pi, Pi.s, Pi.n
Tehnici de împădurire:
Des%+Md(Bl)+Fg±Aa+ Gr.o (Sm)
Des+V(Tb,Bz,Pi)+Fg±Aa+Gr.o;
Desimea culturilor :
6000/ha (2x0,83 m),;
Completări: 40% (20%+15%+5%).
Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri):
de 16 ori în 6 ani (4+4+3+2+2+1);
b, c) de 2 ori în 5 ani (3+4+2+2+1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 108)
Terenuri cu exces de apă provenită din precipitații, cu stagnosoluri proxistagnice din zona de câmpie și silvostepă, TSD: MC1C.
Tipuri de vegetație:
8CM1 – Aninișuri și amestecuri de anini și frasin din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe soluri excesiv stagnogleizate;
8CM2 – Amestec cu plop și diverse foioase din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe soluri excesiv stagnogleizate.
Compoziții de împădurire:
50An.n 50Df
100An.n (An)
50Fr 25An.n, Sl, 25Arb
50Pl.a 25Aa.n, Sl 25Arb
Df - Ci, Fr, Pa, Me, St.r, Fr.p
Aj - Ca, Ju, Mj, Ml, Ma
Arb - Al, Lc, Pd, S.m, Pt;
Dr - La, Pi, Pi.s, Pi.n
Tehnici de împădurire:
Ct+Des+V(Vl,Bl)+Fg+Aa+Gr.o (Sd);
Desimea culturilor :
6000/ha (2x0,83m);
3300/ha (2x1,5m) pentru compoziția ”d” Completări: 40% (20%+15%+5%). Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri):
de 10 ori în 4 ani (3+4+2+1);
b, c) de 8 ori în 4 ani (2+3+2+1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 109)
Terenuri cu exces de apă provenită din freatic, cu soluri gleice din zona de câmpie și silvostepă.
TSD: MC2A.
Tipuri de vegetație:
4CM4 –Amestecuri de stejar (cvercinee) din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe soluri gleice;
8CM4 – Plantații de plopi și plopi euramericani din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe soluri gleice;
5CM4 – Plantații de nuc negru din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe soluri gleice.
Compoziții de împădurire:
70St (Ce, Gâ) 10Df 10Aj 10Arb;
60St (Ce, Gâ) 15Dr 10Aj 15Arb
100Pl.ea (Pl.a)
100 Nu.n
Df – Fr, Fr.î, Fr.p, Te, Ve, St.r
Aj - Ca, Ju, Mj, Ml, Pa, Ar
Arb - Al, Lc, Că, Sâ, S.m, Pt;
Dr - La, Pi, Pi.s, Pi.n
Tehnici de împădurire:
±Pi+V(Vl,Bz)+ Gr.o;
Desimea culturilor :
6000/ha (2x0,83 m) – compozițiile ”a”, ”b”;
3333/ha (2x1,5 m) – compozițiile ”c”, ”d”;
Completări: 40% (20%+15%+5%).
Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri):
a, b) de 16 ori în 6 ani (4+4+3+2+2+1);
c, d) de 8 ori în 4 ani (2+3+2+1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 110)
Terenuri cu exces de apă provenită din pânza freatică, cu gleiosoluri epigleice din zona de câmpie și silvostepă, TSD: MC2B.
Tipuri de vegetație:
4CM5 – Amestecuri cu cvercinee din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe gleiosoluri epigleice;
1CM5 – Amestecuri cu larice și diverse foioase din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe gleiosoluri epigleice;
2CM5 – Amestecuri cu pin și diverse foioase din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe gleiosoluri epigleice;
1CM6 – Plantații cu chiparos de baltă din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe gleiosoluri epigleice.
Compoziții de împădurire:
50 St (Go, Ce, Gâ) 30Dr,Df 10Aj 10Arb;
50La (Pi) 30Df 20Arb;
50Pi(Pi.n) 50Df;
100Ch.b.
Df – Fr, Fr.p, Fr.î, Te, Ve, St.r
Aj - Ca, Ju, Mj, Ml, Ar
Arb - Al, Lc, Că, Sâ, S.m, Pt;
Dr - La, Pi, Pi.s, Pi.n
Tehnici de împădurire:
Des%+Md(BVl)+Gr.o (Sm)
Dren+V(Vl, Bl, Pi)+ Gr.o (Sm);
Desimea culturilor :
6000/ha (2x0,83 m) – compozițiile ”a”, ”b”, ”c”;
3300/ha (2x1,5 m) – compoziția ”d”; Completări: 40% (20%+15%+5%). Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri):
de 14 ori în 6 ani (3+4+2+2+2+1); b, c, d) de 12 ori în 5 ani (3+4+2+2+1);
GRUPA STATIONALA (G.S – 111)
Terenuri cu exces de apă provenită din pânza freatică, cu gleiosoluri proxigleice din zona de câmpie și silvostepă, TSD: MC2C.
Tipuri de vegetație:
4CM6 – Amestecuri cu cvercinee din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe gleiosoluri proxigleice;
2CM6 – Amestecuri cu pin și diverse foioase din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe gleiosoluri proxigleice;
8CM6 – Aninișuri și amestecuri anin, frasin și diverse foioase din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe gleiosoluri proxigleice;
8CM7 – Amestecuri de plop alb și diverse foioase hidrofile din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe gleiosoluri proxigleice.
Compoziții de împădurire:
50St (Go, Ce, Gâ) 30Df 10Aj 10Arb;
50Pi (Pi.n) 50Df;
50An.n (An) 50Df;
50Fr (Fr.p) 25An.n, Sl 25Ct.r, Sa.p, Că, B.r.;
50Pl.a 25 An.n, Sl 25Ct.r, Sa.p, Că, B.r
Df – Fr, Fr.p, Fr.î, Te, Ve, St.r
Aj - Ca, Ju, Mj, Ml, Ar
Arb - Al, Lc, Că, Sâ, S.m, Pt;
Tehnici de împădurire:
±CT+Des+Md(Bl)+Ag+Gr.o(Sm,Bt)
±CT+Dren+V(Vl,Bz,Pi)+ Gr.o(Sm,Bt);
Desimea culturilor :
6000/ha (2x0,83 m) – compozițiile ”a”, ”b”, ”c”, ”d”;
3300/ha (2x1,5 m) – compoziția ”e”; Completări: 40% (20%+15%+5%). Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri):
de 14 ori în 6 ani (3+4+2+2+2+1);
de 12 ori în 5 ani (3+4+2+2+1);
c, d) de 10 ori în 4 ani (3+4+2+1);
e)de 8 ori în 4 ani (2+3+2+1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 112)
Mlaștini eutrofe (bahne) cu hidrosoluri histice (orizont de turbă sub 0,5 m grosime) din zona de câmpie și silvostepă, TSD: TC1A.
Tipuri de vegetație:
2CT1 – Amestecuri cu pin și diverse foioase din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe bahne cu hidrosoluri histice;
8DT1 – Aninișuri și amestecuri anin, frasin și diverse foioase din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe bahne cu hidrosoluri histice.
Compoziții de împădurire:
50-75Pi(Pi.n) 50-25Df;
50An.n (An) 50Df;
100An.n (An);
Df – Fr, Fr.p, Fr.î, Te, Ve, St.r, An.n
Tehnici de împădurire:
a)Des (Dren)+V(Tb)+Aa+Gr.o
Desimea culturilor :
6000/ha (2x0,83 m);
Completări: 40% (20%+15%+5%)..
Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri):
de 12 ori în 5 ani (3+4+2+2+1)
de 10 ori în 4 ani (3+4+2+1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 113)
Mlaștini eutrofe (bahne) cu histosoluri eutrice (orizont de turbă peste 0,5 m grosime) din zona de câmpie și silvostepă, TSD: TD1B.
Tipuri de vegetație:
2CT2 – Amestecuri cu pin și diverse foioase din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe bahne cu histosoluri eutrice;
8CT2 – Aninișuri și amestecuri anin, frasin și diverse foioase din zona de câmpie, silvostepă/stepă pe bahne cu histosoluri eutrice.
Compoziții de împădurire:
50-75Pi(Pi.n) 50-25Df;
50An.n (An) 50Df;
100An.n (An);
Df – Fr, Fr.p, Fr.î, Te, Ve, St.r, An.n
Tehnici de împădurire:
IT+Dren+V(Bl)+Aa+Gr.o
Desimea culturilor :
5000/ha (2x1 m);
Completări: 40% (20%+15%+5%)..
Întrețineri (revizuiri, mobilizări, descopleșiri):
de 12 ori în 5 ani (3+4+2+2+1)
de 10 ori în 4 ani (3+4+2+1).
Precizări:
Scheme de împadurire
Dispunerea pe teren a speciilor din compozițiile de împădurire trebuie să ducă la crearea unor culturi de amestec durabile și polifuncționale. Din aceste motive așezarea pe teren a diferitelor specii este indicat sa fie în biogrupe de 25 – 100 mp sau sub forma de benzi de 2 – 5 rânduri. Când distanța între rânduri este de 1 sau peste 2 m, amestecul poate fi și în rânduri de specii principale pure sau cu arbuști, alternând cu specii de amestec (foioase sau rașinoase) cu specii de ajutor și arbuști.
Tehnici de împădurire
Tehnicile de împădurire recomandate și semnificația simbolurilor folosite sunt prezentate în continuare.
Pregătirea terenului
Ct = curațirea terenului de ierburile înalte (trestie, pipirig etc.), tufărișuri inutile ș.a.; IT – îndepărtarea turbei (exploatarea eventuala a acesteia) și nivelarea terenului;
Des – eliminarea apelor de băltire de pe suprafața solului și din stratul superior de sol prin sanțuri și canale de descărcare.
Dren – coborârea nivelului pânzei de apă freatică și evacuarea apei din canale deschise sau închise de drenaj (drenuri).
Pregatirea solului în vederea împăduririi :
V – vetre de 40 / 60 cm sau 60 / 80 cm, desfundate adânc ;
TB – tăblii de 2 x 2 m dispuse la 4 x 4 m (625 buc / ha) în alternanță cu vetre (în fiecare tăblie introducându- se 3 – 5 puieți sau cuiburi cu semanături de cvercinee) ;
BL – mușuroaie (bilioane) realizate manual, cu înlăturarea stratului de țelina ;
MD – movile dreptunghiulare de 1 / 0,5 m, flancate de câte o rigola de 1 / 0,5 / 0,3 m pentru colectarea și păstrarea apei, dispuse la 2 x 2 m una de alta, în alternanță cu vetre de plantare ;
MC – movile circulare cu diametrul de 0,5 - 1 m, mărginite de rigole perimetrale de 25 / 30 cm, dispuse la 2 x 2 m, în alternanță cu vetre sau gropi simple de plantare ;
VL – benzi – val, cu lățimea de 1–2 m, flancate de șănțulete (rigole),realizate manual sau cu plugul, în alternantă cu fâșii nelucrate, cu lațimea de 0,5 – 1,0 m ;
BZ – benzi lucrate cu lațimea de 3,5 – 8 m (pentru 2 – 5 rânduri de puieți din speciile de baza), realizate prin arătura la cormana (“la mijloc”), în alternanță cu fâsii nelucrate de 2,5 – 7 m lățime (pentru 2 – 5 rânduri de puieți plantați în gropi obișnuite săpate în vetre la 40 / 60 cm).
PI – pregatirea integrală a solurilor, în special a celor îndesate sau sau cu caractere planice și vertice, prin scarificare, desfundare, arătura, discuire (grăpare) etc.
Ameliorarea solului prin fertilizare si amendare :
FG – fertilizare cu gunoi de grajd, pământ vegetal sau îngrășăminte chimice ; AA – amendare cu amendamente calcaroase, în solurile acide ;
AG - amendare cu gips sau fosfogips, în solurile alcalice.
Împădurirea propriu-zisa:
Sm – semănaturi în cuiburi pe vetre sau semănături în cuiburi executate în tăblii, pe teren pregătit integral (pațachină, cvercinee);
Gr.o – plantarea în gropi obișnuite de 30 x 30 x 30 cm sau 40 x 40 x 30 cm, dispuse pe vetre, movile etc.; Bt– butășire cu butași obisnuiți (cătina roșie și răchita roșie) sau cu sade (salcie plesnitoare).
t)Sc, pe depozite mai puțin scheletice, afânate;
50 Mj (Vi. t) 50 Ll (Sp), cu deosebire în zone secetoase, în amestec intim sau în buchete de 5 – 10 mp;
100 Sl, pe depozite afânate cu un conținut ridicat de carbonați de calciu.
Tehnici de împădurire: N Ms Tg (Tb; Tn) F Am+Gr.o Pvs+Pvg Pp I.
Desimea culturilor: 5 000 / ha (2 x 1 m).
Completări: 40%.
Intrețineri (revizuiri, mobilizări): de 7 ori în 5 ani (2 + 2 + 1+ 1 + 1).
GRUPA STATIONALA (G.S – 117)
Halde miniere formate din materiale de rocă (nisipuri grosiere, nisipuri fine cu praf, luturi, marno-argile, loessuri, nisipuri cu puțin pietriș etc.), cu textura nisipoasă la nisipo-prafoasă, provenind de regulă din măcinarea rocilor dure si flotarea acestora pentru extragerea minereurilor utile (TSD: YD(C)1B).
Tipuri de vegetație:
-2D(C)Y1 – pinete in amestec cu foioase în zone de deal (câmpie), pe halde miniere de steril but;
-5D(C)Y1– plantații de sălcioară în zone de deal (câmpie), pe halde miniere de steril brut;
-6 D(C)Y1– salcâmet în amestec cu diverse foioase xerofite în zone de deal (câmpie), pe halde miniere de steril brut;
-8MY1– asociații de foioase mezohigrofite (An, Pl) sau mezofite (Fr.
p)în zone de deal, pe halde miniere de steril brut;
Compoziții de împădurire și scheme de plantare:
25 Sc 50 Sl (Ul.t, Mj) 25 Am (Sp, Ct.r), pe halde cu pH sub 7; R1 = Sc+arbust ; R2 = specie de ajutor
;
50 Pi. n (Pi) 25 Mj (Cd, Vi.t) 25 Am (Lc, Ct, Ll), pe halde cu pH peste 7; R1 = pin ; R2 = specie de
ajutor + arbust;
100 Sl (Ct), cu deosebire pe halde de flotare cu nisipuri fine, umezite ;
50 An. a 50 Pl (Fr.p), pe halde umede din zona forestiera .
Tehnici de împădurire: N MsTg (Tb; Tn) F Am+Gr.oPvs+Pvg Pp .
Desimea culturilor :
4 000 / ha (2 x 1,25 m), la compoziția „d”;
5 000 / ha (2 x 1 m), în special la compozițiile „a” și „b”;
6 700 / ha (1,5 x 1 m), în special la compozița „c” și în cazul utilizării Ct;
Completări: 35%.
–Întrețineri (revizuiri, mobilizări):
de 5 ori în 3 ani (2 + 2 + 1), la compozițiile „a”, „c” și „d”;
de 7 ori în 5 ani (2 + 2 + 1 + 1 + 1), la compoziția “b ”.
v)în zone de munte pe terenuri decopertate si taluzuri în sol sau în roci moi;
-9MW1(2) – cătiniș în zone de munte pe terenuri decopertate si taluzuri în sol sau în roci moi;
Compoziții de împadurire și scheme de plantare:
25 Pi n 75 Ct; R1= pin + cătina, R2= cătină.
100 An, pe terenuri relativ umede, pâna în partea inferioară a subzonei molidului;
100 Ct, pe terenuri mai uscate;
100 An.v, din partea mijlocie a subzonei molidului pâna în subalpin.
Tehnici de împădurire :
Tg (Ta) 0,75/3 m + Gr.o, (între șirurile de Tg sau Ta), pe terenuri cu înclinare mai mare
de 30 grade ;
Tn 0,75/2, pe terenuri stabile cu înclinare pâna la 30 grade;
Cd/3, în cazul compozițiilor “c”, “d”, la înclinari peste 35 grade;
Gr. o, pe terenuri care nu necesita lucrări de consolidare și pregătire .
Desimea culturilor :
5 000 / ha (2 x 1 m), în cazul tehnicilor “b” si “d”;
6 700 / ha (1 x 1,5 m), în cazul tehnicilor “a” si“d”;
10 000/ha (3 x 0,33 m), în cazul tehnicii de plantare “c”, când se aplică compozițiile “c”și
d.
Completări: 30%.
Intrețineri (indeosebi revizuiri) :
de 3 ori în 2 ani (2 + 1) în cazul plantațiilor de An, Ct, An. v;
de 7 ori în 5 ani (2 + 2 + 1 + 1 + 1) în cazul compoziției “a”.
GRUPA STATIONALA (G.S – 123, 134)
Terenuri decopertate de stratul de sol și taluzuri de debleu, în roci dure. Nu se fac lucrări de împădurire.
Regiuni de câmpie și dealuri din subzonele de cvercete și regiuni de dealuri din subzona gorunului.
GRUPA STATIONALA (G.S – 136)
Terenuri decopertate de stratul de sol și taluzuri de debleu formate predominant în sol, cu textura nisipo- lutoasă până la argiloasă și conținut variabil de schelet (TSD: WD1A, WD1B).
Tipuri de vegetație:
6DW1 – salcâmet în amestec cu diverse foioase xerofite în zone de deal sau câmpie, pe taluzuri în sol sau în roci moi;
-5DW1 – asociații de foioase xerofite și arbuști în zone de deal sau câmpie, pe taluzuri în sol sau în roci moi;
-9DW1 – arbuști în zone de deal sau câmpie pe taluzuri în sol sau în roci moi.
Compoziții de împădurire și scheme de plantare:
75 Sc 12,5 Ml (Vi. t, Gl) 12,5 Pd (Sp, Ll, Po), în condiții de textură nisipo-lutoasă la lutoasă și conținut redus de carbonați de calciu - TSD: WD1A; 3 rânduri Sc și 1 rând specie de amestec + arbust ;
50 Mj (Vi.t, Sl) 50 Ll (Co, Pd), în condiții de textură mai grea, conținut ridicat de schelet și conținut ridicat de carbonați de calciu; R1 = Mj (Vi. t, Sl) ; R2 = Ll (Co, Pd).
100 arbuști (Ct, Pd, Ll, Co), pe taluzuri care nu permit plantarea de specii arborescente.
Tehnici de împădurire :
Tn 0,75/2 + Gr. o, pe taluzuri stabilizate la pante sub 25 grade ;
Tn 0,50/2 + Gr. o, pe taluzuri stabilizate, la pante de 25–35 grade;
Ta (Tg; Tb)/3 + Gr. o, pe taluzuri stabile la deplasari în masă, cu eroziune activă ;
Gr. o Pv, pe taluzuri care nu se pretează la terasare.
Desimea culturilor :
5 000/ha (2 x 1 m), în cazul compoziției “a”, pentru tehnicile de împădurire “a” și “b” ;
și “d”;
6 700/ha (1,5 x 1 m), în cazul compozițiilor “a” și “b” pentru tehnicile de împădurire “c”
10 000/ha (1 x 1 m), în cazul compoziției“c”, tehnica de împădurire“d”.
Completări :
30% pentru compoziția “a”;
40% pentru compozițiile “b” și “c”.
Întrețineri (revizuiri, mobilizări): de 5 ori în 3 ani (2 + 2 + 1).
GRUPE STAȚIONALE (G.S – 124, 137)
Terenuri decopertate de stratul de sol și taluzuri de debleu în roci slab și moderat consolidate (loess, luturi, nisipuri, pietrișuri, argile, marne, gresii s.a.); (TSD: WD2A, WD2B).
Tipuri de vegetație:
-2DW2 –pinet (pin negru) în amestec de cu arbusti în zone de deal sau câmpie, pe terenuri decopertate sau taluzuri de debleu în roci moi;
-6DW2 – salcâmet în amestec cu diverse foioase xerofite în zone de deal sau câmpie, pe terenuri decopertate sau taluzuri de debleu în roci moi;
-5DW2 - asociații de foioase xerofite și arbuști în zone de deal sau câmpie, pe terenuri decopertate sau taluzuri de debleu în roci moi;
-9DW1 – arbuști în zone de deal sau câmpie pe terenuri decopertate sau taluzuri de debleu în roci moi;
Compoziții de împădurire și scheme de plantare:
50Sc 25 Ml (Vi. t, Cd, Sl) 25 Pd (Sp, Po, Ll) pe substrate cu textura nisipo-lutoasă la lutoasă, puțin schelet și conținut redus de carbonați – WD2A; 3 rânduri salcâm si un rând specie de ajutor și arbust;
100 Sl (Sm, Cd) pe substrate nisipo-lutoase cu carbonați de calciu - WD2A;
100 Ct (Ll, Pd, Po, Sâ), pe substrate marno-argiloase, taluzuri care nu permit plantarea speciilor arborescente;
25 Pi.n 75 Ct, pe substrate predominant marnoase; R1=Pi+Ct; R2=Ct.
50 Mj (Vi.t, Ul.t, Sl) 50 Ll (Pd, Po, Sâ) – în condiții de textură luto-argiloasă la argiloasă, conținut ridicat de schelet sau de carbonați.
-Tehnici de împădurire :
Tg (Ta, Tb) 0,75/3 m + Gr.o (între șirurile de Tg sau Ta) +Pv, pe terenuri/taluzuri stabile la alunecări, cu înclinare mai mare de 30 grade;
Tn 0,5 - 0,75/2, pe terenuri stabile cu înclinare pâna la 30 grade;
Cd/3, în cazul compozițiilor “b”și “c”, la înclinări peste 35 grade;
Gr. o, pe terenuri care nu necesita lucrări de consolidare și pregătire.
Desimea culturilor :
5000 /ha (2 x 1 m, în cazul tehnicilor“b”și“d”și a compozițiilor”a”și“d” ;
6700/ha(1 x1,5 m), în cazul tehnicilor“a”și“d”și a compoziților“a”și “e”;
10 000/ha (1 x 1 m), în cazul tehnicii “d” și compoziției “c” (1 x 1 m) și a tehnicii “c” și a compoziției “c”(3 x 0,33 m);
Completări :
20% la compozițiile “a” si”d”;
30% la compozițiile “b”, ”c” și “e”.
Întrețineri (revizuiri, mobilizări):
de 4 ori în 3 ani (2 + 1+ 1) în cazul compozițiilor “a”,”b” și “c”;
de 7 ori în 5 ani (2 + 2 + 1 + 1 + 1) în cazul compozițiilor “d” și “e”.
GRUPA STAȚIONALĂ (G.S – 125)
Terenuri decopertate de stratul de sol și taluzuri de debleu în roci dure. Nu se fac lucrări de împădurire.
Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă (S ; Ss)
GRUPA STATIONALĂ (G.S – 140)
Taluzuri de debleu formate predominant în sol, cu textura nisipo-lutoasă pâna la argiloasă și conținut variabil de schelet (TSD: WC1A, WC1B).
Tipuri de vegetație:
6CW1 – salcâmet în amestec cu diverse foioase xerofite în zone de silvostepă, pe taluzuri în sol sau în roci moi;
-5CW1 – asociații de foioase xerofite și arbuști în zone de silvostepă, pe taluzuri în sol sau în roci moi;
-9CW1 – arbuști în zone de silvostepă pe taluzuri în sol sau în roci moi;
Compoziții de împădurire și scheme de plantare:
75 Sc (Sf) 12,5 Vi. t (Cd, Sm) 12,5 Ll (Sp, Po), în cazul solurilor cu textura nisipo-lutoasă la lutoasă, cu schelet sub 25% în primii 30 – 50 cm și conținut redus de carbonați de calciu; 3 rânduri Sc (Sf) și 1 rând specie de amestec + arbust;
50 Mj (Ul.t, Vi. t, Sl) 50 Ll (Sp, Po), în cazul solurilor cu textura luto-argiloasă la argiloasă și schelet peste 25%; R1 = Mj (Ul.t, Vi. t, Sl) ; R2 = Ll (Sp, Po);
100 arbuști (Po, Sp, Ll, Am), pe taluzuri de drumuri și căi ferate care nu permit o încărcare exagerată cu greutatea vegetației. Plantarea se va face în buchete urmărindu-se realizarea unor efecte peisagistice adecvate.
Tehnici de împădurire :
Tn 0,75/2 + Gr. o, pe taluzuri stabilizate la pante sub 25 grade ;
Tn 0,50/2 + Gr. o, pe taluzuri stabilizate la pante de 25 – 35 grade;
Tg (Tb)/3 + Gr. o Pv, pe taluzuri cu eroziune activă;
Gr. o Pp, pe taluzuri care nu se pretează la lucrări de terasare.
Desimea culturilor :
5 000/ha (2 x 1 m), în cazul compozițiilor “a” și “b”, tehnicile de plantare “a” și “b” ;
6 700/ha (1 x 1,5 m), în cazul compozițiilor “a” și “b”, tehnicile de plantare “c” și“d”;
10 000/ha (1 x 1 m), în cazul compoziției “c”, tehnica de plantare “d”.
Completări :
30% pentru compoziția “a”;
40% pentru compozițiile “b” și “c”.
Întrețineri (revizuiri, mobilizari):
de 5 ori în 3 ani (2 + 2 + 1) - în cazul compozițiilor “a” și “c”;
de 7 ori în 5 ani (2 + 2 + 1 + 1 + 1) în cazul compoziției “b”
GRUPE STATIONALE (G.S. – 126, 141)
Terenuri decopertate de stratul de sol și taluzuri de debleu în roci slab și moderat consolidate (loess, luturi, nisipuri, pietrișuri, argile, marne s.a.); (TSD: WC2A, WC2B).
Tipuri de vegetație:
-2CW2 –pinete in amestec (pin negru, pin galben) cu foioase xerofite în zone de silvostepă, pe terenuri decopertate sau taluzuri de debleu în roci moi;
-6CW2 – salcâmet în amestec cu diverse foioase xerofite în zone de silvostepă, pe terenuri decopertate sau taluzuri de debleu în roci moi;
-5CW2 – asociații din foioase xerofite și arbuști în zone de silvostepă, pe terenuri decopertate sau taluzuri de debleu în roci moi;
-9CW1 – asociații de arbuști în zone de silvostepă pe terenuri decopertate sau taluzuri de debleu în roci moi;
Compoziții de împădurire și scheme de plantare:
50 Sc 25 Sl (Vi.t, Cd, Sm) 25 Po (Sp, Ll) pe substrate cu textura nisipo-lutoasa la lutoasa și puțin schelet (sub 25%) și conținut redus de carbonat de calciu; 3 rânduri de salcâm și un rând specie de amestec + arbust;
25 Pi. n (Pi. p) 50 Mj (Vi. t, Sl) 25 Ll (Sp, Po), pe substrate marno-argiloase ; rânduri de
Mj, Vi. t în alternanță cu rânduri de Pi. n (Pi. p) + arbust;
100 arb (Ll, Po, Sp, Am), pe substrate marno-argiloase, pe taluzuri care nu permit plantarea speciilor arborescente;
50 Mj (Ul.t; Vi.t, Sl) 50 Ll (Sp, Po);
Tehnici de împădurire :
Tn 0,75/2 + Gr. o (pe terenuri cu înclinare sub 25 grade, relativ stabile);
Tg 0,75/3 + Gr. o (în condiții de eroziune foarte activă și pante peste 30 de grade) Pp (la Pi. n sau Pi. p) Pv (la foioase);
Gr. o Pv.
Desimea culturilor :
5 000/ha (2 x 1 m), în cazul compoziției “a”și “b”;
6 700/ha (1,5 x 1 m), în cazul compozițiilor “c” și “d”;
10 000/ha (1 x 1 m), în cazul compoziției “c”;
Material de împădurire: Pp în cazul Pi. n sau Pi. p .
Completări :
30% , pentru compoziția “a”;
40%, pentru compozițiile “b”, “c” și “d”.
Intrețineri (revizuiri, mobilizări):
de 5 ori în 3 ani (2 + 2+ 1) în cazul compozițiilor “a” și ”c” ;
de 10 ori în 6 ani (3 + 2 + 2 + 1 + 1 + 1) în cazul compozițiilor “b” și “d”.
GRUPA STATIONALA (G.S – 127)
Terenuri decopertate de stratul de sol în roci dure .Nu se fac lucrări de împădurire.
TERENURI DERANJATE SAU DESFUNDATE ȘI TALUZURI DE RAMBLEU - X
Regiuni montane din subzonele fagului, amestecului de fag cu rășinoase și molidului.
GRUPA STATIONALA (G.S – 128.1)
Terenuri cu soluri deranjate sau desfundate și taluzuri de rambleu, cu amestec de sol si rocă, de regulă cu predominarea solului în primii 30...50 cm, cu textura nisipo-lutoasa la argiloasa. (TSD: XM1A, XM1B).
Tipuri de vegetație:
-2MX1 –pinete in amestec cu foioase și/sau cu arbusti în zone în zone de munte pe terenuri deranjate, desfundate sau taluzuri de rambleu;
-8MX1 - aniniș (anin alb) în zone de munte pe terenuri deranjate, desfundate sau taluzuri de rambleu;
Compoziții de împădurire și scheme de plantare:
50 Pi (Pi. n) 25 Mj (Ci, Pa) 25 Sâ (Lc,Pd), pâna în partea mijlocie a subzonei molidului, pe terenuri cu predominarea solului în primii 30 – 50 cm; R1 = Pi (Pi. n) ; R2 = Mj (Ci, Pa ) + arbust.
50 Pi (Pi. n) 50 Ct ; R1 = Pi + Ct ; R2 = Ct + Pi
100 An, pe terenuri relativ umede;
Tehnici de împădurire :
Tn 0,75/2 + Gr. o, pe terenuri semistabile ințelenite (la pante sub 30 grade);
Ta (Tg) 0,75/3 + Gr. o, pe terenuri cu pantă peste 30 grade;
Cd/3, la înclinări peste 35 grade.
Gr. o, pe terenuri care nu permit executarea de terase.
Desimea culturilor :
5 000 / ha (2 x 1 m), în cazul tehnicii „a” ; compozițiile „a” și „b”;
6 700 / ha (1 x 1,5 m), în cazul tehnicilor „b” și „d”, compoziții „b” și „c”;
10 000/ha (3 x 0,33 m), în cazul tehnicii de plantare „c”, compoziția „c”;
Material de împădurire : Pp, în cazul Pi sau Pi.n.
Completări : 25%.
Intrețineri (revizuiri, mobilizări):
de 10 ori în 6 ani (3 + 2 + 2 + 1 + 1 + 1) în cazul compozitiilor „a”si „b”.
de 4 ori în 3 ani (2 + 1 + 1) la compoziția „c”.
GRUPA STATIONALA (G.S – 128, 135)
Terenuri cu soluri deranjate sau desfundate și taluzuri de rambleu, cu amestec de sol si rocă, de regulă cu predominarea rocii în primii 30...50 cm, cu textura nisipo-lutoasa la argiloasa (TSD: XM2A, XM2B).
Tipuri de vegetație:
-2MX2 – pinete in amestec cu arbusti în zone de munte pe terenuri deranjate, desfundate sau taluzuri de rambleu;
-8MX2 – aninișuri (An, An.
v)în zone de munte pe terenuri deranjate, desfundate sau taluzuri de rambleu;
-9MX2 – arbuști (cătinișuri) în zone de munte pe terenuri deranjate, desfundate sau taluzuri de rambleu;
Compoziții de împădurire și scheme de plantare:
25 Pi (Pi. n) 75 Ct ; R1 = Pi + Ct ; R2 = Ct.
100 An, pe terenuri relativ umede cu predominarea rocii la suprafață;
100 Ct, pe terenuri relativ uscate ;
100 An.v , din partea mijlocie a subzonei molidului pâna în subalpin.
Tehnici de împădurire :
Tn 0,75/2 + Gr. o, pe terenuri semistabile ințelenite (la pante sub 30 grade);
Ta (Tg) 0,75/3 + Gr. o, pe terenuri cu pantă peste 30 grade;
Cd/3, la înclinări peste 35 grade.
Gr. o, pe terenuri care nu permit executarea de terase.
Desimea culturilor :
5 000 / ha (2 x 1 m), în cazul tehnicii „a” ; compoziția „a”;
6 700 / ha (1 x 1,5 m), în cazul tehnicilor „b” și „d”, compoziții “a” și „b”;
10 000/ha (3 x 0,33 m), în cazul tehnicii de plantare „c”, și compozițiilor „c” și „d”; .
Material de împădurire : Pp, în cazul Pi sau Pi.n.
Completări : 25%.
Întrețineri (revizuiri, mobilizări):
de 10 ori în 6 ani (3 + 2 + 2 + 1 + 1 + 1) în cazul compozitiei „a”;
de 4 ori în 3 ani (2 + 1 + 1) la compozițiile „b”, „c” și „d”.
Regiuni de câmpie și dealuri din subzonele de cvercete și regiuni de dealuri din subzona gorunului
GRUPA STATIONALA (G.S – 129)
Terenuri cu soluri deranjate sau desfundate și taluzuri de rambleu, cu amestec de sol si rocă, cu predominarea solului în primii 30...50 cm si textura nisipo-lutoasă la luto-argiloasă (TSD: XD1A; XD1B)
Tipuri de vegetație:
-2DX1 – pinete in amestec cu foioase și arbusti în zone de deal, pe terenuri pe terenuri deranjate, desfundate sau taluzuri de rambleu;
-6DX1 – salcâmet pur sau în amestec cu diverse foioase în zone de deal, pe terenuri deranjate, desfundate sau taluzuri de rambleu;
Compoziții de împadurire și scheme de plantare:
100 Sc, pe soluri nisipo-lutoase la lutoase;
75 Sc 12,5 Gl (Ml; Vi.t; Mj) 12,5 Lc (So; Sâ; Co), pe soluri nisipo-lutoase la lutoase și conținut redus de carbonați (<3%); 3 rânduri Sc, 1 rând specie de amestec + arbust;
25 Pi. n (Pi) 50 Ci (Mj; Vi.t) 25 Lc (Co; Sâ; Pd), pe soluri luto-argiloase la argiloase și schelet mult; R1 = specie de amestec ; R2 = pin + arbust.
Tehnici de împădurire :
Gr. o (pe terenuri stabile cu pantă sub 15 grade sau care nu se pot terasa);
Tn 0,75/2 + Gr. o (pe terenuri cu pante peste 15 grade);
Desimea culturilor : 5 000 / ha (2 x 1 m).
Completări : 30% .
Intrețineri (revizuiri, mobilizări):
de 4 ori în 3 ani (2 + 1 + 1) la compozițiile „a” și „b”;
de 7 ori in 5 ani (2 + 2 + 1 + 1 + 1) în cazul compoziției „c”.
GRUPA STATIONALA (G.S – 130; 139)
Terenuri cu soluri deranjate sau desfundate și taluzuri de rambleu, cu amestec de sol și rocă, cu predominarea rocii în primii 30...50 cm (TSD: XD2A; XD2B)
Tipuri de vegetație:
-2DX2 – pinet (pin negru) în amestec cu foioase și arbusti în zone de deal, pe terenuri pe terenuri deranjate, desfundate sau taluzuri de rambleu;
-6DX2 – salcâmet în amestec cu foioase în zone de deal, pe terenuri deranjate, desfundate sau taluzuri de rambleu;
-5DX2 – asociații de diverse foioase xerofite și arbuști în zone de deal pe terenuri deranjate, desfundate sau taluzuri de rambleu;
Compoziții de împădurire și scheme de plantare:
75 Sc 12,5 Gl (Vi.t, Ml) 12,5 Lc (Sâ; Pd; Co), pe soluri nisipo-lutoase la lutoase fară sau cu puțin carbonat de calciu (max. 3%); 3 rânduri Sc, 1 rând specie de amestec + arbust;
50 Pi. n 25 Mj (Ul.t, Vi.t) 25 Ct (Sâ, Pd, Co), pe substrate marno-argiloase; R1 = Pi. n (Pi) ; R2 = Mj + arb;
25 Pi. n 25 Mj (Ul.t, Vi.t) 50 Ct (Sâ, Pd, Co), pe terenuri cu schelet mult la excesiv; R1 = Pi.n ; R2 = arb ; R3 = Mj; R4 = arb.
50 Sl (Sm) 50 Po (Sp, Ll), pe terenuri cu panta mare și taluzuri cu soluri carbonatice;
Tehnici de împădurire :
Gr. o (pe pante sub 15 grade);
Tn 0,75/2 + Gr.o Pv (pe pante de 16-30 grade), pe terenuri înțelenite;
Ta (Tg) 0,75/3 + Gr. o Pv, pe terenuri cu eroziune activă, la pante peste 30 de grade.
Desimea culturilor :
5 000 / ha (2 x 1 m) la tehnicile „a” și „b”;
6 700 / ha (1 x 1,5 m) la tehnica “c”.
Completări :
20% la compoziția „a”;
30% la compozițiile „b”, „c” și „d”.
Intrețineri (revizuiri, mobilizări) :
de 4 ori în 3 ani (2 + 1 + 1) la compozițiile „a” și „d”;
de 7 ori în 5 ani (2 + 2 + 1 + 1 + 1) în cazul compozițiilor „b” și „c”.
Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă.
GRUPA STATIONALA (G.S – 131)
Terenuri cu soluri deranjate sau desfundate și taluzuri de rambleu, cu amestec de sol si rocă, cu predominarea solului în primii 30 – 50 cm și textura nisipo-lutoasă la luto-argiloasă (TSD: XC1A; XC1B)
Tipuri de vegetație:
-2CX1 – pinete (pin negru, pin galben) în amestec cu arbusti în zone de silvostepă, pe terenuri deranjate, desfundate sau taluzuri de rambleu;
-6CX1 – salcâmet în amestec cu diverse foioase în zone de silvostepă, pe terenuri deranjate, desfundate sau taluzuri de rambleu;
Compoziții de împădurire și scheme de plantare:
75 Sc 25 Gl (Mj; Vi.t; Dd), pe soluri nisipo-lutoase și lutoase cu conținut redus de carbonați de calciu (<3%); 3 rânduri Sc + 1 rând specie de amestec ;
25 Pi. n (Pi. p) 50 Mj (Ul.t, Vi.t) 25 Lc (Pd, Po), pe soluri luto-argiloase la argiloase.
Tehnici de împădurire :
Gr. o (pe terenuri cu pante sub 15 grade);
Tn 0,75/2,0 + Gr. o (pe terenuri cu pante peste 15 grade si taluzuri).
–Desimea culturilor: 5 000 / ha (2 x 1 m) .
Material de împădurire: Pp, în cazul Pi.n sau Pi.p.
Completări :
25%, pentru compoziția „a”;
30% , pentru compoziția „b”.
Intrețineri (revizuiri, mobilizări):
de 4 ori în 3 ani (2 + 1 + 1) la compoziția „a”;
de 10 ori în 6 ani (3 + 2 + 2 + 1 + 1 + 1) la compoziția „b”.
GRUPA STATIONALA (G.S – 132, 143)
Terenuri cu soluri deranjate sau desfundate și taluzuri de rambleu, amestec de sol și roca, cu predominarea rocii în primii 30 – 50 cm si textura luto-nisipoasă la luto-argiloasă (TSD: XC2A; XC2B)
Tipuri de vegetație:
-2CX2 – pinete în amestec cu arbusti în zone de silvostepă, pe terenuri deranjate, desfundate sau taluzuri de rambleu;
-6CX2 – salcâmet în amestec cu diverse foioase în zone de silvostepă, pe terenuri deranjate, desfundate sau taluzuri de rambleu;
-5(9)CX2 – asociații de specii xerofite și arbuști în zone de silvostepă pe terenuri deranjate, desfundate sau taluzuri de rambleu;
Compoziții de împădurire și scheme de plantare:
50 Sc 25 Sl (Sm, Cd, Vi.t) 25 Ll (Po, Sp) – pe soluri nisipo-lutoase și lutoase cu conținut redus de carbonați de calciu (<3%); 2-5 rânduri Sc + 2-5 rânduri specie de amestec și arbust.
25Pi.n (Pi.p) 50 Ul.t (Sl; Vi.t) 25 Po (Sp; Ll), în silvostepă pe soluri luto-argiloase; R1= Pi.n (Pi.p)
arbust; R2= specie de amestec si ajutor.
50 Sl (Sm, Cd) 50 arb (Sp, Ll, Am, Spiraea) - pe terenuri cu panta mare și taluzuri cu soluri carbonatice care nu permit plantarea speciilor arborescente;
Tehnici de împădurire :
Gr. o (pe terenuri cu pante sub 15 grade);
Tn 0,75/2,0 + Gr. o (pe terenuri cu pante peste 15 grade si taluzuri).
Desimea culturilor : 5 000 / ha (2 x 1 m).
Completări:
30% la compozițiile „a” și „c”;
25%, pentru compoziția „b”;
Intrețineri (revizuiri, mobilizări):
de 7 ori în 5 ani (2 + 2 + 1 + 1 + 1) la compoziția „b”;
de 4 ori în 3 ani (2 + 1 + 1) la compozițiile „a” și „c”.
Anexa 3.1.
SOLUȚII TEHNICE
361
E - terenuri cu eroziune de suprafață
| Regiunea | G.S | Forma de degradare | Tip de stațiune | Tipuri de vegetație | Compoziții de împădurire | Schema de plantare | Tehnici de împădurire | Desimea | Completări | Întrețineri |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| I. TERENURI ERODATE / E | ||||||||||
| Sa și FMo3 | 1 | Terenuri cu eroziune slabă pâna la puternică (e0...e2), cu soluri zonale (districambosoluri, prepodzoluri, podzoluri, ș.a), moderat profunde și profunde (peste 75cm), formate de regulă pe roci acide | E A 5 V | 1AE1 | a.60Mo40La (în partea superioară a molidului, pe versanți și în declivități) | benzi pure alterne, late de 15 m, perpendiculare pe direcția vânturilor dăunătoare | a.Tn 75/2+Gr.o , pe pante peste 15 grade | 5000/ha | 30% (20% 10%) | Revizuiri: anul I+II 1+1; Descopleșiri: anii I-VI 2+2+2+2+1+1; Răriri, depresaj, degajări, curățiri: III+IV 1+1 |
| 1AE2 | b.100La (în partea superioară a versanților, pe cumpene și ridicături de teren, cu prioritate în subalpin) | 2 x 1,5 m | b.Gr.p , pe pante sub 15 grade | 3300/ha | ||||||
| 1AE3 | c. 60Mo40Fr,Pa.m,Ci , pe terenurile cu condiții mai bune, în partea inferioară a etajului FMo3 | benzi sau buchete | 5000/ha | |||||||
| 2 | Terenuri cu eroziune foarte puternică și excesivă (e3...e4) cu erodosoluri spodice, andice, tipice, rendzinice, litice, litosoluri sau regosoluri slab dezvoltate, cu grosimea sub 50 cm (deseori sub 30 cm), inclusiv stâncării cu soluri în petice sau terenuri cu aflorimente stâncoase | E A 6 V | 2AE1 | a.50Pi.n(Jn)50An.v predominant pe terenuri foarte puternic erodate; amestec intim, în rânduri pure alterne sau buchete mici | 2 x 1 m | a.Tn 0,75/2+Gr.o pe terenuri predominaant foarte puternic erodate, înțelenite, la compoziția ”a” | 5000/ha | 40% (25% 15%) , până a 50 - 60% în condiții foarte grele, pentru formula cu pin | Revizuiri: anii I+II+III 2+1+1 Prașile: anul IV + V 2+1 | |
| 8AE1 | b.100An.v pe stâncării și soluri excesiv erodate | 1,5 x 1 m | b.Tg 0,75/3+Gr.o pe terenuri lipsite de vegetație, cu eroziune foarte activă și pante peste 25 grade | 6700/ha | ||||||
| 9AE1 | c. 100Ct , în EMo6 și EMo7, terenuri foarte puternic erodate,pe soluri oligomezotrofice, cu conținut redus de schelet | 1,5 x 1 m | c. Gr.b pe stâncării cu soluriîn petice | 6700/ha | ||||||
| 2 x 0,5 m | d. Cd/3 pe terenuri cu panta peste 30 grade, la compozițiile ”b” și ”c” | 10000/ha | ||||||||
| 3 | Stâncării masive | E A 7 S | Nu se execută lucrări. | |||||||
| FD4;FMo1;FMo2;și parte din FMo3 | 4 | Terenuri cu eroziune slabă la puternică (e0...e2), cu soluri zonale (luvosoluri, cambisoluri), moderat profunde la profunde (peste 50 cm), fără schelet sau cu schelet puțin (0...25%) în primii 50 - 75 cm | E M 5 V | 1ME1 | a.75Mo25La(Pa.m,Ci) cu deosebire în subzona molidului, pe versanți, cu realizarea amestecului în buchete de molid de 100-150 mp, cu buchete paltin sau cireș de 25-40 mp, sau 3 rânduri de molid cu 1 rând de larice, paltin sau cireș | 2 x 1 m | a.Gr.p(Gr. v) pe pante sub 15 grade | a.5000/ha | 30 (20% 10%) | Revizuiri: anul I+II 1+1; Descopleșiri: anii I-VI 2+2+2+2+1+1; Răriri, depresaj, degajări, curățiri: III+IV 1+1 |
| 1ME2 | b.100La pe culmi și în partea superioară a versanților | 2 x 2 m în stațiuni favorabile și 2 x 1,5 m în stațiuni mai puțin favorabile | b.Tn 0.75/2+Gr.o pe pante peste 15 grade | b.2500- 3300/ha | Revizuiri: anul I+II+III 1+1+1; Prașile anii I-III 1+1+1 Descopleșiri: anii I-IV 1+1+1+1; | |||||
| 2ME1 | c.50Pi(Pi.n)50Fr(Ci,Pa.m,La) cu deosebire în subzona fagului, Pi.n și Ci pe soluri mai grele sau scheletice, cu realizarea amestecului în buchete de 50-100 mp de pin cu buchete de Fr, Ci, Pa.m. Sau La, sau în benzi alterne de 3-5 rânduri de pin cu benzi de Fr, Ci, Pa.m., sau La | 2 x 1 m | c.5000/ha | Revizuiri: anul I+II+III 1+1+1; Prașile anii I-IV 2+2+1+1 Descopleșiri: anii III-V 1+1+1; | ||||||
| 2ME2 | d. 50Pi25Fr(Ci)25Lc(Sînger), în stațiunile cu eroziune moderată, mai ales din subzona fagului, pe pante peste 15 grade | 2 x 1 m | c.5000/ha | |||||||
| Regiunea | G.S | Forma de degradare | Tip de stațiune | Tipuri de vegetație | Compoziții de împădurire | Schema de plantare | Tehnici de împădurire | Desimea | Completări | Întrețineri |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| FD4;FMo1;FMo2;și parte din FMo3 | 5 | Terenuri cu eroziune foarte puternică și excesivă (e3...e4), cu erodosoluri spodice sau andice, tipice ori regosoluri slab la moderat dezvoltate, cu grosimea de 21...50 cm (uneori sub 20 sau peste 50 cm), cu textura variabila, cu un strat de rogolit de 21...50 (75) cm, cu schelet puțin (0..25%), în cazul rocilor moi și cu schelet mult și foarte mult (26...75%), în cazul rocilor dure | E M 6 V | 2ME3 | a.50Pi(Pi.n)25Fr(Ci)25Pd(Sa,Ct),(Pi.n și Ct pe soluri luto-argiloase la argiloase); rânduri alterne de pin cu foioase | 2 x 1 m, la compoziția ”a” | Tn 0,75/2+Gr.o(pe terenuri cu eroziune stabilizată sau semistabilizatăși pante de 15-25 grade, la compoziția ”a”) Tg 0,75/3+Gr.o(pe terenuri cu eroziune activă și pante mai mari de 25 grade, la compoziția ”a”) | 0/ha | 40% (25% 15%) , până a 50 - 60% în condiții foarte grele, pentru formula cu pin | Revizuiri: anul I- IV2+2+1+1; Prașile anii V-VI 1+1 |
| 2ME4 | b.50Pi(Pi.n)50Ct pe soluri grele; rânduri pure alterne de pin (pe terase) cu cătină albă (între terase) | la compoziția ”b” și tehnicile ”b” și ”c”, pinul pe terase = 3350/ha, la 3x1 m și cătina albă între terase=3550/ha= 3x1 m | c.Ta 0.75/3+Gr.o(între șirurile de Ta) , pe terenuri cu eroziune activă și pante mai mari de 25 de grade, la compoziția ”b” | b.6700/ha | ||||||
| 9ME1 | c.100Ct (An) pe terenuri cu eroziune excesivă (e4), cu roca la suprafață, (Ct cu deosebire pe marne și An în complexe de marne cu gresii din zona flișului) | 1 x 1 m la compoziția ”c” și tehnica ”d” | d.Gr.o , pe terenuri cu eroziune semistabilizată, pe pante sub 35 grade | c.10000/ha | ||||||
| 8ME1 | 3 x 0,33 m la compoziția ”c” și tehnica ”e” | e.Cd, pe terenuri foarte puternic la excesiv erodate, pe pante peste 35 grade, la compoziția ”c” | d.10000/ha | |||||||
| FD4;FMo1;FMo2;și parte din FMo3 | 6 | Stâncării cu soluri în petice și terenuri cu aflorimente stâncoase, cu erodosoluri spodice, tipice, rendzinice, litice, litosoluri, rar regosoluri slab dezvoltate, nisipoase la nisipo-lutoase, cu grosimea de 21...50 cm (uneori și sub 20 cm), cu schelet mult și foarte mult, 50...75% (uneori pâna la 90%), formate pe roci dure, pe terenuri cu eroziune foarte puternică și excesivă (e3...e4) | E M 6 D | 2ME3 | a.50Pi.n(Pi)25Fr(Ci;La)25Pd(Sa;Co,Ct );Pi.n și La predominant pe calcare, (laricele va fi introduspe culmi și sub culmi); amestec intim și în buchete mici | 2 x 1 m, în cazul compoziției ”a” și a tehnicii ”a” | a.Tn(Tb) 0,75/2+Gr.o pe terenuri cu aflorimente stâncoase | a.5000/ha | 40% (25% 15%) , până a 50 - 60% în condiții foarte grele, pentru formula cu pin | Revizuiri: anul I-III 2+1+1; Prașile anii V- VI 1+1 |
| 1ME3 | b.100La, pe substrate calcaroase, îndeosebi în subzona molidului | 2 x 1,5 m , în cazul compoziției ”b” și a tehnicilor ”a” și ”b” | b.Gr.b±Pv pe stâncării cu soluri în petice, superficiale, scheletice | b.3300/ha | ||||||
| în cazul compozițiilor ”a” și ”b” și al tehnicii ”b”, în suprafețele cu sol. Între aflorimentele stâncoase | c.1000 - 2500/ha 1000 - 2500/ha, cazul compoziției ”a” și ”b” și al tehnicii ”b”, după posibilitățil e oferite de teren, prin prezența rocii la sprafața terenului | |||||||||
| FD4;FMo1;FMo2;și parte din FMo3 | 7 | Stâncărie masivă. | E M 7 S | Nu se execută lucrări. | ||||||
| etajele CF ; FD1 ; FD2 și etajul FD3 | 8 | Terenuri cu eroziune slabă la moderată (e0...e1), cu soluri zonale (luvisoluri, cambisoluri, rendzine, faeziomuri s.a), moderat profunde la profunde (peste 75 cm), fără schelet sau cu schelet puțin (sub 25%) în primii 50...75 cm | E D 1 V | 3DE1 | a. 50 St (Go) 25 Fr (Te.a; Ci ; Pa) 25 Sa (Lc, Co, Mc ) | rândul 1 = specie de bază ; rândul 2 = specie de amestec arbust. | Ab 1 - 1,5/2 - 3,0 Gr. o pe pante sub 15 grade | 6700/ha 5 000/ha | 30% (20% 10%) | Revizuiri: anul I+II 1+1; Prașile anii I-V 3+3+3+2+1 Descopleșiri: anii IV-V 1+1; |
| 6DE1 | b. 75 Sc, 12,5 Fr (Ml, Ci, Mj) 12,5 Lc (So, Sa, Co) pe soluri nisipo-lutoase la lutoase, slab carbonatate, pante mai mari de 15 grade | b. Tn 0,75/2,0 + Gr. o , pe pante peste 15 grade | ||||||||
| c. Gr. v pe pante sub 10 grade | ||||||||||
| etajele CF ; FD1 ; FD2 și etajul FD3 | 9 | Terenuri cu eroziune puternică (e2), cu soluri cambisoluri, luvisoluri, rendzine, faeziomuri, trunchiate în urma eroziunii sau regosoluri bine dezvoltate, uneori și coluvisoluri, fără schelet sau | E D 2 V | 6DE2 | a. 75 Sc, 12,5 Fr (Ml, Ci, Mj) 12,5 Lc (So, Sa, Co) pe soluri nisipo-lutoase la lutoase, slab carbonatate | 3 rânduri de Sc + 1 rând de specie de amestec + arbust | Ab 1-1,5/2,0 + Gr. o (pe pante sub 15 grade) Tn 0,75/2,0 + Gr. o (pe pante peste 15 grade) | 5 000/ha | a. 30% (20% 10%) | Revizuiri: anul I 1; Prașile anii I-IV 3+2+2+1 |
362
| Regiunea | G.S | Forma de degradare | Tip de stațiune | Tipuri de vegetație | Compoziții de împădurire | Schema de plantare | Tehnici de împădurire | Desimea | Completări | Întrețineri |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| cu schelet mult ( până la 50%), cu grosimea de 50...100 cm, rar 150 cm | 3DE2 | b. 25 St (Go) 50 Fr (Ci. Pa) 25 Lc (Co, Sa, Pd), pe soluri fertile, peste 75 cm grosime, cu schelet sub 25% | R1 = St (St.r; Go) + arbust; R2 = specie de amestec | 6 700/ha | b. 30% (20% 10%) | Revizuiri: anul I+II 1+1; Prașile anii I-V 3+3+3+2+1 Descopleșiri: anii IV-V 1+1; | ||||
| 2DE1 | c. 25 Pi. n (Pi) 50 Ci (MI, Vi.t, Fr) 25 Lc (Co, Sa, Pd), pe soluri luto- argiloase la argiloase, și pe soluri cu 25-50% schelet | R1 = specie de amestec, R2 = pin + arbust. | 5 000/ha | b. 30% (20% 10%) | Revizuiri: anul I+II+III 1+1+1; Prașile anii I-IV 2+2+1+1 Descopleșiri: anii III-V 1+1+1; | |||||
| etajele CF ; FD1 ; FD2 și etajul FD3 | 10 | Terenuri cu eroziune foarte puternică și excesivă (e3...e4), cu cu erodosoluri cambice, argice, spodice sau tipice sau regosoluri slab la moderat dezvoltate, având grosimea de 21...50 cm, rareori pâna la 75 cm, nisipo-lutoase la lutoase, fără schelet sau cu schelet puțin (pâna la 25%), rar cu schelet mult (26...50%), formate pe loess, luturi, nisipuri, pietrișuri cu nisip, complexe de gresii și marne sau pe roci dure, fără aflorimente la suprafață | E D 6 A | 6DE3 | a. 75 Sc 12,5 Mj (Ci, M1) 12,5 Lc (Co, Sa), pe soluri fără schelet sau cu schelet puțin, slab carbonatate | 3 rânduri de Sc + 1 rând de specie de amestec + arbust | a. Tn 0,75/2 + Gr. o (pe terenuri cu erozoine stabilizată) | 5000/ha | a. 30% (20% 10%) | Revizuiri: anul I 1; Prașile anii I-IV 1+2+1+1 |
| 2DE2 | b. 50 Pi (Pi.n) 25Ci (Fr,Ju) 25Ct (Pd,Co,Lc), pe soluri cu schelet mult | rândul 1 = pin ; rândul 2 = specie de amestec + arbust. | b. Tg(Ta) 0,75/2 + Gr. o (pe terenuri cu eroziune activă și pante peste 25 grade) | 5000/ha | b. 40% (25% 15%) | Revizuiri: anul I+II 1+1; Prașile anii I-IV 1+2+1+1 Descopleșiri: anii IV-V 1+1 | ||||
| etajele CF ; FD1 ; FD2 și etajul FD3 | 11 | Terenuri cu eroziune foarte puternică și excesivă (e3...e4), predominant cu erodosoluri pararendzinice și tipice sau regosoluri slab la moderat dezvoltate, cu textura luto-argiloasă la argiloasă, fără schelet sau cu schelet puțin (0...25%), cu grosimea de 21...50 cm (uneori pâna la 75 cm), formate pe marne, argile sau complexe de marne, calcare și gresii | E D 6 G | 2DE4 | a. 50 Pi.n 25 Mj (Vi.t) 25 Lc (Sp; Pd) | rândul 1 = Pi.n; rândul 2 = specie de amestec + arbust | a. Tn 0,75/2 + Gr. O (pe terenuri stabile) la compoziția ”a” | a. 5 000/ha | a. 20% la pin, cu puieți crescuți în pungi | Revizuiri: 7 în 5 ani 2+2+1+1+1; Prașile 3 în 2 ani , anii 6 și 7: 1+2 |
| 2DE3 | b. 50 Pi.n 50Ct | rândul 1 = Pi.n (pe terase); rândul 2 = Cr (între terase) | b. Tg (Ta)0,75/3 + Gr. O (pe terenuri cu eroziune activă) la compoziția ”b” | b. 6 700/ha | b. 40% (25%=15%) la culturile obișnuite | Revizuiri: 7 în 5 ani 2+2+1+1+1; Prașile 3 în 2 ani , anii 6 și 7: 1+2 | ||||
| etajele CF ; FD1 ; FD2 și etajul FD3 | 12 | Stâncării cu soluri în petice (erodosoluri tipice, calcarice, litosoluri și mai rar erodosoluri cambice, sau regosoluri slab dezvoltate) cu grosimea de 21...50 cm , nisipoase la nisipo- lutoase, cu 25...75% schelet (uneori pâna la 90%), pe terenuri cu multe aflorimente stâncoase, foarte puternic la excesiv erodate | E D 6 D | 2DE5 | 50 Pi. n (Pi) 25 Mj (Vi. t, Fr) 25 Pd (Sp, Co, Ll) | rândul 1 = Pi.n; rândul 2 = specie de amestec + arbust | a. Tn (Tb) 0,75/2 + Gr. o (pe terenuri cu soluri stâncoase) | a. 5 000/ha, în cazul tehnicii ”a” | 50% (30%+20%) | revizuiri, prașile, de 10 ori în 5 ani 3+3+2+1+1 |
| b. Gr. b + Pv (pe stâncării cu soluri în petice) af | b. 1 000-2 500/ha, în cazul ehnicii ”b”, n porțiunile cu sol, printre lorimentel e stâncoase | |||||||||
| etajele CF ; FD1 ; FD2 și etajul FD3 | 13 | Stâncării masive | E D 4 S | Nu se recomandă împăduriri. | ||||||
| Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă | 14 | Terenuri cu eroziune slabă la moderată (e0...e1), cu soluri zonale (cernoziomuri, faeoziomuri s.a.), nisipo-lutoase la lutoase, moderat profunde la profunde (peste 75 cm), fără schelet sau cu schelet puțin în primii 50...75 cm (sub 25%) precum și pseudorendzine, luto-argiloase la argiloase, fără schelet sau cu schelet puțin, cu grosimea de 75...150 cm, formate pe marno-argile | E C 1 V | 4CE1 | a. 50 St. b (St.) 25 Fr (Mj;Vi.t;Pr;Te.a; Ju; Dd; I.v) 25 Pd (Lc;Co;Mc;Sp;Ll), pe soluri fertile, la pante sub 20 grade | a. rândul 1 - specie principală; rândul 2 - specie de amestec + arbust b. 3 rânduri specii principale + 2 rânduri specii de amestec+arbuști | a. Ab 1 - 1,5/2 - 3,0 + Gr. o , pe pante sub 15 grade | a. 6 700 / ha | b. 30% (20% 10%) la compoziția ”a”, ”b”, ”c”. | Revizuiri: anul I+II 1+1; Prașile anii I-V 3+3+3+2+1 Descopleșiri: anii IV-V 1+1; |
| 6CE1 | b. 75 Sc, 25 G1 (M1 ; Ul. t ; Ju ; Vi. t ), în stațiuni cu soluri nisipo-lutoase la lutoase, slab carbonatate | 3 rânduri de Sc + 1 rând de specie de amestec | b. Tn 0,75/2,0 + Gr. o pe pante peste 15 grade | b.4 000/ha (2,5 x 1 m) cu deosebire în cazul compoziției ”b”, pe pante mai reduse (sub 15 grade) | Revizuiri: anul I 1; Prașile anii I-IV 1+2+1+1 | |||||
| 5 | c. 60 Fr.c,(Te.a, Ul.c) 30Pă,Cd, Ju,Dd 10Arb (Pd,Po,Mc), în stațiuni cu soluri compacte, luto-argiloase la argiloase | 3 rânduri specii principale + 2 rânduri specii de amestec+arbuști | c. Gr. v pe pante sub 10 grade | c. 5 000/ha | Revizuiri: anul I+II 1+1; Prașile anii I-V 3+3+3+2+1 Descopleșiri: anii IV-V 1+1; |
363
| Regiunea | G.S | Forma de degradare | Tip de stațiune | Tipuri de vegetație | Compoziții de împădurire | Schema de plantare | Tehnici de împădurire | Desimea | Completări | Întrețineri |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă | 15 | Terenuri puternic erodate (e2), cu soluri zonale trunchiate în urma erodării (cernoziomuri, faeoziomuri s.a.), nisipo-lutoase la lutoase, fără schelet sau cu schelet puțin (sub 25%), cu grosimea de 50...100 cm (150 cm), formate pe loess, luturi, nisipuri, pietrișuri cu nisip | E C 2 M | 6CE2 | 75Sc 25G1(Mj;Vi.t;Dd;Sp;Ll) pentru solurile fără carbonați sau cu carbonați puțini | 3 rânduri de specie principală (Sc), 1 rând specie de amestec | a. Ab 1,0 - 1,2/2 - 2,5 Gr.o (pe pante sub 15 grade) | a. 5 000/ha (2 x 1 la tehnica ”a”) | 30% (20% 10%) | În cazul tehnicii “a”, pentru formula ”a”: Revizuiri: anul I-II: 1+1; Prașile anii I-III 2+1+1 |
| b. Tn 0,70 - 1,2/2 + Gr. o (pe pante peste 15 grade) | b. 5 000/ha (2 x 1 m la ehnica ”b”) | În cazul tehnicii “b” pentru formula ”a”: Revizuiri: anul I-II: 1+1; Prașile anii I-III 2+1+2 | ||||||||
| 5 | 50 Fr.c(Te.a, Ul.c) 30Pă,Cd, Ju,Dd) 20Arb (Pd,Po,Mc), pe soluri cu carbonați | 1 rând de specie principală (Sc), 1 rând specie de amestec/arbuști | 30% (20% 10%) | În cazul compoziției ”c”: Revizuiri: anul I+II 1+1; Prașile anii I-V 3+2+2+2+1 Descopleșiri: anii IV-V 1+1; | ||||||
| Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă | 16 | Terenuri puternic erodate (e2), cu soluri rendzinice, cernoziomice, trunchiate în urma erodării sau regosoluri bine dezvoltate, nisipoase a luto-nisipoase, cu schelet mult (25...50%), puțin profunde (50 ...75 cm, rar 100 cm), formate pe calcare, roci eruptive și metamorfice dure (granit, cuarțit, șisturi), pietriș cu puțin nisip ș.a | E C 2 U | 2CE1 | 25 Pi.n 50 Fr (Mj; Ml;Ci;Vi.t), 25 Lc (Pd, Co;Sp;Ll) | rândul 1 = specie de amestec ; rândul 2 = pin + arbust | a. Ab 1,0/2 + Gr. o (pe pante sub 15 grade) | 5 000/ha | a. în cazul pinului cu rădăcini nude =50%; | Prasile anii I-VI 3+2+2+1+1+1 |
| b. Tn 0,75/2 + Gr. o (pe pante peste 15 grade) | b. în cazul pinului cu puieți în pungi =20%. | |||||||||
| Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă | 17 | Terenuri puternic erodate (e2), cu faeoziomuri, cernoziomuri sau regosoluri bine dezvoltate, luto- argiloase la argiloase, fără schelet sau cu schelet oarte puțin (sub 10%), puțin profunde la profunde (50...100, rar 150 cm), formate pe marno-argile, uneori și cu puțin pietriș sau strate subțiri de gresie | E C 2 G | 4CE2 | a. 25 St.p (Ce, Gâ, St), 50 Fr (Mj, Pr, Dd,Cd) 25 Pd (Lc, Co;Sâ,Pd), pe soluri luto-argiloase, fertile, peste 75 cm grosime | R1 = St. p + arbust ; R2 = specie de amestec | a. Ab 1/2 + Gr. o , pe pante sub 15 grade | 6 700/ha | a. la plantațiile obișnuite: 50 %; | Revizuiri anii I-II 1+1 Prasile anii I-VI 3+2+2+1+1+1 Descopleșiri anii V-VI 1+1 |
| 2CE1 | b. 25 Pi.n, 50 Fr (Mj, Dd) 25 Pd (Lc) | R1 = Pi. n + arbust; R2 = specie de amestec. | b. Tn 0.75 – 1,0/2 + Gr.o pe pante peste 15 grade | 5 000/ha | b. la plantațiile de pin cu puieți crescuți în pungi: 20 %. | |||||
| 5CE1 | c. 50Ve,Pă,Cd,Dd 30Ul.T,Vi.t 20Sl,Pd,Mc,Pb, pe versanți cu expoziții însorite, soluri slab humifere | R1=specii principale; R2=specii secundare+arbust | 5 000/ha | |||||||
| Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă | 18 | Terenuri foarte puternic și excesiv erodate (e3...e4) cu erodosoluri tipice, cambice sau argice și regosoluri slab la moderat dezvoltate, nisipo- lutoase la lutoase, fără schelet sau cu schelet puțin (0...25 %), superficiale la puțin profunde (21...50, rar 75cm), formate pe loess, nisipuri, luturi, nisip cu pietriș ș.a | E C 6 M | 6CE3 | a. 75Sc12,5 Mj (Vi.t, 12,5 Pd (Sp, Ll), pe soluri slab carbonatate | 3 rânduri de Sc + 1 rând de specie de amestec + arbust | a. Tn 0,75 / 2 + Gr. o, pe terenuri cu eroziune stabilizată | a. 5 000 / ha, la tehnica de împădurire ”a” | 30% (20%+10%) | Revizuiri: anul I+II 1+1; Prașile anii I-II 2+2+1 |
| 5CE3 | b. 100 Sl , în condițiile unui conținut ridicat de CaCO3 | b. Tg 0,75 / 3 + Gr. o , pe terenuri cu eroziune activă | b. 6 700 / ha , la tehnica de împădurire ”b” | Revizuiri: anul I+II 1+1; Prașile anii I-II 2+2+2 | ||||||
| c. 50 Mj (Sl, Vi.t)50 Pd (Sp, Ll,Po), pe soluri cu conținut mediu de carbonați | R1 = sp principală; R2 = arbust. | Revizuiri: anul I+II 1+1; Prașile anii I-II 2+2+1 | ||||||||
| Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă | 19 | Terenuri foarte puternic și excesiv erodate (e3...e4), cu regosoluri și erodosoluri (erodisoluri) luto-argiloase la argiloase, superficiale, rar puțin profunde (21...50 cm, rar 75 cm), fără schelet sau cu schelet foarte puțin (sub 10 %), formate pe marno-argile, uneori cu intercalații de pietriș sau gresii | E C 6 G | 5CE2 | a. 50 Mj (Vi.t;S1) 50Ll (Sp;Pd) | rândul 1 = specie arborescentă; rândul 2 = arbust | a. Tn 0,75 / 2 + Gr.o, pe terenuri cu eroziune stabilizată | a. 5 000 / ha (2 x 1 m), în cazul tehnicii ”a” | a. 40 % (25% 15%), în cazul plantațiilor obișnuite | Revizuiri: anul I+II 1+1; Prașile anii I-II 2+2+1 |
| b. Tg 0,75 / 3 + Gr.o, pe terenuri stabile la deplasări în masă, cu eroziune activă | b. 6 700 / ha (1,5 x 1 m), în cazul tehnicilor ”b” și ”d” | |||||||||
| 9CE2 | b. 100 Ct , în silvostepă, pe substrate marno-argiloase, în treimea inferioară a versanților | c. Cd /3 , în cazul cătinei albe, pe terenuri cu eroziune activă și pante peste 30 grade | c. 10 000 /ha (3 x 0,33 m), în cazul tehnicii ”c” (la plantații n cordoane, cu Ct) | b. 20 %, în cazul tehnicii ”d”, cu puieții crescuți în pungi |
364
| Regiunea | G.S | Forma de degradare | Tip de stațiune | Tipuri de vegetație | Compoziții de împădurire | Schema de plantare | Tehnici de împădurire | Desimea | Completări | Întrețineri |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| d. Gr.o, în cazul erenurilor care nu permit lucrări de terasare | ||||||||||
| Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă | 20 | Terenuri foarte puternic erodate (e3), frecvent cu aflorimente stâncoase, cu erodosoluri calcarice, litice, regosoluri moderat dezvoltate, nisipo- lutoase la lutoase, cu schelet mult (26...50 %), superficiale (21...50 cm grosime, rar mai mult), formate pe roci dure | E C 3 D | 2CE2 | 25 Pi.n (Pi.p;I.v) 50 Mj (Vi.t ; Pr) 25 Pd (Sp; Ll) | rândul 1 = specie de amestec ; rândul 2 = pin + arbust sau amestec în buchete mici; | Tn 0,75/2 + Gr.o ± Pp ± Pv , Pp în cazul rășinoaselor, Pv 20 dmc la groapă în cazul foioaselor, pentru cel puțin 50% din gropi | 5 000/ha | a.40% în cazul plantațiilor obișnuite | Prasile anii I-VI 3+3+2+2+1+1 |
| b.20%. în cazul pinului cu puieți în pungi | ||||||||||
| Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă | 21 | Terenuri foarte puternic erodate (e3), frecvent cu aflorimente stâncoase, cu erodosoluri calcarice, litice, regosoluri moderat dezvoltate, nisipo- lutoase la lutoase, cu schelet mult (26...50 %), superficiale (21...50 cm grosime, rar mai mult), formate pe roci dure | E C 4 D | 2CE3 | a. 10 Pi. n (Pi. p) 45 Mj (Vi.t) 45 Pd (Sp, Ll), pe soluri cel puțin 30 cm grosime | amestec intim | Tn 0,75/2 + Gr. o + Pp si Pv (Pp, în cazul rășinoaselor; Pv, 20 - 30 dm la groapă, în cazul foioaselor, pentru cel puțin 50% din gropi) | 5 000 / ha | a.40% în cazul plantațiilor obișnuite | Prasile anii I-VI 3+3+2+2+1+1 |
| 5CE3 | b. 50 Mj (Vi.t) 50 Pd (Sp; Ll) | amestec intim și în buchete mici | b.20%. în cazul pinului cu puieți în pungi | |||||||
| Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă | 22 | Stâncării masive, cu rare petice de sol, cu grosimea sub 10 cm | E C 4 S | nu se executa lucrari de impadurire |
365
366
Anexa 3.2. SOLUȚII TEHNICE
R - terenuri cu eroziune de adâncime, râpi și taluzuri naturale
| Regiunea | G.S | Forma de degradare | TSd | TVD | Compoziții de împădurire | Observații | Tehnici de împădurire | Desimea | Completări | Întrețineri |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| A - etajul FMo3 – partea superioară și subalpin | 23 | Taluzuri, râpe și funduri de ravenă (ogașe) formate pe diverse substrate, cu petice de sol sau roca dezagregată sau alterată cu grosimea peste 20 cm | RA1A RA1B RA2A RA2B | 8Ar1 | 100An.v | Tg/3+Gr.o Cd/3 Ds | 6700/ha 10000/ha 10000/ha | 35 | Rev.±Mob: 2+1+1+1 - Rev.: 2+1+1+1 | |
| RA1C RA2C | 8Ar2 | 100An.v,Mo | Gr.o | 6700/ha | 35 | Rev.±Mob: 2+1+1+1 | ||||
| RA3A, RA4A | 8Ar1 | 100An.v | ±Tb/3+Gr.o | 6700/ha | 35 | Rev.±Mob: 2+1+1+1 | ||||
| RA3C, RA4C | 8Ar1 | 100An.v | Gr.o, Pv | 6700/ha | 35 | Rev.±Mob: 2+1+1+1 | ||||
| 24 | Abrupturi, taluzuri și funduri de ravenă pe roci dure, fără sol | RA3B, RA4B | ||||||||
| M - etajele FD4; FMo1 ; FMo2 și parte din FMo3 | 25 | Taluzuri de ravenă și râpe cu resturi de sol sau soluri slab dezvoltate sau roca dezagregată la suprafață cu grosimea de peste 20 cm | RM1A, RM1B, RM2A, RM2B | 8MR1 9MR1 | 100An 100Ct | ±Tg(Tb)/3+Gr.o Ta/3+Gr.o, Cd/3, Ds | 6700/ha 10000/ha 10000/ha | 30% | Rev.: 2+1 Întrețineri: 1+1+1 | |
| 26 | Taluzuri de ravenă și râpe cu formate pe roci dure cu rare petece de sol sau roca dezagregată printre aflorimente stâncoase, cu grosimea de 20-30 cm, mult schelet | RM3A, RM4A | 8MR2, 9MR2 | 100An, 100Ct | ±Tb/3+Gr.o±Pv | 6700/ha | 40% | Rev.±Mob: 3+2+1 | ||
| 27 | Funduri de ravene, ogașe, depozite acoperite cu strat subțire (20-40 cm) de roca dezagragata, uneori cu regosoluri | RM1C, RM2C, RM3C, RM4C | 8MR3, 9MR3 | 100An, 100Ct | Gr.o±Pr.v | 5000/ha | 30% | Rev.: 2+1 Întrețineri: 1+1 | ||
| 28 | Taluzuri formate pe roci dure, fara sol | RM3B, RM4B | ||||||||
| D - stejar, cer, gârniță – etajele FD1 ; FD2 etajul FD3 | 29 | Taluzuri de ravene formate pe roci slab consolidate (loess, nisipuri, luturi, pietriș cu nisip, etc.), cu strat superficial de roca dezagregată sau erodisoluri,regosoluri, grosime 20- 30 cm, cu putin schelet | RD1A RD1B | 5Dr1 6Dr1 9Dr1 | 100 Sl 75Sc12,5Vi.t (Mj) 12,5Pd(Ct) 100Ct | pe taluzuri bogate în carbonați soluri/depozite slab carbonatate taluzuri instabile, cu panta peste 35g | Tg/3+Gr.o ±Tg/3+Gr.o Cd/3, Ds | a, b 6700/ha c. 10000/ha | 30% | Rev.: 1+1 Întrețineri: 1+1+1+1 |
| 30 | Taluzuri de ravene formate pe roci moderat consolidate (marne, argile, gresii friabile etc.), cu strat superficial de roca dezagregată sau erodisoluri,regosoluri, grosime 20- 30 cm, cu putin schelet | RD2A RD2B | 5Dr2 9Dr2 | 100Sl 100Ct | ±Tg/3+Gr.o±Pp Cd/3, Ds | 6700/ha 10000/ha | 40% | Rev.: 1+1 Întrețineri: 1+1+1+1 | ||
| 31 | Taluzuri de ravenă și râpe cu formate pe roci dure cu roca dezagregată la suprafață sau litosoluri, cu grosimea de 20- 30 cm, mult schelet | RD3A RD4A | 5Dr3 9Dr3 | 50Mj (Vi.t,Ml) 50 Pd (Ct,Sp,Ll) 100Ct(Sl) | soluri, depozite cu rocă puțină teren cu mult schelet | Gr.o Gr.b+Pv | 5000/ha | 45% | Rev.: 1+1 Întrețineri: 2+2+1+1+1 2+2+1 | |
| 32 | Funduri de ogașe și ravene acoperite cu un strat de roca dezagregată, aluviuni și material provenit din surpări și alunecări de maluri, regosoluri moderat dezvoltate cu grosime de 20-50 cm | RD1C RD2C RD3C RD4C | 6Dr4 8Dr4 9Dr4 | 100Sc 100Pl.ea, Sa, An.n 100Ct(Sl) | a.stațiuni cu depozite din roci moi, neconsolidate b.depozite din materiale dure sau argile și marno-argile | a, c. Gr.o ±Pr.v b. Gr.m±Pr.v | a. c. 5 000/ha b. 2000/ha | 20% | Rev.: 1+1 Întrețineri: 2+1+1 | |
| 33 | Taluzuri de ogașe și ravene formate pe roci dure fără strat de sol | RD3B RD4B | - | - | - | - | - | - | - | |
| C - stațiuni din regiunile de ilvostepă și câmpie forestieră | 34 | Taluzuri de ravene formate pe roci slab consolidate (loess, nisipuri, luturi, pietriș cu nisip, etc.), cu strat superficial de roca dezagregată sau erodisoluri,regosoluri, grosime 20- 30 cm, cu putin schelet | RC1A RC1B | 6CR1 5CR1 | 75-100Sc 0-25Mj,Vi.t,Pd,Sp,Ll) 100Sl( Vi.t, Ct) | Sl pe depozite sau roci bogate în carbonați | Tg/3+Gr.o ±Tn/2+Gr.o Ds | 6700 5000 10000 | 35% | Rev.: 1+1 Întrețineri: 2+1+1+1 |
| 35 | Taluzuri de ravene formate pe roci moderat consolidate (marne, argile, complexe de marne, argile și gresii), cu strat superficial de roca dezagregată sau erodisoluri,regosoluri, grosime 20-40 cm, cu schelet până la 50% | RC2A RC2B | 9CR2 5CR2 | 100Ct 100Sl (Mj, Ct.r) | Tg/3+Gr.o±Pv Ta/2+Gr.o±Pv Cd/3 Ds | 10000 | 40% | Rev.: 1+1 Întrețineri: 2+1+1+1 | ||
| 36 | Taluzuri de ravenă și râpe cu formate pe roci dure cu rare petece de sol sau roca dezagregată printre aflorimente stâncoase, cu grosimea de 20-30 cm, mult schelet | RC3A RC4A | 5CR3 | 50Mj (Pi,Vi.t,Ml) 50Sp (Ll,Pd) | Gr.o+Pv Gr.o+Pp | 5000/ha pe porțiunile de teren unde se pot face împăduriri | 60% 30% | Rev.: 1+1 Întrețineri: 2++2+2+1+1+1 | ||
| 37 | Funduri de ogașe și ravene acoperite cu strat subțire de aluviuni, depozite provenite de pe versanți, schelet puțin | RC1C RC2C RC3C RC4C | 6CR4 5CR4 8CR4 | 100Sc,Gl 100Sl 100Pl.ea | depozite mai profunde, uscate depozite superficiale depozite profunde, umede | , b. Gr.o±Pr.v c. Gr.m±Pr.v | a, b. 5000/ha b. 2000/ha | 25% | Rev.: 1+1 Întrețineri: 2+1+1 | |
| 38 | Taluzuri din stâncărie masivă, depozite de grohotiș | RC3B RC4B | - | - | - | - | - | - | - |
TG/2-3 - terase sprijinite de gărdulețe, late de 0,75 m, amplasate la 2-3m
TB/2-4 - terase sprijinite de banchete de piatră, late de 0,75 m, amplasate la 2-4m TN0,5-1,0/2-3 - terase nesprijinite, late de 0,5-1,0 m, amplasate la 2,0 - 4,0 m
TA/2-3 - terase armate vegetal cu ramuri și drajoni de cătină albă și constau dintr-o terasă cu lățimea platformei de 50 - 60 cm, în contrapantă de 15-25% peste care se așterne un strat continuu de tulpini cu ramuri de CT.A între care se intercalează drajoni înrădăcinați tot
de CT.A (la 30-50 cm) și care se acoperă cu sol sau rocă afânată (25-30 cm grosime); terasele în forma finală au lățimea de 70-80 cm și pe acestea se plantează puieții prevăzuți
CD/2-3 - plantații în cordon pe terase înguste (40 cm) cu puieți sau drajoni așezați în contrapantă pe terasă la distanța de 0,2-0,4m (în funcție de schema de plantare), distanța dintre terase este de 2-3 m PV - pământ la groapă 20-30 dm3
GR.O - plantare în gropi obișnuite (30x30x30 sau 40x40x40 cm) GR.M - plantare în gropi mijlocii (50x50x50 cm sau 60x60x60 cm) DS - plantații în despicătură
PR.V - praguri vegetative formate din praguri din zidărie uscată pe radier vegetativ format din drajoni de CT.A sau puieți de talie mijlocie de AN PP - plantare puieți în pungi
367
Specii: AN – anin; AN.N - anin negru; AN.V - anin verde, CT - cătină albă; CT.R - cătină roșie; GL - glădiță; LL – liliac; MJ – mojdrean; ML - Mălin american; MO – molid; PD – păducel; PI - pin silvestru; PL.EA - plop euramerican; SA - salcie albă; SC – salcâm; SL – sălcioară; SP – scumpie; VI.T - vișin turcesc.
368
Anexa 3.3 SOLUȚII TEHNICE
D - depozite naturale de materiale deplasate (depozite aluviale, grohotișuri)
| Regiunea | G.S | Forma de degradare | Tip de stațiune | Tipuri de vegetație | Compoziții de împădurire | Obs.; Schema de plantare | Tehnici de împădurire | Desimea | Completări | Întrețineri |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| A - etajul FMo3 – partea superioară și subalpin | 39 | Pietrișuri și bolovănișuri, uneori cu puțin nisip provenite din aluviuni reavăn-umede, rareori cu protosoluri | DA2A DA2B DA2C DA3A DA3B DA3C | 1AD1 8AD1 | 100An.v 50Mo 50An.v | b. pe protosoluri în partea inferioară a etajului | Gr.o±Pv | 6700/ha | 20 | Rev.: 1+1 Întrețineri: 1+1+1 1+2+2+1+1 |
| 39-1 | Pietrișuri și bolovănișuri provenite din aluviuni sau de pe versanți cu apă inaccesibilă | DA2D DA3D | - | - | - | - | - | - | - | |
| M - etajele FD4; FMo1 ; FMo2 și parte din FMo3 | 40 | Nisipuri și nisipuri cu pietriș (sub 50%) din depozite aluviale sau cu protosoluri stratificate | DM1A DM1B DM1C DM1D DM2A DM2B DM2C | 8Md2 | 100An 50An 50Pa.m,Fr, Mo (Pl.t) 100Sa.p | b. pe depozite relativ bogate, protosoluri stratificate c. depozite expuse la viituri torențiale | Gr.o Gr.o+V Bt(Sd) | 2500 5000 10000 | 20% | Rev.: 1+1 Întrețineri: 1+1+1 |
| 41 | Bolovănișuri cu enclave de pietriș și nisip (sub 25%) formate din depozite aluviuni recente, rar cu protosoluri aluviale | DM2D DM3A DM3B DM3C | 8Md3 2Md3 | 100An(Pl.t, Mo) 50Pi 50Fr,Pa.m,An 100Sa.p | depozite cu apă accesibile depozite uscate terenuri expuse la viituri | a. b. Gr.o+Pv±Sr c. Bt, Sd | 3300 5000 10000 | 30% | Rev.: a, b. 1+1 c: 2+1 Întrețineri: a. 1+2+1 b. 1+2+2+1+1 | |
| 41-1 | Bolovănișuri aluviale sau grohotișuri grosiere cu apă inaccesibilă | DM3D | - | - | - | - | - | - | - | |
| D - stejar, cer, gârniță – etajele CF; FD1 ; FD2 etajul FD3 | 42-1 | Nisipuri și mâluri cu puțin pietriș din depozite recente sau cu protosoluri stratificate cu apă accesibilă | Dd1A Dd1B Dd2A Dd2B | 8Dd1 | 100Pl.ea (An.n) 100SA | b. pe terenuri expuse la inundații și viituri | Gr.m (Gr.o)±Ab 1,0-1,5/2- 3 | 2000 (5000 An.n) | 25% | Rev.: 1+1 Întrețineri: 2+1+1 |
| 42-2 | Nisipuri și mâluri cu puțin pietriș din depozite recente sau cu protosoluri stratificate cu apă inaccesibilă | Dd1C Dd1D Dd2C Dd2D | 9Dd1 | 100Ct (Pl.t) | Gr.o | 5000 | 25% | Rev.: 1+1 Întrețineri: 2+1+1 | ||
| 43-1 | Bolovănișuri cu puțin pietriș și nisip (sub 25%) formate din depozite recente, rareori cu protosoluri, umede, uneori inundabile | Dd3A Dd3B | 8Dd2 | 100 An.n (An,Fr) 100 Sa | depozite, protosoluri revene sau umede depozite uneori inundabile | Gr.o±Pv±Sr1,5/2-3 Sd | 3300 5000 | 25% | Rev.: 1+1 Întrețineri: 2+2+1+1 2+1+1 | |
| 43-2 | Bolovănișuri cu puțin pietriș și nisip (sub 25%) formate din depozite recente, rareori cu protosoluri uscate | Dd3C Dd3D | 2Dd2 | 50Pi 25Fr(Pa.m) 25Pd(Lc) | Gr.o+Pv (PP) | 5000 | 30% | Rev.: 1+1 Întrețineri: 2+2+2+2+2 | ||
| C - stațiuni din regiunile de silvostepă și câmpie forestieră | 44 | Nisipuri și mâluri cu pietriș sub 50% reprezentate din depozite recente nesolificate sau cu protosoluri, cu apă accesibilă din pânza freatică sau din cursul de apă | DC1A DC1B DC2A DC2B | 8CD1 | 100Pl.ea (Sm)±Am 100 Sm 100 An.n | depozite relativ fertile depozite inundabile depozite sărace | Gr.m±Ab1-1,5/2-3 Gr.m Sd, Bt Gr.o | 1670 2500 10000 5000 | 20% 20% 30% | Rev.: 1+1 Întrețineri: a, b. 2+1+1 c. 2+2+1+1 |
| 45 | Nisipuri și mâluri cu pietriș sub 50% reprezentate din depozite slab solificate sau cu protosoluri, cu apă inaccesibilă | DC1C DC2C | 6CD2 | 100Sc 100Gl | Gl pe depozite bogate în carbonați | Gr.o±Ab1-1,5/2-3 | 5000 | 20% | Rev.: 1+1 Întrețineri: 2+1+1 | |
| 46 | Grinduri de mal sau întinsuri de grind cu aluviuni, protosoluri și regosoluri aluviale nisipoase, fără orizont de humus sau cu petece de humus | DC1D | 5CD3 9CD3 | 100(Dd, Sl) 100Am (Pd, Ct.r) | Stațiuni favorabile Stațiuni nefavorabile | Gr.o±Pv | 5000 | 50% | Rev.: 2+1 Întrețineri: 0+1+1+1 | |
| 47 | Grinduri de mal sau întinsuri de grind cu aluviuni grosiere reprezentate prin pietrișuri sau nisipuri cu pietrișuri | DC2D | - | - | - | - | - | - | - |
AB1-1,5/2-3 - arătură în benzi (cu plug reversibil) în benzi late de 1-1,5 m, amplasate la 2-3m din ax în ax, pe care se execută plantații în gropi AR - arătură pe toată suprafața
SR(1-1,5/2-3) - scarificare pe toată suprafața sau în benzi late de 1-1,5 m, amplasate la 2-3m din ax în ax SD - plantare sade (salcie)
BT - plantare butași
PV - pământ vegetal administrat la groapă (10-30 dm3) sau strat continuu de 20-30 cm pe terase
AM – amorfă; AN – anin; AN.N – anin negru; AN.V – anin verde; CT – cătină albă; CT.R – cătină roșie; DD – dud; FR – frasin; GL - glădiță; LC – lemn câinesc; MO – molid; PA.M – paltin de munte; PD – păducel; PI – pin silvestru; PL.EA – plopi euramericani; PL.T – plop tremurător; SA – salcie albă; SA.P – salcie plesnitoare; SC – salcâm; SL – sălcioară.
SOLUȚII TEHNICE
369
D - TERENURI FUGITIVE afectate de alunecări sau curgeri de noroi
Anexa 3.4
| Regiunea | G.S | Forma de degradare | TSd | TVD | Compoziții de împădurire | Obs.; Schema de plantare | Tehnici de împădurire | Desimea | Completări | Întrețineri |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Regiunea de munți înalți (etajul FM3 – partea superioară și Sa) | 48 | Terenuri alunecatoare cu masa alunecata moderat la puternic fragmentată, depozite de surpare, depozite drenate din curgeri noroioase și grohotișuri. | FA2A/DA2A | 8AF2/8AD2 | 100 An. v | Gr. o Ds Gr. m + Pv | 5000 / ha | 30% | revizuiri, descopleșiri: 2 + 2 1 + 1 | |
| Regiuni de muncei (etajele FD4; FM1 ; FM2 și parte din FM3) | 49 | Terenuri alunecatoare, cu masa alunecata slab la moderat fragmentata, cu soluri zonale nederanjate sau slab la moderat fragmentate dar cu orizontul cu humus rămas predominant la suprafața terenului, cu grosimea de peste 75 cm, fără exces prelungit de apă. | FM1A | 1MF1 | 75 Mo 25 Pa.m (Fr , La) 50 Mo 50 La | a.buchete de molid de 40 – 100 mp, cu buchete Fr, Pa.m sau La, de 10 – 25 mp | a. Gr.o (Gr.v) | 5 000/ha | 20% | revizuiri, descopleșiri: 2 + 2 1 + 1 |
| FM1B | 2MF1 | 50 Pi. n (Pi) 50 Fr (Pa.m, Ci, La) | b.buchete de pin de 50 – 100 mp, alternand cu buchete de aceiași mărime de Fr, Ci, Pa sau La); | b. M.t + Gr.o | ||||||
| 50 | Terenuri alunecatoare cu masa alunecata puternic la foarte puternic fragmentată, cu roca ajunsă predominant la suprafața sau mase de pământ provenite din surpări sau curgeri noroioase drenate, cu regosoluri, soluri foarte puternic erodate sau amestecuri de sol din diverse orizonturi cu roca de baza, dar cu predominarea rocii la suprafața terenului, cu grosimea de 20...75 cm, fără exces prelungit de apă. | FM2A | 8MF2 | 100 An | Mt + Gr.o | a. 5 000/ha | 20% | revizuiri, descopleșiri: 2 + 1 1 | ||
| FM2B | 9MF2 | 100 Ct | b. 6 700/ha | |||||||
| 51 | Terenuri alunecatoare situate în microdepresiuni sau depozite din curgeri plastice si noroioase cu exces temporar sau permanent de apă. | FM3A | 8MF3 | 100 An.a 100 Sa 100 Fr | Sa, pe terenuri cu exces prelungit de apă; Fr, pe terenuri cu exces de apă temporar și soluri fertile An.a, pe terenuri cu exces mai puțin pronunțat de apă Ct.a, pe roci marno-argiloase | Dren + Gr. v sau Gr. O | 2 500/ha (An.a, Sa) 5 000/ha (Fr) | 25% | revizuiri, descopleșiri: 2 + 1 1 | |
| FM3B | 8MF3, 9MF3 | 100 An.a 100 Ct | 2 5000/ha (An.a) 6 700/ha (Ct) | |||||||
| 52 | Suprafețe de alunecare și surpare cu roca ajunsă la zi, dezagregată pâna la o adâncime de cel puțin 20 de centimetri | RM1B | 8MR1 | 100 An.a 100 Me | Ta 0,75/3 + Gr.o Cd/3 Gr. o Ds | 5 000/ha (An, Me) 10 000/ha (Ct) | 25% | revizuiri, descopleșiri: 2 + 1 1 | ||
| RM2B | 9MR2 | 100 Ct | ||||||||
| 53 | Depozite de grohotiș alcătuite predominant din pietriș, pietre și bolovani, cu puțin material fin. | DM2B | 1Md2 2Md3 | 75 Mo 25 La (Me, An) 75 Pi (Pi. n) 25 La (Me, An) | a.amestec în buchete mici b.Pi.n predominant pe grohotișuri calcaroase; amestec în buchete mici. | Gr.o + Pp+Pv Vm + Pv | 5 000/ha 4 000 – 5 000/ha | 25% | revizuiri și prașile: 2 + 1 + 1 | |
| Regiuni de deal (etajele FD1, FD2 și FD3) | 54 | Terenuri alunecatoare cu masa alunecata slab la moderat fragmentată, cu insule de soluri zonale (luvisoluri, soluri podzolice, faeziomuri /pseudorendzine, deseori pseudogleizate s.a.) nederanjate sau slab la moderat fragmentate dar cu orizontul de humus rămas predominant la suprafața terenului, cu grosimea de peste 75 cm, fără exces de apă | FD1A | 6Df1, 3Df1 | 75 Sc 25 Gl ( Dd ; Vi. t ; Ml; Cd) 25 St (Go, St. r) 50 Pa (Ci; Te.a ; Vi. t) 25 Sâ (Pd, Co), | Sc- pe soluri slab carbonatate, cu textura nisipo-lutoasă la lutoasă, afânate; amestec în buchete sau randuri alterne. St (Go, St.r) - pe terenuri stabilizate, cu soluri fertile | Gr.v, pe terenuri stabilizate și înierbate și Gr o, pe terenuri semistabilizate. | 5 000/ha | 20%, pentru compoziția “a”; 30%, pentru compoziția “b”. | prașile, revizuiri, descopleșiri: 2 + 2 + 1 - compoziția „a”; 3 + 3 + 2 + 2 + 1 + 1 – compoziția „b” |
| FD1B | 3Df1 | 25 St (Ce) 50 Mj (Ul.t; Ju, Vi. t) 25 Sâ (Co, Al, Po) | 30% | prașile, revizuiri, descopleșiri: 3 + 3 + 2 + 2 1 + 1 | ||||||
| 55 | Terenuri alunecatoare cu masa alunecată puternic și foarte puternic fragmentată, cu soluri foarte puternic erodate sau amestecuri de sol cu roca dar cu predominarea rocii la suprafața sau mase de pământ puternic fragmentate, provenite din surpări sau din curgeri noroioase, drenate. | FD2A | 6Df2, 5Df2 | a.75 Sc 25 Sl (Ul.t, Vi.t, Cd) b.100 Sl (Cd) | Sl- pe soluri carbonatice | Mt + Gr.o | a.5 000 b.6 700 | 25% | revizuiri, descopleșiri, prașile: 2 + 2 + 1 | |
| FD2B | 9Df2 | 100 Ct | 6700 |
| Regiunea | G.S | Forma de degradare | TSd | TVD | Compoziții de împădurire | Obs.; Schema de plantare | Tehnici de împădurire | Desimea | Completări | Întrețineri |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 56 | Terenuri alunecatoare situate în microdepresiuni sau depozite din curgeri plastice și noroioase, cu exces temporar sau permanent de apă | FD3a | 8Df3 | 100 Sa 100 Fr | Sa, pe terenuri cu exces prelungit de apă; Fr, pe terenuri fara exces de apă și soluri mai bogate | Dren + Gr. v sau Gr.o | 3 300 / ha 5 000 / ha | 30%. | revizuiri, descopleșiri: 2 + 2 + 1 + 1 | |
| FD3b | 8Df3, 9Df3 | 100 An.n (An) 100 Sl (Ct, Ct. r) | An.n (An), pe terenuri cu exces de apă; compozitia b - pe terenuri bogate în CO3Ca, uneori slab la moderat salinizate | 3 300 / ha 6 700 / ha | ||||||
| 57 | Suprafețe de alunecare sau de surpare cu roca ajunsă la zi ,dezagregată pâna la adâncimea de cel puțin 20 de centimetri. | RD1b | 6Dr1 | 100 Sc | a. Gr.o | a. 6 700 / ha | 30% | revizuiri, prașile: 2 + 2 + 1 | ||
| RD2b | 5Dr2, 9Dr2 | 100 Sl (Ll), 100 Ct | b. Cd/3 c. Ds | b. 6700/ ha c. 10 000 / ha | ||||||
| 58 | Depozite de grohotiș, formate predominant din materiale grosiere (pietriș, pietre și bolovani). | Dd2b | 2Dd2 | 33 Pi. n (Pi) 34 Mj (Vi. t; Ar.t ) 33 Lc (Sp, Ll). | Vm + Pv | 4 000...5 000 / ha; cca. 1 000 vetre sau tablii la ha, cu câte 4...5 puieți | 20-25%, pin in pungi 40%, plantatii obișnuite | revizuiri, descopleșiri: 2+2+1+1 | ||
| Regiuni de câmpie, coline și dealuri, din stepă și silvostepă (S ; Ss) | 59 | Terenuri alunecătoare cu masa alunecată slab la moderat fragmentată, cu soluri zonale nederanjate sau slab la moderat fragmentate, deseori slab la moderat erodate, dar cu predominarea orizontului cu humus la suprafața terenului, cu grosimea de peste 75 cm, fără exces de apă | FC1a | 6CF1, 4CF1 | 75 Sc 25 Gl (Dd; Vi.t; Ul.T; Cd) 25 St. b 50 Pa (Te.a; Pă; Ju, Ar.t) 25 Sâ (Pd, Sp, Co), | a.rânduri salcâm, un rând specie de ajutor b.rânduri alterne: R1= stejar brumariu + arbust, R2= specii de amestec și ajutor; | Gr.v (Gr.o ). | 5 000 / ha | 20% - compoziția a 30% compoziția b | prașile, revizuiri, descopleșiri: 2 + 2 + 1 - compoziția a; 3 + 3 + 2 + 2 + 1 + 1 - compoziția b |
| FC1b | 4CF1, 2CF1 | 25 St. b (Ce) 50 Pa (Ul.T; Ju; Ar.t; Pă) 25 Sâ (Ll, Co, Al); | 30% | prașile, revizuiri, descopleșiri: 3 + 3 + 2 + 2 1 + 1 | ||||||
| 60 | Terenuri alunecatoare și depozite din surpări și curgeri noroioase, cu masa deplasată puternic la foarte puternic fragmentată, cu predominarea rocii la suprafață terenului, uneori slab la moderat salinizate, cu grosimea de 21...75 cm, fără exces de apă | FC2a | 6CF2, 5CF2 | 75 Sc 25 Sl (Ul.t;Vi. T; Gl; Cd) 100 Sl (Ul.T; Sbv) | Mt + Gr.o + Ams Gr. o + Pv (Pp) | 5 000 / ha 6 700 / ha | 30% | revizuiri, prașile, descopleșiri: 2 + 2 + 1 - compoziția a; 2+2+1+1 - compoziția b | ||
| FC2b | 5CF2 | a.50 Ul.T 50Gl (Sbv) b. 100 Ct. r (Sl) | 6700 | 25% | revizuiri, descopleșiri: 2 + 2 1+ 1 | |||||
| 61 | Terenuri curgatoare sau depozite de curgeri plastice sau noroioase situate în microdepresiuni cu exces temporar de apă. | FC3a | 8CF3 | 100 Sa 100 Fr | Sa, pe terenuri cu exces prelungit de apă; Fr, pe terenuri fara exces de apă și soluri mai bogate | Dren + Gr. v Dren + Gr.o | 3 300 / ha 5 000 / ha 6 700 / ha | 30% | revizuiri, descopleșiri: 2 + 2 1+ 1 | |
| FC3b | 8CF3, 9CF3 | 100 An.n 100 Sl(Ct.r; Ct) | An.n, pe terenuri cu exces de apă | |||||||
| 62 | Suprafețe de alunecare sau rezultate în urma surpărilor de teren ori curgerilor noroioase, cu roca la suprafată, dezagregată pâna la cel puțin 20 cm adancime. | RC1b | 6CR1, 5CR1 | 100 Sc 100 Sl (Ll, Sbv ) | Sc, pe râpi cu textura nisipo-lutoasa la utoasa și conținut redus de carbonați de calciu | Gr.o Ds | a. 6 700 / ha b.10 000 / ha | 30-40% | revizuiri, descopleșiri: 2 + 2 1 | |
| RC2b | 5CR2, 9CR2 | a. 100 Sl (Ll, Ct. r, Sbv) | pe roci bogate în CO3Ca, uneori slab la moderat salifere | |||||||
| 63 | Depozite de grohotiș, alcătuite din pietriș și pietre, cu puțin material fin, cu grosimea de peste 40...50 cm. | DC2b | 5CD2, 2CD2 | 50 Mj (Vi.t; Sl, Cd) 50 Sp (Ll, Pd); 33 Pi. n 34 Mj (Vi. t; Sl) 33 Lc (Sp, Ll, Po). | Vm + Pp (Pv). | 4 000...5 000 / ha (cca. 1 000 vetre sau tablii la ha, cu câte 4...5 puieți) | 30-50% | revizuiri, descopleșiri: 2 + 2 1 + 1 + 1 |
370
| SOLUȚII TEHNICE | Anexa 3.5 | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| TERENURI CU EROZIUNE EOLIANA - N (nisipoase) | ||||||||||
| 3.5.1. TERENURI CU EROZIUNE EOLIANA DIN DELTA DUNARII - ND | ||||||||||
| Regiunea | G.S | Forma de degradare | TSD | Compoziții de împădurire | Schema de plantare | Tehnici de împădurire | Desimea | Completări | Întrețineri | |
| Delta Dunarii | 64 | Dune înalte și medii cu nivelul mediu al apei freatice și al orizontului Gr la mai mult de 1,5 m adâncime, formate din nisipuri fluvio-marine semimobile și mobile, nesolificate sau cu început de solificare, nesalinizate, uneori slab salinizate în profunzime | ND1A, ND1B | 2ND1; 5ND1; 6ND1 | 50 Pi. n (I. v) 50 Ml ( Sl) 50 Sl 50 Ct. r (Ct, Am) 75 Sc 25 Gl (Sl) | a.rânduri pure alterne de Pi.n sau I. v, cu sau Sl b.rânduri pure alterne c.3 rânduri de Sc + un rând | ± Ar ± Di + Gr. o + Pp (la Pi.n si I.v) ± Pv (la speciile foioase) ± Op (R sau Mc) | 5 000 / ha | 60% (30+20+10) | predominant revizuiri: 2 2 + 1 + 1 + 1 + 1 - compoziția a 2 + 1 + 1 + 1 - compozițiile b si c |
| 65 | Dune joase, aplatizate, cu nivelul apei freatice și al orizontului Gr la 0,8...1,5 m , formate din nisipuri fluvio-marine stabile și semistabile (slab pâna la moderat ințelenite primăvara), nesolificate sau cu început de solificare (psamosoluri tipice, uneori gleizate sau gleice), nesalinizate sau slab salinizate în profunzime | ND2A, ND2B | 2ND2 6ND2 | 50 Pi. n (I. v) 25 (Ml) 25 Ct (Sl), 50 Sc (Dd) 50 Gl,(Ml, Sf), | R1 = Pi. n (I. v) ; R2 = Ct(Sl) R1 = Sc ; R2 = M.l) amestec intim | ±Ar ± Di + Gr. o (Gr. m în cazul Pl. ea) ± Pp (în cazul Pi. n si I. v) ± Pv (la speciile foioase) | a. 5 000 / ha | 50% | revizuiri, prașile: 3 + 2 2 + 1 + 1 + 1 , la compoziția „a”; 2 + 2 1 + 1 , la compoziția „b”. | |
| 65 a | Dune joase, aplatizate, cu nivelul apei freatice și al orizontului Gr la 0,8...1,5 m , formate din nisipuri fluvio-marine stabile, rar semistabile (slab pâna la moderat ințelenite primăvara), (psamosoluri molice, gleizate sau gleice, uneori lăcoviști tipice turbogleice), nesalinizate sau slab salinizate în profunzime | ND2C, ND2D | 8ND2 | 50 Pl 50 Ct (An.n) 50 Pl (Pl.ea) 50 Fr (An.n) | benzi alterne din cîte 3 rânduri pure de Ml (Sc) cu Pl sau Pl. Ea | a.3 300 / ha b.2 500 / ha | 50% | revizuiri, prașile: 2 + 2 1 + 1 | ||
| 66 | Interdune (depresiuni) medii cu nivelul apei freatice și adâncimea orizontului Gr la 0,3...0,8 m, formate din nisipuri fine stabilizate și înierbate, cu psamosoluri tipice și molice bine dezvoltate, gleice, (uneori și lacoviști tipice). | ND3A, ND3B | 6(5)ND3 | a. 50 Sc (Dd) 50 Gl (Ml, Cd) | b.benzi alterne din câte 3 rânduri pure de Sc (Dd) cu Ml, Gl sau Sf | 5 000 / ha | 40% | revizuiri, prașile: 2 + 2 + 1 + 1 | ||
| ND3C | 3ND3 | b.25 St.b 50 Ju (Ar.t; Te.a) 25 Sâ (Po) | a.rânduri alterne: R1-St.b +Sî (Lc) R2- Fr (Fr.p;Te.a) | ± Dren ± Des + Ar + Di + Gr.o (Gr.m în cazul Pl.ea)+Pp (în cazul St.b ) | 5 000 / ha | 50% | 3 + 3 + 2 + 2 + 1 + 1 | |||
| ND3D | 8ND3+7ND3 | c.50 Pl.ea (Pl) 50 Fr (An. n) Ml (Sc) | b.benzi alterne din câte 3 rânduri pure de Ml (Sc) cu Pl sau Pl.ea | 2 500 / ha | 40% | 2 + 2 + 1 + 1 | ||||
| 67 | Interdune (depresiuni) medii cu nisipuri sau soluri nisipoase moderat la puternic salinizate | ND4b, ND4c | 8ND3+4ND3+9ND3 | 25 Pl (Fr.p) 25 Sl (Sbv) 50 Ct. r | R1 = Pl + Ct. r ; R2 = Sl + Ct. r. | ± Dren ± Des ±Sp + Ar + Di + Ams + Gr. o | 5 000 / ha | 60%. | revizuiri, prașile: 2 + 2 2 + 1 + 1 | |
| 68 | Interdune joase (japse) cu nivelul mediu al apei freatice și al orizontului Gr sub 0,3 m, cu apă stagnată permanent sau aproape în tot cursul anului, cu nisipuri sau soluri nisipoase diverse, nesalinizate la salinizate. | ND5a, ND5b, ND5c, ND5d, ND5e | Nu se fac lucrări de împădurire. | Nu se fac lucr de impadurire | ||||||
| 3.5.2. TERENURI CU EROZIUNE EOLIANA DIN SUDUL OLTENIEI - NO | ||||||||||
| N | ||||||||||
| Regiunea | G.S | Forma de degradare | Compoziții de împădurire | Schema de plantare | Tehnici de împădurire | Desimea | Completări | Întrețineri | ||
| Sudul Olteniei | 69 | Dune înalte și medii cu adancimea apei freatice la peste 2 m, formate din nisipuri continentale mobile și semimobile, nesolificate sau cu început de solificare (psamosoluri tipice). | NO1a, NO1b | 2NO1+5NO1; 6NO1+5NO1 5NO1 | a. 25 Pi. n 50 Dd 25 Lc, ; b. 50 Sc + 50 Dd c. 100 Cn | a.benzii de câte 3 randuri Pi.n în alternanță cu benzi de 3 rânduri de Du; b.benzi de câte 3 rânduri Sc în alternanța cu benzi de 3 rânduri de Du | a. Gr.o + Pp (la Pi. n) ± Pv ±I; | a. 5 000 / ha b 6 700 / ha | a. 50%, b, c 30%, | revizuiri: 2 + 2 + 1 + 1 + 1, compoziția a 2 + 2 + 1, compoziții b, c |
| b. Gr. p ± Op (Mc sau R) ± Pv | ||||||||||
371
372
i
| 70 | Dune joase cu adâncimea apei freatice la 1...2 m, formate din nisipuri semistabile și stabile, slab la moderat înierbate, cu soluri nisipoase neevoluate (psamosoluri tipice, uneori gleizate sau gleice). | NO2b | 2NO2 + 5NO2; 6NO2+5NO2 | a. 50 Sc 50 Dd (Sl, Cd) b.25 Pi. n, 50 Dd (Sl, Cd) 25 Lc | a.benzi de 3 rânduri de Sc în alternanță cu benzi de 3 rânduri de Du; b.benzi de 3 randuri Pi.n în alternanță cu benzi de Du. | ± Ar ± Di + Gr. o ± Pp(Pv) (în cazul Pi. n) ±I | 5 000 / ha | 30%, 40%, | revizuiri, prașile: 2 + 2 + 1, la compoziția „a” 2 + 2 + 1 + 1, la compoziția „b” | |
| 71 | Interdune (depresiuni) medii, cu nivelul mediu al apei freatice la 0,5...1 m, formate din nisipuri relativ stabile și slab ințelenite, cu soluri slab evoluate | NO3b | 8NO3; 2+5NO3 | a. 50 Pl 50 An. n (Fr.p) b.50 Sc 50 Ml (Gl, Sl) | rânduri alterne benzi de 3 rânduri Pi. n în alternanța cu cu benzi de 3 rânduri Ml. | ±Dren + Ar + Di + Gr. o + Pp (la Pi. n) ±Pv | 2 500 / ha 5 000/ ha | 30% 40% | revizuiri, prașile: 2 + 2 + 1, la compoziția „a” 2 + 2 + 1 + 1, la compoziția „b” | |
| 72 | Interdune (depresiuni) medii si dune joase, cu nivelul mediu al apei freatice la 0,5...2 m, formate din nisipuri ințelenite și stabile (psamosoluri molice, gleizate si gleice) | NO2c, NO3c | 4NO2(3); 6NO2; 8NO3; | a. 75-100 Sc 0-25 Ml (Gl, Sl) c.50 St.b (St); 25 Ju (Ar.t, Te.a) 25 Sâ (Lc) d.50 Pl.ea 50 An.n | a.3 randuri Sc, 1 rând specie de amestec si ajutor b.rânduri alterne de St.b (St) cu rânduri de Fr (Fr.p; Te.a) +Sa(Lc) c.rânduri alterne | Ar + Di + Gr. m (la Pl. ea) sau Gr. o (la An. n) | 4 500 / ha 2 500 / ha | 30% la compozițiile a și c 40% la compoziția b | revizuiri, prașile: 2 + 2 1 + 1, la compozițiile „a” și „c”; 3 + 3 + 2 2 + 1 + 1 ), la compoziția „b” | |
| 73 | Interdune joase, cu nivelul apei freatice sub 0,5 m, uneori cu stagnări prelungite de apă, cu psamosoluri molice, gleice sau lăcoviști | NO4c | 8NO4 | 100 An. n | ± Dren ± Des ±Sp + Ar + Di + Gr. o | 3 330 / ha | 30% | revizuiri, prașile: 2 + 2 1 + 1 | ||
| 3.5.3. TERENURI CU EROZIUNE EOLIANA DIN CAMPIA CAREILOR - NV | ||||||||||
| Regiunea | G.S | Forma de degradare | Compoziții de împădurire | Schema de plantare | Tehnici de împădurire | Desimea | Completări | Întrețineri | ||
| Campia Careilor | 74 | Dune înalte și medii, cu deosebire varfuri și versanți superiori și mijlocii de dune, cu nivelul mediu al apei freatice la peste 5 m, cu nisipuri nestabile și semistabile, nesolificate sau cu început de solificare | NV1A, NV1B | 2NV1+5NV1; 5NV1 | 25 Pi. n 50 Ml (Du, Sl) 25 Sâ (Lc); 50 Ml (Dd, Cd) 50 Lc (Sâ) | rânduri alterne | ±Ar ± Di + Gr. o ± Pp (in cazul Pi) ± Pv | 5 000 / ha | 40% | revizuiri, prașile: 2 + 2 1 + 1, la compoziția „a”; 2 + 2 + 1 1+1), la compoziția „b”. |
| 75 | Dune joase, versanți inferiori (uneori și mijlocii) de dune înalte si medii, precum și terenuri plane, cu nivelul apei freatice la 1...5 m, formate din nisipuri semistabile, cu început de solificare | NV2b | 6NV2+5NV2 | 50 Sc 50 Ml (Gl, Sl) | rânduri alterne | ± Ar ± Di + Gr. o | 3 330 / ha | 35% | revizuiri, prașile: 2 + 1 1 | |
| 76 | Dune joase, poale de dune înalte si medii, terenuri plane si nterdune (depresiuni, fara orizont de ortstein), cu nivelul mediu al apei freatice de 1...5 m, cu soluri nisipoase bogate si relativ bogate | NV2C, NV3C | 4NV2 (3); 6NV2+5NV2 8NV2(3) | 50 St (St. r) 50 Ar.t (Te.a; Ju) 50 Pl.ea 50 An.n 50 Sc 50 Ml (Gl, Sl) | a.rânduri alterne de St sau St.r cu rânduri de Ml,Te sau Ju b.rânduri alterne; c. rânduri alterne | Ar+ Di + Gr. o (Gr. m în cazul Pl. ea). | a, c: 5000/ ha b. 2 500 / ha | 40% la compoziția a; 25% la compozițiile b si c | revizuiri, prașile: 3 + 3 2 + 2 + 1 + 1, la compoziția „a”; 2 + 1 1 la compozițiile „b” și „c”; | |
| 77 | Interdune (depresiuni) cu orizont de ortstein, având nivelul mediu al apei freatice la adâncime mai mica de 1 m, cu lacoviști nisipoase | NV4D | 8NV4 | 100 An. n 50 An. n 50 Fr.p (Pl) | b.rânduri pure din specia de baza în alternantă cu rânduri din specia de amestec. | Mo + Di + Gr. o ± Dren | 5000 / ha | 40% | revizuiri, prașile: 2 + 2 1 + 1 | |
| 3.5.4. TERENURI CU EROZIUNE EOLIANA DIN CAMPIA TECUCIULUI - NH | ||||||||||
| Regiunea | G.S | Forma de degradare | Compoziții de împădurire | Schema de plantare | Tehnici de împădurire | Desimea | Completări | Întrețineri | ||
| Campia Tecuciului | 78 | Dune înalte, medii și joase, uneori și terenuri plane, cu nivelul apei freatice la adâncime mai mare de 1 m, formate din nisipuri semistabile (rar mobile sau stabile) nesolificate sau cu slab început de solificare | NH1a, NH1b, NH2a | 2NH1+5NH1 | 25 Pi. n (Pi) 50 Ml (Du, Sl) 25 Sâ (Lc) | rânduri alterne de Pi (Pi.n)+ arbust cu rânduri de Ml ( Dd; Sl) | ± Ar ± Di + Gr. o ± Mc ± R +Pp (în cazul Pi si Pi. n) ± Pv | 5 000 / ha | 50% | revizuiri, prașile: 3 + 2 2 + 1 + 1 + 1 |
| 79 | Dune joase, terenuri plane și interdune medii, cu nivelul apei freatice la 1...2 m, formate din nisipuri stabile și semistabile cu psamosoluri tipice sau molice, uneori gleizate | NH2b, NH2c, NH3a, | 6NH2 (3) | 75 Sc 25 Ml (Gl; Dd) 50 Sc, 25 Ml (Dd; Sl),25Lc (Am), | a.3 rânduri Sc, 1 rând specie de amestec; b. R1, Sc ; R2, Ml (Dd;Sl) + arbust | Ar + Di + Gr.o | 5 000 / ha | 40% | revizuiri, prașile: 2 + 2 1 + 1 | |
| 80 | nterdune (depresiuni) medii, cu nivelul apei freatice la 0,3...1 m, formate din nisipuri stabile, cu soluri bogate (psamosoluri tipice și molice gleizate si gleice). | NH3b, NH3c | 8NH3 | 50 Pl.ea 50 An.n | rânduri pure alterne sau buchete mici, cu introducerea An.n în microdepresiuni | Ar + Di + Gr. o (Gr. m în cazul Pl. ea) * Dren | 2 500 / ha | 30% | revizuiri, prașile: 2 + 2 1 + 1 | |
| 81 | Interdune (depresiuni) joase, cu nivelul apei freatice mai jos de 0,5 m, formate din nisipuri stabile, cu soluri nisipoase fertile (psamosoluri molice, gleice si lăcoviști) | NH4d | 8NH4 | 100 An.n 50 An.n 50 Pl | rânduri alterne | ± Dren + Ar + Di + Gr. o | 3 300 / ha 2 500 / ha | 30% | revizuiri, prașile: 2 + 2 1 + 1 |
373
SOLUȚII TEHNICE
H-TERENURI SĂRĂTURATE
S - TERENURI SALINIZATE; A - TERENURI ALCALIZATE
Anexa 3.6
| G.S | Forma de degradare | Tip de stațiune | Tipuri de vegetație | Compoziții de împădurire | Schema de plantare | Tehnici de împădurire | Desimea | Completări | Întrețineri |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| S - TERENURI SALINIZATE | |||||||||
| 82 | Salinizare în profunzime / salinizare ușoară , fără alți factori limitativi severi Terenuri cu soluri zonale (cernoziomuri, luvisoluri, aluviosoluri, psamosoluri) salinizate în profunzime (la peste 50 cm) sau slab salinizate de la suprafață, salinizarea provenind, în cele mai multe cazuri, din apa freatică salinizată, dar și din inundare cu apă salină, sau din roca mama saliferă aflată mai jos de 50 cm | H s 1 a | 3Hs1 | a. 25 St (Gl, Sc) 50 Fr (Fr p; Ar.t; Ul; Sf) 25 Arb (Ct, Pdn) | a.R1 = St (Sc) ; R2,3 = Fr ( Fr.p; Ci; Ar.t; Ul; Sf); R4 = Arb | Ms ± Tn ± Ams ± Fg ± Fm Gr.o ± Pp(Pv) | 5 000 / ha (2 x 1 m) | 30% (20% 10%) | Revizuiri: anul I+II 1+1; Prașile anii I- VI 3+3+2+1+1+1 |
| 2Hs1 | b. 50 Pi. n (Pi. p) 50 Fr. p (Gl ; Ci ; K.p) | b.R1 = Pi.n (Pi. p) ; R2 = Fr. p ( Gl ; Ci ;K.p) | |||||||
| 8Hs1 | c. 50 Pl 25 Sl ( Dd) 25 Ct (Ct. r ; Ct; Ll) | c.R1 = Pl ; R2 = Sl ( Dd) Ct (Ct. r ; Ct ; Ll) | |||||||
| 8Hs2 | d. 50An.n 50Ct. | d.rânduri alterne | |||||||
| Salinizare în profunzime / salinizare ușoară , cu factori limitativi severi suplimentari Terenuri cu soluri zonale (cernoziomuri, luvisoluri, aluviosoluri, psamosoluri) salinizate în profunzime (la peste 50 cm) sau slab salinizate de la suprafață, salinizarea provenind, în cele mai multe cazuri, din apa freatică salinizată, dar și din inundare cu apă salină, sau din roca mama saliferă aflată mai jos de 50 cm | H s 1 b | 7Hs1 | a. 50 Gl ( Dd; Ul.t.; Fr.p) 50 Ct.r (Ct) | a.amestec intim sau în buchete de 10 – 15 mp | ± Dren ± Ms ± Sp ±Tn+Ams ± Fg ± Fm + Gr.o+Pv (Pp) | a. 5 000 / ha (2 x 1 m), | 50% (30% 20%) | Revizuiri: anul I+II+III 1+1+1; Prașile anii I-VI 3+3+2+2+1+0 | |
| 5Hs1 | b. 50 Sl (An.n) 50 Ct.r | b.amestec intim, în rânduri alterne sau buchete mici (10 – 15 mp) | b. 5 000 / ha (2,25 x 0,9 m) | ||||||
| 83 | Salinizare medie, fără alți factori limitativi severi Terenuri cu soluri zonale (cernoziomuri, aluviosoluri, psamosoluri s.a.) moderat salinizate de la suprafață sau de la mică adâncime, salinizarea provenind din apa freatică, izvoare sărate de coastă, roci salifere la adâncime mică (mai jos de 30 cm) | H s 2 a | 7Hs2 | a. 50 Gl ( Dd; Ul.t.; Fr.p) 50 Ct.r (Ct) | a.amestec intim sau în buchete de 10 – 15 mp | ± Dren ± Ms ± Sp ±Tn+Ams ± Fg ± Fm + Gr.o+Pv (Pp) | 5 000 / ha (2 x 1 m), 5 000 / ha (2,25 x 0,9 m | 50% (30% 20%) | Revizuiri: anul I+II+III 1+1+1; Prașile anii I-VI 3+3+2+2+1+1 |
| 5Hs1 | b. 50 Sl (An.n) 50 Ct.r | b.amestec intim, în rânduri alterne sau buchete mici (10 – 15 mp)b.amestec intim, în rânduri alterne sau buchete mici (10 – 15 mp) | |||||||
| Salinizare medie, cu factori limitativi severi suplimentari. Terenuri cu soluri zonale (cernoziomuri, aluviosoluri, psamosoluri s.a.) moderat salinizate de la suprafață sau de la mică adâncime, salinizarea provenind din apa freatică, izvoare sărate de coastă, roci salifere la adâncime mică (mai jos de 30 cm) | H s 2 b | 9Hs1 | a. 100 Ct. r | ± Dren ± Ms ± Sp ±Tn+Ams ± Fg ± Fm + Gr.o+Pv | a.5 000 / ha (2 x 1 m) d.5 000 / ha (2,25 x 0,9 m | 60% (30% 20% 10%) | Revizuiri: anul I+II+III 1+1+1; Prașile anii I-VII 3+3+2+2+1+1+1 | ||
| 5Hs2 | b. 100 Sl (Ct ; H. h) | H.h= Halimodendron halodendron), în culturi pure, amestec intim sau în buchete mici. | |||||||
| c. Neproductiv, în cazul mai multor factori limitativi severi asociați concomitent degradării | |||||||||
| 84 | Salinizare puternică / foarte puternică, fără alți factori limitativi severi. Terenuri cu soluri puternic si foarte puternic salinizate, de la suprafată sau de la mica adâncime (frecvent solonceacuri), cu salinizarea provenind din apa freatică, din izvoare sărate de coasta sau din roca mamă salifera, situata la sub 30 cm adâncime. | H s 3 a | 9Hs2 | a. 100 Ct. r | ± Dren ± Ms ± Sp ±Tn+Ams ± Fg ± Fm + Gr.o+Pv | a.5 000 / ha (2 x 1 m) d.5 000 / ha (2,25 x 0,9 m | 60% (30% 20% 10%) | Revizuiri: anul I+II+III 1+1+1; Prașile anii I-VII 3+3+2+2+1+1+2 | |
| 5Hs3 | b. 100 Sl (Ct ; H. h) | H.h= Halimodendron halodendron), în culturi pure, amestec intim sau în buchete mici. | |||||||
374
î
375
î
| G.S | Forma de degradare | Tip de stațiune | Tipuri de vegetație | Compoziții de împădurire | Schema de plantare | Tehnici de împădurire | Desimea | Completări | Întrețineri |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Salinizare puternică / foarte puternică , cu factori limitativi severi suplimentari Terenuri cu soluri puternic si foarte puternic salinizate, de la suprafată sau de la mica adâncime (frecvent solonceacuri), cu salinizarea provenind din apa freatică, din izvoare sărate de coasta sau din roca mamă salifera, situata la sub 30 cm adâncime. | H s 3 b | Neproductiv | |||||||
| A - TERENURI ALCALIZATE | |||||||||
| G.S | Forma de degradare | Compoziții de împădurire | Schema de plantare | Tehnici de împădurire | Desimea | Completări | Întrețineri | ||
| 85 | Alcalizare în profunzime / alcalizare ușoară, fără alți factori limitativi severi Terenuri cu soluri zonale (kastanoziom, cernoziomuri, aluviosoluri s.a.), alcalizate în profunzime (la peste 30 cm) sau cu alcalizare slabă de la suprafață. | H a 1 a | 7Ha1 | a. 50Gl ( Sc; Sf) 50 Fr.p; Ul.c), pe terenuri cu alcalizare în profunzime (peste 30 cm) | a. Rânduri alterne de Gl (Sc, Sf) cu rânduri de Fr.p;Ul.c). | Ms ± Sp ± Ams ± Fg ± Fm + Gr. o | 5000 / ha (2 x 1 m sau 2,25 x 0,9 m) | 30% (20% 10%) | Revizuiri: anul I+II 1+1; Prașile anii I- VI 3+3+2+1+1+1 |
| 5Ha1 | b. 50 Pl (Fr.p;Gl) 25 Sl 25 Ct.r (Ct) | b. R1 = Pl (Fr. p ; Gl ); R2 = Sl + Ct. r (Ct). | |||||||
| Alcalizare în profunzime / alcalizare ușoară, cu factori limitativi severi suplimentari Terenuri cu soluri zonale (kastanoziom, cernoziomuri, aluviosoluri s.a.), alcalizate în profunzime (la peste 30 cm) sau cu alcalizare slabă de la suprafață. | H a 1 b | 5Ha2 | 25Gl(Fr.p) 25Sl 50Ct.r | în rânduri alterne: R1= specie principală + specie de ajutor; R2= Ct.r. | ± Dren + Ms ± Sp + Ams ± Fg ± Fm + Gr. o ± Pv (Pp) | 5000 / ha | 50% (30% 20%) | Revizuiri: anul I+II+III 1+1+1; Prașile anii I-VI 3+3+2+2+1+1 | |
| 86 | Alcalizare medie, fără alți factori limitativi severi Terenuri cu soluri zonale (kastanoziom, cernoziomuri, aluviosoluri s.a.), moderat alcalizate de la suprafață sau de la mică adâncime (sub 30 cm). | H a 2 a | 5Ha3 | 25Gl(Fr.p) 25Sl 50Ct.r | în rânduri alterne: R1= specie principală + specie de ajutor; R2= Ct.r. | ± Dren + Ms ± Sp + Ams ± Fg ± Fm + Gr. o ± Pv (Pp) | 5000 / ha | 50% (30% 20%) | Revizuiri: anul I+II+III 1+1+1; Prașile anii I-VI 3+3+2+2+1+1 |
| Alcalizare medie, cu factori limitativi severi suplimentari Terenuri cu soluri zonale (kastanoziom, cernoziomuri, aluviosoluri s.a.), moderat alcalizate de la suprafață sau de la mică adâncime (sub 30 cm). | H a 2 b | 5Ha4 | a. 100 Sl (Ct;Ct.r) | n culturi pure (în cazul Sl sau Ct. r) sau amestec intim ori în buchete mici (10 – 15 mp), din speciile menționate | *Dren+Ms *Sp+Ams * Fg * Fm +Gr.o + Pv. | 5000 / ha | 60% (30% 20% 10%) | Revizuiri: anul I+II+III 1+1+1; Prașile anii I-VII 3+3+2+2+1+1+1 | |
| b. Neproductiv, în cazul mai multor factori limitativi severi asociați concomitent degradării | |||||||||
| 87 | Alcalizare puterncă / foarte puternică, fără alți factori limitativi severi. Terenuri cu soluri puternic și foarte puternic alcalizate, de la suprafață sau de la mică adâncime (în cele mai multe cazuri solonețuri). | H a 3 a | 5Ha4 | 100 Sl (Ct;Ct.r) | n culturi pure (în cazul Sl sau Ct. r) sau amestec intim ori în buchete mici (10 – 15 mp), din speciile menționate | *Dren+Ms *Sp+Ams * Fg * Fm +Gr.o + Pv. | 5000 / ha | 60% (30% 20% 10%) | Revizuiri: anul I+II+III 1+1+1; Prașile anii I-VII 3+3+2+2+1+1+1 |
| Alcalizare puterncă / foarte puternică, cu factori limitativi severi suplimentari. Terenuri cu soluri puternic și foarte puternic alcalizate, de la suprafață sau de la mică adâncime (în cele mai multe cazuri solonețuri). | H a 3 b | Neproductiv | |||||||
SOLUȚII TEHNICE
Terenuri cu exces de apă: M – terenuri mlăștinoase, T – terenuri turboase
Anexa 3.7
| Regiunea | G.S | Forma de degradare | TSd | TV | Compoziții de împădurire | Observații | Tehnici de împădurire | Desimea | Comple- tări | Întrețineri |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| A - etajul FMo3 – partea superioară și subalpin M - etajele FD4; FMo1 ; FMo2 și parte din FMo3 | 88 | Terenuri cu exces de apă, cu soluri stagnice | MM1A Ma1A | 1MM1 1MM2 | 50-75Mo(Pi) 50-25An,An.v,Br,La,Pa.m,Fr,Pl.t,Me b. 60La 40Pa.m,Fr,Me | ±Des+V(Bl)+Fg+Aa+Gr.o | 5000 | 30 | Rev. 1+1 Intrețineri 1+2+2+2+1+1 | |
| 89 | Terenuri cu exces de apă, stagnosoluri epistagnice | MM1B Ma1B | 1MM1 1MM2 2MM1 | 50Mo 50Br,La,Pa.m,Fr,Me,Pl.t 60La 40Fr,Ci,Me,Pa.m 50Pi 50An | Des+V(Bl)+Aa+Fg+Gr.o | 5000 | 30 | Rev. 1+1 Intrețineri 1+2+2+2+1+1 | ||
| 90 | Terenuri cu exces de apă, stagnosoluri proxistagnice | MM1C Ma1C | 2MM3 8MM3 | 50Pi 50An(Mo) 50An 50Fr,Me,Pl.t 100An 50Fr 50An, Me,Pl.t | Ct+Des+Bl(V)+Aa+Fg+Gr.o | 5000 | 30 | Rev. 1+1 Intrețineri a. 1+2+2+2+1+1 b., c., d. 1+2+2+1 | ||
| 91 | Terenuri cu exces de apă, cu soluri gleice | MM2A Ma2A | 1MM4 1MM5 | 50-75Mo 50-25Br,La,Pa.m,Fr,Me,Pl.t 60La 40Fr,Ci,Me,Pa.m | Dren%+V(Bl,Vl)+Gr.o | 5000 | 30 | Rev. 1+1 Intrețineri 1+2+2+2+1+1 | ||
| 92 | Terenuri cu exces de apă cu gleiosoluri epigleice | MM2B Ma2B | 1MM4 1MM5 2MM5 | 50Mo 50Br,La,Pa.m,Fr,Me,Pl.t 60La 40Fr,Ci,Me,Pa.m 50Pi 50An | Dren+V(Bl,Vl)+Gr.o | 5000 | 30 | Rev. 1+1 Intrețineri 1+2+2+2+1+1 | ||
| 93 | Terenuri cu exces de apă cu gleiosoluri proxigleice | MM2C Ma2C | 1MM6 8MM6 | 50Mo(Pi) 50Br(An,La,Me, Pl.t) 50An 50Fr,Me,Pl.t 100An 50Fr 50An, Me,Pl.t | Ct+Dren+Bl(V)+Gr.o | 5000 | 30 | Rev. 1+1 Intrețineri 1+2+2+2+1+1 b, c, d. 1+2+2+1 | ||
| 94 | Mlaștini eutrofe (bahne) cu hidrosoluri histice | TM1A | 2MT1 8MT1 | 50Pi(Mo,La) 50An(Me,Pl.t) 50An 50Me,Pl.t,Fr 100An | Dren+V(Bl)+Aa+Gr.o | 5000 | 30 | Rev. 1+1 Intrețineri 1+2+2+2+1+1 b, c. 1+2+2+1 | ||
| 95 | Mlaștini eutrofe (bahne) cu histosoluri eutrice | TM1B | 2MT1 8MT1 | 50Pi(Mo,La) 50An(Me,Pl.t) 50An 50Me,Pl.t,Fr 100An | It+Dren+V(Bl)+Fg+Gr.o | 5000 | 30 | Rev. 1+1 Intrețineri 1+2+2+2+1+1 b, c. 1+2+2+1 | ||
| 96 | Mlaștini oligotrofe (tinoave) cu hidrosoluri histice | TM2A TA2A | 2MT2 8MT2 | 50Pi(Mo,La) 50An(Me,Pl.t) 50An 50Me,Pl.t,Fr 100An | Dren+V(Bl)+Aa+Fg+Gr.o | 5000 | 30 | Rev. 1+1 Intrețineri 1+2+2+2+1+1 b, c. 1+2+2+1 | ||
| 97 | Mlaștini oligotrofe (tinoave) cu histosoluri districe | TM2B TA2B | 2MT2 8MT2 | 50Pi(Mo,La) 50An(Me,Pl.t) 50An 50Me,Pl.t,Fr 100An | It+Dren+V(Bl)+Aa+Fg+Gr.o | 5000 | 30 | Rev. 1+1 Intrețineri a. 1+2+2+2+1+1 b, c. 1+2+2+1 | ||
| D - stejar, gorun, cer, gârniță – etajele FD1; FD2; FD3 | 98 | Terenuri cu exces de apă, cu soluri stagnice | Md1A | 4DM1 | 50-60Go(St,Ce,Gâ)15-30Df 10Aj 10-15Arb 50-60Go(St,Ce,Gâ)15-30Dr 10Aj 10-15Arb | Df - Ci, Fr, Pa, Me, St.r Aj - Ca, Ju, Mj, Ml, Ma Arb - Al, Lc, Pd, S.m, Pt Dr - La, Pi, Pi.s, Pi.n | ±Des+Bl(Md,Vl,Bz)+Fg+Gr.o | 5000 | 35 | Rev. 1+1 Intrețineri 2+3+2+2+2+1 |
| 99 | Terenuri cu exces de apă, stagnosoluri epistagnice | Md1B | 4DM1 1DM2 2DM2 | 50Go(St,Ce,Gâ) 30Dr,Df 10Aj 10Arb 50La 30Df 10Aj 10Arb 50Pi(Pi.s) 50Df | Df - Ci, Fr, Pa, Me, St.r Aj - Ca, Ju, Mj, Ml, Ma Arb - Al, Lc, Pd, S.m, Pt Dr - La, Pi, Pi.s, Pi.n | Des%+Bl(Md,Mc)+Fg+Aa+ Gr.o Des+Tb(Vl,Bz,Pi)+Fg+Aa+Gr.o | 5000 | 35 | Rev. 1+1 Intrețineri 2+3+2+2+2+1 | |
| 100 | Terenuri cu exces de apă, stagnosoluri proxistagnice | Md1C | 8DM1 8DM2 | 50An.n(An) 50Fr,Me,Pl,Sa.p 100An.n (An) 50Fr 50An.n, An, Me, Pl, Sa.p 50Pl 25An.n,Fr,Me,Sa.p 25Că,Ct.r, Sâ | Ct+Des+V(Bl,Vl)+Fg+Aa+Gr.o(Bt,Sd) | 5000 | 35 | Rev. 1+1 Intrețineri 1+2+2+1 | ||
| 101 | Terenuri cu exces de apă, cu soluri gleice | Md2A | 4DM3 8DM3 5DM3 | 60Go(St,Ce) 15Dr,Df 10Aj 15Arb 100Pl.ea 100NU.N | Df - Ci, Fr, Pa, Me, St.r Aj - Ca, Ju, Mj, Ml, Ma Arb - Al, Lc, Pd, S.m, Pt Dr - La, Pi, Pi.s, Pi.n | ±Des±Pi+V(Bl,Vl)+Gr.o | 5000 2500 3333 | 35 | Rev. 1+1 Intrețineri a. 2+3+2+2+2+1 b, c. 1+2+2+1 | |
| 102 | Terenuri cu exces de apă cu gleiosoluri epigleice | Md2B | 4DM4 1DM4 2DM4 9DM4 | 50Go(St,Ce,Gâ) 30Dr,Df 10Aj 10Arb 50La(Pi) 30Df 10Aj 10Arb 50Pi(Pi.n) 50Df 100Cz.n | Df - Ci, Fr, Pa, Me, St.r Aj - Ca, Ju, Mj, Ml, Ma Arb - Al, Lc, Pd, S.m, Pt Dr - La, Pi, Pi.s, Pi.n | Des%+Bl(Md,Mc,Vl)+Gr.o Dren+V(Bl,Vl,Bz,Pi)+Gr.o | a.,b ., c. 5000 d. 6667 | 35 | Rev. 1+1 Intrețineri a. 2+3+2+2+2+1 b, c. 2+3+2+2+1 d. 1+2+2+1 | |
| 103 | Terenuri cu exces de apă cu gleiosoluri proxigleice | Md2C | 4DM5 2DM5 8DM5 8DM6 | 50Go(St,Ce,Gâ) 30Dr 10Aj 10Arb 50Pi(Pi.n) 50Df 50An.n(An) 50Fr,Me,Pl.a,Sa.p 100An.n (An) 50Fr 50An.n, An, Me, Pl.a, Sa.p . 50Pl.a 25AMl, An.n,Fr,Me,Sa.p 25Că,Ct.r, Sâ | Df - Ci, Fr, Pa, Me, St.r Aj - Ca, Ju, Mj, Ml, Ma Arb - Al, Lc, Pd, S.m, Pt Dr - La, Pi, Pi.s, Pi.n | ±Ct+DES+Bl(Md,Mc,Vl)+Gr.o ±Ct+Dren+V(Bl,Vl,Pi)+Gr.o | 5000 | 35 | Rev. 1+1 Intrețineri 2+3+2+2+2+1 2+3+2+2+1 c, d, e, f. 1+2+2+1 |
376
| Regiunea | G.S | Forma de degradare | TSd | TV | Compoziții de împădurire | Observații | Tehnici de împădurire | Desimea | Comple- tări | Întrețineri |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 104 | Mlaștini eutrofe (bahne) cu hidrosoluri histice | TD1A | 2DT1 8DT1 | 50Pi(Pi.n) 50Fr,Ci,Me,Pa 50An.n(An) 50Fr,Me,Pl.a,Sa.p 100An.n(An) | Des+V(Bl)+Aa+Gr.o | 5000 | 35 | Rev. 1+1 Intrețineri 2+3+2+2+1 , c. 1+2+2+1 | ||
| 105 | Mlaștini eutrofe (bahne) cu histosoluri eutrice | TD1B | 2DT2 8DT2 | 50-75Pi(Pi.n) 50-25Fr,Ci,Me,Pa 50An.n(An) 50Fr,Me,Pl,Sa.p 100An.n(An) | It+Dren+V(Bl)+Aa+Gr.o | 5000 | 35 | Rev. 1+1 Intrețineri 2+3+2+2+1 , c. 1+2+2+1 | ||
| C - stațiuni din regiunile de silvostepă și câmpie forestieră | 106 | Terenuri cu exces de apă, cu soluri stagnice | Mc1A | 4CM1 | 70St 10Df 10Aj 10Arb 60St 15Dr 10Aj 15Arb 50St(St.B,Ce,Gâ) 30Dr,Df 10Aj 10Arb | Df - Ci,Fr,Pa,St.r,Me,Fr.p Dr - Pi,La,Pi.n,Pi.s Aj - Ca,Ju,Ma,Mj,PR Arb - Al,Lc,Că,Pt,Sâ,S.m | ±Des+V(Bl,Md,Vl,Bz)+Aa+Gr.o | 6000 | 40 | Rev. 1+1 Intrețineri 3+3+3+2+2+1 |
| 107 | Terenuri cu exces de apă, stagnosoluri epistagnice | Mc1B | 4CM2 1CM2 2CM2 | 50St(Go,Ce,Gâ) 30Dr,Df 10Aj 10Arb 50La(Pi)30Df 10Aj 10Arb 50Pi(Pi.n, Pi.s) 50Df | Df - Ci,Fr,Pa,St.r,Me, Fr.p Dr - Pi,La,Pi.n,Pi.st Aj - Ca,Ju,Ma,Mj,Ml Arb - Al,Lc,Că,Pt,Sâ,S.m | Des%+Md(Bl)+Fg±Aa+Gr.o(Sm) Des+V(Tb,Bz,Pi)+Fg±Aa+Gr.o(Sm) | 6000 | 40 | Rev. 1+1 Intrețineri a. 3+3+3+2+2+1 b, c. 2+3+2+2+1 | |
| 108 | Terenuri cu exces de apă, stagnosoluri proxistagnice | Mc1C | 8CM1 8CM2 | 50An.n 50Df 100An.n 50Fr 25An.n,Sl 25Arb 50Pl.a 25An.n,Sl 25Arb | Df - Fr, Fr.p, Fr.î, St.B, Ve Arb - Ct.r, Sâ, Că | Ct+Des+V(Bl)+Fg+Aa+Gr.o | a., b., c. 6000 d. 3300 | 40 | Rev. 1+1 Intrețineri a, b, c. 2+3+2+1 d. 1+2+2+1 | |
| 109 | Terenuri cu exces de apă, cu soluri gleice | Mc2A | 4CM4 8CM4 5CM4 | 70St 10Df 10Aj 10Arb 60St 15Dr 10Aj 15Arb 100Pl.ea (Pl.a) 100NU.N | Df - Fr,Fr.î,Fr.p,St.r,Te,Ve Dr - Pi,La,Pi.n,Pi.s Aj - Ca,Ju,Ml,Mj,Pa,Ar Arb - Al,Lc,Că,Pt,Sâ,S.m | ±Pi+V(Vl,Bz)+Gr.o | a., b. 6000 c. ,d. 3300 Pl, NU.N | 40 | Rev. 1+1 Intrețineri: a, b. 3+3+3+2+2+1 c, d. 1+2+2+1 | |
| 110 | Terenuri cu exces de apă cu gleiosoluri epigleice | Mc2B | 4CM5 1CM5 2CM5 1CM6 | 50 St (Go,Ce,Gâ) 30Dr,Df 10Aj 10Arb 50La(Pi)30Df 20Arb 50Pi(Pi.n) 50Df 100Ch.b | Df - Fr,Fr.î,Fr.p,St.r,Te,Ve Dr - Pi,La,Pi.n,Pi.s Aj - Ca,Ju,Ml,Mj,Pa,Ar Arb - Al,Lc,Că,Pt,Sâ,S.m | Des%+Md(Bl)+Gr.o(Sm) Dren+V(Bl,Bz,Pi)+Gr.o(Sm) | a., b., c. 6000 d. 3000 | 40 | Rev. 1+1 Intrețineri a. 3+3+3+2+2+1 b., c., d. 2+3+2+2+1 | |
| 111 | Terenuri cu exces de apă cu gleiosoluri proxigleice | Mc2C | 4CM6 2CM6 8CM6 8CM7 | 50 St (Go,Ce,Gâ) 30Df 10Aj 10Arb 50Pi 50Df 50An.n 50Df 50Fr(Fr.p) 25An.n,Sl 25Ct.r,Sa.p,Ca 50Pl.a 25An.n,Sl 25Ct.r,Sa.p,Ca | Df - Fr,Fr.î,Fr.p,St.r,Te,Ve Aj - Ca,Ju,Ml,Mj,Pa,Ar Arb - Al,Lc,Că,Pt,Sâ,S.m | ±Ct+Des+Md(Bl)+Ag+Gr.o(Sm,Bt) ±Ct+Dren+V(Bl,Bz,Pi)+Ag+Gr.o(Sm,Bt) | a., b., c., d. 6000 e. 3000 | 40 | Rev. 1+1 Intrețineri a. 2+3+2+2+2+1 b,. 2+3+2+2+1 c, d. 2+3+2+1 e. 1+2+2+1 | |
| 112 | Mlaștini eutrofe (bahne) cu hidrosoluri histice | TC1A | 2Ct1 8Ct1 | 50-75Pi(Pi.n) 50-25Df 50An.n 50Df 100An.n | Df - Fr,Fr.p,Fr.I,St.r,Ve, An.n | Des(Dren)+V(Tb)+Aa+Gr.o | 6000 | 40 | Rev. 1+1 Intrețineri 2+3+2+2+1 2+3+2+1 | |
| 113 | Mlaștini eutrofe (bahne) cu histosoluri eutrice | TC1B | 2Ct2 8Ct2 | 50-75Pi(Pi.n) 25-50Df 50An.n 50Df 100An.n | Df - Fr,Fr.p,Fr.I,St.B,Ve,An.n | It+Dren+V(Bl)+Aa+Gr.o | 5000 | 40 | Rev. 1+1 Intrețineri 2+3+2+2+1 2+3+2+1 |
| Regiunea | G.S | Forma de degradare | TSD | TV | Compoziții de împădurire | Observații | Tehnici de împădurire | Desimea | Comple- tări | Întrețineri |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Etajele FD4; FM1; FM2; FM3 | 114 | Halde miniere formate din depozite de roci divers dezagregate și alterate, cu textură grosieră, deseori scheletice, situate pe versanți sau la poalele acestora, uneori sub forma de movile ori valuri. | YM1A | 2MY1 8MY1 9MY1 | 50 Pi (Pi. n) 25 Me (Mj; Ul) 25 Ct 50 An 50 Pl. t (Sa ; Sa. p), 100 An 100 Ct, | a.pe halde mai uscate, cu plantarea în ânduri alterne : R1 = Pi (Pi. n) ; R2 = Me (Fr, Ci) + Ct; b.pe halde mai umede c.pe halde umede d.pe halde relativ uscate | N ± Ms ±Tg (Tb; Tn) ± F± Am+Gr.o ± Pvs (Pvg)± Pp | 5 000 / ha (2 x 1 m) 10 000 / ha (1 x 1 m ) | 30 - 50 % | revizuiri, mobilizări: 2 + 2 + 1+ 1 + 1, la compoziția a; 2 + 2 + 1+1, la compozițiile b, c, d |
| Etajele FD4; FM1; FM2; FM4 | 115 | Halde miniere, formate din materiale de rocă, (nisipuri grosiere, nisipuri fine cu praf, luturi, marno-argile, nisipuri cu puțin pietriș etc., cu textura nisipoasă la nisipo-prafoasă, multe provenind din măcinarea rocilor dure si flotarea acestora pentru extragerea minereurilor utile, situate pe versanți sau la poalele acestora, sub orma de platforme (în cazul haldelor de flotare sau de iaz) sau movile | YM1B | 2MY1 8MY1 9MY1 | 50 Pi (Pi. n ) 25 Me (Pl. t) 25 Ct 50 An 50 Pl. t (Fr.p) 100 Ct | a.pe halde mai uscate, cu realizarea amestecului în rânduri de pin alternând cu rânduri de foioase b.pe halde mai umede, cu realizarea amestecului în buchete mici în raport cu microrelieful terenului c.pe halde mai uscate, cu pH peste 6,5 | N ± Ms ± Tg(Tb;Tn) ± F ± Am +Gr.o ±Pvs + Pvg ± Pp | 5 000 / ha (2 x 1 m) 10 000 / ha (1 x 1 m ) | 30 - 40 % | revizuiri, mobilizări: 2 + 2 + 1+ 1 + 1, la compoziția a; 2 + 2 + 1+1, la compozițiile b, c, d |
| Etajele Ss, CF, FD1, FD2, FD3 | 116 | Halde miniere formate din materiale de rocă, predominant grosolane (bolovani, pietre, pietriș), cu puține materiale grosiere sau fine (nisip, praf), sub forma de depozite pe versanți și la poalele acestora sau sub forma de movile. | YD(C)1A | 2DY1 5DY1 | . 25 Pi. n (Pi, Sc) 50 Mj (Vi. t, Cd) 25 Ll (Sp,Ct.r) b. 50 Mj (Vi. t) 50 Ll (Sp) c. 100 Sl | amestec în buchete de 5 – 10 mp au R1 = Pi. n (Pi, Sc) + Ll (Sp, Ct) si R2 = Mj (Vi. t,) Sc, pe depozite mai puțin scheletice, afânate; cu deosebire în zone secetoase, în amestec intim sau în buchete de 5 – 10 mp; pe depozite afânate cu un conținut ridicat de carbonați de calciu | N ± Ms ±Tg (Tb; Tn) ± F ± Am+Gr.o ±Pvs+Pvg ±Pp ±I | 5 000 / ha (2 x 1 m) | 40% | revizuiri, mobilizări: 2 + 2 1+ 1 + 1 |
| Etajele CF1, FD1, FD2, FD4 | 117 | Halde miniere formate din materiale de rocă, (nisipuri grosiere, nisipuri fine cu praf, luturi, marno-argile, loessuri, nisipuri cu puțin pietriș etc.), cu textura nisipoasă la nisipo-prafoasă, provenind de regulă din măcinarea rocilor dure si flotarea acestora pentru extragerea minereurilor utile. | YD(C)1B | 2D (C)Y1 5 +6 D (C)Y1 8D (C)Y1 | . 25 Sc 50 Sl (Ul.T, Mj) 25 Am (Sp, Ct.r) 50 Pi. n (Pi) 25 Mj (Cd, Vi.t) 25 Am (Lc, Ct, Ll) 100 Sl (Ct) 50 An. a 50 Pl (Fr.p) | pe halde cu pH sub 7; R1 = Sc+arbust ; R2 = specie de ajutor pe halde cu pH peste 7; R1 = pin ; R2 = specie de ajutor + arbust cu deosebire pe halde de flotare cu nisipuri fine,umezite pe halde umede din zona forestiera | N ± Ms±Tg (Tb; Tn) ± F ±Am+Gr.o±Pvs+Pvg ± Pp | 4 000 / ha (2 x 1,25 m) 5 000 / ha (2 x 1 m) 6 700 / ha (1,5 x 1 m) | 35% | revizuiri, mobilizări: 2 + 2 + 1, la compozițiile „a”, „c” și „d”; 2 + 2 + 1 + 1 + 1), la compoziția “b ” |
| Etajele FD4 ; FMo1 ; FMo2 ; FMo3 | 118 | Halde industriale formate din zgură cu cenușă (de la industria siderurgică), din cenușă în amestec cu pământ (provenite cu deosebire din arderea cărbunilor inferiori în termocentrale) și din alte deșeuri și reziduuri industriale | YM2A, B | 2MY2 5MY2 8MY2 9MY2 | 50 Pi (Pi.n) 25 Me (Pl. t; Ul) 25 Ct ; R1 = Pi (Pi. n) 100 An 100 Sl 100 Ct | a.R2 = specie de amestec + arbust; b. pe halde umede, pâna în partea mijlocie a subzonei molidului c.pe halde mai uscate, pâna în subzona molidului d.pe halde mai uscate | N±Ms ± Tg (Tb; Tn) ± F ± Am +Gr.o ± Pvs +Pvg± Pp | 5 000 / ha (2 x 1 m) 6 700 / ha (1,5 x 1 m ) | 30 -40% | revizuiri, mobilizări: 2 + 2 1 + 1 + 1), la compoziția a; 2 + 2 + 1, la compozițiile „b”, „c” și „d”; |
| Etajele CF1 ; FD1 ; FD2 ; FD3);regiuni de campie și coline din stepă și silvostepă | 119 | Halde industriale formate din zgură cu cenușă (de la industria siderurgică), din cenușă cu pamânt (provenite cu deosebire din arderea cărbunilor inferiori – lignit, în termocentrale) și din alte deșeuri și reziduuri industriale, unele conținând substanțe nocive pentru plante. | YD(C)2A, B | 2D(C)Y2 6+5 D (C)Y2 | 25 Sc 50 Cd (Mj; Vi.t) 25 Am (Ll, Sp) 25 Pi.n 50 Ul.T(Mj; Vi. t) 25 Po(Ll, Sp) | R1= specie principală + arbust. R2= specie de ajutor; R1= specie principală + arbust. R2= specie de ajutor; | N ±Ms ±Tg (Tb;Tn) ± F ±Am+Gr.o± Pvs+Pvg ± Pp ± I | 5 000 / ha 6 700 / ha | 40% | revizuiri, mobilizări: 2 + 2 1 + 1, compoziția a; 2 + 2 + 1 + 1 + 1, la compoziția b |
| Regiuni premontane și montane,regiuni de dealuri și regiuni de câmpie | 120 | Halde menajere formate din materiale organice (hârtie, resturi din lemn, materiale plastice, textile, deșeuri alimentare), fragmente de sticlă, ceramică, deșeuri metalice s.a., uneori în amestec cu pământ, depozitate de regulă sub forma de platforme | YM,D,C 3A | 2M,D,CY3 5M,D,CY3 8M,D,CY3 | 50 Pi. n (Pi) 25 Me (Mj; Vi. t; Cd) 25 Ct (Am) 100 An (An.n, Fr.p) 100 Sl | R1 = Pi. n (Pi) ; R2 = specie de ajutor arbust numai în regiuni premontane și montane din stepă pâna în subzona gorunului inclusiv | N+Pvs (de cel puțin 30 cm)+Gr.o+ Pvg ± Pp ±I | 5 000 / ha (2 x 1 m) 6 700 / ha (1,5 x 1 m) | 50% în regiuni de câmpie și dealuri 30% în regiuni de munte | revizuiri și prașile: 2 + 2 + 1 1+1, pentru compoziția „a” 2 + 2 + 1 + 1, pentru compozițiile „b” și „c”. |
| Regiuni premontane și montane,regiuni de dealuri și regiuni de câmpie | 121 | Halde menajere formate predominant din materiale din demolari (pământ din tencuieli, fragmente de caramida si beton) amestecate cu puține materiale organice sau deșeuri metalice | YM,D,C 3B | 2M,D,CY3 5D,CY3 6M,D,CY3 8M,D,CY3 9M,D,CY3 | 50 Sc 25 Cd, Ul.T, Sl) 25 Po (Am) 50 Pi. n (Pi) 25 Me (Mj; Vi. t, Ul.T) 25 Ct (Sâ) 100 An 100 Sl 100 Ct | a.R1 = Sc ; R2 = Mj, Fr, Sl) + Ct); b.R1 = Pi. n (Pi) ; R2 = specie de ajutor + arbust; | N ± Ms ± Pvs +Gr.o + Pvg ± Pp ± I | 5 000 / ha (2 x 1 m) 6 700 / ha (1,5 x 1 m) 10 000/ha 1 x 1) | 40%, în regiuni de campie și dealuri; 30%, în regiuni de munte | revizuiri și prașile: 2 + 2 + 1 1, pentru compozițiile „a”; „c”; „d” si „e”; 2 + 2 + 1 + 1+1), pentru compoziția „b” |
SOLUȚII TEHNICE
379
Terenuri degradate antropic: TERENURI DECOPERTATE (EXCAVATE) DE STRATUL DE SOL si TALUZURI DE DEBLEU - W
Anexa 3.8.2
| Regiunea | G.S | Forma de degradare | TSD | TV | Compoziții de împădurire | Observații | Tehnici de împădurire | Desimea | Comple- tări | Întrețineri |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Regiuni de munți joși și mijlocii din subzonele fagului, amestecului de fag cu rașinoase și din subzona molidului | 122; 133 | Terenuri decopertate de stratul de sol și taluzuri de debleu în roci slab și moderat consolidate (luturi, nisipuri, pietrișuri,argile,complexe de marne cu gresii) | WM1A; WM2A | 2MW1(2) 8MW1(2) 9MW1(2) | 25 Pi n 75 Ct 100An 100 Ct 100 An.v | a. R1= pin + cătina, R2= cătină - pe terenuri stabile, cu panta <30 grade; b.pe taluzuri umbrite si intermediare, până in partea inf a subzonei molidului; c.pe taluzuri insorite; d. Din partea mijl, a subzonei molidului până în subalpin | Tg (Ta) 0,75/3 m + Gr.o Tn 0,75/2 Cd/3 Gr. o c. | 5 000 / ha (2 x 1 m) 6 700 / ha (1 x 1,5 m) 10 000/ha (3 x 0,33 m) | 30% | indeosebi revizuiri: 2+2+1+1+1, compoziția a; de 3 (2+1)-5 (2+2+1) ori în 2-3 ani la compozițiile b, c, d |
| WM1B; WM2B | ||||||||||
| 123, 134 | Terenuri decopertate de stratul de sol și taluzuri de debleu, în roci dure/compacte. Nu se fac lucrări de împădurire | WM3a, WM3b | Nu se fac lucrări de împădurire | Nu se fac lucrări de împădurire | ||||||
| Regiuni de dealuri din subzonele de cvercete și regiuni de dealuri din subzona gorunului | 136 | Taluzuri de debleu formate predominant în sol, cu textura nisipo-lutoasă până la argiloasă și conținut variabil de schelet | WD(C)1A | 6DW1 | a. 75 Sc 12,5 Ml (Vi. t, Gl) 12,5 Pd (Sp, Ll, Po) | a.3 rânduri Sc și 1 rând specie de amestec + arbust; | a. Tn 0,75/2 + Gr. o a. b Tn 0,50/2 + Gr. o c. Ta (Tg;Tb)/3 + Gr. o d. Gr. o± Pv | 5 000/ha (2 x 1 m) b. 6 700/ha (1,5 x 1 m) c. 10 000/ha (1 x 1 m) | 30% | revizuiri, mobilizarea solului în jurul puieților: 2 + 2 + 1 |
| WD(C)1B | 5DW1 9DW1 | b 50 Mj (Vi. t, Sl) 50 Ll (Co, Pd) c. 100 arbuști (Ct, Pd, Ll, Co) | b.R1 = Mj (Vi. t, Sl) ; R2 = Ll (Co, Pd). c.pe taluzuri care nu permit plantarea de specii arborescente. | 40% | ||||||
| 124, 137 | Terenuri decopertate de stratul de sol și taluzuri de debleu în roci slab și moderat consolidate (loess, luturi, nisipuri, pietrișuri, argile, marne, gresii s.a.) | WD(C)2A | 5DW2 6DW2 | 50 Sc 25 Ml (Vi. t, Cd, Sl) 25 Pd (Sp, Po, Ll) 100 Sl (Sbv, Cd) | a.3 rânduri salcâm si un rând specie de ajutor și arbust b.pe substrate nisipo-lutoase cu carbonați de calciu ; | Tg (Ta) 0,75/3 m + Gr.o, (între șirurile de Tg sau Ta) +Pv, pe teren cu panta >30 grade Tn 0,75/2 pe terenuri stabile cu panta < 30 grade Cd/3, în cazul compoziției b și c, la pante peste 35 grade Gr.o, pe terenuri care nu necesită lucrări de pregătire | 5000 /ha 6700/ha 10 000/ha | 20% 30% | revizuiri, mobilizări: 2 + 1+ 1 în cazul compozițiilor “a”,”b” și “c”; 2 + 2 + 1 + 1 + 1 în cazul compozițiilor “d” si "e" | |
| WD(C)2B | 2DW2 5DW2 9DW1 | 100 Ct (Ll, Pd, Po, Sâ) 25 Pi.n 75 Ct 50 Mj (Vi.t,Ul.t, Sl) 50 Ll (Pd, Po, Sâ) | c.pe substrate marno- argiloase ; d, e.pe substrate predominant marnoase; R1=Pi+Ct; R2=Ct. | |||||||
| 125, 138 | Terenuri decopertate de stratul de sol și taluzuri de debleu în roci dure.Nu se fac lucrări de împădurire. | WD3A, WD3B | Nu se fac lucrări de împădurire | Nu se fac lucrări de împădurire | ||||||
| Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă (S ; Ss) | 140 | Taluzuri de debleu formate predominant în sol, cu textura nisipo-lutoasă pâna la argiloasă și conținut variabil de schelet. | WC1A | 6CW1 | a. 75 Sc 12,5 (Vi. T, Cd, Sbv) 12,5 (Sp, Ll, Po) | a. Tn 0,75/2 + Gr. o | a. 5 000/ha | 30% | revizuiri, mobilizari: 2 + 2 + 1 | |
| WC1B | 5CW1 9CW1 | b. 50 Mj (Ul.T; Vi.t, Sl) 50 Ll (Po, Sp) c. 100 arb (Ll, Po, Sp, Am) | b. Tg 0,75/3 + Gr. o | b. 5000 - 6700/ha c. 6700- 10000/ha | 40% | 2 + 2 + 1 + 1 + 1 compoziția b 2 + 2 + 1 , compoziția c | ||||
| 126, 141 | Terenuri decopertate de stratul de sol și taluzuri de debleu, în roci slab și moderat consolidate (loes, luturi,nisipuri, pietrișuri,argile, marne s.a.). | WC2A | 6CW2 | a. 50 Sc 25 Sl ( Vi. t, Cd, Sbv) 25 Po (Sp, Ll) | a. Tn 0,75/2 + Gr. o | a. 5 000/ha | a. 30% | revizuiri, mobilizări: 2 + 2+ 1 | ||
| WC2B | 2CW2 5CW2 9CW1 | b. 25 Pi. n (Pi. p) 50 Mj (Vi. t, Sl) 25 Ll (Sp, Po) c. 100 arb (Ll, Po, Sp, Am) d. 50 Mj (Ul.T; Vi.t, Sl) 50 Ll (Sp, Po) | b. Tg 0,75/3 + Gr. o | 5 000/ha 6 700/ha, compoziția c | b. 40%. | 3 + 2 + 2 + 1 + 1 compozițiile b și d; 2 + 2+ 1, compoziția c | ||||
| 127, 142 | Terenuri decopertate de stratul de sol și taluzuri de debleu în roci dure. Nu se fac lucrări de împădurire. | WC3A, WC3B | Nu se fac lucrări de împădurire | Nu se fac lucrări de împădurire |
380
Anexa 3.8.3
SOLUȚII TEHNICE
Terenuri degradate antropic: TERENURI CU SOLURI DESFUNDATE SAU DERANJATE si TALUZURI DE RAMBLEU - X
| Regiunea | G.S | Forma de degradare | TSD | TV | Compoziții de împădurire | Observații | Tehnici de împădurire | Desimea | Comple-tări | Întrețineri |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Regiuni montane din subzonele agului, amestecului de fag cu rășinoase și molidului. | 128, 135 | Terenuri cu soluri deranjate sau desfundate și taluzuri de rambleu, cu amestec de sol si rocă, de regulă cu predominarea rocii în primii 30...50 cm, cu textura nisipo-lutoasa la argiloasa. | XM2A, XM2B | 2MX2 8MX2 9MX2 | a 25 Pi (Pi. n) 75 Ct 100 An 100 Ct 100 An.v | a.R1 = Pi (Pi. n) ; R2 = Fr (Ci ) arbust. b.R1 = Pi + Ct ; R2 = Ct c.pe terenuri relativ umede cu d.predominarea rocii la suprafață e.pe terenuri relativ uscate din partea mijlocie a subzonei molidului pâna în subalpin | Tn 0,75/2 + Gr. o Ta (Tg) 0,75/3 + Gr. o Cd/3, Gr. o | 5 000 / ha 6 700 / ha 10 000/ha | 25%. | revizuiri, mobilizări: 3 + 2 + 2 1 + 1 + 1 în cazul compozitiei „a”; 2 + 1 + 1 compozițiile „b”, „c” si d. |
| 128 a | Terenuri cu soluri deranjate sau desfundate și taluzuri de rambleu, cu amestec de sol si rocă, de regulă cu predominarea solului în primii 30...50 cm, cu textura nisipo-lutoasa la argiloasa. | XM1A, XM1B | 2MX1 8MX1 | 50 Pi (Pi. n) 25 Mj (Ci, Pa) 25 Sâ (Lc, Pd); 0Pi (Pi.n) 50 Ct 100 An | revizuiri, mobilizări: 3 + 2 + 2 1 + 1 + 1 în cazul compozitiilor „a”si „b”; 2 + 1 + 1 compoziția „c”. | |||||
| Regiuni de câmpie și dealuri din subzonele de cvercete și regiuni de dealuri din subzona gorunului. | 129 | Terenuri cu soluri deranjate sau desfundate și taluzuri de rambleu, cu amestec de sol si rocă, cu predominarea solului în primii 30...50 cm si textura nisipo-lutoasă la luto-argiloasă. | XD1A | 6DX1 | 100 Sc 75 Sc 12,5 Gl (Ml; Vi.t; Mj) 12,5 Lc (So; Sâ; Co) | a.pe soluri nisipo-lutoase la lutoase b.3 rânduri Sc, 1 rând specie de amestec + arbust | ±Ab 1 – 1,5/2 + Gr. o Tn 0,75/2 + Gr. o Gr. o | 5000/ha | 30% | revizuiri, mobilizări: 2 + 1 + 1 |
| XD1B | 2DX1 | c. 25 Pi. n (Pi) 50 Ci (Mj; Vi.t) 25 Lc (Co; Sâ; Pd) | pe soluri luto-argiloase la argiloase și schelet mult; R1 = specie de amestec ; R2 = pin arbust | revizuiri, mobilizări: 2 + 2 + 1 1 + 1 | ||||||
| Regiuni de dealuri din subzonele de cvercete și regiuni de dealuri din subzona gorunului. | 130, 139 | Terenuri cu soluri deranjate sau desfundate și taluzuri de rambleu, cu amestec de sol și rocă, cu predominarea rocii în primii 30...50 cm. | XD2A | 6DX2 5DX2 | 75 Sc 12,5 Gl ( Vi.t, Ml) 12,5 Lc (Sâ;Pd;Co) 50 Pi. n 25 Mj (Ul.T, Vi.t) 25 Ct (Sâ, Pd, Co) 25 Pi. n 25 Mj (Ul.T, Vi.t) 50 Ct (Sâ, Pd, Co) 50 Sl (Sbv, Cd) 50 Po (Sp, Ll) | a.pe soluri nisipo-lutoase la lutoase fară sau cu puțin carbonat de calciu; 3 rânduri Sc, 1 rând specie de amestec + arbust; | ±Ab 1,5/2 + Gr. o Tn0,75/2 + Gr.o ±Pv Ta (Tg) 0,75/3 + Gr. o ± Pv | 5 000 / ha (2 x 1 m) 6 700 / ha (1 x 1,5 m) | 20% la compoziția “a”; 30% la compozițiile “b” , “c”și “d” | revizuiri, mobilizări: 2 + 1 + 1 la compoziția “a” și "d"; 2 + 2 + 1 + 1 + 1 la compozițiile “b” și “c” |
| XD2B | 2DX2 | b.pe substrate marno- argiloase; R1 = Pi. n (Pi) ; R2 = Ci (Mj) + Ct; c, d - pe terenuri cu schelet mult la excesiv; amestec R1 = Pi.n ; R2 = Ct ; R3 = Mj, Ul.t) ; R4 = Ct . | ||||||||
| Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă. | 131 | Terenuri cu soluri deranjate sau desfundate și taluzuri de rambleu, cu amestec de sol si rocă, cu predominarea orizontului humifer în primii 30 – 50 cm și textura nisipo-lutoasă la luto-argiloasă | XC1A | 2CX1 6XC1 | 75 Sc 25 Gl (Mj; Vi.t; Dd) 25 Pi. n (Pi. p) 50 Mj (Ul.T,Vi.t) 25 Lc (Pd, Po) | a.pe soluri nisipo-lutoase și lutoase cu conținut redus de carbonați de calciu; 3 rânduri Sc + 1 rând specie de amestec ), b.pe soluri luto-argiloase la argiloase. | a. ± Ab 1 - 1,5/2 + Gr. o | 5 000 / ha | a.25% b.30% | revizuiri, mobilizări: 2 + 1 + 1 la compoziția “a” ; 3 + 2 + 1 + 1 + 1 +1 la compoziția “b” |
| XC1B | b. Tn 0,75/2,0 + Gr. o | |||||||||
| 132, 143 | Terenuri cu soluri deranjate sau desfundate și taluzuri de rambleu, cu amestec de sol și roca, cu predominarea rocii în primii 30 – 50 cm si textura luto-nisipoasă la luto- argiloasă | XC2a | 6XC2 | 50 Sc 25 Sl (Sbv, Cd, Vi.t) 25 Ll (Po, Sp) | pe soluri nisipo-lutoase și lutoase cu conținut redus de carbonați de calciu; 2 rânduri Sc + 2 rând specie de amestec+arbust | ± Ab 1 - 1,5/2 + Gr. o Tn 0,75/2,0 + Gr. o | 5 000 / ha | 25% | revizuiri, mobilizări: 2 + 1 + 1 ; | |
| XC2b | 2CX2 9CX2 | 25Pi.n (Pi.p) 50 Ul.T (Sl, Vi.t) 25 Po (Sp;Ll) 50 Sl (Sbv, Cd) 50 arb (Sp, Ll, Am, Spiraea) | a.predominant în silvostepă; R1= Pi.n (Pi.p) + arbust; R2= specie de amestec si ajutor; b.predominant în stepă | 30% | 2 + 2 + 1 + 1 + 1, compoziția b; 2+1+1 compoziția c |
Semnificatia simbolurilor folosite in soluțiile tehnice referitoare la împădurirea diferitelor categorii de terenuri degradate.
ANEXA 3.9.
-Ab1,0 – 1,5/2 – 3 = arătura cu plug reversibil, în benzi late de 1,0 – 1,5 m, amplasate la distanța de 2,0 – 3 m din ax în ax, pe care se execută plantațiile în gropi;
-Ar = arătura pe toată suprafața, executată de regulă toamna, urmată de discuire și plantare în primăvara următoare;
-Am= amendamente; Amc = amendamente calcaroase pentru corectarea reacției pH a solurilor sau a unor depozite (de haldare) acide; Amd = amendamente diverse pentru neutralizarea unor substanțe nocive ; Ams = amendamente aplicate în cazul solurilor sărăturate, cu gips, fosfogips, sulf, acid sulfuric etc. (dupa normative speciale, în funcție de necesar, pe baza analizelor de sol care precizează conținutul de Na din sol care trebuie înlocuit, cantitățile de amendamente la hectar, când se aplică și modul cum se aplică);
-Bt = butășiri cu răchite și sălcii;
-Cd/2 – 3 = plantații în cordon pe terase înguste (40 cm), cu puieți sau drajoni asezați în contrapantă pe terasă, la distanță de 0,2 – 0,4 m,distanța dintre terase fiind de 2 – 3 m ;
-Des = lucrări de evacuare apei în exces, prin pompare ;
-Di = discuirea terenului înainte de plantare (de regulă primăvara, dar și în toamna); în cazul înțelenirii puternice a terenului, discuirea se face în două sensuri, perpendicular unul pe altul ;
-Ds = plantații în despicătură ;
-Dren = executarea de șanțuri deschise de drenaj, care să asigure captarea izvoarelor din amonte (de sub cornișa alunecărilor), eliminarea apei de băltire din microdepresiuni și zone mlăștinoase și conducerea ei în aval, spre râul sau pârâul colector; șanțuri de drenaj cu rol de coborâre a nivelului apei sărate și de evacuare a acesteia, conform prevederilor din proiecte sau din normative de profil;
-F = aplicarea de fertilizanți minerali, organici sau verzi (lupin), după necesități Fg = fertilizanți organici (gunoi de grajd 30 – 50 t / ha, aplicat pe toata suprafața sau 10 kg / groapa), pe soluri sărace; Fm = fertilizanți minerali (N, P, K), în funcție de necesar, după efectuarea analizelor de sol;
-Gr. o = gropi obișnuite (30 x 30 x 30 cm), pe teren pregătit anterior și (40 x 40 x 30 cm pe teren nepregătit); Gr.p = gropi de 40 x 40 x 40 cm, cu pâlnii de 50 – 60 cm diametru si 10 – 15 cm adâncime ; Gr.v = gropi cu vetre ; Gr.b = gropi de 40 x 40 x 30 cm, cu berme de piatrpă sau piatră cu pământ, în aval; Gr.m = gropi mari (50 x 50 x 50 cm ...60 x 60 x 60 cm);
-G. r = gărdulețe rombice, pe taluzuri cu înclinare mare (de regulă romburile se umplu cu sol fertil) în strat de 10 – 15 cm ;
-I = irigarea culturilor în zone joase și secetoase, prin aspersiune sau între șirurile de puieți, executate dupa normative specifice ; irigarea poate avea și rolul de spălare a sărurilor;
-Mc = mulcirea (acoperirea solului) pe toată suprafața sau în fâșii între rânduri (uneori numai în jurul puieților), cu paie, ierburi sau stuf, fixate cu brazde sau cu nisip (alternativa la gărdulețe);
381
-Mo = mobilizarea adâncă a solului (la 30...40 cm) urmată de discuire; în cazul nisipurilor se va urmări spargerea orizontului de orstein, cu scarificatoare, fără inversarea stratelor de sol;
382
-Ms = lucrări de mobilizare a solului : a. prin arătură în cazul când prin răsturnarea brazdei nu se aduc la suprafața orizonturi de sol mai sărate ; b. prin afânarea solului fără inversarea stratelor, cu scarificatoare (pentru pătrunderea mai rapidă a apei în sol și spălarea sărurilor în profunzime);
-Mt = modelarea terenului, constând în atenuarea asperitaților și astuparea fisurilor în cazul terenurilor alunecătoare, cu masa deplasată fragmentată sau fisurată, manual sau mecanizat (cu buldozerul);
-N = nivelarea terenului, mecanizat, (în cazul haldelor, cu înalțime mica, dispuse în movile sau valuri);
-Op = obstacole paranisipuri, menite a opri sau diminua deflația, constând din gardulețe din lemn (impletituri pe pari) sau din ramuri ori stuf înfipte bine în nisip și cu cel puțin 40 cm deasupra nisipului, asezate perpendicular pe direcția vânturilor dominante, la distanța de 2 – 4 m (rar 5 – 6 m) între ele ; în cazul deflației puternice se pot face și gardulețe rombice cu latura rombului de 3 – 4 m;
-Pv = pământ vegetal (administrat în doze de 10 ...30 dmc / groapa de plantare sau pe toata suprafața teraselor, în strat de 10 – 15 cm grosime);
-Pp= puieți crescuți în pungi de polietilenă, cu fundul pungii îndepărtat la plantare;
-Pr.v = praguri vegetative, constând din praguri de zidarie uscată pe radier vegetativ, format din tulpini cu ramuri și drajoni de cătină albă sau puieți de talie mijlocie (1 – 1,5 m), de anin alb. Se executa numai pe ogase sau ravene mici (porțiuni terminale), cu bazin de recepție mic (sub 3 – 5 ha), acolo unde exista piatră locală și material vegetativ pentru radier (cu deosebire cătinișuri de cătina albă);
-R = acoperirea nisipului cu ramuri fixate în nisip cu tăruși cu cârlig, pentru oprirea deflației (alternativa la gardulețe);
-Sd = plantații cu sade de salcie;
-Sp = spălarea sărurilor din sol, prin udări periodice, cu anumite cantități de apă dulce, aplicată prin dispersiune sau prin inundare (pe brazde sau pe toată suprafața) ; se execută după normative speciale, care precizează cantitățile de apă, numărul de spălari, felul spalarilor s.a.;
-Sr /1 – 1,5/2 – 3 = scarificarea terenului, cu scarificatoarea cu dinți, în benzi late de 1 – 1,5 m, amplasate la distanță de 2 – 3 m, respectiv alternând cu benzi de aceeași lățime dar cu terenul nescarificat ; pe benzi scarificate se execută plantațiile;
-Ta/2 –3 = terase armate vegetal cu ramuri și drajoni de cătina albă realizate prin executarea, în prima fază, a unor terase cu lățimea platformei de 50…60 cm
, în contrapantă de 15…25%, pe care se așterne un strat continu de tulpini cu ramuri de cătină albă între care se intercaleaza drajoni înradacinați, din aceiași specie (la 30…5o cm) și care se acoperă cu sol sau roca afanată (cu grosime de 25…30 cm); terasele în forma finala au lățimea platformei de 70…80 cm și se pot planta cu puieți din speecii forestiere adecvate condițiilor staționale : pin negru , pin silvestru ș. a.;
-Tb/2 – 4 = terase sprijinite de banchete, late de 0,75 cm amplasate la 2 – 4 m;
-Tg/2 – 3 = terase sprijinite de gardulețe, late de 0,75 m amplasate la 2 – 3 m ;
-Tn 0,50 – 1,0/2 – 3 = terase nesprijinite, late de 0,50 – 1,0 m, amplasate la distanța de 2,0 – 3 m din ax in ax (pe terase se execută plantații în Gr.o );
-Vm = vetre mari, cu diametrul de 0,8 – 1,2 m și adâncimea de 0,3 – 0,7 m, cu fundul captușit cu rămurele, ferigi moarte (litiera), iarba sau paie, peste care se pune un strat de pământ gros de 25 – 30 cm; se executa pe grohotișuri ( cu grosime de peste 40 cm), prin îndepartarea bolovanilor și așezarea lor sub forma de berma în aval iar în vetre se plantează 3 – 5 puieți;
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
