Lege nr. 169 din 10 aprilie 2002

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Articolul 1

Codul penal al României, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

1.La articolul 44, după alineatul 2 se introduce alineatul 2^1 cu următorul cuprins:

Se prezuma ca este în legitima apărare, şi acela care săvârşeşte fapta pentru a respinge pătrunderea fără drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efracţie sau prin alte asemenea mijloace, într-o locuinta, încăpere, dependinta sau loc împrejmuit ţinând de acestea.

2.La articolul 53 punctul 1, litera c) va avea următorul cuprins:

c)amenda de la 1.000.000 lei la 500.000.000 lei.

3.La articolul 63, alineatele 2 şi 3 vor avea următorul cuprins:

Ori de câte ori legea prevede că o infracţiune se pedepseşte numai cu amendă, fără a-i arata limitele, minimul special al acesteia este de 1.500.000 lei, iar maximul de 100.000.000 lei.

Când legea prevede pedeapsa amenzii fără a-i arata limitele, alternativ cu pedeapsa închisorii de cel mult un an, minimul special al amenzii este de 3.000.000 lei şi maximul special de 150.000.000 lei, iar când prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de un an, minimul special este de 5.000.000 lei şi maximul special de 300.000.000 lei.

4.La articolul 76 alineatul 1, literele e) şi f) vor avea următorul cuprins:

e)când minimul special al pedepsei închisorii este de 3 luni sau mai mare, pedeapsa se coboară sub acest minim, până la minimul general, sau se aplică o amenda care nu poate fi mai mica de 2.500.000 lei, iar când minimul special este sub 3 luni, se aplică o amenda care nu poate fi mai mica de 2.000.000 lei;

f)când pedeapsa prevăzută de lege este amenda, aceasta se coboară sub minimul ei special, putând fi redusă până la 1.500.000 lei în cazul când minimul special este de 5.000.000 lei sau mai mare, ori până la minimul general, când minimul special este sub 5.000.000 lei.

5.Articolul 182 va avea următorul cuprins:

Vătămarea corporală grava

Art. 182. – Fapta prin care s-a pricinuit integrităţii corporale sau sănătăţii o vătămare care necesita pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Dacă fapta a produs vreuna din următoarele consecinţe: pierderea unui simt sau organ, încetarea funcţionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihică, sluţirea, avortul, ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 10 ani.

Când fapta a fost săvârşită în scopul producerii consecinţelor prevăzute la alin. 1 şi 2, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani.

Tentativa faptei prevăzute în alin. 3 se pedepseşte.

6.La articolul 184, alineatele 1 şi 2 vor avea următorul cuprins:

Fapta prevăzută la art. 180 alin. 2 şi 2^1, care a pricinuit o vătămare ce necesita pentru vindecare îngrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum şi cea prevăzută la art. 181, săvârşite din culpa, se pedepsesc cu închisoare de la o luna la 3 luni sau cu amendă.

Dacă fapta a avut vreuna din urmările prevăzute la art. 182 alin. 1 sau 2, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

7.La articolul 184, după alineatul 4 se introduce alineatul 4^1 cu următorul cuprins:

Dacă faptele prevăzute la alin. 3 şi 4 sunt săvârşite de către o persoană care se afla în stare de ebrietate, pedeapsa este închisoarea de la unu la 3 ani, în cazul alin. 3, şi închisoarea de la unu la 5 ani, în cazul alin. 4.

8.Articolul 189 va avea următorul cuprins:

Lipsirea de libertate în mod ilegal

Art. 189. – Lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.

În cazul în care fapta este săvârşită prin simularea de calităţi oficiale, prin răpire, de o persoană înarmată, de doua sau mai multe persoane împreună sau dacă în schimbul eliberării se cere un folos material sau orice alt avantaj, precum şi în cazul în care victima este minora sau este supusă unor suferinţe ori sănătatea sau viaţa îi este pusă în pericol, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani.

Cu pedeapsa închisorii de la 7 la 15 ani se sancţionează şi lipsirea de libertate a unei persoane săvârşită în scopul de a o obliga la practicarea prostituţiei.

Dacă pentru eliberarea persoanei se cere, în orice mod, ca statul, o persoană juridică, o organizaţie internationala interguvernamentală sau un grup de persoane sa îndeplinească sau sa nu îndeplinească un anumit act, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18 ani.

Dacă faptele prevăzute la alin. 1-4 se savarsesc de către o persoană care face parte dintr-un grup organizat, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani, în cazul alin. 1, închisoarea de la 7 la 18 ani, în cazul alin. 2 şi 3, închisoarea de la 10 la 20 de ani, în cazul alin. 4.

Dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani.

Tentativa faptelor prevăzute la alin. 1-4 se pedepseşte.

Constituie tentativa şi producerea sau procurarea mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de măsuri în vederea comiterii faptei prevăzute la alin. 4.

9.La articolul 192, alineatele 1 şi 2 vor avea următorul cuprins:

Pătrunderea fără drept, în orice mod, într-o locuinta, încăpere, dependinta sau loc împrejmuit ţinând de acestea, fără consimţământul persoanei care le foloseşte, sau refuzul de a le părăsi la cererea acesteia, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani.

În cazul în care fapta se săvârşeşte de o persoană înarmată, de doua sau mai multe persoane împreună, în timpul nopţii sau prin folosire de calităţi mincinoase, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.

10.La articolul 211, alineatul 2 va avea următorul cuprins:

Tâlhăria săvârşită în următoarele împrejurări:

a)de o persoană mascată, deghizată sau travestită;

b)în timpul nopţii;

c)într-un loc public sau într-un mijloc de transport, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani.

11.La articolul 211, după alineatul 2 se introduce alineatul 2^1 cu următorul cuprins:

Pedeapsa este închisoarea de la 7 la 20 de ani, dacă tâlhăria a fost săvârşită:

a)de doua sau mai multe persoane împreună;

b)de o persoană având asupra sa o arma, o substanţa narcotică ori paralizanta;

c)într-o locuinta sau în dependinţe ale acesteia;

d)în timpul unei calamitati;

e)a avut vreuna din urmările arătate în art. 182.

12.Articolul 272 va avea următorul cuprins:

Reţinerea sau distrugerea de înscrisuri

Art. 272. – Reţinerea sau distrugerea unui înscris emis de un organ de urmărire penală, de o instanţa de judecată sau de un alt organ de jurisdicţie, ori împiedicarea în orice mod ca un înscris destinat unuia dintre organele sus-arătate sa ajungă la acesta, când astfel de înscrisuri sunt necesare soluţionării unei cauze, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

13.La articolul 279, alineatele 1 şi 3 vor avea următorul cuprins:

Deţinerea, portul, confecţionarea, transportul, precum şi orice operaţie privind circulaţia armelor şi muniţiilor sau funcţionarea atelierelor de reparat arme, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani.

..............................................................

Se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani:

a)deţinerea, înstrăinarea sau portul, fără drept, de arme ascunse ori de arme militare, precum şi a muniţiei pentru astfel de arme;

b)deţinerea, înstrăinarea sau portul, fără drept, a mai multor arme cu excepţia celor prevăzute la alit. a), precum şi a armelor de panoplie, ori muniţiei respective în cantităţi mari.

14.La articolul 279, după alineatul 3 se introduce alineatul 3^1 cu următorul cuprins:

Portul de arme, fără drept, în localul unităţilor de stat sau al altor unităţi la care se referă art. 145, la întruniri publice ori în localuri de alegeri, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani.

15.Articolul 310 va avea următorul cuprins:

Răspândirea bolilor la animale sau plante

Art. 310. – Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor molipsitoare la animale sau plante ori a dăunătorilor, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli ori a dăunătorilor sau alte urmări grave, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

16.Articolul 311 va avea următorul cuprins:

Infectarea apei

Art. 311. – Infectarea prin orice mijloace a surselor şi reţelelor de apa, dacă este dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor sau plantelor, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.

17.Articolul 321 va avea următorul cuprins:

Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice

Art. 321. – Fapta persoanei care, în public, săvârşeşte acte sau gesturi, proferează cuvinte ori expresii, sau se deda la orice alte manifestări prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbura, în alt mod, liniştea şi ordinea publică, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

Dacă prin fapta prevăzută la alin. 1 s-au tulburat grav liniştea şi ordinea publică, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

18.Articolul 329 va avea următorul cuprins:

Proxenetismul

Art. 329. – Îndemnul ori înlesnirea practicării prostituţiei sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către o persoană se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea u nor drepturi.

Recrutarea unei persoane pentru prostituţie ori traficul de persoane în acest scop, precum şi constrângerea la prostituţie se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

Dacă fapta prevăzută la alin. 1 sau 2 este săvârşită faţă de un minor sau prezintă un alt caracter grav pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au servit sau au fost destinate sa servească, direct sau indirect, la comiterea infracţiunii prevăzute la alin. 1-3 şi cele care au fost dobândite prin săvârşirea acesteia se confisca, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

Tentativa se pedepseşte.

Articolul 2

Codul de procedură penală al României, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi se completează după cum urmează:

1.La articolul 160^4, alineatele 1 şi 3 vor avea următorul cuprins:

Liberarea provizorie pe cauţiune se poate acorda, la cerere, când s-a depus cauţiunea stabilită de organul judiciar competent.

..............................................................

Liberarea provizorie pe cauţiune nu se acordă în cazul săvârşirii infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 12 ani ori când inculpatul este recidivist, ori din datele existente rezultă ca acesta va săvârşi o alta infracţiune sau va incerca sa zadarniceasca aflarea adevărului prin influentarea unor martori sau experţi, alterarea ori distrugerea mijloacelor materiale de proba sau prin alte asemenea fapte.

2.La articolul 160^5, alineatul 2 va avea următorul cuprins:

Cuantumul cauţiunii este de cel puţin 10.000.000 lei.

3.La articolul 160^6, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

Cererea de liberare provizorie poate fi facuta în cursul urmăririi penale sau al judecaţii, de către inculpat, soţul acestuia sau rudele apropiate.

4.La articolul 160^6, alineatul 2 se abroga.

5.La articolul 209, alineatul 3 va avea următorul cuprins:

Urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de către procuror, în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 155-173, art. 174-177, art. 179, art. 189 alin. 3-5, art. 190, art. 191, art. 211 alin. 4, art. 212, art. 236, art. 236^1, art. 238, art. 239, art. 239^1, art. 250, art. 252, art. 254, art. 255, art. 257, art. 265, art. 266, art. 267, art. 267^1, art. 268, art. 273-276, art. 279^1, art. 280, art. 280^1, art. 302^2, art. 317 şi art. 356-361 din Codul penal, în cazul infracţiunilor arătate la art. 26 pct. 2 lit. a), art. 27 pct. 1 lit. b)-d), art. 28^1 pct. 1 lit. b) şi c), art. 28^2 pct. 1 lit. b) şi art. 29 pct. 1 din acest cod, precum şi în cazul infracţiunilor împotriva protecţiei muncii.

Articolul 3

Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adopţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 12 iunie 1997, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 29 aprilie 1998, cu modificările ulterioare, se modifica după cum urmează:

–La articolul 26, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 26. – (1) Fapta părintelui, a tutorelui sau a ocrotitorului legal al copilului, care pretinde sau primeşte, pentru sine sau pentru altul, bani ori alte foloase materiale în scopul adopţiei copilului, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Articolul 4

Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 3 august 2000, se modifica şi se completează după cum urmează:

1.Articolul 5 va avea următorul cuprins:

Art. 5. – Punerea la dispoziţie, cu ştiinţa, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinţe sau a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

2.Articolul 7 va avea următorul cuprins:

Art. 7. – Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în afară condiţiilor legale, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

3.Articolul 8 va avea următorul cuprins:

Art. 8. – Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanti chimici toxici unui minor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

4.La articolul 14, după alineatul (1) se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:

(2)În cazul circumstantei agravante prevăzute la alin. (1) lit. c), referitoare la săvârşirea faptelor într-o instituţie de învăţământ ori în locuri în care elevii, studenţii şi ţinerii desfăşoară activităţi educative, sportive, sociale sau în apropierea acestora, la maximul special prevăzut de lege se poate adauga un spor care nu poate depăşi 5 ani, în cazul închisorii, sau maximul general, în cazul amenzii.

Articolul 5

Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 18 august 2000, se modifica şi se completează după cum urmează:

1.După articolul 1 se introduce articolul 1^1 cu următorul cuprins:

Art. 1^1. – Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai grava, următoarele fapte:

1.portul, fără drept, în locurile şi împrejurările în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea publică, a cutitului, pumnalului, sisului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru tăiere, impungere sau lovire, precum şi folosirea în asemenea locuri sau împrejurări a armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a obiectelor confectionate pe bază de amestecuri pirotehnice ori a dispozitivelor pentru socuri electrice;

2.importul sau procurarea din ţara, în vederea comercializării, de arme cu aer comprimat sau cu gaze comprimate care imprima proiectilului o viteză mai mare de 220 m/s, cu excepţia celor destinate pentru a fi folosite la antrenamente şi competitii de către Federaţia Română de Tir, de cluburile şi asociaţiile sportive cu secţii de tir afiliate la aceasta federatie, care pot dobândi, deţine şi folosi arme din această categorie, conform standardelor sportive internaţionale;

3.neasigurarea de către responsabili sau patroni, prin personal propriu ori specializat, a ordinii publice în localuri publice, hoteluri, moteluri, campinguri, cluburi, pensiuni, discoteci şi în alte locuri de distractie sau de agrement pe care le conduc, precum şi refuzul acestora de a acorda sprijin organelor în drept pentru restabilirea în locurile respective a ordinii publice sau pentru luarea măsurilor împotriva persoanelor care au încălcat legea;

4.împiedicarea, sub orice formă, a organului de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice de a-şi îndeplini obligaţiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul poliţiei ori al altui organ de stat, de a lua măsurile necesare pentru menţinerea ori restabilirea ordinii publice.

Portul sau folosirea, fără drept, de obiecte din cele prevăzute la alin. 1 pct. 2, în localul autorităţilor publice, instituţiilor publice, instituţiilor sau altor persoane juridice de interes public, la întruniri publice ori în localuri de alegeri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani.

2.La articolul 2, punctele 8, 9, 27 şi 34 se abroga.

3.La articolul 3, alineatele 1 şi 2 vor avea următorul cuprins:

Contravenţiile prevăzute la art. 2 se sancţionează după cum urmează:

a)cu amendă de la 400.000 lei la 20.000.000 lei, cele prevăzute la pct. 3, 4, 13, 16, 19, 20, 24, 25, 33, 36 şi 37;

b)cu amendă de la 700.000 lei la 40.000.000 lei sau cu închisoare contravenţională de la 15 zile la 3 luni, cele prevăzute la pct. 1, 14, 18, 23, 26, 28 şi 30;

c)cu amendă de la 1.500.000 lei la 100.000.000 lei sau cu închisoare contravenţională de la o luna la 6 luni, cele prevăzute la pct. 2, pct. 5-7, pct. 10-12, pct. 15, 17, 21, 22, 29, 31 şi 35;

d)cu amendă de la 5.000.000 lei la 150.000.000 lei sau cu închisoare contravenţională de la 3 la 6 luni, fapta prevăzută la pct. 32.

În cazul săvârşirii contravenţiilor prevăzute la art. 2 pct. 7 şi pct. 22 se dispune şi măsura suspendării activităţii localului public pe o perioadă cuprinsă între 10 şi 30 de zile.

4.La articolul 6, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

Sunt supuse confiscării lucrurile care au servit la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 2 pct. 4 şi 5, dacă sunt ale contravenientului, precum şi lucrurile dobândite prin săvârşirea contravenţiilor, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 martie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TARACILA

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 19 martie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALER DORNEANU

────────────────