Metodologie-cadru din 3 iunie 2024

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 524 din 6 iunie 2024

Capitolul IDispoziții generale

Articolul 1

(1)Prezenta metodologie-cadru reglementează înființarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar autorizate cu statut de unități-pilot, în conformitate cu art. 24 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

(2)Unitățile de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot sunt unități de învățământ din rețeaua națională a unităților de învățământ preuniversitar acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, conform reglementărilor legale în vigoare.

(3)Unitățile-pilot funcționează cu scopul de a implementa și de a evalua intervenții educaționale, în vederea fundamentării de politici publice în domeniul educației. Aceste intervenții educaționale pot să cuprindă: noi modele curriculare, utilizarea unor resurse educaționale inovative, modele educaționale bilingve și alte forme alternative de organizare, finanțare și management, cu respectarea prevederilor legale aplicabile.

(4)Procesul de înființare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot se desfășoară cu respectarea următoarelor principii:

a)transparență - principiu asigurat prin publicarea criteriilor de selecție;

b)imparțialitate - principiu asigurat de caracterul obiectiv al criteriilor de selecție și evaluare a solicitărilor;

c)eficacitate - se urmărește autorizarea proiectelor care să garanteze utilizarea resurselor eficientă, rațională și în conformitate cu obiectivele de pilotare stabilite.

Articolul 2

(1)Scopul înființării unităților-pilot constă în creșterea responsabilității la nivelul școlii, funcție esențială a guvernanței descentralizate a sistemelor de educație, prin crearea unei rețele de unități-pilot pentru intervenții sistemice, prin pilotarea unor intervenții educaționale inovative, a unor noi modele curriculare și de carieră didactică, a unor modele noi de management descentralizat, pentru a spori treptat, în mod sustenabil, autonomia unităților de învățământ preuniversitar și pentru a îmbunătăți reziliența sistemului de educație.

(2)Unitățile-pilot sunt selectate de către Ministerul Educației, în contextul unor intervenții sistemice, în diverse domenii - curriculum, inclusiv adaptări curriculare pentru învățarea blended learning/online, carieră didactică, etică și integritate, evaluare și examinare, combaterea și prevenirea violenței în mediul școlar, inclusiv combaterea și prevenirea bullyingului, asigurarea accesului la educație prin suport alimentar, prin dispozitive electronice adecvate învățării în sistem blended learning/online, prin pregătirea adecvată pentru tehnologii emergente, precum și altele asemenea.

Articolul 3

Obiectivele înființării unităților-pilot sunt: susținerea mecanismelor de testare, pilotare și evaluare a unor intervenții pentru îmbunătățirea rezilienței sistemului de educație, care să se adapteze noilor solicitări educaționale, și pilotarea unor noi modele de management educațional descentralizat, inclusiv la nivel de curriculum, în acord cu valorile educaționale, cu profilul absolventului și cu competențele-cheie definite de către Ministerul Educației, precum și pilotarea unui nou model de carieră didactică, proiectat pe opțiuni orizontale echivalente.

Articolul 4

Principiile specifice care guvernează funcționarea unităților-pilot sunt:

a)principiul calității - în baza căruia activitățile de învățământ se raportează la standarde de calitate și la bune practici naționale, europene și internaționale;

b)principiul relevanței - presupune o ofertă educațională realistă, actualizată și corelată cu nevoile elevilor de dezvoltare personală, cu domeniile de cunoaștere, cu valorile socioculturale și cu cerințele pieței muncii;

c)principiul eficienței - în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale preconizate, prin gestionarea resurselor existente;

d)principiul descentralizării decizionale - presupune redistribuirea autorității decizionale de la nivelurile centrale către cele locale, pentru a răspunde adecvat nevoilor beneficiarilor;

e)principiul transparenței - implică asigurarea vizibilității deciziei, a proceselor și a rezultatelor din domeniul educației, prin comunicarea deschisă, periodică și adecvată a acestora către beneficiarii educației și către societate în ansamblu;

f)principiul centrării educației pe beneficiarii primari ai acesteia - vizează orientarea întregului sistem educațional către nevoile educaționale, socioemoționale, de sănătate fizică și mintală, ținând cont de experiențele și capacitățile elevilor, printr-o abordare flexibilă și personalizată a curriculumului școlar, prin promovarea gândirii critice, învățării active, contextuale și responsabile;

g)principiul participării și responsabilității părinților/ reprezentanților legali - constă în exercitarea responsabilităților privind creșterea, îngrijirea, dezvoltarea și educarea copiilor pentru a contribui la un parcurs educațional de succes al beneficiarului primar;

h)principiul respectării dreptului la opinie al elevului și al personalului din învățământ, în contextul derulării actului educațional;

i)principiul interesului superior al elevului - presupune asigurarea cu prioritate a unui mediu educațional sigur și sănătos, promovarea drepturilor și a nevoilor individuale ale fiecărui elev, precum și luarea în considerare a impactului deciziilor educaționale asupra dezvoltării copilului pe termen scurt, mediu și lung, punând interesele elevilor înaintea altor considerente.

Articolul 5

(1)Pot fi pilotate intervenții educaționale inovative, care pun în valoare viziuni și practici profesionale experimentate și împărtășite, cu impact asupra unității de învățământ, precum:

a)elemente noi de management al unității de învățământ, inclusiv finanțare alternativă;

b)elemente inovative la nivel de curriculum, arii curriculare, programe școlare, precum și noi modele/tipuri de teste/ subiecte/itemi din structura examenelor/evaluărilor naționale, modalități de organizare/predare-învățare a unor discipline de studiu din trunchiul comun, o nouă disciplină de studiu care propune abordări transversale, alte documente curriculare care necesită calibrare;

c)metode și standarde de evaluare a performanțelor elevilor ori metode de evaluare a progresului în dezvoltarea preșcolarilor, precum și intervenții inovative bazate pe date de cercetare psihosocială, pentru integrarea optimă în comunitate, pe piața muncii și în societate, în general;

d)metode de autoevaluare instituțională și asigurare a calității;

e)metode de dezvoltare a carierei didactice prin noi modele de carieră și mentorat didactic;

f)modalități/intervenții inovative de incluziune în învățământul de masă și de sprijin educațional pentru preșcolarii/elevii cu cerințe educaționale speciale, inclusiv prin folosirea camerelor-resursă pentru sprijin educațional și psihopedagogic;

g)variante de organizare a programului școlar de predare-învățare;

h)strategii didactice, resurse educaționale, inclusiv din domeniul învățării de tip blended learning/online, precum și intervenții inovative privind prevenirea violenței, a consumului de droguri și a infracționalității în mediul școlar;

i)modele de colaborare inovative între unități de învățământ ori între unități de învățământ și instituții de învățământ superior, organizații neguvernamentale ori agenți economici, pentru asigurarea contextelor variate de practică pedagogică, a serviciilor de consiliere și orientare în carieră pentru elevi, a terapiei logopedice și psihologice, precum și a altor terapii pentru elevi și cadre didactice;

j)abordări inovative și tendințe de dezvoltare a științelor educației.

(2)Unitățile de învățământ care solicită obținerea statutului de unitate-pilot depun, odată cu proiectul de pilotare, o declarație pe propria răspundere a reprezentantului legal, prin care certifică faptul că intervențiile educaționale propuse pentru pilotare nu intră în contradicție cu prevederile unor legi organice.

(3)Propunerea de pilotare a intervenției educaționale va include o analiză a impactului demersului propus asupra profilului de formare al absolventului, precum și o analiză a elementelor comune pentru unitățile-pilot și unitățile din învățământul de masă, astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene/evaluări naționale și să se asigure condițiile minime care ar putea permite transferul de la o unitate-pilot către o unitate de învățământ de masă, pe parcursul derulării proiectului sau la finalul acestuia.

(4)Planul de pilotare trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

a)un program complex de inovare educațională sau de experimentare a unor măsuri individuale, specifice, pentru a testa abordări noi, inovative, de predare-învățare-evaluare, de practică pedagogică și carieră didactică, de eficientizare a costurilor, de digitalizare sau de colaborare cu comunitatea locală;

b)dovada consultării consiliului școlar al elevilor și dovada consultării consiliului reprezentativ al părinților în selectarea priorităților și măsurilor-pilot;

c)analiza de nevoi la nivelul unității de învățământ, cu evidențierea clară a motivației pentru intervenția solicitată, inclusiv analiza SWOT, și cu respectarea art. 9 din anexa la Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.811/2020 privind aprobarea Metodologiei-cadru de înființare, organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație și de asemenea a art. 2 din anexa la Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.813/2020 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație și cu respectarea regulamentului de funcționare al școlilor-pilot, precum și cu respectarea procedurilor sistemului de control intern managerial la nivel de unitate de învățământ;

d)evaluarea rezultatelor și estimarea impactului (de exemplu: pe grupuri de elevi cu niveluri diferite de competențe, pe colectivitate, pe an școlar, pe ciclu de învățare, pe categorii de cadre didactice etc.);

e)viziunea unității de învățământ cu privire la intervenția care urmează a fi pilotată, iar obiectivele pilotării sunt clar definite, realiste și vizează un aspect relevant al procesului de predare-învățare-evaluare;

f)rezultatele vizate descrise în mod concret sunt măsurabile și sunt coerente cu politicile, obiectivele și strategiile naționale în domeniu;

g)metodologia de implementare a pilotării, eventual prin implicarea altor actori interesați, competențele și resursele necesare pentru a duce la bun sfârșit pilotarea;

h)soluțiile propuse prin pilotare bazate pe măsurile prevăzute în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, sunt inovative la nivelul sistemului național de învățământ sau reprezintă transferuri de practici relevante inter-regiuni sau inter-sectoare. Modelele sau practicile dezvoltate în proiectul-pilot sau experimentate pot fi utilizate la nivel național;

i)un plan de monitorizare și evaluare transparent, de identificare și eliminare a barierelor, de management al riscurilor, și care îi permite să verifice impactul proiectului-pilot asupra rezultatelor învățării, asupra realizării obiectivelor din profilurile de competență al cadrului didactic sau profilul de formare al absolventului, asupra eficienței proiectului. Sistemul de monitorizare trebuie descris clar în aplicație;

j)modul de implicare a corpului profesoral, elevilor, părinților și comunității locale, în pregătirea, implementarea, monitorizarea și evaluare proiectului-pilot. Modalitățile de implicare a acestora în diferite etape sunt descrise clar în proiect;

k)existența unor protocoale de colaborare cu alți actori din afara sistemului de învățământ, respectiv agenți economici, ONG-uri, autorități publice locale sau centrale.

Capitolul IIMecanismul de obținere a statutului de unitate-pilot

Articolul 6

(1)Procedura de pilotare poate fi inițiată de:

a)Ministerul Educației, prin ordin al ministrului educației;

b)unități de învățământ, conform prezentei metodologii-cadru;

c)inspectorate școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, prin ordin al ministrului educației.

(2)Selecția unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot se realizează în următoarele etape:

a)Ministerul Educației lansează o procedură de selecție a unităților de învățământ preuniversitar, în vederea autorizării ca unitate-pilot.

b)Unitățile de învățământ care doresc să se autorizeze ca unități-pilot transmit către Ministerul Educației proiectul de pilotare, conform modelului din anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie-cadru, împreună cu:

(i)solicitare scrisă din partea unității de învățământ, pentru autorizarea cu statut de unitate-pilot;

(ii)declarație scrisă, asumată de conducerea unității de învățământ, de exprimare a disponibilității și a capacității de aplicare a intervenției pilotate;

(iii)document din care să rezulte acordul părinților, în urma consultării consiliului/asociațiilor reprezentative ale părinților din cadrul unității de învățământ, decizie luată cu acordul majorității celor prezenți (50% + 1 din numărul celor prezenți), și, după caz, a consultării consiliului elevilor.

(3)Criteriile aplicabile pentru selectarea unităților-pilot sunt următoarele:

a)structura instituțională este adecvată aplicării proiectului de pilotare;

b)structura resurselor umane calificate/specializate și profilul profesional al cadrelor didactice implicate sunt adecvate implementării intervenției pilotate;

c)durata propusă pentru implementarea intervenției pilotate este de minimum 1 (un) an școlar și maximum un ciclu de învățământ;

d)grupul-țintă vizat prin planul de pilotare care trebuie să cuprindă:

(i)personal care este implicat în managementul unităților de învățământ preuniversitar de stat cu statut de unitate-pilot;

(ii)personal didactic din învățământul preuniversitar de stat cu statut de unitate-pilot, care are norma de bază la solicitant;

(iii)elevi/preșcolari/antepreșcolari ai unității de învățământ cu statut de unitate-pilot;

e)proiectul strategiei de pilotare și planul de acțiune sunt complete și detaliate, evidențiindu-se clar motivația pentru intervenția propusă spre pilotare;

f)analiza de nevoi care justifică necesitatea proiectului pentru creșterea performanței și prezintă atât fundamentarea pilotării, cât și investigarea aspectului ce urmează a fi pilotat și caracterul inovator;

g)activitățile propuse sunt corelate cu resursele alocate și cu rezultatele preconizate ale proiectului;

h)școala manifestă deschidere către comunitate prin implicarea altor actori de la nivel local în planul de pilotare;

i)sunt descrise scopul și obiectivele concrete ale pilotării, precum și modalitățile prin care se va schimba situația actuală;

j)este prezentată modalitatea de monitorizare și evaluare a pilotării, precum și metodologia propusă pentru atingerea obiectivelor, a rezultatelor și a impactului.

Articolul 7

(1)Proiectele de pilotare depuse în vederea obținerii statutului de unitate-pilot vor fi evaluate de către o Comisie de evaluare, constituită prin ordin al ministrului educației.

(2)Comisia de evaluare este formată din președinte, 12 membri, 4 membri supleanți și doi secretari, desemnați din cadrul Ministerului Educației și din cadrul altor instituții sau organizații cu rol relevant în educație, cu care Ministerul Educației are încheiate acorduri de parteneriat.

Articolul 8

Atribuțiile Comisiei de evaluare sunt următoarele:

a)președintele repartizează proiectele către membri în etapa de evaluare a proiectelor; semnează documentația rezultată din procesul de evaluare, facilitează comunicarea între membrii comisiei în vederea bunei desfășurări a procesului de evaluare;

b)membrii evaluează proiectele repartizate, în baza documentelor transmise de către secretari; completează, semnează și transmit secretariatului tehnic declarația de imparțialitate, confidențialitate și evitare a conflictului de interese, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie-cadru, și fișa de evaluare a proiectului;

c)secretarii gestionează comunicarea cu solicitanții; asigură corespondența între membrii comisiei de evaluare; transmit documentele aferente proiectelor către evaluatori; primesc de la evaluatori și transmit unităților de învățământ solicitările de clarificări, respectiv răspunsurile acestora către evaluatori; centralizează documentele completate de către evaluatori; calculează și consemnează punctajele acordate de către evaluatori; întocmesc raportul aferent procesului de evaluare/ selecție.

Articolul 9

(1)Evaluarea proiectelor de pilotare constă în verificarea documentelor depuse de către solicitant și acordarea unui punctaj în baza criteriilor din Grila de evaluare a proiectului, prevăzută la anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezenta metodologie-cadru.

(2)Repartizarea proiectelor către membri se realizează de către președintele comisiei, cu evitarea conflictelor de interese, respectiv a situațiilor care afectează exercitarea imparțială și obiectivă a atribuțiilor membrilor comisiei, din motive care implică familia, viața afectivă, afinitățile politice sau naționale, interesul economic sau orice alt interes personal direct sau indirect. În acest sens, toți membrii comisiei vor semna o declarație de confidențialitate și imparțialitate, conform anexei nr. 2.

Articolul 10

(1)În cadrul etapei de evaluare, fiecare proiect de pilotare este verificat din punctul de vedere al îndeplinirii criteriilor prevăzute în anexa nr. 3 - Grila de evaluare a proiectului-pilot.

(2)Proiectele care obțin la toate criteriile din grila de evaluare un punctaj total de peste 60 puncte sunt declarate admise.

Articolul 11

(1)În cazul în care se constată lipsa unor documente sau existența unor necorelări în cadrul documentelor depuse, membrii solicită clarificări solicitanților.

(2)Secretarii centralizează și transmit unităților de învățământ solicitările de clarificări.

(3)Solicitantul transmite răspunsul la solicitarea de clarificări, secretariatul preia documentele și le înaintează spre analiză membrilor.

(4)În etapa de evaluare, se pot solicita maximum două seturi de clarificări.

(5)Termenul de răspuns la solicitarea de clarificări este de 2 (două) zile lucrătoare.

(6)În cazul în care solicitantul consideră în mod justificat că termenul de răspuns nu poate fi respectat, poate cere prelungirea termenului cu maximum 2 (două) zile lucrătoare, situație în care se stabilește un nou termen de răspuns.

(7)În cazul în care solicitantul nu furnizează clarificările sau acestea nu sunt transmise în termenul stabilit, evaluarea se va efectua pe baza ultimelor documente primite.

(8)După primirea și analizarea răspunsului, membrii finalizează și transmit către secretariat grila de evaluare a proiectului-pilot.

(9)Dacă solicitarea sau documentele-suport fac referire la o altă unitate de învățământ, atunci proiectul este considerat respins.

(10)În situația în care se identifică pasaje similare în proporție de 70% între aplicații, acestea vor fi descalificate.

(11)Lipsa unuia dintre documentele menționate în anexa nr. 1 - Formular standard pentru autorizare ca unitate-pilot și completarea neconformă sau ulterioară etapei de solicitare a clarificărilor atrag după sine respingerea proiectului.

Articolul 12

(1)Lista finală a proiectelor declarate „admise/respinse“ se publică pe pagina web https://www.edu.ro

(2)La finalizarea procedurii de selecție a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, Comisia de evaluare redactează un proces-verbal ce conține rezultatele evaluării, semnat de către toți membrii care au participat la evaluare, și transmite o adresă de informare fiecărei unități solicitante privind rezultatul evaluării.

(3)Unitățile de învățământ respinse pot contesta rezultatul evaluării în termen de două zile lucrătoare de la primirea rezultatului evaluării.

(4)Contestațiile vor fi evaluate în termen de două zile lucrătoare de la depunere, de către o comisie de evaluare a contestațiilor, alcătuită dintr-un președinte, un secretar și 4 membri.

(5)În urma evaluării contestațiilor depuse se va elabora Lista finală a unităților de învățământ preuniversitar autorizate cu statut de unități-pilot, care se aprobă prin ordin al ministrului educației.

Articolul 13

(1)Organizarea și funcționarea unităților-pilot se reglementează, prin regulament specific, aprobat prin ordin al ministrului educației, adaptat tipului de intervenție, conform art. 24 din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

(2)Regulamentul specific menționat la alin. (1) trebuie să reglementeze aspecte privind, cel puțin, următoarele elemente:

a)tipul intervenției educaționale;

b)obiectul intervenției educaționale;

c)gradul de complexitate al intervenției educaționale;

d)grupul-țintă al intervenției educaționale;

e)durata intervenției educaționale;

f)rezultatele așteptate;

g)structura/instituția din cadrul Ministerului Educației responsabilă pentru coordonarea și aplicarea intervenției educaționale;

h)mecanismele de asigurare a calității;

i)modalitățile de evaluare;

j)mecanismul de finanțare;

k)mecanismul de management al resurselor umane implicate.

Articolul 14

Finanțarea unităților-pilot se face conform prevederilor legale în vigoare, din bugetul de stat, cu respectarea costului standard/elev.

Articolul 15

Elevilor/Preșcolarilor/Antepreșcolarilor înmatriculați în unitățile-pilot le sunt aplicabile prevederile legislației specifice învățământului preuniversitar și nu le sunt afectate/restrânse drepturile stabilite prin Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) și Statutul elevului cu privire la accesul la educație, evaluare, transfer, participare la evaluări și examene naționale etc.

Articolul 16

Prevederile referitoare la contextele specifice/ particulare de organizare și desfășurare a procesului educațional în unitățile-pilot sunt cuprinse în regulamentele specifice de organizare și funcționare a acestora.

Articolul 17

(1)Mecanismele de monitorizare și de evaluare a calității educației sunt stabilite în funcție de tipul și de amploarea intervenției educaționale și se realizează prin evaluare internă și/sau prin evaluare externă, potrivit regulamentului specific.

(2)În funcție de obiectivele și de complexitatea intervențiilor, Ministerul Educației dispune evaluarea externă a unităților-pilot, în funcție de rezultatele intermediare sau de rezultatele finale ale intervenției pilotate, în vederea identificării potențialului și posibilității de multiplicare sau de extindere a pilotării.

(3)Ministerul Educației poate realiza activități de monitorizare și de evaluare de etapă/finală.

(4)Rezultatele monitorizării și evaluării de etapă constituie baza pentru aprobarea continuării unei intervenții educaționale pilotate, precum și pentru formularea de recomandări privind îmbunătățirea intervențiilor educaționale pilotate, dacă este cazul.

(5)Rezultatele monitorizării și evaluării finale constituie baza pentru transferul rezultatelor/unor rezultate ale intervenției educaționale pilotate la nivelul altor unități de învățământ sau pentru fundamentarea unor propuneri de politici educaționale la nivel național.

(6)Rezultatele monitorizării/evaluării vor fi făcute publice către părțile direct interesate.

(7)În cazul intervențiilor pentru care se are în vedere posibilitatea extinderii la scară largă, regulamentul specific de pilotare va prevedea și abordarea de tip experimental, cu grup-martor.

Capitolul IIIDispoziții finale

Articolul 18

(1)Durata pentru care unitățile de învățământ dobândesc statutul de unitate-pilot este echivalentă cu durata intervenției educaționale pilotate, dar nu mai mică de 1 (un) an școlar.

(2)În cazul aplicării unor inovații cu grad mare de complexitate la nivelul curriculumului național, planuri-cadru de învățământ noi, programe școlare noi, este necesară o planificare a implementării intervenției educaționale pilotate pentru un întreg ciclu de învățământ.

Articolul 19

(1)Unitățile de învățământ care au inițiat sau au fost selectate să participe la intervenții educaționale pilotate pot solicita încetarea pilotării înainte de termen, în cazul în care:

a)evaluarea continuă a generat date care arată că intervenția nu dă rezultatele dorite sau că induce riscuri ori efecte secundare negative;

b)există solicitări ale părinților de retragere a elevilor din activitățile-pilot;

c)în orice altă situație justificată.

(2)Ministerul Educației poate decide încetarea pilotării pentru unitățile de învățământ care au fost selectate să participe la intervenții educaționale pilotate, în cazul în care:

a)evaluarea a generat date care arată că intervenția nu dă rezultatele dorite sau că induce riscuri ori efecte secundare negative;

b)există solicitări ale majorității părinților de retragere a elevilor din activitățile-pilot;

c)în orice altă situație justificată.

(3)Elevii care participă la programele/intervențiile educaționale pilotate au aceleași drepturi ca toți ceilalți elevi și le sunt aplicabile prevederile legislației specifice învățământului preuniversitar.

(4)Participarea elevilor la intervenții educaționale pilotate nu afectează în niciun mod drepturile lor de a beneficia de acte de studiu, de a se transfera la altă unitate de învățământ, de a continua studiile sau de a participa la evaluări și examene naționale.

Articolul 20

(1)Unitățile de învățământ preuniversitar cu statut de unitate-pilot dobândit în baza Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 4.811/2020 privind aprobarea Metodologiei-cadru de înființare, organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație își păstrează acest statut și li se aplică prevederile metodologiei în vigoare la data dobândirii statutului de unitate-pilot, până la finalizarea programelor-pilot.

(2)Unitățile de învățământ prevăzute la alin. (1) pot solicita dobândirea statutului de unitate-pilot și în baza actualei metodologii, pentru pilotarea altor tipuri de activități.

Articolul 21

(1)Pentru anul școlar 2024-2025, selecția unităților de învățământ cu statut de unitate-pilot se va face exclusiv prin intermediul apelului de proiecte cu titlul „Granturi pentru unitățile de învățământ pilot“, finanțat prin Investiția 18 - Program de instruire și mentorat pentru manageri și inspectori școlari/Reforma 7 - Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului/ Componenta 15 - Educație/Pilonul VI - Politici pentru noua generație din cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR), în conformitate cu Ghidul solicitantului „Granturi pentru unitățile de învățământ pilot“, aprobat în baza prezentei metodologii-cadru. Unitățile de învățământ ale căror proiecte de pilotare vor fi declarate admise pentru anul școlar 2024-2025 vor fi incluse în lista unităților de învățământ preuniversitar autorizate să funcționeze cu statut de unități-pilot.

(2)În cadrul apelului de proiecte pot aplica atât unitățile de învățământ care dețin deja statut de unitate-pilot, cât și cele care nu dețin acest statut, pentru alte tipuri de programe-pilot decât cel pentru care au obținut statutul de unități-pilot.

Anexa nr. 1

la metodologia-cadru

Antet unitate de învățământ

Nr. ......../.................

FORMULAR STANDARD

pentru autorizare ca unitate-pilot (Proiectul de pilotare)I. Proiectul Strategiei de pilotare și Planul de acțiune1. Descrierea temei, a caracterului inovator și a viziunii cu privire la intervenția ce urmează a fi pilotatăa) Se explică motivele pentru care a fost selectată practica ce urmează a fi pilotată, cum a fost explorat modelul ce urmează a fi pilotat, se vor indica principalele elemente inovatoare și se va detalia viziunea unității de învățământ cu privire la intervenția ce urmează a fi pilotată.

b)În cazul în care se dorește implementarea unor intervenții deja pilotate de către alte unități de învățământ, este necesar a fi prezentată o analiză sistemică a condițiilor de transfer, pornind de la resursele proprii disponibile.

2.Prezentarea derogărilor necesare

Se menționează derogările necesare implementării intervențiilor propuse spre pilotare la nivelul unității de învățământ.

3.Analiza de nevoi la nivelul unității de învățământa) Se descrie motivația care stă în spatele proiectului, identificându-se clar nevoile specifice și/sau problemele/provocările la nivelul unității de învățământ pe care intenționează să le adreseze, inclusiv punctele tari, oportunitățile și beneficiile pentru elevi (vor fi incluse referințe la orice prioritate politică regională, națională, UE sau internațională declarată în acest domeniu).

b)Analiza de nevoi trebuie centrată pe contextul propriei unități de învățământ și se va detalia coroborarea nevoilor specifice identificate la nivelul unității de învățământ cu situații sistemice mai largi.

4.Analiza riscurilor anticipate de implementare și măsuri de management al riscurilor

Se menționează toate riscurile posibile ce au fost identificate în implementarea proiectului de pilotare și se vor detalia măsurile de management propuse pentru contracararea riscurilor menționate.

5.Implicații etice

Se prezintă analiza implicațiilor etice și modalitățile prin care se asigură respectarea drepturilor copiilor, conform legislației în vigoare, în acord cu codul de etică și conduită al unității.

II. Plan de acțiune6. Scopuri și obiective

Vor fi definite clar scopul și obiectivele concrete ale pilotării și se vor descrie modalitățile prin care se va schimba situația descrisă la pct. 2.

7.Metodologie de pilotare

Se definește metodologia propusă pentru atingerea obiectivelor descrise anterior, fiind incluse etapele concrete de monitorizare și evaluare a procesului, a rezultatelor, a impactului și a calității educației (inclusiv repere majore, indicatori măsurabili etc.).

8.Buget

Se descrie strategia adoptată pentru asigurarea obținerii rezultatelor și obiectivelor propuse, folosindu-se resursele bugetare existente sau în cel mai economic mod folosind resurse externe, care trebuie prezentate în metodologia de pilotare. Se prezintă principiile alocării bugetare în cazul în care există resurse externe specifice pentru implementarea pilotării.

OBSERVAȚII:

În școlile din sistemul de învățământ de stat nu se pot percepe taxe de la elevi sau părinți pentru implementarea pilotărilor. Materialele de studiu care trebuie achiziționate de către furnizorul public de educație ca parte a organizării pilotării trebuie să fie gratuite pentru elevi.

9.Resurse umane calificate/specializate în raport cu intervenția pilotată

Se va descrie structura cadrelor didactice din unitatea de învățământ, fiind prezentate, acolo unde este cazul, documente doveditoare privind pregătirea și capacitatea acestora de a implementa intervențiile ce urmează a fi pilotate. De asemenea, aceste documente vor fi puse la dispoziție și pentru personalul cooptat din afara unității de învățământ, acolo unde este cazul (de exemplu, alți profesori, formatori, specialiști etc.).

10.Grupul-țintă

Se va detalia structura elevilor înscriși în unitatea de învățământ.

11.Impactul preconizat al proiectuluia) Se va descrie concret ce schimbare va produce pilotarea pe termen scurt, mediu și lung. Vă rugăm să explicați cum vor îmbunătăți rezultatele pilotării performanțele elevilor, practicile de lucru în școli, starea de bine a participanților la procesul de educație, calitatea generală a învățământului, cum vor fi atinse și implicate grupurile-țintă (inclusiv instituțiile participante, părțile interesate), modul în care acesta va influența grupul-țintă.

b)Propunerea de pilotare a intervenției educaționale va include o analiză a impactului demersului propus asupra profilului de formare al absolventului programului, precum și o analiză a elementelor comune pentru unitățile-pilot și unitățile din învățământul de masă, astfel încât să se asigure șanse egale tuturor elevilor la examene/evaluări naționale și să se asigure condițiile minime care ar putea permite transferul de la o unitate-pilot către o unitate de învățământ de masă pe parcursul derulării proiectului sau la finalul acestuia.

Indicatorii de performanță

12.Modalități de diseminare și scalare

Se vor detalia acțiunile prin care vor fi popularizate rezultatele obținute, precum și modalități de utilizare optimă a rezultatelor la nivel de sistem.

13.Unități arondate, dacă este cazulIII. Documente necesarea) Solicitare scrisă din partea unității de învățământ pentru funcționare cu statut de școală-pilotb) Declarație scrisă, asumată de conducerea unității de învățământ de exprimare a disponibilității și a capacității de aplicare a intervenției pilotatec) Documente care să evidențieze consultarea tuturor actorilor relevanți din școală și sprijinul oferit de aceștia în cadrul intervențiilor propuse spre pilotare, precum și acordul părinților, dat în urma consultării consiliului/asociațiilor reprezentative ale părinților din cadrul unității de învățământ și, după caz, a consultării consiliului elevilor.

Numele și funcția ...........................

Semnătura ...........................

Data ...........................Anexa nr. 2

la metodologia-cadru

DECLARAȚIE

de imparțialitate, confidențialitate și evitare a conflictului de interese

Subsemnatul, .................................., născut la data de ................. în localitatea ......................, domiciliat în localitatea ....................., str. ..................... nr. ......., bl. ......, ap. ......, et. ......, sc. ........., sectorul/județul ........................, codul poștal .........., posesor al actului de identitate ........ seria ........ nr. ................, codul numeric personal ............................, declar pe propria răspundere, sub sancțiunea falsului în declarații, următoarele:

Prin prezenta confirm faptul că, în examinarea propunerilor de proiecte depuse, voi menține cel mai înalt standard de imparțialitate. Nu voi acționa în propriul meu interes și nu voi permite nicio presiune financiară, comercială sau de altă natură să influențeze imparțialitatea mea în revizuirea propunerilor de proiecte. Examinarea propunerilor va fi strict bazată pe obiectivele și criteriile stabilite.

În cazul unui conflict potențial sau existent de interese, voi solicita imediat retragerea de la examinarea propunerilor în cauză.

Totodată, mă angajez că voi păstra confidențialitatea asupra conținutului proiectelor, precum și asupra altor informații prezentate de către candidați, a căror dezvăluire ar putea aduce atingere dreptului acestora de a-și proteja proprietatea intelectuală, precum și asupra lucrărilor comisiei de selecție.

Înțeleg că în cazul în care voi divulga aceste informații sunt pasibil de încălcarea prevederilor legislației civile și penale.

Data

...................

Semnătura

...................Anexa nr. 3

la metodologia-cadru

GRILA

de evaluare a proiectului-pilot

Evaluarea fiecărui subcriteriu se face prin acordarea de punctaj intermediar, de la 0 la valoarea maximă aferentă criteriului, la fiecare dintre punctele menționate în cadrul subcriteriilor.