Ordonanţă de urgenţă nr. 46 din 23 octombrie 2015

Având în vedere exigenţa creării unui cadru legislativ clar şi previzibil pentru finalizarea obiectivelor de investiţii din cadrul Programului naţional de dezvoltare locală, care să asigure îndeplinirea în mod eficient a obiectivului general al programului, se impune intervenţia legislativă de urgenţă pentru evitarea înregistrării de arierate de către unităţile administrativ-teritoriale beneficiare ale programului, din cauza necesităţii tehnologice în unele situaţii, ca executanţii lucrărilor de construcţii să realizeze producţie în cuantum valoric mai mare decât fondurile disponibile din necesitatea conformării la condiţii tehnologice, la unele prevederi din proiectele tehnice şi din caietele de sarcini ale acestora, în condiţiile în care mare parte din obiectivele de investiţii sunt demarate din bugetele locale sau prin alte programe, iar lucrările de construcţii sunt executate secvenţial, fără respectarea prescripţiilor tehnice, ceea ce duce la încălcarea sistemului calităţii şi a legislaţiei în construcţii, precum şi a contractelor de achiziţii publice, încheiate, mare parte din acestea, pe criteriul "preţul cel mai scăzut", la care calitatea serviciilor şi a obiectelor de construcţii rezultate este afectată de durata efectivă de execuţie a contractului care diferă, datorită lipsei unei finanţări continue şi previzibile, de cea prevăzută în procedură şi în caietul de sarcini al achiziţiei, aspecte care au dus şi la expirarea autorizaţiilor de construire, la defecte şi neconformităţi în procesul de execuţie greu de depăşit în multe situaţii şi cu costuri suplimentare, măsura adoptată cu aplicare de urgenţă având ca scop astfel rezolvarea unor probleme care au afectat mediul economic, industria de construcţii şi beneficiarii programului în aceeaşi măsură.

Având în vedere impactul aplicării directivelor Uniunii Europene în România în privinţa implementării standardelor de echipare tehnico-edilitară pentru toate localităţile, în sensul necesităţii protejării mediului şi creşterii calităţii vieţii tuturor cetăţenilor prin asigurarea accesului la alimentarea cu apă, realizarea reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare a apelor uzate, este imperios necesară sprijinirea de către Guvern a implementării Programului naţional de dezvoltare locală prin crearea unui cadru legislativ coerent care să asigure îndeplinirea obiectivelor acestuia prin utilizarea eficientă a resurselor alocate şi a maximizării valorilor indicatorilor de rezultat, motiv pentru care se impune intervenţia legislativă de urgenţă.

Trebuie luată în considerare necesitatea accelerării execuţiei lucrărilor de construcţii la obiectivele de investiţii finanţate în cadrul programului, având în vedere că România s-a angajat ca toate localităţile cu peste 2.000 de locuitori echivalenţi să aibă acces la apă şi canalizare până în 2018, iar până în 2015 - toate localităţile cu peste 10.000 de locuitori echivalenţi.

O altă problemă ce ţine tot de finanţare este alocarea insuficientă de fonduri pentru realizarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare şi realizarea staţiilor de epurare. România are angajamente europene luate cu termene clare de conformare.

Consecinţa negativă pe care o poate avea neadoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă este că riscăm să fim penalizaţi, sancţionaţi şi să fie declanşat infringementul pentru că România nu şi-ar respecta angajamentele luate şi pentru că actualul Guvern ar considera că nu este o prioritate pentru o familie din România să aibă acces la apă şi la canalizare şi, de asemenea, foarte importantă este influenţa negativă pe care lipsa abordării strategice în finanţarea nevoii unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare ale programului, pentru realizarea unor proiecte esenţiale, poate duce la depopularea teritoriilor administrate de aceştia, la o migrare voluntară spre zone urbane care vor fi presate astfel de o dezvoltare haotică, la afectarea stării de sănătate a populaţiei, la imposibilitatea oferirii de către stat, prin administraţia publică locală, a condiţiilor de trai prin servicii publice elementare, de bază, care să ofere prin aceste condiţii minime decenţă şi respect pentru fiecare familie, fiecare cetăţean.

În lipsa adoptării prezentului act normativ şi schimbării mecanismului de implementare, Programul naţional de dezvoltare locală, instrument de finanţare din bugetul statului, complementar altor surse de finanţare, în special fonduri structurale, este lipsit de predictibilitate, iar statul, prin instituţiile implicate, fără aplicarea acestor măsuri, nu are o imagine de ansamblu atât asupra eforturilor pe care le face, cât şi asupra rezultatelor preconizate/realizate, ştiut fiind faptul că întreruperea unor lucrări de construcţii duce la creşterea fondurilor necesare pentru finalizarea acestora din cauza cheltuielilor de conservare sau de refacere, în cazul în care protejarea acestora pe termen lung nu este posibilă.

În urma evaluării rezultatelor implementării Programului naţional de dezvoltare locală, la finalul trimestrului III, respectiv în urma analizării adreselor primite de la beneficiarii programului, care conţin solicitări de suplimentare a creditelor bugetare pentru anul 2015, cu diminuarea creditelor bugetare din anii următori, datorită existenţei premiselor executării lucrărilor de construcţii peste nivelul estimat iniţial sau, dimpotrivă, solicitări de diminuare a creditelor bugetare din anul 2015 şi realocarea acestora în anii următori, din cauza incapacităţii tehnice a executantului de a surmonta dificultăţile de executare a lucrărilor la obiectivul de investiţii contractat, s-a constatat astfel că, din cauze independente de voinţa finanţatorului, lucrările de execuţie a obiectivelor de investiţii nu se realizează în ritmul estimat la toate proiectele, iar, datorită alocărilor insuficiente din trecutul implementării programului, indicatorii estimaţi ai acestuia, relativ la efortul bugetar aplicat, nu sunt atinşi.

În vederea reducerii volumului de muncă atât pentru funcţionarii instituţiilor publice, cât şi pentru cei ce lucrează în trezoreriile statului, a reducerii birocraţiei, precum şi a evitării blocajului temporal al cash-flow-ului unor furnizori/prestatori/ executanţi,

ţinând cont de faptul că România sprijină Republica Moldova, dorind să promoveze o dezvoltare stabilă şi armonioasă benefică pentru întreaga populaţie şi, în special, pentru cea mai dezavantajată parte a acestei populaţii,

ţinând cont de situaţia imperativă în privinţa asigurării cu energie termică a populaţiei în sezonul rece 2015-2016, dat fiind caracterul social al serviciului public şi, inclusiv, eliminarea unor eventuale blocaje şi întreruperi determinate de lipsa disponibilităţilor în bugetele locale, corelat cu responsabilizarea autorităţilor administraţiei publice locale,

este absolut necesară intervenţia legislativă în regim de urgenţă asupra Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, care a fost modificată semnificativ prin Legea nr. 177/2015. Modificările aduse au operat şi asupra nivelului cotei virate de investitori/proprietari către Inspectoratul de Stat în Construcţii şi a modalităţii de virare a acesteia. Odată cu modificările şi completările respective nu au fost prevăzute norme tranzitorii pentru contractele de execuţie aflate în derulare, cu privire la cuantumul şi modalitatea de achitare a acesteia.

Neadoptarea acestor măsuri ar avea consecinţe negative asupra procesului de urmărire a execuţiei lucrărilor aflate în derulare, precum şi de încasare a taxelor cuvenite pentru această activitate derulată în condiţiile legii de către Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru realizarea lucrărilor şi recepţia tuturor investiţiilor aflate în derulare la această dată.

Având în vedere necesitatea continuării şi extinderii mecanismului de susţinere financiară a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, pentru realizarea proiectelor de investiţii prioritare de mediu şi gospodărire a apelor şi pentru îmbunătăţirea infrastructurii de mediu în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru cap. 22 "Protecţia mediului înconjurător",

ţinând cont de faptul că, prin Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 61/2007, cu modificările ulterioare, a fost aprobat mecanismul de susţinere financiară a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în realizarea proiectelor de investiţii cuprinse în programele multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor,

luând în considerare faptul că din cauza constrângerilor bugetare nu au fost alocate fonduri suficiente pentru finalizarea obiectivelor de investiţii din cadrul programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor, neasigurându-se astfel gospodărirea durabilă a resurselor de apă, satisfacerea cerinţelor de apă necesare activităţilor socioeconomice, protecţia împotriva inundaţiilor şi asigurarea veghii hidrologice,

subliniind faptul că neadoptarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ conduce la neîndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru cap. 22 "Protecţia mediului înconjurător",

ţinând cont de faptul că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a menţinut valabilitatea Alertei internaţionale determinate de epidemia de Ebola,

având în vedere faptul că, în şedinţa din data de 16 septembrie 2015, Comitetul Naţional Ebola, ca urmare a celor stabilite de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a luat ca măsură menţinerea în continuare a misiunii Formaţiunii Medicale ROL 2, de izolare şi tratare a eventualelor cazuri de Ebola care vor fi diagnosticate pe teritoriul ţării,

luând în considerare faptul că Formaţiunea Medicală ROL 2 este singura unitate desemnată la nivel naţional pentru asigurarea izolării şi tratării pacienţilor suspecţi sau confirmaţi de infectare cu virus Ebola şi ţinând cont de faptul că Ministerul Sănătăţii trebuie să asigure o serie de măsuri, în vederea asigurării răspunsului la evenimente epidemiologice datorate unor boli infecţioase determinate de virusuri sau bacterii care determină mortalitate ridicată în cadrul populaţiei,

în vederea asigurării susţinerii în continuare a cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare pentru Formaţiunea Medicală ROL 2 din bugetul Ministerului Sănătăţii, până la declararea de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii a închiderii Alertei internaţionale determinate de epidemia de Ebola, se impune adoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă.

Având în vedere faptul că neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor de reglementare prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă ar avea ca efect încetarea funcţionării acestei unităţi, România aflându-se în incapacitatea de a asigura asistenţa medicală necesară pentru aceşti pacienţi, iar Ministerul Sănătăţii nu va putea duce la îndeplinire sarcinile stabilite de Guvernul României prin Memorandumul aprobat în 17 septembrie 2014 privind "Măsurile de prevenire şi de creştere a capacităţii de intervenţie în combaterea infecţiilor cu virusul hemoragic Ebola",

având în vedere absenţa unor reglementări cu privire la salarizarea personalului Unităţii de management a Proiectului (UMP) din structura Ministerului Sănătăţii care desfăşoară activităţi în cadrul proiectelor finanţate de către Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile,

având în vedere că funcţiile specialiştilor Unităţii de management a Proiectului din structura Ministerului Sănătăţii, experienţa necesară, precum şi atribuţiile şi responsabilităţile specifice fiecărei funcţii sunt stabilite în manualul operaţional al fiecărui proiect şi în prezent nu sunt stabilite norme sau criterii pentru echivalarea funcţiilor experţilor Unităţii de management a Proiectului din structura Ministerului Sănătăţii cu funcţiile existente în cadrul instituţiei,

în considerarea faptului că nu poate fi stabilit salariul de bază lunar sau de referinţă pentru funcţiile specialiştilor UMP-ului din structura Ministerului Sănătăţii,

având în vedere faptul că Proiectul privind reforma sectorului sanitar - îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar înregistrează întârzieri în implementare generate de lipsa reglementărilor legislative privind salarizarea personalului UMP din structura Ministerului Sănătăţii,

deoarece neadoptarea măsurilor propuse prin prezentul act normativ ar conduce la întârzierea derulării activităţilor în cadrul Proiectului privind reforma sectorului sanitar - îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar, la depopularea UMP, prin migrarea către alte domenii de activitate a specialiştilor cu experienţă în derularea proiectelor cu finanţare din împrumuturi rambursabile, conform procedurilor prevăzute în ghidurile finanţatorilor externi, la înregistrarea de întârzieri în implementarea şi atingerea obiectivelor proiectelor finanţate din împrumuturi externe rambursabile, datorate lipsei reglementărilor clare privind salarizarea personalului UMP,

având în vedere implicaţiile negative pe care le-ar avea nepromovarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ asupra implementării Proiectului privind reforma sectorului sanitar - îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar,

în considerarea faptului că întârzierile în implementarea Proiectului privind reforma sectorului sanitar - îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar ar putea conduce la anularea împrumutului sau la generarea unor costuri suplimentare în cazul nerealizării obiectivelor împrumutului, inclusiv prin creşterea impactului asupra bugetului de stat, prin preluarea finalizării proiectului sau rambursarea anticipată a împrumuturilor,

în contextul faptului că neadoptarea acestor măsuri imediate conduce la posibilitatea neatingerii obiectivelor stabilite în Strategia naţională de sănătate 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.028/2014,

în vederea evitării migrării specialiştilor în gestionarea împrumuturilor externe rambursabile către alte domenii de activitate ce ar avea efecte negative asupra atingerii obiectivelor proiectelor finanţate din împrumuturi externe rambursabile,

ţinând seama de consecinţele negative ale nepromovării în regim de urgenţă a prezentului act normativ care asigură reglementări exprese cu privire la modul de salarizare a personalului din cadrul UMP din structura Ministerului Sănătăţii, implicat în managementul şi implementarea proiectelor finanţate din credite externe contractate sau garantate de stat, rambursabile, prin alinierea salarizării acestuia cu salarizarea personalului din structurile care au ca obiect de activitate gestionarea asistenţei financiare comunitare acordate României, astfel încât să fie asigurată stimularea menţinerii specialiştilor din acest domeniu,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Articolul I

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 22 aprilie 2013, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1.Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 10. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 34 alin. (2) lit. e) şi h) şi alin. (3) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, în baza ordinului prevăzut la art. 9 alin. (2), se încheie contracte de finanţare multianuale între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi beneficiari, pe o perioadă de maximum 4 ani, în limita creditelor de angajament aprobate şi a creditelor bugetare aprobate şi/sau estimate cu această destinaţie, fără eşalonarea anuală a creditelor bugetare, care se înscriu cumulat pentru toată perioada de finanţare. Pe durata de valabilitate a contractelor de finanţare, valoarea creditelor de angajament este egală cu valoarea creditelor bugetare.

(2)În funcţie de prevederile bugetare aprobate anual cu această destinaţie, durata contractelor de finanţare prevăzută la alin. (1) poate fi prelungită până la maximum 2 ani.

(3)Creditele bugetare aferente contractelor de finanţare încheiate conform alin. (1) se transferă beneficiarilor în limita bugetului anual al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice aprobat cu această destinaţie, în ordinea cronologică de înregistrare a solicitării de transfer al sumelor necesare pentru decontarea bunurilor/serviciilor/lucrărilor executate.

(4)În situaţia în care solicitările de transfer depăşesc 80% din creditele bugetare disponibile în anul în curs, prevăzute în buget, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice procedează astfel:

a)notifică beneficiarii contractelor de finanţare prevăzute la alin. (1) cu privire la data-limită până la care aceştia mai pot depune solicitări;

b)efectuează transferurile către beneficiari în limita creditelor bugetare disponibile, în ordinea cronologică a depunerii solicitărilor;

c)în situaţia în care după solicitările depuse conform termenului prevăzut la lit. a) se constată că mai sunt sume disponibile, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prelungeşte termenul de depunere a solicitărilor până la utilizarea integrală a creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie;

d)în cazul în care solicitările depuse în termenele prevăzute la lit. a) şi c) depăşesc sumele aprobate în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice cu această destinaţie, acestea se restituie beneficiarilor.

(5)După primirea notificării prevăzute la alin. (4) lit. a), beneficiarii dispun măsurile necesare evitării înregistrării de arierate, respectiv sistarea livrării de bunuri, prestarea de servicii, execuţia de lucrări sau continuarea acestora din surse proprii sau alte surse legal constituite.

(6)În situaţia suplimentării creditelor bugetare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice notifică beneficiarii cu privire la reluarea transferurilor de sume în condiţiile alin. (3) şi (4).

(7)În situaţia în care beneficiarii prevăzuţi la alin. (1) decontează sumele aferente contribuţiei de la bugetul de stat din surse proprii sau alte surse legal constituite, au dreptul să solicite recuperarea acestora la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care transferă aceste sume în limita creditelor bugetare aprobate ulterior în buget cu această destinaţie.

(8)Beneficiarii prevăzuţi la alin. (1), în baza contractelor de finanţare încheiate în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, cuprind în bugetul propriu credite bugetare estimate în funcţie de graficele de execuţie a livrării de bunuri, prestării de servicii, execuţiei de lucrări.

2.După articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 10^1, cu următorul cuprins:

Art. 10^1. – (1) În cazul în care beneficiarii utilizează sumele transferate cu nerespectarea prevederilor legale sau contractuale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice notifică beneficiarii cu privire la prevederile încălcate şi solicită restituirea în termen de 30 de zile calendaristice a sumelor decontate necuvenit.

(2)În situaţia în care beneficiarii nu restituie sumele decontate necuvenit în termenul stabilit, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice solicită în scris Ministerului Finanţelor Publice sistarea alimentării atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrare, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente atunci când nu pot fi asigurate din venituri proprii. Alocarea şi utilizarea cotelor defalcate din impozitul pe venit şi a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, care au fost sistate în condiţiile altor acte normative, se menţin.

(3)După recuperarea sumelor de la beneficiari, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice comunică în scris Ministerului Finanţelor Publice, care dispune încetarea restricţiilor prevăzute la alin. (2).

Articolul II

Ordinele ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, precum şi contractele de finanţare multianuale, încheiate prin Programul naţional de dezvoltare locală, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările şi completările ulterioare, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se modifică în consecinţă.

Articolul III

Articolul 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 aprilie 2009, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Articolul IV

(1)Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) şi art. 63 alin. (4) şi (4^1) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de la prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 182/2014 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2015, unităţile administrativ-teritoriale pot solicita, în cursul anului 2015, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 700.000 mii lei, pentru:

a)finanţarea unor cheltuieli curente şi de capital pentru asigurarea furnizării energiei termice în sezonul rece, în următoarele condiţii:

1.dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, plus o marjă de 3,00 puncte procentuale şi care rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului;

2.perioadă de rambursare: până la 20 de ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral;

3.limita de îndatorare: 30%;

b)asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile din perioada de programare 2007-2013, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor, în următoarele condiţii:

1.dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, plus o marjă de 3,00 puncte procentuale şi care rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului;

2.perioadă de rambursare: până la 15 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral;

3.limita de îndatorare: exceptat;

c)finanţarea corecţiilor financiare aplicate proiectelor din fonduri externe nerambursabile, în următoarele condiţii:

1.dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, plus o marjă de 3,00 puncte procentuale şi care rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului;

2.perioadă de rambursare: până la 20 de ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral;

3.limita de îndatorare: 70%;

d)asigurarea cofinanţării proiectelor finanţate din programele naţionale, în următoarele condiţii:

1.dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, plus o marjă de 3,00 puncte procentuale şi care rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului;

2.perioadă de rambursare: până la 10 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral;

3.limita de îndatorare: 70%;

(2)Suma prevăzută la alin. (1) se asigură de către Ministerul Finanţelor Publice din venituri din privatizare înregistrate în contul curent în valută deschis la Banca Naţională a României, prin efectuarea operaţiunii de schimb valutar al echivalentului în euro al sumei de 700.000 mii lei determinat pe baza cursului Băncii Naţionale a României valabil la data efectuării. Echivalentul în lei se înregistrează ca venituri din privatizare în contul curent general al trezoreriei.

(3)Sumele acordate cu titlu de împrumut din veniturile din privatizare, contractate de unităţile administrativ-teritoriale, pot fi utilizate cu respectarea destinaţiilor prevăzute la alin. (1). Responsabilitatea cu privire la utilizarea sumelor în scopul pentru care se contractează împrumutul revine în totalitate autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.

(4)Rambursarea împrumuturilor prevăzute la alin. (1) se efectuează în tranşe trimestriale, egale, începând cu trimestrul următor acordării acestora. Dobânda aferentă reprezintă un venit al bugetului Trezoreriei Statului, care se calculează lunar prin aplicarea ratei dobânzii la soldul împrumutului, începând cu luna acordării împrumutului, şi se plăteşte trimestrial, în suma cumulată până la zi.

(5)Drepturile şi obligaţiile părţilor, termenii şi condiţiile de derulare a împrumuturilor contractate conform alin. (1) se stabilesc prin convenţie de împrumut.

(6)Pentru neplata la termen a ratelor scadente şi a dobânzilor de plătit la împrumutul acordat se calculează o dobândă de întârziere, la nivelul dobânzii prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe zi de întârziere, până la data stingerii obligaţiei. Dobânda de întârziere reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului.

(7)Unitatea administrativ-teritorială restituie împrumutul şi dobânzile aferente în contul distinct deschis la Trezoreria Operativă Centrală, codificat cu codul de identificare fiscală al acesteia.

(8)În cazul nerespectării prevederilor alin. (4), directorii direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice/şefii administraţiilor judeţene ale finanţelor publice sistează alimentarea, atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente atunci când nu pot fi asigurate din venituri proprii.

(9)Unităţile administrativ-teritoriale pot contracta împrumuturile prevăzute la alin. (1) numai cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, prevăzută la art. 61 alin. (3) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(10)Mecanismul de acordare şi derulare a împrumuturilor acordate unităţilor administrativ-teritoriale conform alin. (1) lit. a), documentele în baza cărora se acordă împrumutul şi cele care stau la baza obţinerii avizului Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, precum şi modul de reflectare a sumelor respective în bugetele instituţiilor publice locale se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(11)Responsabilitatea cu privire la documentele prevăzute la alin. (10), precum şi încadrarea în scopul pentru care se contactează împrumutul revine în totalitate autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ordonatorilor principali de credite ai unităţilor administrativ-teritoriale.

(12)Documentele prevăzute la alin. (10) şi (14) se depun până la data de 4 decembrie 2015 la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice.

(13)Ordonatorii principali de credite şi autorităţile deliberative au obligaţia ca la elaborarea şi aprobarea bugetelor locale să prevadă plata serviciului datoriei publice locale aferent împrumuturilor acordate de Ministerul Finanţelor Publice.

(14)Mecanismul de acordare şi derulare a împrumuturilor acordate unităţilor administrativ-teritoriale conform alin. (1) lit. b)-d), documentele în baza cărora se acordă împrumutul şi cele care stau la baza obţinerii avizului Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, precum şi modul de reflectare a sumelor respective în bugetele instituţiilor publice locale sunt cele stabilite la art. XII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 171/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul V

(1)Limita prevăzută la ar. XII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 13 martie 2015, aprobată cu modificări prin Legea nr. 171/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează de la 1.290.000 mii lei la 1.313.000 mii lei.

(2)Limita prevăzută la art. XII alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015, aprobată cu modificări prin Legea nr. 171/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se reduce de la 400.000 mii lei la 124.000 mii lei.

Articolul VI

(1)Se autorizează Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice să achiziţioneze, în limita bugetului aprobat cu această destinaţie, microbuze/autobuze pentru dotarea unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea transportului elevilor din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat din mediul rural, precum şi a municipiilor şi oraşelor care au sate şi localităţi componente, precum şi pentru a fi donate Republicii Moldova, în condiţiile legii, conform acordurilor internaţionale, ratificate prin legi, în vederea finanţării proiectelor bilaterale de colaborare şi de investiţii încheiate între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la cadrul general şi condiţiile pentru cooperare în domeniul dezvoltării.

(2)Toate costurile legate de utilizarea microbuzelor/autobuzelor prevăzute la alin. (1) vor fi suportate din bugetele proprii ale celor care vor beneficia de acestea.

(3)Repartizarea microbuzelor/autobuzelor către unităţile administrativ-teritoriale se va face prin ordin comun al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice.

Articolul VII

Articolul 43 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 11 septembrie 2015, se modifică după cum urmează:

1.Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 43. – (1) Investitorii sau proprietarii au obligaţia să vireze către Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. o sumă echivalentă cu o cotă de 0,5% din valoarea, fără TVA, a lucrărilor pentru realizarea construcţiilor noi şi a lucrărilor de intervenţie la construcţiile existente pentru care se emit, în condiţiile legii, autorizaţii de construire/desfiinţare, cu excepţia investitorilor/ proprietarilor care realizează lucrări de intervenţie pentru consolidarea clădirilor de locuit încadrate în clasa I de risc seismic.

2.La alineatul (2), litera b) va avea următorul cuprins:

b)suma rezultată ca diferenţă între suma echivalentă cotei de 0,5% aplicate valorii finale, fără TVA, a lucrărilor executate şi suma virată potrivit prevederilor lit. a), precum şi orice sume aferente cotelor legale achitate anterior se virează de către investitori sau proprietari până la data semnării procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

Articolul VIII

Termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi funcţionarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 61/2007, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie 2017.

Articolul IX

(1)Se aprobă susţinerea în continuare a cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare a Formaţiunii Medicale ROL 2 până la declararea de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii a închiderii Alertei internaţionale determinate de epidemia de Ebola, din bugetul aprobat al Ministerului Sănătăţii la titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", articolul 51.01.25 "Programe pentru sănătate", ca acţiune prioritară a Ministerului Sănătăţii.

(2)Ministerul Sănătăţii alocă Institutului Naţional de Geriatrie şi Gerontologie "Ana Aslan" sumele necesare în vederea asigurării cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare a Formaţiunii Medicale ROL 2, respectiv aprovizionarea cu energie electrică şi apă potabilă.

(3)Decontarea cheltuielilor prevăzute la alin. (2) se realizează lunar, pe baza notelor de fundamentare realizate de Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie "Ana Aslan", conform facturilor transmise de către acesta către Direcţia generală de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii.

Articolul X

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă salarizarea personalului din cadrul Unităţii de management a proiectului din structura Ministerului Sănătăţii se stabileşte la nivelul funcţiilor contractuale existente în cabinetul demnitarului.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sevil Shhaideh

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Sorin Mihai Cîmpeanu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

Bucureşti, 23 octombrie 2015.

Nr. 46.