Decizia nr. 326 din 19 mai 2022

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Dănuț Petre Leizerovici în Dosarul nr. 8.930/325/2017 al Tribunalului Timiș - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 992 D/2018.2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17 martie 2022, în prezența doamnei avocat Laura Martonosy pentru autorul excepției și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunțarea asupra cauzei pentru data de 6 aprilie 2022, apoi pentru data de 7 aprilie 2022 și, în final, pentru data de 19 mai 2022, pentru aceleași motive, când a fost pronunțată prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

3.Prin Decizia civilă nr. 44/R din 26 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.930/325/2017, Tribunalul Timiș - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Dănuț Petre Leizerovici în recursul împotriva sentinței civile prin care sa luat act de renunțarea la dreptul pretins (anularea unor contracte de vânzare-cumpărare) și s-a respins cererea pe fond. Prin cererea de recurs s-a solicitat „anularea hotărârii pronunțate de prima instanță și anularea cererii de chemare în judecată ca netimbrată“.

4.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prin cererea introductivă autorul a solicitat anularea unor contracte de vânzare-cumpărare. În raport cu obiectul cererii, instanța a stabilit o taxă judiciară de timbru întrun cuantum ce depășea posibilitățile autorului, motiv pentru care acesta a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar. Instanța a admis cererea și a eșalonat plata taxei judiciare de timbru în mai multe rate și a transmis hotărârea de încuviințare care constituie titlu executoriu organelor competente, potrivit textului de lege criticat. Autorul arată că valoarea unei rate era imposibil de achitat, astfel că acesta a făcut o declarație de renunțare la dreptul dedus judecății și a solicitat instanței să aplice dispozițiile referitoare la anularea cererii ca netimbrată, astfel încât să nu mai fie obligat la plata taxei judiciare de timbru. Instanța de judecată a luat act de renunțarea la drept, respingând cererea de judecată în fond fără să o anuleze ca netimbrată. În acest context autorul arată că prin aplicarea textului de lege criticat este dat în debit la organele competente și este obligat la plată, iar judecata continuă, deși cererea trebuia anulată ca netimbrată. Apreciază că, în situația în care ajutorul public judiciar este acordat ca reducere sau eșalonare, este echitabil ca justițiabilul să aibă posibilitatea de a nu folosi acest avantaj fără să suporte consecințe.

5.Autorul apreciază că se încalcă egalitatea în drepturi a justițiabililor de vreme ce aceștia pot alege să plătească sau nu taxa judiciară de timbru, iar el nu mai are această posibilitate, fiind automat dat în debit. Inegalitatea rezultă din faptul că acesta nu mai poate opta între plata taxei și continuarea procesului sau încheierea acestuia prin renunțare la drept fără a mai fi obligat la plată. Textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care organul competent - folosindu-se de titlul executoriu reprezentat de încheierea prin care a fost admisă cererea de ajutor public judiciar sub forma eșalonării taxei judiciare de timbru - poate proceda la executarea silită a reclamantului direct, lipsindu-l astfel de dreptul de a decide să nu mai continue litigiul prin neplata primei tranșe ce ar conduce la anularea cererii pentru netimbrare. Acordarea facilităților la plata taxei judiciare de timbru trebuie să fie caracterizată prin flexibilitate și accesibilitate, însă, câtă vreme justițiabilii nu pot prevedea clar cuantumul stabilit ca urmare a acordării facilității, se încalcă ambele cerințe. Darea în debit a unui justițiabil care decide să nu folosească această facilitate afectează în mod incontestabil principiul certitudinii juridice, respectiv aplicarea previzibilă a legii.

6.Tribunalul Timiș - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat se aplică în mod egal tuturor celor care se află în ipoteza sa.

7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele depuse, concluziile avocatului prezent și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 44 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins: „În cazul eșalonării sau amânării, instanța transmite hotărârea de încuviințare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru urmărirea executării obligației de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părții din taxa datorată, la termenele stabilite.“11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că ajutorul public judiciar este o formă de asistență acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la actul de justiție pentru acei justițiabili care nu pot face față cheltuielilor unui proces fără a pune în pericol întreținerea lor sau a familiei lor. Acesta poate fi acordat în cauze civile, comerciale, administrative, de muncă și asigurări sociale, precum și în alte cauze, cu excepția celor penale, și poate îmbrăca mai multe forme, care pot fi și cumulate, respectiv: plata onorariului avocatului numit sau ales, plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit cu încuviințarea instanței, plata onorariului executorului judecătoresc, precum și scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită. La stabilirea ajutorului public judiciar sunt avute în vedere orice venituri periodice: salarii, indemnizații, onorarii, rente, chirii, profit din activități comerciale sau dintr-o activitate independentă și altele asemenea, precum și sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere.

13.Curtea observă că autorul excepției se află în situația prevăzută de art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, respectiv taxa judiciară datorată este mai mare decât dublul venitului net lunar pe familie al solicitantului din luna anterioară formulării cererii de ajutor public judiciar. Pentru această situație același articol prevede că eșalonarea plății se va face astfel încât rata lunară datorată să nu depășească jumătate din venitul net pe familie. Din această perspectivă, pentru autor a fost previzibil cuantumul maxim al ratei lunare, astfel că odată cu formularea cererii de ajutor public judiciar și-a asumat și celelalte obligații stabilite prin lege referitoare la eșalonarea plăților și nu pot fi primite criticile privind imprevizibilitatea stabilirii cuantumului plăților lunare.

14.Curtea observă că, potrivit textului de lege supus controlului, instanța care acordă ajutor public judiciar sub forma eșalonării trebuie să transmită hotărârea de încuviințare organelor competente pentru urmărirea executării obligației de plată. În această situație autorul apreciază că se încalcă egalitatea în drepturi a justițiabililor de vreme ce o parte dintre aceștia pot alege să plătească sau nu taxa judiciară de timbru, pe când altă parte, respectiv cei care au solicitat o formă de ajutor public judiciar, nu mai au această posibilitate întrucât au fost dați în debit în mod automat ca urmare a încuviințării cererii de ajutor public judiciar sub forma eșalonării.

15.Cu privire la această critică, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 februarie 1994).

16.Curtea observă că situația autorului de beneficiar al ajutorului public judiciar sub forma eșalonării sumelor ce reprezintă taxa judiciară de timbru este diferită de situația unei persoane a cărei acțiune se poate anula ca urmare a neplății taxei judiciare, astfel că și tratamentul aplicabil este diferit. Diferența rezultă din etapele procesuale diferite parcurse de cerere. Astfel, pe de-o parte, este vorba despre etapa procesuală în care o persoană introduce o cerere de chemare în judecată, așa cum a introdus autorul excepției, trebuind să o însoțească de dovada achitării taxei judiciare de timbru, sub sancțiunea anulării sale potrivit art. 197 din Codul de procedură civilă. În această etapă s-a aflat și autorul excepției, care putea să nu solicite ajutor public judiciar, renunțând la continuarea procesului. Pe de altă parte, este vorba despre etapa ulterioară solicitării și încuviințării ajutorului public judiciar, etapă diferită a procesului în care se ajunge prin manifestarea de voință a reclamantului - autor al excepției - în sensul continuării acestuia.

17.Curtea reține că formularea cererii de ajutor public judiciar este echivalentă opțiunii de a timbra cererea de chemare în judecată și are ca urmare continuarea procesului, sancțiunea anulării nemaifiind posibilă. În momentul în care decide să solicite ajutor public judiciar știind că are venituri și că este posibil ca eșalonarea să reprezinte până la jumătate din venitul său net pe familie autorul se află în situația oricărui justițiabil căruia i s-a stabilit plata unei taxe, a acceptat plata acesteia și a plătit-o integral în scopul continuării procesului. Nicio persoană care a plătit taxa judiciară de timbru nu mai are posibilitatea de a se răzgândi și a solicita restituirea acesteia, cu minime excepții expres și limitativ prevăzute de art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013.

18.În concluzie, Curtea reține că textul de lege criticat nu aduce atingere principiului egalității în drepturi, deoarece se aplică într-o etapă a procesului diferită de etapa în care se putea opta pentru anularea acțiunii ca netimbrată. Totodată, Curtea reține că aceasta reprezintă atât opțiunea legiuitorului de a facilita accesul la justiție al celor care nu beneficiază de toată suma necesară pentru a plăti taxa judiciară de timbru într-o singură tranșă, cât și preocuparea de a recupera sumele ce au fost acordate ca ajutor public judiciar de la persoanele care au obținut beneficiul plății eșalonate în condițiile în care art. 56 alin. (1) din Constituție instituie obligația cetățenilor de a contribui, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice.

19.De altfel, Curtea constată că asupra textului de lege criticat s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 722 din 20 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 martie 2019, prin care a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată reținând, în paragraful 26, că reclamanții cunosc anticipat care sunt consecințele legale ale cererii de eșalonare sau amânare a plății taxelor judiciare de timbru, astfel încât sunt liberi să decidă cu privire la modul în care își vor exercita dreptul de acces la justiție, anterior formulării acestei cereri. Prin urmare, și această categorie de persoane are posibilitatea de a refuza anticipat achitarea taxei judiciare de timbru anterior formulării cererii de amânare sau eșalonare a acesteia, sub sancțiunea anulării cererii de chemare în judecată, astfel că nu poate fi reținută încălcarea principiului egalității în drepturi.

20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dănuț Petre Leizerovici în Dosarul nr. 8.930/325/2017 al Tribunalului Timiș - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 44 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Timiș - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 19 mai 2022.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,

în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu