Lege nr. 268 din 25 noiembrie 2020

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul I

Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 23 septembrie 2016, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1.La articolul 2, litera l) se abrogă.

2.La articolul 2, litera m) se modifică și va avea următorul cuprins:

m)Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții - organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, aflat în subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, denumit în continuare A.N.D.P.D.C.A.;

3.La articolul 18, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:

(4^1)În cazul în care adoptatorul sau familia adoptatoare aparține minorităților naționale, evaluarea și pregătirea prevăzute la alin. (1)-(3) se pot face, la cerere, în limba minorității naționale respective.

4.La articolul 18, partea introductivă și litera a) a alineatului (7) și alineatul (8) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(7)Atestatul prevăzut la alin. (5) este valabil pentru o perioadă de 5 ani. Valabilitatea acestuia se prelungește de drept până la încuviințarea adopției, în situația în care:

a)a fost introdusă pe rolul instanței judecătorești cererea de încuviințare a adopției copilului aflat în plasament de cel puțin 6 luni;

(...)

(8)Pe durata de valabilitate a atestatului, adoptatorul sau familia adoptatoare are obligația de a informa direcția cu privire la orice schimbare intervenită în situația sa sociopsihomedicală, în termen de 3 zile lucrătoare de la apariția acesteia, anexând, după caz, acte doveditoare.

5.La articolul 18, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (9^1), cu următorul cuprins:

(9^1)Direcția prevăzută la alin. (3) are obligația de a verifica anual îndeplinirea condițiilor care au stat la baza eliberării atestatului, prevăzute la art. 13 alin (1), pe bază de documente doveditoare și întâlniri cu adoptatorul/familia adoptatoare. În funcție de concluziile verificărilor efectuate, direcția care a eliberat atestatul decide dacă se impune sau nu retragerea acestui document.

6.La articolul 18 alineatul (10), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a)în situația în care se constată faptul că adoptatorul/familia adoptatoare a ascuns sau a furnizat informații false cu ocazia realizării evaluării sau pe durata de valabilitate a atestatului, precum și în cazul neîndeplinirii de către adoptator/familia adoptatoare a obligației prevăzute la alin. (8);

7.La articolul 18 alineatul (10), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a^1), cu următorul cuprins:

a^1)în situația în care adoptatorul/familia adoptatoare nu colaborează cu direcția pentru efectuarea de către aceasta a verificărilor prevăzute la alin. (9^1). Se apreciază ca fiind lipsă de colaborare nedepunerea documentelor doveditoare solicitate de către direcție, precum și refuzul de participare la întâlnirile stabilite de aceasta;

8.La articolul 18, alineatele (11) și (12) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(11)Valabilitatea atestatului încetează de drept:

a)ca urmare a împlinirii termenului pentru care a fost eliberat;

b)ca urmare a modificării configurației familiei atestate, prin decesul unuia dintre membrii familiei sau prin divorț;

c)în cazul decesului persoanei atestate;

d)după încuviințarea adopției, odată cu rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției. În situația în care, în raportul final de evaluare, prevăzut la art. 20 alin. (1), se prevede că adoptatorul/familia adoptatoare poate adopta mai mult de un copil, valabilitatea atestatului încetează de drept odată cu rămânerea definitivă a ultimei hotărâri judecătorești de încuviințare a adopției.

(12)Parcurgerea etapei de pregătire pentru asumarea în cunoștință de cauză a rolului de părinte nu este necesară în cazul în care persoana sau familia care solicită evaluarea a mai deținut un atestat și valabilitatea acestuia a încetat potrivit prevederilor alin. (11) lit. a), b) și d), precum și în cazul persoanelor sau familiilor care solicită evaluarea și care au în plasament de cel puțin 6 luni copilul pe care doresc să îl adopte.

9.La articolul 20, alineatele (2) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(2)În cazul unui rezultat favorabil al evaluării, direcția emite dispoziția privind eliberarea atestatului în termen de 5 zile lucrătoare de la data raportului final de evaluare.

(...)

(4)În cazul în care rezultatul evaluării nu este contestat în termenul prevăzut la alin. (3), direcția emite dispoziția privind neeliberarea atestatului în termen de 5 zile lucrătoare de la data expirării termenului în care poate fi formulată contestația.

10.La articolul 22 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

b)realizarea unei noi evaluări sociale și/sau psihologice de către cabinete individuale, cabinete asociate sau societăți profesionale care au încheiat convenții cu A.N.D.P.D.C.A.;

11.Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 28

(1)Managerul de caz stabilește adopția ca finalitate a planului individualizat de protecție dacă:

a)după instituirea măsurii de protecție specială a trecut un an și părinții firești ai copilului, în grija cărora acesta nu a putut fi lăsat din motive neimputabile părinților, nu colaborează cu autoritățile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului;

b)după instituirea măsurii de protecție specială au trecut 6 luni și părinții firești ai copilului, în grija cărora acesta nu a putut fi lăsat din motive imputabile părinților, nu colaborează cu autoritățile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului;

c)după instituirea măsurii de protecție specială au trecut 6 luni și părinții firești nu au putut fi găsiți;

d)copilul a fost înregistrat din părinți necunoscuți. În acest caz, adopția ca finalitate a planului individualizat de protecție se stabilește în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naștere al acestuia;

e)după instituirea măsurii de protecție specială, părinții firești cu vârsta peste 18 ani, care au declarat în scris că nu doresc să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului, nu revin asupra declarației inițiale în termen de 45 de zile.

(2)În cazul fraților din sistemul de protecție specială, care sunt ocrotiți în raza administrativ-teritorială a aceleiași direcții, se desemnează același manager de caz.

(3)În termenele prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), direcția are obligația să facă demersurile necesare identificării și contactării părinților firești, să îi informeze periodic asupra locului în care se află efectiv copilul, asupra modalităților concrete în care pot menține relații personale cu acesta, precum și asupra demersurilor pe care părinții firești trebuie să le realizeze pentru reintegrarea copilului în familie.

(4)Adopția ca finalitate a planului individualizat de protecție poate fi stabilită anterior împlinirii termenelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) în situația în care managerul de caz apreciază că acest demers este impus de respectarea interesului superior al copilului.

12.După articolul 28 se introduce un nou articol, articolul 28^1, cu următorul cuprins:

Articolul 28^1

Directorul executiv/general al direcției are obligația de a controla trimestrial modul în care managerul de caz respectă dispozițiile art. 28 alin. (1), precum și modul de realizare, de către personalul din subordine, a obligației prevăzute la art. 28 alin. (3), conform atribuțiilor stabilite în acest sens prin fișele individuale de post.

13.Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 29

(1)În situația copilului pentru care s-a instituit plasamentul la familia extinsă, planul individualizat de protecție poate avea ca finalitate adopția internă, numai în situația în care managerul de caz apreciază că este în interesul copilului deschiderea procedurii adopției.

(2)În situația copiilor care au împlinit vârsta de 14 ani, planul individualizat de protecție poate avea ca finalitate adopția dacă există solicitări de adopție a acestora din partea unor familii/persoane atestate. În situația fraților care nu pot fi separați, dacă unul dintre ei a împlinit vârsta de 14 ani, planul individualizat de protecție poate avea ca finalitate adopția numai dacă există solicitări de adopție a acestora, împreună, din partea unor familii sau persoane atestate. Familiile/Persoanele atestate care solicită adopția trebuie să facă parte din familia extinsă a copilului/copiilor sau să fi menținut și dezvoltat relații personale cu acesta/aceștia.

14.La articolul 31, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 31

(1)În termen de 30 de zile de la data stabilirii adopției, ca finalitate a planului individualizat de protecție, direcția în a cărei rază teritorială domiciliază copilul are obligația sesizării instanței judecătorești pentru deschiderea procedurii adopției.

15.La articolul 31, alineatul (2) se abrogă.

16.La articolul 32, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

(6)Efectele hotărârii judecătorești de deschidere a procedurii adopției se mențin până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani.

17.La articolul 32, alineatul (7) se abrogă.

18.La articolul 33, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 33

(1)Dacă, ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de deschidere a procedurii adopției în cuprinsul căreia instanța judecătorească a făcut aplicabilitatea dispozițiilor art. 464 din Codul civil, părintele/părinții firesc/firești poate/pot dovedi prin orice mijloc de probă motivul care a determinat imposibilitatea de a-și manifesta voința, împotriva acestei hotărâri se poate face cerere de revizuire.

19.La articolul 39, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(2)Potrivirea se realizează acordându-se prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse, altor persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni, precum și familiilor/persoanelor care au adoptat frați ai copilului sau care se află în procedură de adopție cu un frate/frați al/ai acestuia, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior. În potrivire se includ numai acele rude și persoane care dețin atestat valabil de adoptator/familie adoptatoare.

(3)Persoanele alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie sunt: tutorele, asistentul maternal profesionist, persoana/familia de plasament sau, după caz, alte persoane care s-au implicat direct și nemijlocit în îngrijirea și educarea lui și față de care copilul a dezvoltat relații de atașament.

20.La articolul 50, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 50

(1)Adoptatorul sau, opțional, oricare dintre soții familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, din activități salariale și asimilate acestora sau, după caz, din activități independente, drepturi de autor ori activități agricole, denumit în continuare persoană îndreptățită, poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un an, care include și perioada încredințării copilului în vederea adopției, precum și de o indemnizație lunară.

21.La articolul 50, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1^1) și (1^2), cu următorul cuprins:

(1^1)Cuantumul indemnizației lunare prevăzute la alin. (1) este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătorești de încredințare în vederea adopției. Cuantumul indemnizației lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 3,4 la valoarea indicatorului social de referință, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăși valoarea de 8.500 lei.

(1^2)În situația în care persoana care a beneficiat de concediu și indemnizație de acomodare adoptă unul sau mai mulți copii, într-o perioadă de până la 12 luni de la finalizarea concediului de acomodare pentru copilul adoptat anterior, dacă din calculul indemnizației conform alin. (1^1) rezultă un cuantum al indemnizației lunare pentru concediul de acomodare mai mic decât cuantumul indemnizației cuvenite anterior, atunci se acordă indemnizația lunară pentru concediul de acomodare primită pentru copilul adoptat anterior.

22.La articolul 50, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2)Concediul și indemnizația prevăzute la alin. (1) se acordă pe baza cererii persoanei îndreptățite, la care se anexează certificatul de grefă în baza căruia se execută hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției sau, după caz, de încuviințare a adopției, documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare, înregistrat la direcția în a cărei rază administrativ-teritorială a fost protejat copilul, precum și dovada intrării efective în concediu ori a suspendării activității. Cererea se completează potrivit modelului care se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

23.Articolul 51 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 51

(1)Concediul de acomodare și plata indemnizației încetează începând cu ziua următoare celei în care se produce una dintre următoarele situații:

a)la expirarea concediului de acomodare;

b)la cererea persoanei îndreptățite;

c)copilul a împlinit 18 ani;

d)a survenit decesul copilului;

e)persoana îndreptățită care urma să adopte în calitate de persoană singură a decedat;

f)a rămas definitivă hotărârea judecătorească privind revocarea încredințării în vederea adopției;

g)persoana îndreptățită își reia activitatea înainte de expirarea concediului de acomodare.

(2)Pe perioada concediului de acomodare, persoana îndreptățită se poate afla în una dintre următoarele situații care nu afectează plata indemnizației:

a)realizează venituri în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, altele decât cele rezultate din desfășurarea efectivă a unei activități în perioada de concediu;

b)primește indemnizații în calitate de consilier local sau județean, indiferent de nivelul acestora;

c)realizează, pe perioada concediului de acomodare, venituri supuse impozitului prin desfășurarea efectivă a unei activități, alta decât cea suspendată ca urmare a intrării în concediul de acomodare, al căror nivel nu depășește nivelul prevăzut la art. 16 alin. (3) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(3)În situația în care persoana îndreptățită realizează venituri supuse impozitului pe venit, în condițiile alin. (2) lit. c), aceasta are obligația de a comunica acest fapt, în scris, agenției pentru plăți și inspecție socială județeană și a municipiului București în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința, în termen de 30 de zile de la data începerii activității. Comunicarea va conține obligatoriu data începerii activității, tipul activității și denumirea angajatorului, după caz.

(4)În termen de 6 luni de la data încetării concediului de acomodare, agenția pentru plăți și inspecție socială județeană și a municipiului București în a cărei rază teritorială are domiciliul sau reședința persoana îndreptățită are obligația de a verifica încadrarea în nivelul veniturilor prevăzut la alin. (2) lit. c).

(5)În situația în care în urma verificării prevăzute la alin. (4) agenția teritorială constată că au fost realizate venituri peste nivelul prevăzut la alin. (2) lit. c), indemnizația se consideră a fi acordată necuvenit și se recuperează începând cu ziua următoare celei în care a fost reluată activitatea profesională.

24.La articolul 53, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

(5)Perioada concediului prevăzut la art. 50 alin. (1) constituie vechime în muncă, în serviciu și în specialitate, care se are în vedere la stabilirea drepturilor ce se acordă în raport cu aceasta cu respectarea prevederilor Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare.

25.La articolul 56 alineatul (2), literele a), f) și g) se modifică și vor avea următorul cuprins:

a)certificatul de naștere al copilului, în copie certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul;

(...)

f)certificatele de naștere ale adoptatorului sau ale soțului și soției din familia adoptatoare, în copie certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul;

g)certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soților din familia adoptatoare, în copie certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul;

26.La articolul 58, alineatele (1), (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 58

(1)Instanța poate solicita din nou consimțământul la adopție al părinților firești dacă, după data la care consimțământul a devenit irevocabil, aceștia fac dovada, prin orice mijloc de probă, că au intervenit elemente noi ce ar putea determina modificarea finalității planului individualizat de protecție, în sensul reintegrării copilului în familie. Direcția care a solicitat deschiderea procedurii adopției are obligația să aducă la cunoștința instanței, prin intermediul direcției în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare, dacă este cazul, existența oricăror elemente noi cu privire la situația părintelui firesc ori a familiei extinse, care ar putea determina modificarea finalității planului individualizat de protecție.

(...)

(3)Instanța poate invita, la aceeași dată, direcția în a cărei rază teritorială domiciliază copilul și direcția competentă potrivit art. 56 alin. (1).

(4)În cazul în care părinții se prezintă personal în fața instanței și își exprimă refuzul de a mai consimți la adopție, instanța suspendă soluționarea cererii de încuviințare a adopției. Declarația părinților firești împreună cu încheierea de suspendare se comunică direcției în a cărei rază teritorială domiciliază copilul, care va formula cerere de revizuire a hotărârii de deschidere a procedurii adopției. Dispozițiile art. 33 și 34 se aplică în mod corespunzător.

27.La articolul 60, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3)În situația în care adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare cu reședința obișnuită în străinătate este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost încuviințată deschiderea procedurii adopției aceștia beneficiază de prioritate în potrivirea cu acest copil, fără a mai fi necesară împlinirea termenului prevăzut la alin. (2).

28.După articolul 60 se introduce un nou articol, articolul 60^1, cu următorul cuprins:

Articolul 60^1

Procedura adopției internaționale prevăzută la art. 60 se derulează fără a fi necesară împlinirea termenului prevăzut la art. 60 alin. (2) dacă există în evidența R.N.A. o cerere de adopție internațională formulată pentru un copil care a împlinit vârsta de 14 ani. Dispozițiile se aplică în mod similar și în cazul fraților care nu pot fi separați, dacă unul dintre ei a împlinit vârsta de 14 ani.

29.După articolul 67 se introduce un nou articol, articolul 67^1, cu următorul cuprins:

Articolul 67^1

(1)În cazul copiilor prevăzuți la art. 60^1 dispozițiile legale referitoare la realizarea potrivirii inițiale nu sunt aplicabile. Continuarea procedurii de adopție internațională se realizează prin selectarea adoptatorului/familiei adoptatoare aflate în evidența R.N.A., după deschiderea procedurii adopției pentru acești copii la solicitarea adoptatorului/familiei adoptatoare. Dispozițiile art. 67 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător.

(2)În cazul în care cererea de adopție internațională este formulată de către soțul părintelui firesc sau adoptiv al copilului, dispozițiile legale referitoare la potrivirea inițială și practică nu sunt aplicabile.

30.La articolul 94 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a)hotărârea judecătorească prin care s-a încuviințat deschiderea procedurii adopției;

31.Articolul 95 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 95

Monitorizarea postadopție reprezintă etapa ulterioară încuviințării adopției prin care se urmărește evoluția copilului adoptat și a relațiilor dintre acesta și părinții adoptatori în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare și identificării precoce a eventualelor dificultăți ce pot să apară în această perioadă. Monitorizarea postadopție nu se realizează în cazul adopției interne a copilului de către soțul părintelui firesc sau adoptiv ori de către rudele copilului și nici în cazul adopției copilului de către tutorele său ori de către persoane/familii care au avut copilul în plasament cel puțin 2 ani.

32.După capitolul VIII se introduce un nou capitol, capitolul VIII^1 „Dispoziții privind susținerea și stimularea adopției interne“, cuprinzând articolele 100^1-100^6, cu următorul cuprins:

Capitolul VIII^1Dispoziții privind susținerea și stimularea adopției interne

Articolul 100^1

(1)Adoptatorul sau familia adoptatoare beneficiază, cu titlul de sprijin financiar, de o indemnizație lunară, denumită în continuare indemnizație de sprijin, raportată la indicatorul social de referință, în cuantum de 1,20 ISR, pentru fiecare copil care, la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției, se află în una dintre următoarele situații:

a)are vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani;

b)este încadrat în grad de handicap ușor sau mediu;

c)face parte dintr-un grup de 2 frați adoptabili împreună.

(2)Cuantumul indemnizației de sprijin se majorează cu 50% pentru cazul în care la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției copilul se află în una dintre următoarele situații:

a)are împlinită vârsta de 7 ani;

b)este încadrat în grad de handicap accentuat sau grav, infectat HIV sau bolnav SIDA;

c)face parte dintr-un grup de cel puțin 3 frați adoptabili împreună.

(3)În situația în care copilul adoptat întrunește două dintre condițiile prevăzute la alin. (1) sau (2), cuantumul indemnizației de sprijin se majorează cu 75%.

(4)În situația în care copilul adoptat întrunește cumulativ toate condițiile prevăzute la alin. (1) sau pe cele prevăzute la alin. (2), cuantumul indemnizației de sprijin se majorează cu 100%.

(5)Indemnizația de sprijin prevăzută la alin. (1)-(4) se acordă începând cu luna următoare rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției și încetează fie la dobândirea capacității depline de exercițiu de către copilul adoptat, fie în luna în care a intervenit desfacerea adopției sau declararea nulității acesteia. La cererea adoptatului, exprimată după dobândirea capacității depline de exercițiu, dacă acesta își continuă studiile într-o formă de învățământ de zi, sprijinul financiar poate fi acordat pe toată durata continuării studiilor, dar fără a se depăși vârsta de 26 de ani.

Articolul 100^2

(1)Adoptatorul sau familia adoptatoare care a adoptat unul sau mai mulți copii beneficiază pentru fiecare copil adoptat de o sumă fixă în cuantum de 1.500 lei pe an, destinată asigurării unor servicii de recuperare/reabilitare medicale, psihologice sau de altă natură și a căror necesitate a fost stabilită ca urmare a recomandărilor unui medic, psiholog sau asistent social.

(2)Suma prevăzută la alin. (1) se acordă pe perioada etapei de monitorizare postadopție și numai dacă nu a intervenit desfacerea adopției sau declararea nulității acesteia.

(3)Perioada de acordare prevăzută la alin. (2) se poate prelungi o singură dată până la 6 luni în situația în care, în baza recomandărilor unui medic, psiholog sau asistent social, se impune continuitatea asigurării serviciilor de recuperare/ reabilitare.

Articolul 100^3

(1)În situațiile în care cheltuielile necesare pentru acoperirea integrală a serviciilor de recuperare/reabilitare recomandate depășesc suma prevăzută la art. 100^2 alin. (1), diferența poate fi suportată de către angajatorii adoptatorului, persoane juridice de drept public sau privat.

(2)Cheltuielile efectuate conform alin. (1) de către persoanele juridice de drept privat se deduc din impozitul pe venit aferent anului în care aceste cheltuieli au fost efectuate.

Articolul 100^4

(1)Pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare realizate de adoptator sau familia adoptatoare în vederea participării la procedura potrivirii practice cu un copil având domiciliul în alt județ decât cel al adoptatorului/familiei adoptatoare se acordă suma de 200 de lei/zi/persoană.

(2)Perioada pentru care se acordă suma prevăzută la alin. (1) este de maximum 10 zile din durata totală a procedurii de potrivire practică. Sumele efective se plătesc pe baza programului de vizite întocmit de către direcția în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului, în termen de maximum 45 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției copilului cu care s-a realizat potrivirea practică.

Articolul 100^5

(1)Fondurile necesare plății drepturilor bănești prevăzute la art. 100^1 și 100^2, cheltuielile administrative, precum și cele de transmitere a drepturilor se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, iar plata acestora se realizează de către Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București.

(2)Procedura de acordare și de plată a indemnizației de sprijin prevăzute la art. 100^1, precum și procedura de acordare a sumelor destinate acoperirii cheltuielilor prevăzute la art. 100^2 se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3)Plata drepturilor prevăzute la art. 100^4 se asigură din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale și se realizează de către direcția în a cărei rază teritorială are domiciliul adoptatorul/familia adoptatoare. Modalitatea de acordare se stabilește prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București.

Articolul 100^6

Prevederile prezentului capitol sunt aplicabile adopțiilor încuviințate conform procedurii adopției interne și nu se aplică în cazul persoanelor care adoptă copilul soțului.

33.La articolul 105 alineatul (1), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a^1), cu următorul cuprins:

a^1)nerespectarea obligației prevăzute la art. 18 alin. (9^1);

34.La articolul 105 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c^1), cu următorul cuprins:

c^1)nerespectarea prevederilor art. 28^1;

35.În tot cuprinsul legii sintagmele „persoană sau familie adoptatoare“, respectiv „persoană/familie adoptatoare“ se înlocuiesc cu sintagma „adoptator/familie adoptatoare“.

Articolul II

Atestatele eliberate în temeiul dispozițiilor Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare, valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, își prelungesc valabilitatea până la împlinirea termenului de 5 ani de la data eliberării acestora. Direcția generală de asistență socială și protecția copilului are obligația de a verifica anual îndeplinirea condițiilor care au stat la baza eliberării atestatului, pe bază de documente doveditoare și întâlniri cu adoptatorul sau familia adoptatoare. În funcție de concluziile verificărilor efectuate, direcția care a eliberat atestatul decide dacă se impune sau nu retragerea acestui document.

Articolul III

(1)Prevederile art. I intră în vigoare la 120 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2)În termenul prevăzut la alin. (1), Ministerul Muncii și Protecției Sociale, la propunerea Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, va supune spre aprobare Guvernului proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 233/2012 privind serviciile și activitățile ce pot fi desfășurate de către organismele private române în cadrul procedurii adopției interne, precum și metodologia de autorizare a acestora și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.441/2004 cu privire la autorizarea organizațiilor private străine de a desfășura activități în domeniul adopției internaționale.

(3)În termenul prevăzut la alin. (1), Ministerul Muncii și Protecției Sociale, la propunerea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, va elabora proiectul de hotărâre a Guvernului prevăzut la art. 100^5 alin. (2) din Legea nr. 273/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, și îl va supune spre aprobare Guvernului.

Articolul IV

Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 23 septembrie 2016, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Articolul V

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă literele ș) și cc) ale alineatului (7) al articolului 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 21 martie 2014, aprobată prin Legea nr. 145/2015.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,

FLORIN IORDACHE

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

ROBERT-MARIUS CAZANCIUC

București, 25 noiembrie 2020.

Nr. 268.