de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015
Prezentele norme metodologice asigură aplicarea cadrului juridic şi a reglementărilor specifice producţiei, procesării, îmbutelierii, etichetării şi comercializării produselor vitivinicole, cu respectarea legislaţiei naţionale şi europene în vigoare.
În sensul prezentelor norme metodologice, următorii termeni se definesc astfel:
a)produse vitivinicole - produsele aşa cum sunt definite în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice;
b)autorizaţii de plantare/replantare - documente eliberate de Autoritate, definită conform art. 2 lit. e) din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015, în baza cărora se aprobă plantările de viţă-de-vie;
c)regiuni viticole - areale întinse delimitate în baza poziţiei geografice, particularităţilor privind condiţiile ecologice, soiurilor cultivate, tehnologiilor aplicate, nivelului producţiilor obţinute şi însuşirilor calitative ale produselor vitivinicole rezultate;
d)îmbuteliator - persoană fizică sau juridică ori asociaţie de astfel de persoane care desfăşoară activităţi specifice procesului de îmbuteliere;
e)producător viticol - persoană fizică sau juridică ori asociaţie de astfel de persoane care efectuează activităţi specifice pentru producerea strugurilor pentru vin;
f)producător vinicol - persoană fizică sau juridică ori asociaţie de astfel de persoane care efectuează activităţi specifice pentru producerea produselor vinicole;
g)etichetare - menţiunile, indicaţiile, mărcile de fabrică sau comerciale, imaginile ori semnele care figurează pe orice ambalaj, document, anunţ, etichetă, inel sau manşetă, care însoţesc un anumit produs vinicol sau care se referă la acesta;
h)prezentare - toate informaţiile transmise consumatorilor prin modalitatea de ambalare a produsului vizat, inclusiv prin forma şi tipul recipientelor;
i)importator - persoană fizică sau juridică ori asociaţie de astfel de persoane stabilită în cadrul Uniunii, care îşi asumă responsabilitatea în ceea ce priveşte punerea în circulaţie pe teritoriul Uniunii a unor mărfuri din cele care fac obiectul de reglementare a prezentelor norme metodologice, mărfuri care au fost produse în afara spaţiului Uniunii Europene;
j)comerciant - persoană fizică sau juridică ori asociaţie de astfel de persoane care efectuează fapte de comerţ cu produsele care fac obiectul prezentelor norme metodologice, fie în scopul revânzării acestora, fie în scopul consumului direct.
(1)Arealele viticole din România şi nominalizarea acestora se aprobă prin ordin al Autorităţii.
(2)Modificarea delimitării teritoriale a arealelor viticole se stabileşte de către Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, denumit în continuare O.N.V.P.V., după consultarea asociaţiilor de producători, în baza studiilor efectuate de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească, denumit în continuare I.C.D.V.V., şi are la bază următoarele criterii:
a)condiţiile climatice determinante pentru potenţialul calitativ al strugurilor şi vinurilor;
b)condiţiile de relief asemănător;
c)tehnologiile aplicate;
d)nivelul producţiilor obţinute şi însuşirile calitative ale produselor vitivinicole rezultate.
(1)Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor.
(2)Carnetul de viticultor se eliberează de către direcţia pentru agricultură judeţeană şi a municipiului Bucureşti, denumită în continuare D.A.J., persoanelor fizice sau juridice care exploatează plantaţii cu viţă-de-vie înscrise în registrul plantaţiilor viticole, denumit în continuare R.P.V., care comercializează struguri de vin pentru procesare.
(3)Modelul şi condiţiile de utilizare a carnetului de viticultor se aprobă prin ordin al Autorităţii.
A. Materialul săditor viticol
Definiţiile pentru categoriile de material de înmulţire vegetativă, material săditor viticol şi categoriile de material biologic folosite în viticultură, prevăzute la art. 8 din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015, denumită în continuare Lege, sunt cuprinse în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
(1)Materialul de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie se realizează din:
a)butuci individuali recunoscuţi ca plante-mamă pentru recoltare cap clonă;
b)plante-mamă destinate pentru producerea materialului iniţial pentru coarde altoi şi butaşi portaltoi;
c)plantaţii-mamă destinate pentru producerea materialului bază pentru coarde altoi şi butaşi portaltoi;
d)plantaţii-mamă destinate pentru producerea materialului certificat pentru coarde altoi şi butaşi portaltoi.
(2)Definiţiile tipurilor de plantaţii viticole care produc material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
(3)Materialul de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie se realizează prin altoire şi/sau butaşi înrădăcinaţi în şcoli de viţe pentru material săditor certificat şi/sau standard.
(4)Schema selecţiei clonale, condiţiile referitoare la cultură, condiţiile privind materialul de înmulţire şi obţinerea de plante din categoriile biologice prevăzute de prezentul articol, obţinerea nucleului de premultiplicare, respectiv plantaţia de viţă-de-vie din material iniţial şi material bază se stabilesc de către I.C.D.V.V. (5) Schema selecţiei clonale se aprobă prin ordin al Autorităţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
(1)Categoriile biologice de material săditor viticol admise în România sunt următoarele:
a)materialul iniţial;
b)materialul bază;
c)materialul certificat;
d)materialul standard.
(2)Definiţiile acestor categorii sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.
(1)Producerea materialului săditor viticol se realizează în următoarele tipuri de unităţi recunoscute de către Autoritate, prin Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor, denumită în continuare I.N.C.S.:
a)unităţi de selecţie;
b)unităţi de conservare şi preînmulţire;
c)unităţi de înmulţire;
d)unităţi de producţie pentru viţe altoite şi nealtoite.
(2)Definiţiile unităţilor care produc material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
(3)Producerea, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea clonelor omologate şi a materialului de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie, iniţial, bază şi certificat din România, definite în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice, se fac conform procedurii aprobate prin ordin al Autorităţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Soiurile de viţă-de-vie pentru producerea de vinuri trebuie să facă parte din Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, elaborat anual de Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, denumit în continuare I.S.T.I.S., cu avizul O.N.V.P.V.
(1)Lista soiurilor şi clonelor pentru struguri de vin şi a sinonimiilor acestora permise pe teritoriul naţional pentru a fi plantate, replantate, altoite în scopul producţiei de vinuri se aprobă şi se actualizează prin ordin al Autorităţii şi se notifică Comisiei Europene, prin instituţiile desemnate.
(2)Soiurile de struguri de vinificaţie şi sinonimiile acestora care sunt admise în sistemul de etichetare a vinurilor varietale se notifică de către O.N.V.P.V. la Comisia Europeană.
(3)Soiurile şi clonele de viţă-de-vie nou-create vor fi introduse în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, care stă la baza elaborării listei soiurilor admise în cultură.
(4)Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România este elaborat pe baza metodologiei de examinare tehnică şi de prezentare a noilor soiuri, în vederea înregistrării în Registrul soiurilor.
B. Înfiinţarea plantaţiilor viticole
(1)Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole, numai cu soiuri/clone prevăzute în lista de soiuri şi clone de struguri de vin, menţionată la art. 10. (2) Este interzisă plantarea/replantarea cu unul dintre următoarele soiuri de hibrizi producători direcţi, denumiţi în continuare HPD: Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton şi Herbemont.
(3)Plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţă relativă la boli, obţinuţi prin încrucişări complexe între soiurile Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis, este permisă numai în intravilanul localităţilor situate în afara arealelor viticole, în scop ornamental sau pentru consumul familial, pe o suprafaţă de cel mult 0,1 ha de familie.
(4)Plantaţiile înfiinţate prin utilizarea unui drept de plantare din rezerva naţională, precum şi cele care au beneficiat de fonduri europene alocate măsurii de restructurare/reconversie sunt destinate exclusiv pentru producerea strugurilor cu denumire de origine controlată şi a strugurilor cu indicaţie geografică.
(5)Procedura de gestionare a sistemului autorizaţiilor de plantare a viţei-de-vie de struguri pentru vin se aprobă prin ordin al Autorităţii.
C. Întreţinerea plantaţiilor viticole
I.C.D.V.V., împreună cu reţeaua sa de unităţi de cercetare şi dezvoltare zonale, elaborează tehnologiile de cultură a viţei-de-vie adaptate diferitelor zone şi tipuri de plantaţii, care sunt puse la dispoziţia producătorilor viticoli cu titlu de recomandare.
Cultivatorii de viţă-de-vie trebuie să respecte tehnologiile de cultură şi normele privind ecocondiţionalitatea, în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană în vigoare.
D. Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie
(1)Defrişarea plantaţiilor de viţă-de-vie în suprafaţă mai mare de 0,1 ha se face în baza declaraţiei de defrişare, depusă la D.A.J. şi transmisă către consilierii cu atribuţii de inspecţie de stat pentru controlul tehnic vitivinicol din judeţul respectiv.
(2)Certificarea defrişării plantaţiilor de viţă-de-vie se face de către consilierii cu atribuţii de inspecţie în sectorul vitivinicol din judeţul respectiv, în vederea actualizării datelor din R.P.V. (3) Persoanele fizice sau juridice care efectuează defrişarea plantaţiilor în alte condiţii decât cele prevăzute la alin. (1) şi cele care abandonează suprafeţele plantate cu viţă-de-vie nu beneficiază de autorizaţia de replantare.
(4)Orice defrişare efectuată cu respectarea prevederilor alin. (1) generează o autorizaţie de replantare în suprafaţă echivalentă cu cea defrişată, acordată de D.A.J., în baza certificării defrişării de către consilierii cu atribuţii de inspecţie în sectorul vitivinicol din judeţul respectiv.Secţiunea a 2-a Producţia de vin
A. Produsele vinicole
(1)Produsele vinicole sunt cuprinse în următoarele categorii:
a)must de struguri;
b)suc de struguri;
c)alte musturi de struguri, decât cele parţial fermentate sau a căror fermentaţie a fost oprită altfel decât cu adaos de alcool;
d)vinuri din struguri proaspeţi, inclusiv vinurile îmbogăţite sau cu adaos de alcool; musturi de struguri, altele decât cele de la poziţia 2009, cu excepţia celorlalte musturi de struguri de la subpoziţiile 2204 30 92, 2204 30 94, 2204 30 96 şi 2204 30 98, reglementate de Regulamentul (CE) nr. 1.214/2007 al Comisiei din 20 septembrie 2007 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun - cap. 20 "Preparate din legume, din fructe sau din alte părţi de plante" şi cap. 22 "Băuturi, lichide alcoolice şi oţet";
e)oţet de vin;
f)drojdie de vin;
g)tescovină de struguri.
(2)Definiţiile produselor menţionate mai sus sunt cuprinse în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice.
B. Vinurile
(1)Vinul este un produs alimentar obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică, totală sau parţială, a strugurilor proaspeţi, presaţi ori nu, sau a mustului de struguri.
(2)În funcţie de conţinutul lor în zaharuri, exprimat în glucoză plus fructoză, vinurile se clasifică în conformitate cu prevederile anexei nr. 4.V la prezentele norme metodologice.
Vinurile se clasifică astfel:
a)vin cu denumire de origine controlată, denumit în continuare vin cu D.O.C.;
b)vin cu indicaţie geografică, denumit în continuare vin cu I.G.;
c)vin liniştit fără D.O.C. şi fără I.G., cu denumire de soi, care utilizează în vederea comercializării numele soiului/soiurilor de struguri de vinificaţie din care se obţine, cu condiţia ca acesta să fie obţinut în proporţie de cel puţin 85% din soiul utilizat la etichetare, denumit în continuare vin varietal;
d)vin fără D.O.C., fără I.G. şi fără denumire de soi, denumit în continuare vin.
Pot utiliza numele unei D.O.C., în vederea comercializării, cu respectarea condiţiilor din caietele de sarcini, următoarele categorii de vinuri:
a)vin liniştit, denumit în continuare vin;
b)vin spumant de calitate;
c)vin spumant de calitate de tip aromat;
d)vin licoros;
e)vin petiant;
f)vin din struguri stafidiţi;
g)vin din struguri supramaturaţi.
Pot utiliza numele unei indicaţii geografice, în vederea comercializării, cu respectarea condiţiilor din caietele de sarcini, următoarele categorii de vinuri:
a)vin;
b)vin spumant;
c)vin perlant.
C. Vinurile speciale
Vinurile speciale sunt:
a)vinurile spumante, vinurile spumante de calitate, vinurile spumante de calitate de tip aromat şi vinurile spumoase;
b)vinurile perlante şi petiante;
c)vinurile licoroase;
d)vinurile obţinute din struguri stafidiţi şi vinurile obţinute din struguri supramaturaţi.
(1)Definiţia vinurilor spumante, vinurilor spumante de calitate, vinurilor spumante de calitate de tip aromat şi vinurilor spumoase este prevăzută în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice.
(2)În funcţie de conţinutul în zahar, vinurile prevăzute la alin. (1) pot fi:
a)brut natur; conţinutul de zahăr exprimat în glucoză plus fructoză este de maximum 3 g/L; această menţiune poate fi utilizată numai pentru produsele la care nu s-a adăugat zahăr după cea de-a doua fermentaţie;
b)extrabrut; conţinutul de zahăr este de maximum 6 g/L;
c)brut; conţinutul de zahăr este de maximum 12 g/L;
d)extrasec; conţinutul de zahăr este cuprins între 12,01 şi maximum 17 g/L;
e)sec; conţinutul de zahăr este cuprins între 17,01 şi maximum 32 g/L;
f)demisec; conţinutul de zahăr este cuprins între 32,01 şi maximum 50 g/L;
g)dulce; conţinutul de zahăr este mai mare de 50 g/L. (3) Pentru vinurile spumante de calitate cu D.O.C. atât producerea vinului materie primă, cât şi refermentarea în butelii se vor efectua în arealul delimitat.
(1)Definiţia vinurilor perlante, petiante şi licoroase este prevăzută în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice.
(2)Materiile prime utilizate pentru producerea vinurilor licoroase, respectiv struguri, must, must concentrat, vin, alcool de origine viticolă, trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate şi de obţinere precizate de reglementările în vigoare.
Definiţia vinurilor obţinute din struguri stafidiţi şi a vinurilor obţinute din struguri supramaturaţi este prevăzută în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice.
D. Alte produse pe bază de must
(1)Din categoria altor produse pe bază de must fac parte:
a)mustul de struguri;
b)mustul de struguri parţial fermentat;
c)mustul de struguri parţial fermentat extras din struguri stafidiţi;
d)mustul de struguri concentrat;
e)mustul de struguri concentrat rectificat;
f)sucul de struguri;
g)sucul de struguri concentrat.
(2)Definiţiile produselor menţionate la alin. (1) sunt prevăzute în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice.
Practicile şi tratamentele oenologice autorizate, care pot fi utilizate în obţinerea şi conservarea produselor vitivinicole, condiţiile, restricţiile şi limitele de utilizare a acestora sunt prevăzute în anexa nr. 4.IA la prezentele norme metodologice.
Limitele conţinutului de anhidridă sulfuroasă din vinuri sunt indicate în anexa nr. 4.IB la prezentele norme metodologice.
Limitele acidităţii volatile din vinuri sunt indicate în anexa nr. 4.IC la prezentele norme metodologice.
Practicile oenologice autorizate şi restricţiile privind obţinerea vinurilor spumante, vinurilor spumante de calitate şi vinurilor spumante de calitate de tip aromat sunt prevăzute în anexa nr. 4.II la prezentele norme metodologice.
Practicile oenologice autorizate şi restricţiile privind obţinerea vinurilor licoroase sunt prevăzute în anexa nr. 4.III la prezentele norme metodologice.
(1)Îmbogăţirea reprezintă practica oenologică prin care se corectează conţinutul de zaharuri pentru mărirea titrului alcoolic volumic natural.
(2)În anii viticoli nefavorabili se poate practica mărirea tăriei alcoolice naturale în volume a mustului de struguri şi a mustului de struguri parţial fermentat destinate producerii vinurilor; anii viticoli nefavorabili sunt cei în care resursele de lumină (durata de strălucire a soarelui) şi căldură (suma gradelor de temperatură) sunt insuficiente şi nu permit maturarea corespunzătoare (optimă) a strugurilor.
(3)Creşterea tăriei naturale alcoolice în volume nu poate depăşi următoarele limite: a) 2,0% vol., în zona viticolă B; b) 1,5% vol., în zona viticolă C. (4) În anii cu condiţii climatice deosebit de nefavorabile, respectiv cu deficit accentuat al resurselor de lumină şi căldură şi excedent pronunţat al precipitaţiilor în perioada de maturare a strugurilor, Autoritatea poate solicita Comisiei Europene o creştere a limitei stabilite la alin. (3) cu 0,5% vol.
(1)Creşterea tăriei alcoolice naturale în volume, menţionată la art. 30, poate fi făcută după cum urmează:
a)în cazul strugurilor proaspeţi, al mustului de struguri parţial fermentat sau al vinului în fermentaţie, prin adaos de zaharoză, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat, pentru obţinerea vinului fără D.O.C. şi fără I.G.;
b)în cazul strugurilor proaspeţi, al mustului de struguri parţial fermentat sau al vinului în fermentaţie, prin adaos de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat, pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C., a vinurilor cu I.G. şi a vinurilor varietale;
c)în cazul mustului de struguri, numai prin adaos de zaharoză, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat ori prin concentrare parţială, inclusiv osmoză inversă;
d)în cazul vinului din care se poate obţine un vin fără D.O.C., fără I.G. şi fără denumire de soi, procedeul se poate realiza doar prin concentrare parţială la rece.
(2)Practicile oenologice menţionate la alin. (1) se exclud reciproc.
(3)Adaosul de zaharoză menţionat la alin. (1) lit. a) şi c) se face direct şi poate fi practicat numai la producerea vinurilor seci fără D.O.C., fără I.G. şi fără denumire de soi, în condiţiile prevăzute de reglementările europene şi normele naţionale.
(4)Adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat nu poate mări volumul iniţial de struguri zdrobiţi, de must de struguri, de must de struguri în fermentaţie sau de vin nou aflat în fermentaţie cu mai mult de 8% în zona viticolă B şi 6,5% în zona viticolă C. (5) În cazul în care se aplică prevederile art. 30 alin. (4), limita de creştere volumică este de 10,5% în zona viticolă B. (6) Concentrarea mustului de struguri sau a vinurilor nu poate reduce cu mai mult de 20% volumul iniţial de vin şi în niciun caz nu poate să mărească cu mai mult de 2% vol. tăria naturală alcoolică în volume.
(7)Procedeele menţionate anterior nu pot avea ca efect creşterea tăriei alcoolice totale în volume a produselor care au fost supuse acestei practici peste limita maximă de: 12% vol. în zona viticolă B; 12,5% vol. în zona viticolă CI; 13% vol. în zona viticolă CII.
(1)Îndulcirea este practica oenologică prin care se măreşte conţinutul de zaharuri al produsului vitivinicol, practică ce se efectuează cu ajutorul unuia sau mai multora dintre produsele următoare: must de struguri, must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat.
(2)Condiţiile şi limitele utilizate în practica oenologică menţionată la alin. (1) sunt prevăzute în anexa nr. 4.IV la prezentele norme metodologice.
(1)Acidificarea/Dezacidificarea este practica oenologică prin care se măreşte/reduce aciditatea produselor vinicole.
(2)Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou în fermentaţie şi vinul pot face obiectul:
a)unei dezacidificări, în zonele viticole B şi CI;
b)unei acidificări şi al unei dezacidificări, în zonele viticole CI şi CII.
(3)Acidificarea produselor menţionate la alin. (2), cu excepţia vinului, se poate face doar până la limita maximă de 1,50 g/L exprimată în acid tartric sau 20 miliechivalenţi/L. (4) Acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,50 g/L exprimată în acid tartric sau 33,3 miliechivalenţi/L. (5) Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1 g/L exprimată în acid tartric sau 13,3 miliechivalenţi/L. (6) Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parţiale.
(7)Acidificarea şi îmbogăţirea, precum şi acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.
(1)Cupajul reprezintă amestecul vinurilor sau al musturilor de provenienţă diferită, din soiuri diferite de viţă-de-vie, din ani diferiţi de recoltă sau din categorii diferite de vin sau de must.
(2)Sunt considerate diferite categorii de vinuri sau musturi:
(i)vinuri roşii, vinuri albe şi musturile adecvate obţinerii uneia dintre aceste categorii de vin;
(ii)vinurile care fac obiectul art. 17 din Lege, precum şi musturile sau vinurile din care se poate obţine una dintre aceste categorii de vin;
(iii)în cadrul prezentului articol, vinul rose este considerat a fi vin roşu.
(3)Produsele prevăzute la alin. (2) pot proveni din:
a)state diferite din cadrul Uniunii Europene;
b)zone viticole diferite din cadrul Uniunii Europene.
(4)Nu este permisă cupajarea vinurilor albe cu vinurile roşii.
(5)Nu sunt considerate cupaje:
a)îmbogăţirea prin adăugare de must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat;
b)îndulcirea.Secţiunea a 3-a Condiţii de realizare a practicilor oenologice
(1)Îmbogăţirea, acidificarea şi dezacidificarea sunt permise numai în timpul procesării strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou în fermentaţie sau a vinului.
(2)Îmbogăţirea, acidificarea şi dezacidificarea se realizează în limitele stabilite prin încadrarea arealelor în zonele viticole de provenienţă a strugurilor B, CI şi CII, menţionate la art. 4 alin. (1) din Lege.
(3)Fiecare practică menţionată la alin. (1) şi (2) se notifică consilierilor cu atribuţii de inspecţie de stat pentru controlul tehnic vitivinicol din judeţul respectiv. Producătorii trebuie să înscrie în registrele prevăzute de legislaţia în vigoare următoarele: efectuarea îmbogăţirii, a îndulcirii, stocurile de zaharoză, must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat utilizate pentru realizarea produselor.
(4)Practicile menţionate la alin. (1) trebuie înscrise în documentul de însoţire cu care circulă în vrac produsele astfel tratate.
(5)Îmbogăţirea se efectuează pentru produsele provenite din recolta unui an, în aceeaşi campanie viticolă, astfel:
a)înainte de 1 ianuarie, în zonele viticole CI şi CII;
b)înainte de 16 martie, în zona viticolă B. (6) Celelalte practici oenologice pot fi aplicate vinurilor pe toată perioada anului viticol.
Documentele aferente practicilor oenologice şi modelul acestora se aprobă prin ordin al Autorităţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Vinurile proprii consumului uman trebuie să prezinte, în momentul comercializării, însuşirile organoleptice caracteristice categoriei de calitate şi tipului de vin, precum şi următorii parametri fizico-chimici, atestaţi prin analize efectuate în laboratoare autorizate de către Autoritate:
a)tăria alcoolică la 20° C - minimum 8,5% alcool dobândit în volume;
b)aciditatea totală - minimum 3,5 g/L exprimată în acid tartric sau 46,6 miliechivalenţi pe litru, conform încadrării în zonele viticole ale Uniunii Europene B, CI şi CII;
c)aciditatea volatilă nu poate fi mai mare de:
(i)18 miliechivalenţi pe litru sau 1,08 g/L acid acetic pentru musturile de struguri parţial fermentate;
(ii)18 miliechivalenţi pe litru sau 1,08 g/L acid acetic pentru vinurile albe sau rose;
(iii)20 miliechivalenţi pe litru sau 1,2 g/L acid acetic pentru vinurile roşii. Aceste limite pot fi depăşite numai pentru unele vinuri vechi, maturate cel puţin 2 ani în vase din lemn de stejar, sau pentru unele vinuri produse după tehnologii speciale, cu condiţia să nu aibă influenţă negativă asupra caracteristicilor organoleptice.
După culoare, vinurile se clasifică în: albe, rose şi roşii.
(1)Limitele maxime acceptate ale parametrilor fizico-chimici de bază, la momentul punerii în consum, sunt prevăzute în anexa nr. 4 IB la prezentele norme metodologice.
(2)La data punerii în consum, compoziţia vinurilor trebuie să se încadreze în parametrii fizico-chimici de mai jos:
a)acid citric, 1 g/L;
b)metanol:
(i)250 mg/L pentru vinurile albe şi rose;
(ii)400 mg/L pentru vinurile roşii;
c)arsen, 0,2 mg/L;
d)cadmiu, 0,01 mg/L;
e)cupru, 1,0 mg/L;
f)plumb, 0,2 mg/L;
g)sodiu excedentar, 60 mg/L;
h)zinc, 5,0 mg/L;
i)bor, 80 mg/L exprimat în acid boric;
j)brom, 1,0 mg/L;
k)fluor, 1,0 mg/L şi 3,0 mg/L produse din struguri recoltaţi în plantaţiile de soiuri nobile tratate cu criolit;
l)sulfaţi, 1,0 g/L, cu următoarele excepţii:
(i)1,5 g/L în vinurile învechite cel puţin 2 ani în vase, în vinurile îndulcite;
(ii)2 g/L în vinurile cu adaos de must concentrat şi în vinurile în mod natural dulci;
(iii)2,5 g/L la vinurile maturate sub peliculă de levuri şi alte vinuri de tip oxidativ;
m)diglicozidul malvidinei pentru vinurile roşii şi rose 15,0 mg/L (determinată prin metoda cantitativă oficială);
n)etilen glicol, 10,0 mg/L;
o)dietilen glicol, 10,0 mg/L;
p)propilen glicol:
(i)150 mg/L în vinuri;
(ii)300 mg/L în vinuri spumante;
q)ocratoxina A, 2 micrograme/L;
r)raport glucoza fructoza, subunitar.
(1)Vinurile care nu corespund categoriei de calitate în care au fost încadrate sunt retrase de la comercializare.
(2)Vinurile care nu întrunesc parametrii pentru consumul uman se retrag de la comercializare sau se denaturează după caz.
(3)Vinurile vrac sunt admise la comercializare numai însoţite de buletinul de analiză eliberat de laboratoarele autorizate.
(4)Controlul oficial al parametrilor fizico-chimici şi caracteristicilor organoleptice ale vinurilor se realizează în laboratoare desemnate de Autoritate care îndeplinesc criteriile generale de funcţionare a laboratoarelor de testare stabilite în standardul ISO/CEI 17025. Lista laboratoarelor care efectuează controlul oficial se aprobă prin ordin al Autorităţii, se actualizează periodic şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (5) Lista laboratoarelor menţionate la alin. (4) se comunică Comisiei Europene de către Autoritate.
(1)Vinurile care nu respectă parametrii organoleptici şi fizico-chimici stabiliţi prin prezentele norme metodologice sunt improprii consumului uman.
(2)Vinurile improprii consumului uman pot fi destinate, după caz, distilării sau producerii oţetului.
(1)Condiţiile de comercializare a strugurilor de vin, respectiv evidenţa producţiei şi modul de valorificare a acesteia, se aprobă prin ordin al Autorităţii.
(2)Achiziţionarea strugurilor de vin pentru vinificaţie de la producători persoane fizice şi juridice, în vederea asigurării trasabilităţii, se face în baza carnetului de viticultor.
(3)Producătorii de vin care cumpără struguri de vin pentru vinificaţie au obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea, soiul şi zona de provenienţă a producătorului de struguri, consemnate în carnetul de viticultor.
(1)Cu excepţia vinurilor spumoase, spumante, perlante, petiante şi licoroase, orice categorie de vinuri poate fi comercializată în vrac în vederea îmbutelierii.
(2)Vinurile cu D.O.C., cu I.G., varietale, spumoase, spumante, perlante, petiante şi licoroase sunt puse în consum exclusiv în formă îmbuteliată.
(3)Cu excepţia vinurilor de la alineatul precedent, orice altă categorie de vin poate fi pusă în consum şi sub formă vrac.
(4)Vinurile cu D.O.C., cu I.G. şi vinurile varietale, ambalate în sistem bag-in-box, pot fi puse în consum direct (către consumator) în recipiente de volum mai mic decât cel al recipientului în care au fost îmbuteliate, cu respectarea trasabilităţii.
(5)Comercializarea cu amănuntul a vinurilor vrac se face numai în spaţii autorizate de consilierii cu atribuţii de inspecţie de stat pentru controlul tehnic vitivinicol, conform criteriilor şi condiţiilor de comercializare aprobate prin ordin al Autorităţii.
(6)Pentru transportul în vrac în vederea comercializării vinului obţinut de producători persoane fizice/juridice, în recipiente mai mari de 60 litri, sunt obligatorii documentele de însoţire şi buletinul de analiză emis de un laborator autorizat.
(1)Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac sunt obligaţi să ţină evidenţa acestora, conform normelor legale în vigoare. Documentele de evidenţă se ţin în aceeaşi incintă cu produsele depozitate. Intrările şi ieşirile de produse vinicole se operează în cel mult 24 de ore de la efectuarea lor. Stocurile trebuie să corespundă cu evidenţele la zi.
(2)Producătorii şi comercianţii de produse vinicole în vrac au obligaţia de a permite organelor de control abilitate prin lege accesul în incintele unde sunt depozitate produsele, în vederea comercializării, cu scopul de a verifica realitatea constatată în teren comparativ cu situaţiile declarate în documentele de evidenţă.
Pentru vinurile cu D.O.C., cu I.G. şi pentru vinurile varietale îmbuteliate nu este necesară copia de pe certificatul de atestare, elementele de garantare a calităţii fiind menţionate pe etichetă, sub răspunderea celui care a efectuat îmbutelierea.
Documentele de certificare a calităţii produselor destinate livrărilor intracomunitare sau la export, solicitate de partenerii externi prin contracte între părţi, sunt eliberate de organele responsabile, în condiţiile legii.
(1)Vinurile spumante de calitate cu D.O.C. pot fi păstrate în scopul vânzării sau scoase pe piaţă numai în recipiente de sticlă închise cu ajutorul unui dop din plută ori din alte materiale admise în comerţul internaţional, fixate cu ajutorul unor legături de sârmă, acoperite, acolo unde este cazul, cu un capac şi învelite în folie care acoperă dopul în totalitate, precum şi o parte a gâtului buteliei sau, în cazul buteliilor cu o capacitate nominală de maximum 0,20 litri, cu un dispozitiv de închidere adecvat.
(2)Dispozitivele de închidere nu pot fi acoperite cu capsulă sau folie fabricate pe bază de plumb.
(3)Asociaţiile de producători pot stabili, prin caietele de sarcini corespunzătoare D.O.C. şi/sau I.G., norme de ambalare, etichetare şi prezentare a vinurilor, cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri.
(4)Dacă în caietul de sarcini al vinului cu D.O.C./I.G. se indică faptul că ambalarea vinului trebuie efectuată în cadrul ariei geografice delimitate sau într-o arie din imediata vecinătate a ariei delimitate în cauză, această cerinţă trebuie să fie justificată corespunzător.
(1)La etichetarea produselor vitivinicole se utilizează indicaţii obligatorii şi indicaţii facultative.
(2)Produsele definite în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice puse în circulaţie în recipiente cu o capacitate nominală de până la 60 l se etichetează conform prevederilor prezentelor norme metodologice.
(3)Indicaţiile obligatorii trebuie grupate în acelaşi câmp vizual şi prezentate cu caractere clare, lizibile, de neşters şi suficient de mari pentru a ieşi bine în evidenţă de pe fondul pe care sunt imprimate şi pentru a putea fi distinse clar de celelalte indicaţii scrise şi desene.
(4)Indicaţiile obligatorii sunt:
a)denumirea categoriei de produse viticole aşa cum sunt definite în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice;
b)pentru vinurile cu D.O.C. sau cu I.G.:
(i)menţiunea "denumire de origine controlată" sau "indicaţie geografică"; şi
(ii)denumirea de origine controlată sau indicaţia geografică;
c)tăria alcoolică dobândită;
d)ţara de provenienţă;
e)indicarea îmbuteliatorului sau, în cazul vinului spumant, al vinului spumos, al vinului spumant de calitate sau al vinului spumant de calitate de tip aromat, numele producătorului sau al comerciantului;
f)indicarea importatorului, în cazul vinurilor importate;
g)indicarea tipului de vin, în funcţie de conţinutul de zahăr în cazul vinului spumant, al vinului spumos, al vinului spumant de calitate sau al vinului spumant de calitate de tip aromat; conţinutul în zahăr nu poate varia mai mult de 3 g/L faţă de limitele categoriei înscrise pe etichetă;
h)volumul nominal al recipientului;
i)indicarea numărului lotului care să permită identificarea datei îmbutelierii;
j)menţiunile "sulfiţi" sau "dioxid de sulf", "ouă", "proteine din ouă", "produse din ouă", "lizozimă din ouă" sau "albumină din ouă", "lapte", "produse din lapte", "cazeină din lapte" sau "proteine din lapte" sau pictogramele corespunzătoare, după caz;
k)pentru vinurile spumante, spumoase, spumante de calitate, spumante de calitate de tip aromat, tipul produsului, în funcţie de conţinutul de zahăr; dacă produsul are un conţinut de zahăr care permite încadrarea în două categorii, se va utiliza una dintre acestea, la alegere;
l)în cazul vinului spumos şi al vinului perlant, indicarea metodei de producţie: "obţinut prin adăugare de dioxid de carbon";
m)pentru menţiunile obligatorii de mai jos, modalitatea de înscriere în etichetare se face după cum urmează:
(i)menţiunile obligatorii referitoare la importator şi numărul lotului, precum şi menţiunea "conţine sulfiţi" sau "dioxid de sulf", "ouă", "proteine din ouă", "produse din ouă", "lizozimă din ouă" sau "albumină din ouă", "lapte", "produse din lapte", "cazeină din lapte" sau "proteine din lapte" şi altele asemenea pot fi înscrise în afara câmpului vizual în care figurează celelalte indicaţii obligatorii;
(ii)indicarea tăriei alcoolice dobândite în volum se face în unităţi sau semiunităţi de procentaj în volume; fără a aduce atingere toleranţelor prevăzute de metoda de analiză utilizată, diferenţa dintre tăria alcoolică indicată şi tăria alcoolică determinată prin analiză nu trebuie să se abată cu mai mult de 0,5% vol. alcool; pentru vinurile învechite, depozitate în butelii de sticlă pe o perioadă de minimum 3 ani, precum şi pentru vinurile spumante, spumoase, petiante şi licoroase, fără a aduce atingere toleranţelor prevăzute în metoda de analiză utilizată, diferenţa dintre tăria alcoolică indicată şi tăria alcoolică determinată prin analiză nu trebuie să depăşească 0,8% vol.;
(iii)tăria alcoolică dobândită în volume este înscrisă pe etichetă, pentru vinurile îmbuteliate în România, cu caractere având o înălţime de cel puţin 5 milimetri în cazul în care volumul nominal este mai mare de 100 centilitri, de cel puţin 3 milimetri dacă volumul este mai mic sau egal cu 100 de centilitri şi mai mare de 20 centilitri, respectiv de cel puţin 2 milimetri în cazul în care volumul este mai mic sau egal cu 20 de centilitri.
(5)Indicaţiile obligatorii vor fi menţionate pe etichetă în limba română pentru produsele vinicole produse în România.
(6)Indicaţiile facultative sunt:
a)anul de recoltă, cu condiţia ca cel puţin 85% din cantitatea de struguri utilizată în procesul de producţie să fie recoltată în anul respectiv;
b)denumirea unuia sau a mai multor soiuri de struguri de vinificaţie. Numele soiurilor de viţă-de-vie pot fi utilizate la etichetare numai dacă:
–sunt admise în cultură în arealele viticole din România;
–sunt utilizate pentru desemnarea unui vin cu D.O.C. sau cu I.G., în conformitate cu caietele de sarcini;
–sunt utilizate pentru desemnarea unui vin varietal şi sunt aprobate prin ordin al Autorităţii privind lista soiurilor pentru obţinerea vinului varietal;
–în cazul în care se utilizează numele unui singur soi de viţă-de-vie sau un sinonim al acestuia, produsul să fi fost obţinut în proporţie de cel puţin 85% din soiul menţionat;
–în cazul în care se utilizează două sau trei soiuri de viţă de-vie sau sinonimele lor, produsul în cauză să fi fost obţinut în proporţie de 100% din soiurile menţionate; soiurile trebuie să fie menţionate în ordinea descrescătoare a proporţiei, utilizându-se caractere de aceeaşi dimensiune;
c)menţiuni indicând conţinutul de zahăr, cu excepţia vinului spumant, al vinului spumos, al vinului spumant de calitate sau al vinului spumant de calitate de tip aromat;
d)în cazul vinurilor cu D.O.C. sau cu I.G., numele altei unităţi geografice care este mai restrânsă sau mai extinsă decât zona care determină denumirea de origine sau indicaţia geografică;
e)menţiunile tradiţionale, în cazul vinurilor cu D.O.C. sau cu I.G.;
f)simbolul Uniunii Europene care indică D.O.C. sau I.G.;
g)menţiuni referitoare la anumite metode de producţie;
h)pentru a descrie vinurile spumante cu D.O.C. sau cu I.G. a unei ţări terţe sau vinurile spumante de calitate, menţiunile "fermentat în butelii de sticlă prin metoda tradiţională", "metoda tradiţională", "metoda clasică" sau "metoda tradiţională clasică" pot fi utilizate numai cu condiţia ca produsul:
–să fi devenit spumant în urma unei a doua fermentaţii alcoolice în butelii de sticlă;
–să fi fost menţinut în permanenţă în prezenţa drojdiei timp de cel puţin nouă luni în cadrul aceleiaşi exploataţii din momentul constituirii producţiei;
–să fi fost separat de drojdie prin evacuare;
i)în cazul vinurilor cu D.O.C. sau cu I.G., numele unei subunităţi geografice care este mai restrânsă decât zona care determină D.O.C. sau I.G.;
j)culoarea specifică;
k)mărcile comerciale;
l)distincţiile acordate, numai pentru lotul în cauză;
m)pictograme utilizate la etichetarea produselor care permit o mai bună vizibilitate a informaţiilor, după modelul*):
(1)Denumirile comerciale utilizate pentru descrierea, prezentarea şi publicitatea produselor vinicole nu pot conţine cuvinte, părţi de cuvinte, semne sau ilustraţii care:
a)pot crea confuzii sau induce în eroare consumatorii, în special în ceea ce priveşte:
(i)denumirea unui produs, originea acestuia, categoria de calitate, tipul, caracteristicile acestuia, prin utilizarea unor sintagme cum ar fi: "fel", "tip", "stil", "imitaţie", "marcă" sau altele de acest gen;
(ii)caracteristicile produselor şi în special natura lor, compoziţia, concentraţia alcoolică în volume, culoarea, originea sau provenienţa, calitatea, soiurile de viţă-de-vie, anul recoltei ori volumul nominal al recipientelor;
(iii)identitatea şi calitatea persoanelor fizice şi juridice care îmbuteliază;
b)pot fi:
(i)confundate de către persoanele cărora le sunt destinate cu descrierea completă sau parţială a unui vin, vin licoros, vin perlant, vin petiant, a unui vin cu D.O.C. ori a unui vin de import a cărui descriere este stabilită prin dispoziţii ale Uniunii Europene, precum şi cu descrierea unui alt produs menţionat în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice;
(ii)identice descrierii oricărui astfel de produs, cu excepţia cazului în care sunt utilizate pentru obţinerea produselor finale menţionate anterior şi sunt îndreptăţite la o astfel de descriere sau prezentare.
(2)Etichetarea utilizată pentru descrierea vinurilor din Uniunea Europeană sau din ţări terţe nu poate conţine mărci în care apar cuvinte, părţi de cuvinte, semne sau ilustraţii care, în cazul:
a)vinurilor, vinurilor licoroase, vinurilor petiante şi al vinurilor perlante, să includă numele unui vin cu D.O.C. sau a unei D.O.C.;
b)vinurilor cu D.O.C., să conţină numele unui vin;
c)vinurilor de import, să conţină numele unui vin cu I.G. sau al unei D.O.C. utilizate în România;
d)vinurilor cu I.G., al vinurilor cu D.O.C. sau al vinurilor de import, să conţină informaţii false cu privire la originea geografică, soiul de viţă, anul de recoltare ori referiri la o calitate superioară;
e)vinurilor, al vinurilor licoroase, vinurilor petiante şi al vinurilor perlante, să conţină indicaţii cu privire la o origine geografică, un soi de viţă, un an excepţional de producţie sau o altă menţiune care să se refere la o calitate superioară;
f)vinurilor de import, să creeze confuzii printr-o ilustraţie utilizată pentru caracterizarea unui vin, a unui vin licoros, a unui vin petiant, a unui vin perlant, a unui vin cu D.O.C. sau a unui vin de import descris cu ajutorul unei I.G. (3) Ţinând cont de protecţia acordată denumirilor de origine şi indicaţiilor geografice, atunci când denumirea unui soi de struguri de vinificaţie conţine sau constă într-o denumire de origine protejată sau o indicaţie geografică protejată, denumirea respectivă nu se utilizează în sistemul de etichetare.
(4)La etichetarea vinurilor este interzisă utilizarea unei mărci sau denumiri care conţine o parte sau în întregime numele denumirii, subdenumirii de origine controlată şi indicaţiei geografice.
(5)La etichetarea vinurilor cu I.G. este interzisă utilizarea unei mărci care conţine o parte sau în întregime denumirea sau subdenumirea de origine controlată ori a soiului din care este obţinut vinul.
(6)Este interzisă inscripţionarea sau aplicarea la etichetare de medalii şi distincţii ale concursurilor naţionale şi internaţionale pentru loturi de vin care nu au fost medaliate sau nu au primit distincţii.
La etichetarea vinurilor spumoase, vinurilor perlante, vinurilor spumante de calitate şi vinurilor spumante de calitate de tip aromat se aplică norme specifice:
a)la etichetare, menţiunile "vin spumos" şi "vin perlant" se completează cu menţiunile "obţinut prin adaos de dioxid de carbon" sau "obţinut prin adaos de anhidridă carbonică", scrise cu caractere de acelaşi tip şi de aceeaşi dimensiune, cu excepţia cazului în care limba utilizată indică faptul că există adaos de dioxid de carbon;
b)menţiunile "obţinut prin adaos de dioxid de carbon" sau "obţinut prin adaos de anhidridă carbonică" se adaugă chiar şi în cazul în care vinul materie primă este constituit din vin varietal;
c)pentru vinurile spumante cu D.O.C. de tip aromat, descrierea de pe etichetă indică numele soiului de viţă din care provin strugurii sau menţionează "obţinut din struguri de varietăţi aromatice".
(1)Indicaţiile obligatorii utilizate la etichetarea vinurilor provenind din ţări terţe sunt:
(i)denumirea la vânzare: compusă din cuvântul "vin" însoţit în mod obligatoriu de numele ţării de provenienţă;
(ii)pentru vinurile importate în formă îmbuteliată: numele şi adresa importatorului;
(iii)numele, localitatea şi ţara îmbuteliatorului, iar pentru recipientele având un volum nominal mai mare de 60 litri, ale expeditorului;
(iv)pentru vinurile importate în vrac, numele importatorului;
(v)pentru vinurile importate şi îmbuteliate în cadrul comunităţii: numele şi adresa îmbuteliatorului.
(2)Pe eticheta vinurilor de import, indicaţiile facultative pot fi înscrise în limba română.
(1)Indicaţiile obligatorii menţionate pe etichetă sunt exprimate obligatoriu în una sau mai multe limbi oficiale ale Uniunii Europene, din care una este limba română, astfel încât consumatorul final să poată înţelege cu uşurinţă fiecare informaţie.
(2)Pentru produsele provenind din Uniunea Europeană şi destinate exportului, informaţiile obligatorii exprimate într-o limbă oficială a Uniunii Europene pot fi traduse într-o altă limbă.
(3)În cazul produselor provenind din ţări terţe este permisă utilizarea unei limbi oficiale a ţării terţe în care a fost obţinut produsul, cu condiţia ca informaţiile obligatorii să fie exprimate într-o limbă oficială a Uniunii Europene.
(1)Campania vitivinicolă începe la data de 1 august a fiecărui an şi se termină la data de 31 iulie a anului următor.
(2)Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc, depozitează, achiziţionează şi comercializează produse vitivinicole au obligaţia, după caz, de a întocmi şi de a depune declaraţiile de stocuri, de recoltă şi de producţie şi de a completa operativ registrele de evidenţă obligatorii ale produselor vitivinicole, aprobate prin ordin al Autorităţii.
(3)Declaraţiile prevăzute la alin. (2) se depun şi se înregistrează la D.A.J. în trei exemplare, dintre care:
–un exemplar se transmite către consilierii cu atribuţii de inspecţii în sectorul vitivinicol, în vederea verificării şi centralizării datelor înscrise;
–un exemplar, în cazul producerii vinurilor cu D.O.C./I.G., se transmite la inspectoratul teritorial al O.N.V.P.V.;
–un exemplar se păstrează la declarant.
(4)Sunt scutite de întocmirea şi depunerea declaraţiilor de recoltă persoanele fizice şi juridice care utilizează producţia de struguri pentru consum propriu.
(5)Comercianţii care deţin o cantitate de până la 2.000 litri de vin nu au obligaţia întocmirii şi depunerii declaraţiei de stocuri.
(6)Pentru produsele vitivinicole provenite, în vrac, din import şi comerţul intracomunitar, sistemul de evidenţă, de verificare a conformităţii şi a trasabilităţii acestora se aprobă prin ordin al Autorităţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Declaraţia de stocuri se completează şi se depune până la data de 15 august a fiecărui an, pentru producţia aflată în stoc la data de 31 iulie a anului în curs.
(1)Declaraţiile de recoltă şi de producţie se completează şi se depun până la data de 10 decembrie a fiecărui an, pentru producţia anului în curs.
(2)Sunt scutiţi de obligaţia prevăzută la alin. (1) producătorii care obţin o cantitate de până la 10 hl de vin, destinat consumului propriu.Secţiunea a 2-a Denumiri de origine controlată, indicaţii geografice, vinuri varietale şi menţiuni tradiţionale
Metodologia şi procedura de atestare şi control al vinurilor cu D.O.C. şi/sau I.G., precum şi de verificare în vederea certificării vinurilor varietale se stabilesc prin procedurile elaborate de O.N.V.P.V.
(1)Producerea vinurilor cu D.O.C., a vinurilor cu I.G. şi a vinurilor varietale se face în baza autorizaţiei de producător de struguri destinaţi obţinerii acestora.
(2)Comercializarea vinurilor cu D.O.C. şi/sau I.G. şi a vinurilor varietale se face în baza certificatului de atestare a dreptului de comercializare, eliberat de către O.N.V.P.V. la solicitarea producătorilor, pentru loturile de vin aprobate în cadrul comisiilor de degustare.
Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producător de struguri pentru vinuri cu D.O.C., vinuri cu I.G., vinuri varietale şi taxa pentru eliberarea certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora şi a însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate se stabilesc prin ordin al Autorităţii.
(1)Prezentele norme metodologice reglementează procedura preliminară naţională în ceea ce priveşte înregistrarea cererilor de acordare a protecţiei I.G. şi D.O.C. la nivelul Uniunii Europene, precum şi protecţia D.O.C. la nivel naţional, în concordanţă cu prevederile art. 96 din Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 şi (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului.
(2)O D.O.C. protejată şi o I.G. protejată pot fi utilizate de orice operator/agent economic care comercializează un vin produs în conformitate cu caietul de sarcini corespunzător.
(3)Caietul de sarcini permite părţilor interesate să verifice respectarea condiţiilor relevante de producţie asociate denumirii de origine protejate sau indicaţiei geografice protejate.
(4)O D.O.C. protejată şi o I.G. protejată, precum şi vinul care utilizează denumirea controlată în conformitate cu caietul de sarcini sunt protejate împotriva:
a)oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte a denumirii controlate respective:
(i)de produse comparabile care nu sunt conforme cu caietul de sarcini pentru denumirea controlată; sau
(ii)în măsura în care această utilizare exploatează reputaţia unei D.O.C. sau a unei I.G.;
b)utilizării abuzive, imitării sau evocării, chiar dacă originea adevărată a produsului sau a serviciului este indicată sau dacă denumirea controlată este tradusă, transcrisă sau transliterată ori este însoţită de expresii, precum "stil", "tip", "metodă", "manieră", "imitaţie", "gust", "similar" sau altele asemănătoare;
c)oricărei indicaţii false sau înşelătoare privind provenienţa, originea, natura sau calităţile esenţiale ale produsului, care figurează pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau în documentele referitoare la produsul vinicol respectiv, precum şi împotriva ambalării produsului într-un recipient de natură să creeze o impresie greşită cu privire la originea acestuia;
d)oricărei altei practici de natură să inducă în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului.
(5)D.O.C. şi I.G. nu devin generice în Uniunea Europeană în sensul alin. (4).
(6)O denumire care a devenit generică nu este protejată ca D.O.C. sau ca I.G. O "denumire devenită generică" înseamnă denumirea unui vin care, deşi se raportează la locul sau regiunea unde acest produs a fost iniţial obţinut sau comercializat, a devenit denumirea comună a unui vin în cadrul Uniunii Europene.
(1)Cererile de protecţie privind noi D.O.C. sau I.G., precum şi menţiuni tradiţionale pentru vinuri fac obiectul unei proceduri preliminare la nivel naţional.
(2)Denumirea care trebuie protejată se înregistrează numai în limba utilizată pentru a descrie produsul în cauză din aria geografică delimitată, cu ortografia originală.
(3)O cerere este admisibilă atunci când documentul unic, rezumat al caietului de sarcini, este completat în mod corespunzător şi sunt furnizate documentele justificative prevăzute de legislaţia în vigoare.
(4)În cazul cererilor care acoperă diferite categorii de produse vitivinicole, detaliile care confirmă legătura dintre aria geografică şi produs se dovedesc pentru fiecare dintre produsele vitivinicole în cauză.
(5)Caietul de sarcini al produsului conţine informaţii care confirmă legătura dintre aria geografică şi produs, precizând:
–în cazul unei D.O.C.:
a)detaliile ariei geografice, în special, factorul natural şi cel uman relevanţi pentru legătură;
b)detaliile cu privire la calitatea sau caracteristicile produsului care pot fi puse, în esenţă sau exclusiv, pe seama mediului geografic;
c)o descriere a interacţiunii cauzale dintre detaliile menţionate la lit. a) şi b);
–în cazul unei I.G.:
a)detaliile ariei geografice relevante pentru legătură;
b)detaliile privind calitatea, prestigiul sau alte caracteristici specifice ale produsului care pot fi puse pe seama originii sale geografice;
c)o descriere a interacţiunii cauzale dintre detaliile menţionate la lit. a) şi b).
(6)Caietul de sarcini al vinului cu I.G. stabileşte dacă acesta se bazează pe o anumită calitate, un anumit prestigiu sau pe alte caracteristici legate de originea sa geografică.
(7)Procedura preliminară de înregistrare a cererilor de protecţie a noilor D.O.C., a I.G. şi a menţiunilor tradiţionale la nivel naţional, precum şi procedura de modificare a condiţiilor specifice ale produselor vitivinicole obţinute într-o D.O.C. sau o I.G. se aprobă prin ordin al Autorităţii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
(8)În cazul în care, examinându-se cererea, se consideră că D.O.C. sau I.G. nu îndeplineşte condiţiile relevante şi legislaţia privind protecţia, atunci cererea se respinge.
(9)În cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute pentru protecţie, se aplică procedura preliminară naţională care asigură publicarea adecvată a caietului de sarcini al produsului cel puţin pe internet şi se înaintează cererea de protecţie la Comisia Europeană.
(1)Data depunerii unei cereri de protecţie a unei D.O.C. sau a unei I.G. la Comisia Europeană este data primirii acesteia de către forul menţionat şi este adusă la cunoştinţa publicului.
(2)O.N.V.P.V. gestionează înregistrarea cererilor în vederea obţinerii protecţiei unei D.O.C. şi/sau I.G., în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 607/2009 al Comisiei din 14 iulie 2009 de stabilire a unor norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului în ceea ce priveşte denumirile de origine protejate şi indicaţiile geografice protejate, menţiunile tradiţionale, etichetarea şi prezentarea anumitor produse vitivinicole.
(1)O denumire pentru care se depune o cerere şi care este omonimă sau parţial omonimă cu o denumire deja înregistrată se înregistrează ţinându-se seama în mod corespunzător de utilizările locale şi tradiţionale, precum şi de orice risc de creare a unei confuzii.
(2)O denumire omonimă care lasă consumatorilor impresia greşită că produsele sunt originare dintr-un alt teritoriu nu se înregistrează, chiar dacă aceasta este exactă în ceea ce priveşte teritoriul, regiunea sau localitatea din care produsele respective sunt originare.
(3)O denumire omonimă înregistrată poate fi utilizată doar în cazul în care denumirea omonimă înregistrată ulterior este practic suficient de diferită de cea deja înregistrată, ţinând seama de necesitatea de a asigura un tratament echitabil pentru producătorii respectivi şi de necesitatea de a nu induce în eroare consumatorul.
(1)Un solicitant care satisface condiţiile prevăzute de legislaţia privind protecţia poate solicita aprobarea unei modificări a caietului de sarcini al unei D.O.C. sau al unei I.G., în special pentru a lua în considerare evoluţiile cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru o nouă delimitare a ariei geografice.
(2)Cererile descriu şi motivează modificările solicitate.
(1)O cerere de aprobare a modificării caietului de sarcini pentru producerea vinurilor cu D.O.C. şi I.G. este admisibilă dacă informaţiile solicitate, însoţite de cererea completată în mod corespunzător, au fost comunicate Comisiei Europene.
(2)Modificarea caietului de sarcini este considerată a fi minoră în cazul în care:
a)nu vizează caracteristicile esenţiale ale produsului;
b)nu afectează legătura cu aria geografică;
c)nu implică modificarea denumirii produsului sau a oricărei părţi a acesteia;
d)nu afectează aria geografică delimitată;
e)nu atrage după sine alte restricţii asupra comercializării produsului.
(3)Modificarea caietului de sarcini este considerată a fi majoră, în cazul în care:
a)are loc introducerea de noi soiuri în arealul delimitat al D.O.C. şi/sau I.G.;
b)are loc o nouă delimitare a ariei geografice.
(4)Cererea de modificare a caietului de sarcini este în mod obligatoriu însoţită de cazierul vinicol al produsului realizat pe minimum 3 ani, care să justifice clar şi fără echivoc modificarea caietului de sarcini în ceea ce priveşte legătura dintre caracteristicile produsului şi mediul geografic; cazierul vinicol reprezintă banca de date analitice privind caracteristicile fizico-chimice ale vinurilor din România, determinate în conformitate cu metodele de referinţă ale Uniunii Europene, utilizat pentru evaluarea calităţii vinurilor, în funcţie de anul de recoltă şi arealul viticol.
(5)Atunci când cererea de aprobare a modificărilor aduse caietului de sarcini al produsului este prezentată de un solicitant, altul decât solicitantul iniţial, Comisia Europeană transmite cererea solicitantului iniţial.
În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc condiţiile de a fi valorificate cu D.O.C. sau I.G. conform caietului de sarcini corespunzător, ele nu mai beneficiază de utilizarea numelui D.O.C./I.G. şi nu mai au asigurată protecţia.
(1)Înregistrarea unei mărci pentru vinuri care conţine sau constă într-o D.O.C. protejată sau o I.G. protejată care nu respectă specificaţiile produsului în cauză sau a cărei utilizare face obiectul prevederilor art. 59 alin. (2) şi care se referă la un produs aparţinând uneia dintre categoriile prevăzute în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice este:
a)refuzată, dacă cererea de înregistrare a mărcii este înaintată după data de prezentare la Comisia Europeană a cererii de protecţie privind D.O.C. sau I.G. şi, prin urmare, denumirea de origine sau indicaţia geografică este protejată; sau b) anulată.
(2)O marcă, dintre cele menţionate la alin. (1) pentru care a fost depusă o cerere, care a fost înregistrată sau care este consacrată prin utilizare de bună-credinţă, dacă această posibilitate este prevăzută de dreptul în domeniu, pe teritoriul Uniunii Europene, fie anterior datei obţinerii protecţiei D.O.C. sau a I.G. în ţara de origine, fie anterior datei de 1 ianuarie 1996, poate fi utilizată în continuare şi poate fi reînnoită în pofida protecţiei D.O.C. sau a I.G., cu condiţia să nu existe motive de anulare sau revocare a mărcii, prevăzute de Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislaţiilor statelor membre cu privire la mărci sau de Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca Uniunii Europene. În astfel de cazuri este permisă utilizarea D.O.C. sau a I.G. alături de mărcile relevante.
Anularea protecţiei acordate unei D.O.C. sau unei I.G. se realizează în cazul în care respectarea caietului de sarcini corespunzător al produsului nu mai este asigurată.
(1)O menţiune tradiţională protejată poate fi utilizată numai în cazul unui produs care a fost produs în conformitate cu definiţia acesteia.
(2)O menţiune tradiţională pentru care a fost prezentată o cerere de protecţie completată corespunzător, pentru care au fost furnizate documentele necesare, care este considerată admisibilă la nivelul Comisiei Europene, fiind adoptată o decizie de recunoaştere a acesteia pe baza informaţiilor comunicate acesteia, este inclusă în baza de date electronică a Comisiei Europene, denumită "E-Bacchus".
(3)Menţiunile tradiţionale înscrise în baza electronică de date a Uniunii Europene denumită "E-Bacchus" sunt protejate numai în limba şi pentru categoriile de produse vitivinicole indicate în cerere împotriva:
a)utilizării abuzive, chiar dacă menţiunea protejată este însoţită de un termen precum "stil", "tip", "metodă", "manieră", "imitaţie", "gust", "similar" sau termeni asemănători;
b)oricărei altei indicaţii false sau înşelătoare cu privire la natura, caracteristicile sau calităţile esenţiale ale produsului, care figurează pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau în documentele aferente produsului în cauză;
c)oricăror altor practici care pot induce în eroare consumatorii, în special pentru a crea impresia că vinul îndeplineşte condiţiile menţiunii tradiţionale protejate.
(4)Menţiunile tradiţionale înscrise în baza electronică de date "E-Bacchus" sunt aduse la cunoştinţa publicului.
(5)Atunci când o menţiune tradiţională este protejată în baza legislaţiei privind protecţia menţiunilor tradiţionale, înregistrarea unei mărci comerciale a cărei utilizare ar încălca dispoziţiile alin. (3) se evaluează în conformitate cu Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului sau cu Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului. Mărcile comerciale înregistrate cu încălcarea primului paragraf se declară nule la cerere, în conformitate cu procedurile aplicabile prevăzute de Directiva 2008/95/CE sau de Regulamentul (CE) nr. 207/2009.
(1)O menţiune pentru care s-a depus o cerere şi care este integral sau parţial omonimă cu o menţiune tradiţională deja protejată trebuie protejată ţinându-se seama în mod corespunzător de utilizările locale şi tradiţionale şi de riscul de confuzie.
(2)Menţiunea omonimă care induce în eroare consumatorii în ceea ce priveşte natura, calitatea sau adevărata origine a produselor nu se înregistrează, chiar dacă menţiunea respectivă este exactă.
(3)Utilizarea unei menţiuni protejate omonime nu este permisă decât dacă menţiunea omonimă protejată ulterior este în practică, suficient de diferită de menţiunea tradiţională înregistrată în baza electronică de date "E-Bacchus", având în vedere necesitatea de a trata în mod echitabil producătorii în cauză şi de a nu induce în eroare consumatorii.
Recunoaşterea unei menţiuni tradiţionale este acceptată în cazul în care menţiunea nu este generică.
Un solicitant poate cere aprobarea sau modificarea unei menţiuni tradiţionale, a limbii indicate, a vinului sau vinurilor în cauză sau a rezumatului definiţiei sau al condiţiilor de utilizare a menţiunii tradiţionale în cauză.
(1)Depunerea unei cereri de anulare a unei menţiuni tradiţionale se poate face de către o persoană fizică sau juridică care poate justifica un interes legitim şi poate comunica o cerere de anulare justificată, în mod corespunzător.
(2)Menţiunile tradiţionale nu pot deveni generice în cadrul Uniunii Europene.
Anexele nr. 1-3, 4.IA, 4.IB, 4.IC, 4.II, 4.III, 4.IV şi 4.V fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
la normele metodologice
Definiţii privind categoriile de material săditor şi material
de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie şi categoriile de
material biologic folosite în viticultură
1.Materialul săditor viticol este constituit din:
a)viţe altoite - viţe obţinute prin altoire între butaşul altoi şi butaşul portaltoi, cu lungimea minimă de 30 cm, având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime minimă de 10 cm, destinate înfiinţării de plantaţii sau plantării în goluri;
b)viţe nealtoite din soiuri roditoare - viţe obţinute prin înrădăcinarea butaşilor de viţă-de-vie roditoare, de diferite lungimi, având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe minimum 10 cm, destinate plantării pe terenuri nisipoase, în care nu există pericolul atacului de filoxeră radicicolă, sau pe orice tip de sol, în cazul soiurilor rezistente la filoxeră, forma radicicolă;
c)viţe portaltoi - viţe obţinute prin înrădăcinarea butaşilor portaltoi, cu lungimea de minimum 30 cm, având cel puţin 3 rădăcini principale şi cordiţa maturată pe o lungime minimă de 10 cm, destinate înfiinţării de plantaţii de portaltoi sau plantării în goluri.
2.Materialul de înmulţire vegetativă al viţei-de-vie este constituit din:
a)coarde altoi - ramificaţii în vârstă de un an ale tulpinii, cu lemnul maturat, având lungimea de cel puţin 8 ochi viabili şi diametrul minim de 7 mm, obţinute din plantaţii recunoscute de viţe nobile, destinate obţinerii de altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare;
b)butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare - porţiuni provenite din coarde altoi, cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul de cel puţin 7 mm, având 1-2 ochi viabili în partea lor superioară;
c)coarde portaltoi - ramificaţii în vârstă de un an ale tulpinii, cu lungimea de 40-80-120 cm (de 1-2-3 lungimi), obţinute în plantaţiile recunoscute de portaltoi, destinate obţinerii de butaşi portaltoi cu lungimea de minimum 30 cm şi diametrul de minimum 7 mm;
d)butaşi portaltoi pentru altoire - porţiuni provenite din coarde portaltoi cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 7 mm, măsurat la mijlocul butaşului;
e)butaşi portaltoi pentru înrădăcinare - porţiuni provenite din coarde portaltoi, cu lungimea minimă de 30 cm şi diametrul internodului de cel puţin 6 mm, măsurat la mijlocul butaşului, având în partea lor superioară 1-2 ochi viabili.
3.Categoriile biologice de material de înmulţire vegetativă al viţei-de-vie folosit în viticultură sunt definite astfel:
a)materialul iniţial este materialul de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie:
(i)produs de menţinător;
(ii)constituit din clone libere de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, plantate pe familii sanitare;
(iii)provenit din plantaţii cu materialul iniţial, în care există o garanţie totală că solul nu este infestat cu organisme dăunătoare sau cu vectori ai acestora, în special cu nematozi - vectori ai virusurilor;
(iv)destinat producerii de material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie din categoria biologică bază/certificat. Plantaţiile cu material iniţial se înfiinţează în unităţile titulare de brevet al soiului nou, respectiv al clonei, cu material provenit din plantaţia de conservare, în prealabil testat la bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare, în condiţiile în care solul nu este infestat cu nematozi - vectori;
b)materialul bază este materialul de înmulţire vegetativă al viţei-de-vie:
(i)produs de menţinător sau sub directa sa responsabilitate;
(ii)provenit din plantaţii înfiinţate cu material săditor din categoria biologică iniţial, pe soluri pentru care există o garanţie maximă că sunt libere de organisme dăunătoare sau de vectori ai acestora;
(iii)liber de bolile virotice recunoscute prin reglementările în vigoare;
(iv)destinat producerii de material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie din categoria biologică material certificat;
c)materialul certificat este materialul de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie:
(i)produs de operatorii economici autorizaţi;
(ii)care provine din plantaţii-mamă, iniţial/bază, furnizoare de coarde şi de butaşi portaltoi, libere de bolile virotice, prevăzute prin reglementările în vigoare;
(iii)destinat obţinerii viţelor altoite certificate;
d)viţe altoite certificate:
(i)produse de operatorii economici autorizaţi;
(ii)provenite din plantaţia de material certificat;
(iii)destinate înfiinţării plantaţiilor de producţie comerciale;
(iv)nu pot fi utilizate pentru multiplicarea altei categorii biologice;
e)materialul standard este materialul de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie viticol:
(i)produs de operatorii economici autorizaţi;
(ii)provenit din plantaţii rezultate din viţe altoite certificate;
(iii)destinat înfiinţării de plantaţii de producţie comerciale;
f)clona omologată este descendenţa vegetativă a unui soi, conformă unui butuc de viţă-de-vie, ales pentru identitatea sa varietală, caracterele fenotipice şi starea sanitară, care a parcurs toate etapele selecţiei clonale şi care se înregistrează, după testarea oficială, în Catalogul oficial al plantelor de cultură din România.
4.Categoria biologică pentru materialul de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie se stabileşte în funcţie de cea a materialului de înmulţire folosit la altoire, după cum urmează:
(i)material iniţial - se obţine prin folosirea la altoire a materialului amelioratorului atât pentru viţele-altoi, cât şi portaltoi pentru înfiinţarea plantaţiilor iniţial-mamă destinate pentru producerea materialului iniţial;
(ii)material bază - se obţine prin folosirea de altoi, din plantaţii iniţial şi portaltoi din plantaţii iniţial-mamă destinate pentru producerea materialului iniţial pentru obţinerea plantaţiilor-bază mamă destinate pentru producerea materialului bază;
(iii)material certificat - se obţine prin folosirea de altoi şi portaltoi, din plantaţii bază şi portaltoi, din plantaţii-mamă destinate pentru producerea materialului bază sau din altoi material iniţial şi plantaţii/portaltoi, material certificat pentru obţinerea plantaţiilor-mamă destinate pentru producerea materialului certificat. Din plantaţiile-mamă destinate pentru producerea materialului certificat se poate obţine material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie din categoria certificat;
(iv)material standard - se obţine din toate combinaţiile de altoire în care unul dintre partenerii altoi sau portaltoi este din categoria biologică standard.
la normele metodologice
Definiţii privind tipurile de plantaţii viticole care produc
material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie şi unităţile
producătoare autorizate
1.Producerea materialului de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie se realizează din următoarele tipuri de plantaţii:
a)butuci individuali - unitatea de bază a iniţierii schemei de selecţie clonală, care exprimă capacitatea maximă a caracterelor ampelografice şi agronomice ale soiului de viţă-de-vie;
b)colecţia naţională de clone - înfiinţate de amelioratori, de menţinători ori cu consimţământul acestora, cu viţe provenite din materialul iniţial, testate individual ca libere de bolile virotice prevăzute prin reglementările în vigoare, care furnizează materialul iniţial;
c)plantaţii de preînmulţire - înfiinţate cu viţe din materialul iniţial, libere de bolile virotice prevăzute prin reglementările în vigoare şi care furnizează materialul din categoria biologică bază;
d)plantaţii-mamă înfiinţate cu viţe-de-vie din material bază, din care rezultă coarde altoi sau butaşi portaltoi certificaţi;
e)plantaţii autorizate pentru producerea de coarde altoi sau de butaşi portaltoi - plantaţii de producţie destinate obţinerii de material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie din categoria standard;
f)şcoli de viţe (pepiniere) destinate obţinerii de viţe altoite ori nealtoite înrădăcinate din soiuri roditoare utilizate pentru producţia de vin.
2.Înmulţirea vegetativă a viţei-de-vie se realizează în următoarele tipuri de unităţi:
a)unităţi de selecţie clonală - unităţi ale menţinătorului care preiau capul de clonă/clone, indiferent de origine, le devirozează, le cultivă în condiţii controlate, le studiază din punct de vedere genetic, sanitar şi al aptitudinilor culturale şi tehnologice, asigurând conservarea acestora pe întreaga durată de premultiplicare. Activitatea unităţilor de selecţie se desfăşoară potrivit schemelor şi normelor stabilite de O.N.V.P.V., la propunerea I.C.-D.V.V. Valea Călugărească, sub controlul I.N.C.S. Unităţile de selecţie autorizate de ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale sunt singurele unităţi abilitate să producă material iniţial/bază, destinat unităţilor de multiplicare;
b)unităţi de premultiplicare - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică bază utilizând numai material din categoria biologică iniţial furnizat de unităţile de selecţie. Materialul produs din categoria biologică bază este destinat înfiinţării plantaţiilor-mamă certificate de multiplicare, care trebuie realizate pe clone, cu posibilitatea de identificare a fiecărei clone;
c)unităţi de multiplicare - unităţi care produc şi distribuie material din categoria biologică certificat, destinat obţinerii materialului de plantare - viţe-de-vie altoite şi nealtoite;
d)unităţi care produc material de plantare necesar în vederea înfiinţării plantaţiilor comerciale de struguri pentru vin sau completări goluri - unităţi care produc fie material de înmulţire vegetativă din categoria biologică certificat, fie material de înmulţire vegetativă standard, dar nu produc în acelaşi timp material din ambele categorii biologice.
3.Activitatea unităţilor producătoare de material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie se desfăşoară sub controlul Autorităţii, I.N.C.S., în baza schemei de selecţie clonală şi a schemei de comercializare.
4.Unităţile producătoare de material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie ţin evidenţa activităţilor şi a rezultatelor obţinute în registre, pentru fiecare categorie biologică în parte, însoţite de schiţe ale plantaţiilor, pe care le prezintă organelor abilitate pentru control. Registrele de evidenţă pentru fiecare categorie biologică în parte stau la baza verificării, îndrumării, certificării şi comercializării materialului de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie.
la normele metodologice
Definiţii privind produsele şi subprodusele vitivinicole
A. Categorii de produse vinicole
1.Vinul
Vin înseamnă produsul obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică totală sau parţială a strugurilor proaspeţi, zdrobiţi sau nu, sau a mustului de struguri.
Vinul:
a)are un titru alcoolic volumic dobândit de cel puţin 8,5% vol., cu condiţia ca vinul să provină exclusiv din struguri recoltaţi în zonele viticole A şi B, şi de cel puţin 9% vol. în alte zone viticole;
b)are un titru alcoolic total de cel mult 15% vol. Cu toate acestea, prin excepţie:
(i)limita maximă a titrului alcoolic total poate ajunge până la 20% vol. în cazul vinurilor care au fost obţinute fără nicio îmbogăţire, produse în anumite zone viticole din Uniunea Europeană;
(ii)limita maximă a titrului alcoolic total poate depăşi 15% vol. în cazul vinurilor cu D.O.C. care au fost obţinute fără îmbogăţire;
c)are un conţinut total de aciditate, exprimat în acid tartric, de cel puţin 3,5 grame la litru sau 46,6 miliechivalenţi pe litru.
Cu toate acestea, se poate permite utilizarea termenului "vin" dacă:
a)acesta este însoţit de denumirea unui fruct sub formă de denumire compusă, pentru a comercializa produsele obţinute prin fermentarea altor fructe decât strugurii; sau b) face parte dintr-o denumire compusă.
2.Vinul nou aflat încă în fermentaţie
Vin nou aflat încă în fermentaţie înseamnă produsul a cărui fermentaţie alcoolică nu s-a încheiat şi care nu este încă separat de drojdie.
3.Vinul licoros
Vin licoros înseamnă un produs:
a)care are un titru alcoolic dobândit de cel puţin 15% vol. şi de cel mult 22% vol.;
b)care are un titru alcoolic total de cel puţin 17,5% vol., cu excepţia anumitor vinuri licoroase cu D.O.C. sau I.G. care figurează pe o listă care urmează a fi întocmită de Comisia Europeană prin intermediul unor acte delegate;
c)care se obţine din:
(i)must de struguri parţial fermentat;
(ii)vin;
(iii)amestecul produselor menţionate anterior; sau
(iv)must de struguri sau un amestec al acestuia cu vin, în cazul anumitor vinuri licoroase cu denumire de origine controlată sau indicaţie geografică care urmează a fi stabilite de Comisia Europeană prin intermediul unor acte delegate;
d)care are un titru alcoolic natural iniţial de cel puţin 12% vol., cu excepţia anumitor vinuri licoroase cu D.O.C. sau I.G. care figurează pe o listă care urmează a fi întocmită de Comisia Europeană prin intermediul unor acte delegate;
e)la care s-au adăugat următoarele:
(i)individual sau în amestec:
–alcool neutru de origine viticolă, inclusiv alcoolul obţinut prin distilarea strugurilor stafidiţi, având un titru alcoolic dobândit de cel puţin 96% vol.;
–distilat de vin sau de struguri stafidiţi, având un titru alcoolic dobândit de cel puţin 52% vol. şi cel mult 86% vol.;
(ii)împreună cu unul sau mai multe dintre produsele următoare, dacă este cazul:
–must de struguri concentrat;
–un amestec al unuia dintre produsele prevăzute la lit. e) pct. (i) cu un must de struguri menţionat la lit. c) pct. (i) şi (iv);
f)la care, prin derogare de la lit. e), s-au adăugat, în cazul anumitor vinuri licoroase cu D.O.C. sau I.G. care figurează pe o listă care urmează a fi întocmită de Comisia Europeană prin intermediul unor acte:
(i)oricare dintre produsele enumerate la lit. e) pct. (i), individual sau în amestec; sau
(ii)unul sau mai multe dintre produsele următoare:
–alcool de vin sau de struguri stafidiţi, cu un titru alcoolic dobândit de cel puţin 95% vol. şi de cel mult 96% vol.;
–rachiu de vin sau de tescovină, cu un titru alcoolic dobândit de cel puţin 52% vol. şi de cel mult 86% vol.;
–rachiu de struguri stafidiţi, cu un titru alcoolic dobândit de cel puţin 52% vol. şi de cel mult 94,5% vol. şi
(iii)unul sau mai multe dintre produsele următoare, dacă este cazul:
–must de struguri parţial fermentat obţinut din struguri stafidiţi;
–must de struguri concentrat obţinut prin acţiunea focului direct, care corespunde, cu excepţia acestei operaţiuni, definiţiei de must de struguri concentrat;
–must de struguri concentrat;
–un amestec al unuia dintre produsele enumerate la pct. (ii) cu un must de struguri menţionat la lit. c) pct. (i) şi (iv).
4.Vinul spumant
Vin spumant înseamnă un produs:
a)obţinut prin fermentaţie alcoolică primară sau secundară:
(i)din struguri proaspeţi;
(ii)din must de struguri; sau
(iii)din vin;
b)care, la deschiderea recipientului, degajă dioxid de carbon provenit exclusiv din fermentaţie proprie;
c)care, conservat la o temperatură de 20°C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de minimum 3 bari din cauza dioxidului de carbon în soluţie; şi d) pentru care titrul alcoolic total al vinurilor utilizate ca materie primă nu trebuie să fie mai mic de 8,5% vol.
5.Vinul spumant de calitate
Vin spumant de calitate înseamnă un produs:
a)obţinut prin fermentaţie alcoolică primară sau secundară:
(i)din struguri proaspeţi;
(ii)din must de struguri; sau
(iii)din vin;
b)care, la deschiderea recipientului, degajă dioxid de carbon provenit exclusiv din fermentaţie;
c)care, conservat la o temperatură de 20°C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de minimum 3,5 bari din cauza dioxidului de carbon în soluţie; şi d) pentru care titrul alcoolic total al producţiilor de vin de bază destinate preparării sale nu trebuie să fie mai mic de 9% vol.
6.Vinul spumant de calitate de tip aromat
Vinul spumant de calitate de tip aromat înseamnă vinurile spumante de calitate:
a)care sunt obţinute prin utilizarea exclusivă, la alcătuirea producţiei de vin de bază, a mustului de struguri sau a mustului de struguri parţial fermentat, care provine din anumite soiuri de struguri de vinificaţie incluse pe o listă ce urmează a fi întocmită de Comisia Europeană.
Vinurile spumante de calitate de tip aromat produse în mod tradiţional prin utilizarea vinurilor la alcătuirea producţiei de vin de bază sunt stabilite de Comisia Europeană prin intermediul unor acte delegate;
b)care, conservat la o temperatură de 20°C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune de minimum 3 bari din cauza dioxidului de carbon în soluţie;
c)al căror titru alcoolic dobândit nu poate fi mai mic de 6% vol.; şi d) al căror titru alcoolic total nu poate fi mai mic de 10% vol.
7.Vinul spumos
Vin spumos înseamnă un produs:
a)care se obţine din vin fără D.O.C. sau I.G.;
b)care degajă, la deschiderea recipientului, dioxid de carbon provenind total sau parţial dintr-un adaos al acestui gaz; şi c) care prezintă, atunci când este conservat la 20°C în recipiente închise, o suprapresiune de minimum 3 bari din cauza dioxidului de carbon în soluţie.
8.Vinul petiant
Vin petiant înseamnă un produs:
a)care se obţine din vin, din vin nou aflat încă în fermentaţie, din must de struguri sau din must de struguri parţial fermentat, cu condiţia ca aceste produse să aibă titru alcoolic total de minimum 9% vol.;
b)care are un titru alcoolic dobândit de cel puţin 7% vol.;
c)care prezintă, dacă este conservat la 20°C în recipiente închise, o suprapresiune datorată dioxidului de carbon endogen în soluţie de minimum 1 bar şi maximum 2,5 bari; şi d) care este prezentat în recipiente de 60 de litri sau mai mici.
9.Vinul perlant
Vin perlant înseamnă un produs care:
a)se obţine din vin, din vin nou aflat încă în fermentaţie, din must de struguri sau din must de struguri parţial fermentat;
b)are un titru alcoolic dobândit de cel puţin 7% vol. şi un titru alcoolic total de cel puţin 9% vol.;
c)prezintă, dacă este conservat la 20°C în recipiente închise, o suprapresiune datorată dioxidului de carbon în soluţie total sau parţial adăugat de minimum 1 bar şi maximum 2,5 bari; şi d) este prezentat în recipiente de 60 de litri sau mai mici.
10.Mustul de struguri
Must de struguri înseamnă produsul lichid obţinut în mod natural sau prin procedee fizice din struguri proaspeţi. Este permis un titru alcoolic dobândit al mustului de struguri de cel mult 1% vol.
11.Mustul de struguri parţial fermentat
Mustul de struguri parţial fermentat înseamnă produsul obţinut din fermentarea unui must de struguri, care are un titru alcoolic dobândit mai mare de 1% vol. şi mai mic de trei cincimi din titrul său alcoolic volumic total.
12.Mustul de struguri parţial fermentat obţinut din struguri stafidiţi
Mustul de struguri parţial fermentat obţinut din struguri stafidiţi înseamnă produsul obţinut prin fermentarea parţială a mustului de struguri obţinut din struguri stafidiţi, al cărui conţinut total de zahăr înainte de fermentare este de cel puţin 272 de grame la litru şi al cărui titru alcoolic dobândit şi natural nu trebuie să fie mai mic de 8% vol.
13.Mustul de struguri concentrat
Mustul de struguri concentrat înseamnă must de struguri care se obţine prin deshidratarea parţială a mustului de struguri efectuată prin orice altă metodă autorizată în afară de încălzire pe foc direct, astfel încât valoarea indicată la temperatura de 20°C de refractometru să nu fie mai mică de 50,9%. Este permis un titru alcoolic dobândit al mustului de struguri concentrat de cel mult 1% vol.
14.Mustul de struguri concentrat rectificat
Must de struguri concentrat rectificat înseamnă:
a)produsul lichid necaramelizat:
(i)care se obţine prin deshidratarea parţială a mustului de struguri efectuată prin orice altă metodă autorizată în afară de încălzirea pe foc direct, astfel încât valoarea indicată la temperatura de 20°C de refractometrul să nu fie mai mică de 61,7%;
(ii)care a fost supus unor tratamente autorizate de dezacidificare şi de eliminare a altor componente în afară de zahăr;
(iii)care are următoarele caracteristici:
–un pH de maximum 5, determinat la 25° Brix;
–o densitate optică, la 425 nm, de maximum 0,100 la o grosime a stratului de lichid de 1 cm, determinată la 25° Brix;
–un conţinut de zaharoză nedetectabil printr-o metodă de analiză care urmează a fi stabilită;
–un indice Folin-Ciocalteu de maximum 6,00, determinat la 25° Brix;
–aciditate de titrare de cel mult 15 miliechivalenţi pe kilogram de zaharuri totale;
–un conţinut în dioxid de sulf de maximum 25 mg pe kilogram de zaharuri totale;
–un conţinut total de cationi de cel mult 8 miliechivalenţi pe kilogram de zaharuri totale;
–o conductivitate care nu depăşeşte 120 micro-Siemens pe centimetru, determinată la 25° Brix şi la 20°C;
–un conţinut de hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale;
–prezenţa mezoinozitolului;
b)produsul solid necaramelizat:
(i)care se obţine prin cristalizarea mustului de struguri concentrat rectificat lichid, fără utilizarea vreunui solvent;
(ii)care a fost supus unor tratamente autorizate de dezacidificare şi de eliminare a altor componente în afară de zahăr;
(iii)care, după diluarea într-o soluţie la 25° Brix, are următoarele caracteristici:
–un pH de maximum 7,5;
–o densitate optică, la 425 nm, de maximum 0,100 la o grosime a stratului de lichid de 1 cm;
–un conţinut de zaharoză nedetectabil printr-o metodă de analiză care urmează a fi stabilită;
–un indice Folin-Ciocalteu de maximum 6,00;
–aciditate de titrare de cel mult 15 miliechivalenţi pe kilogram de zaharuri totale;
–un conţinut în dioxid de sulf de maximum 10 mg pe kilogram de zaharuri totale;
–un conţinut total de cationi de cel mult 8 miliechivalenţi pe kilogram de zaharuri totale;
–o conductivitate care nu depăşeşte 120 micro-Siemens pe centimetru, determinată la 20°C;
–un conţinut de hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale;
–prezenţa mezoinozitolului.
Este permis un titru alcoolic dobândit al mustului de struguri concentrat rectificat de cel mult 1% vol.
15.Vinul din struguri stafidiţi
Vin din struguri stafidiţi înseamnă un produs:
a)care este obţinut fără îmbogăţire din strugurii lăsaţi la soare sau la umbră pentru a se deshidrata parţial;
b)care are un titru alcoolic total de cel puţin 16% vol. şi un titru alcoolic dobândit de cel puţin 9% vol.; şi c) care are un titru alcoolic natural de cel puţin 16% vol. (sau 272 de grame de zahăr/litru).
16.Vinul din struguri supramaturaţi
Vin din struguri supramaturaţi înseamnă produsul care:
a)este obţinut fără îmbogăţire;
b)are un titru alcoolic natural de cel puţin 15% vol.; şi c) are un titru alcoolic total de cel puţin 15% vol. şi un titru alcoolic dobândit de cel puţin 12% vol.
17.Oţetul de vin
Oţet de vin înseamnă oţetul care:
a)se obţine exclusiv prin fermentarea acetică a vinului; şi b) are o aciditate totală de cel puţin 60 grame pe litru, exprimată în acid acetic.
B. Categorii de subproduse vitivinicole
1.Tescovină
Tescovina înseamnă reziduul din tescuirea strugurilor proaspeţi, fermentat sau nu.
2.Drojdii de vin
Drojdii de vin înseamnă reziduul:
a)care se depune în recipientele care conţin vin, după fermentare, în timpul stocării sau după tratarea autorizată;
b)obţinut din filtrarea sau centrifugarea produsului menţionat la lit. a);
c)care se depune în recipientele care conţin must de struguri în timpul stocării sau după tratarea autorizată; sau d) obţinut din filtrarea sau centrifugarea produsului menţionat la lit. c).Anexa 4.IA
la normele metodologice
Practici şi tratamente oenologice autorizate
Font 7
┌────┬───────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│Nr. │ Practica oenologică │ Condiţii de utilizare*1) şi cerinţe │ Limite de utilizare │
│crt.│ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│1 │Aerarea sau oxigenarea cu oxigen gazos │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│2 │Tratamentele termice │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│3 │Centrifugarea şi filtrarea cu sau fără │ │În eventualitatea utilizării │
│ │agent de filtrare inert │ │unui agent, acesta nu trebuie │
│ │ │ │să lase reziduuri nedorite în │
│ │ │ │produsul tratat. │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│4 │Folosirea anhidridei carbonice, │ │ │
│ │denumită şi dioxid de carbon, a │ │ │
│ │argonului sau azotului fie individual, │ │ │
│ │fie în combinaţie, cu scopul de a crea │ │ │
│ │o atmosferă inertă şi de a manipula │ │ │
│ │produsul în lipsa aerului │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│5 │Utilizarea de levuri de vinificare │Numai pentru strugurii proaspeţi, must de struguri, must de │ │
│ │uscate sau în suspensie alcoolică │struguri parţial fermentat, must de struguri parţial │ │
│ │ │fermentat extras din struguri stafidiţi, must de struguri │ │
│ │ │concentrat, vin nou aflat încă în fermentaţie, precum şi │ │
│ │ │pentru a doua fermentaţie alcoolică a tuturor categoriilor │ │
│ │ │de vinuri spumante │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│6 │Utilizarea, pentru favorizarea │ │ │
│ │dezvoltării levurilor, a uneia sau a │ │ │
│ │mai multora dintre următoarele │ │ │
│ │substanţe, eventual completate cu un │ │ │
│ │mediu inert de celuloză │ │ │
│ │microcristalină: │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ │- adaosul de fosfat diamonic sau de │Numai pentru strugurii proaspeţi, must de struguri, must de │În limita respectivă de │
│ │sulfat de amoniu │struguri parţial fermentat, must de struguri parţial │utilizare de 1 g/L (exprimată │
│ │ │fermentat extras din struguri stafidiţi, must de struguri │în săruri) (2) sau de 0,3 g/L │
│ │ │concentrat, vin nou aflat încă în fermentaţie, precum şi │pentru a doua fermentaţie a │
│ │ │pentru a doua fermentaţie alcoolică a tuturor categoriilor │vinurilor spumante │
│ │ │de vinuri spumante │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ │- adaosul de bisulfit de amoniu │Numai pentru strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul│În limita respectivă de │
│ │ │de struguri parţial fermentat, mustul de struguri parţial │utilizare de 0,2 g/L (exprimată│
│ │ │fermentat extras din struguri stafidiţi, mustul de struguri │în săruri)*2) │
│ │ │concentrat, vinul nou aflat încă în fermentaţie │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ │- adaosul de diclorhidrat de tiamină │Numai pentru strugurii proaspeţi, mustul de struguri, │În limita de utilizare de │
│ │ │mustul de struguri parţial fermentat, mustul de struguri │0,6 mg/L (exprimată în tiamină)│
│ │ │parţial fermentat extras din struguri stafidiţi, mustul de │pentru fiecare tratament │
│ │ │struguri concentrat, vinul nou aflat încă în fermentaţie, │ │
│ │ │precum şi pentru a doua fermentaţie alcoolică a tuturor │ │
│ │ │categoriilor de vinuri spumante │ │
│ ├───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ │- adăugarea de autolizaţi de drojdie │Numai pentru strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul│ │
│ │ │de struguri parţial fermentat, mustul de struguri parţial │ │
│ │ │fermentat extras din struguri stafidiţi, mustul de struguri │ │
│ │ │concentrat, vinul nou aflat încă în fermentaţie │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│7 │Utilizarea anhidridei sulfuroase, │ │Limitele (cantitatea maximă │
│ │denumită şi dioxid de sulf, a │ │conţinută în produsul introdus │
│ │bisulfitului de potasiu sau │ │pe piaţă) prevăzute în anexa │
│ │metabisulfitului de potasiu, denumit şi│ │nr. 4.I B la normele │
│ │disulfit de potasiu sau pirosulfit de │ │metodologice │
│ │potasiu │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│8 │Eliminarea anhidridei sulfuroase prin │Numai pentru strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul│ │
│ │procedee fizice │de struguri parţial fermentat, mustul de struguri parţial │ │
│ │ │fermentat extras din struguri stafidiţi, mustul de struguri │ │
│ │ │concentrat, mustul de struguri concentrat rectificat şi │ │
│ │ │vinul nou aflat încă în fermentaţie │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│9 │Tratamentul cu cărbune de uz oenologic │Numai pentru musturile şi vinurile noi aflate încă în │În limita de utilizare de 100 g│
│ │ │fermentaţie, mustul de struguri concentrat rectificat şi │de produs uscat per hl │
│ │ │pentru vinurile albe │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│10 │Limpezirea cu ajutorul uneia sau a mai │Condiţiile de utilizare valabile pentru beta-glucanază, │ │
│ │multora dintre următoarele substanţe de│prevăzute în legislaţia europeană în vigoare │ │
│ │uz oenologic: │ │ │
│ │- gelatină alimentară; │ │ │
│ │- proteină de origine vegetală extrasă │ │ │
│ │din grâu, mazăre şi cartofi; │ │ │
│ │- clei de peşte; │ │ │
│ │- cazeină şi cazeinaţi de potasiu; │ │ │
│ │- ovalbumină; │ │ │
│ │- bentonită; │ │ │
│ │- dioxid de siliciu sub formă de gel │ │Pentru tratarea mustului, a │
│ │sau soluţie coloidală; │ │vinurilor albe şi a vinurilor │
│ │- caolin; │ │rose, limita de utilizare a │
│ │- tanin; │ │extractelor proteice din │
│ │- enzime pectolitice; │ │drojdii este de 30 g/hl, iar │
│ │- preparat enzimatic de beta-glucanază;│ │pentru tratarea vinurilor roşii│
│ │- extracte proteice din drojdii │ │aceasta este de 60 g/hl │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│11 │Utilizarea acidului sorbic sub formă de│ │Cantitatea maximă de acid │
│ │sorbat de potasiu │ │sorbic în produsul tratat │
│ │ │ │introdus pe piaţă: 200 mg/L │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│12 │Utilizarea acidului L(+) tartric, │Acidul tartric trebuie să aibă origine agricolă şi să fie │ │
│ │acidului L-malic, acidului DL malic sau│extras mai ales din produse vitivinicole. De asemenea, │ │
│ │a acidului lactic pentru acidificare │acidul L(+) tartric trebuie să respecte criteriile de │ │
│ │ │puritate stabilite prin Directiva 2008/84/CE. │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│13 │Utilizarea, pentru dezacidificare, a │ │ │
│ │uneia sau mai multora dintre │ │ │
│ │următoarele substanţe: │ │ │
│ │- tartratul neutru de potasiu; │ │ │
│ │- bicarbonat de potasiu; │ │ │
│ │- carbonat de calciu, eventual cu │ │ │
│ │cantităţi mici de sare dublă de calciu │ │ │
│ │din acidul L(+) tartric şi acidul L(-) │ │ │
│ │malic; │ │ │
│ │- tartratul de calciu; │ │ │
│ │- acid L(+) tartric; │ │ │
│ │- preparat omogen de acid tartric şi │ │ │
│ │carbonat de calciu în proporţii │ │ │
│ │echivalente, pulverizat fin │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│14 │Utilizarea preparatelor de membrane │ │În limita de utilizare de │
│ │celulare de levuri │ │40 g/hl │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│15 │Utilizarea de polivinilpolipirolidon │ │În limita de utilizare de │
│ │ │ │80 g/hl │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│16 │Utilizarea bacteriilor lactice │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│17 │Adaosul de lizozimă │ │În limita de utilizare de │
│ │ │ │500 mg/L (când adăugarea se │
│ │ │ │face în must şi în vin, │
│ │ │ │cantitatea cumulată nu poate │
│ │ │ │depăşi 500 mg/L) │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│18 │Adaosul de acid L-ascorbic │ │Cantitate maximă conţinută în │
│ │ │ │vinul tratat introdus pe piaţă:│
│ │ │ │250 mg/L*3) │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│19 │Utilizarea de răşini schimbătoare de │Numai pentru mustul de struguri destinat producerii de must │ │
│ │ioni │de struguri concentrat rectificat │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│20 │Utilizarea în vinurile seci a │Pentru produsele definite la pct. 1, 3-9, 15 şi 16 din anexa│Cantităţile nu depăşesc 5% din │
│ │drojdiilor de vin proaspete, în stare │nr. 3 la normele metodologice │volumul produsului tratat. │
│ │bună şi nediluate, care conţin levuri │ │ │
│ │provenite din vinificarea recentă a │ │ │
│ │vinurilor seci │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│21 │Barbotarea cu argon sau azot │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│22 │Adaosul de anhidridă carbonică │Pentru mustul parţial fermentat utilizat ca atare pentru │Pentru vinurile liniştite, │
│ │ │consumul uman direct şi pentru produsele definite la │cantitatea maximă de anhidridă │
│ │ │pct. 1, 7 şi 9 din anexa nr. 3 la normele metodologice │carbonică în vinul tratat │
│ │ │ │introdus pe piaţă este de 3 g/L│
│ │ │ │iar suprapresiunea creată de │
│ │ │ │anhidrida carbonică trebuie să │
│ │ │ │fie < 1 bar, la temperatura de │
│ │ │ │20°C. │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│23 │Adaosul de acid citric în vederea │Pentru mustul parţial fermentat utilizat ca atare pentru │Cantitatea maximă în vinul │
│ │stabilizării vinului │consumul uman direct şi pentru produsele definite la pct. │tratat introdus pe piaţă: 1 g/L│
│ │ │1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 15 şi 16 din anexa nr. 3 la normele │ │
│ │ │metodologice │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│24 │Adaosul de taninuri │Pentru mustul parţial fermentat utilizat ca atare pentru │ │
│ │ │consumul uman direct şi pentru produsele definite la pct. │ │
│ │ │1, 3-9, 15 şi 16 din anexa nr. 3 la normele metodologice │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│25 │Tratarea: │Pentru mustul parţial fermentat utilizat ca atare pentru │Pentru fitatul de calciu, în │
│ │- vinurilor albe şi rose cu ferocianură│consumul uman şi pentru produsele definite la pct. 1, 3-9, │limita de utilizare de 8 g/hl │
│ │de potasiu; │15 şi 16 din anexa nr. 3 la normele metodologice; │ │
│ │- vinurilor roşii cu ferocianură de │dicarbonatul de dimetil poate fi adăugat în vin pentru │ │
│ │potasiu sau cu fitat de calciu │asigurarea stabilităţii microbiologice a vinului îmbuteliat │ │
│ │ │cu conţinut de zahăr fermentescibil; pentru prevenirea │ │
│ │ │dezvoltării de drojdii nedorite sau de bacterii lactice şi │ │
│ │ │pentru blocarea fermentării vinurilor dulci, semidulci şi │ │
│ │ │demiseci. │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│26 │Adaosul de acid metatartric │Pentru mustul parţial fermentat utilizat ca atare pentru │În limita de utilizare de │
│ │ │consumul uman direct şi pentru produsele definite la pct. │100 mg/L │
│ │ │1, 3-9, 15 şi 16 din anexa nr. 3 la normele metodologice │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│27 │Utilizarea gumei arabice │Pentru mustul parţial fermentat utilizat ca atare pentru │ │
│ │ │consumul uman direct şi pentru produsele definite la pct. │ │
│ │ │1, 3-9, 15 şi 16 din anexa nr. 3 la normele metodologice │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│28 │Utilizarea acidului D-L tartric, │Pentru mustul parţial fermentat utilizat ca atare pentru │ │
│ │denumit şi acid racemic, sau a sării │consumul uman direct şi pentru produsele definite la pct. │ │
│ │acestuia neutre de potasiu, pentru │1, 3-9, 15 şi 16 din anexa nr. 3 la normele metodologice; │ │
│ │precipitarea surplusului de calciu │utilizarea ferocianurei de potasiu, a fitatului de calciu │ │
│ │ │sau a acidului D-L tartric este permisă doar sub │ │
│ │ │supravegherea unui oenolog sau a unui tehnician autorizat de│ │
│ │ │autorităţile statului membru pe teritoriul căruia are loc │ │
│ │ │procesul de tratare a vinurilor, iar responsabilităţile care│ │
│ │ │le revin acestora sunt stabilite, dacă este cazul, de către │ │
│ │ │statul membru în cauză. │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│29 │Utilizarea, pentru favorizarea │Pentru mustul parţial fermentat utilizat ca atare pentru │Pentru tartratul de calciu, în │
│ │precipitării sărurilor tartrice, de: │consumul uman direct şi pentru produsele definite la pct. │limita de utilizare de 200 g/hl│
│ │- bitartrat de potasiu; │1, 3-9, 15 şi 16 din anexa nr. 3 la normele metodologice │ │
│ │- tartrat de calciu │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│30 │Utilizarea sulfatului de cupru sau │Pentru mustul parţial fermentat utilizat ca atare pentru │În limita de utilizare de │
│ │citratului de cupru pentru eliminarea │consumul uman direct şi pentru produsele definite la pct. │1 g/hl şi cu condiţia ca │
│ │defectelor de gust sau de miros ale │1, 3-9, 15 şi 16 din anexa nr. 3 la normele metodologice │produsul tratat să nu conţină │
│ │vinului │ │mai mult de 1 mg/L de cupru │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│31 │Adaosul de caramel în sensul Directivei│Numai pentru vinurile licoroase │ │
│ │94/36/CE a Parlamentului European şi a │ │ │
│ │Consiliului din 30 iunie 1994 privind │ │ │
│ │coloranţii autorizaţi pentru utilizarea│ │ │
│ │în produsele alimentare*4), pentru │ │ │
│ │intensificarea culorii │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│32 │Adaosul de dicarbonat de dimetil (DMDC)│Pentru mustul parţial fermentat utilizat ca atare pentru │În limita de utilizare de 200 │
│ │în vinuri pentru asigurarea │consumul uman direct şi pentru produsele definite la pct. 1,│mg/l, fără reziduuri │
│ │stabilizării microbiologice a acestora │3-9, 15 şi 16 din anexa nr. 3 la normele metodologice; │detectabile în vinul introdus │
│ │ │dicarbonatul de dimetil poate fi adăugat în vin pentru │pe piaţă │
│ │ │asigurarea stabilităţii microbiologice a vinului îmbuteliat │ │
│ │ │cu conţinut de zahăr fermentescibil, prevenirea dezvoltării │ │
│ │ │de drojdii nedorite sau de bacterii lactice, blocarea │ │
│ │ │fermentării vinurilor dulci, demidulci şi demiseci. │ │
│ │ │Adăugarea trebuie efectuată cu puţin timp înainte de │ │
│ │ │îmbuteliere; acest tratament trebuie menţionat în registru. │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│33 │Adaosul de manoproteine de drojdie │Pentru mustul parţial fermentat utilizat ca atare pentru │ │
│ │pentru asigurarea stabilizării tartrice│consumul uman direct şi pentru produsele definite la pct. 1,│ │
│ │şi proteice a vinurilor │3-9, 15 şi 16 din anexa nr. 3 la normele metodologice │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│34 │Tratarea prin electrodializă pentru a │Pentru mustul parţial fermentat utilizat ca atare pentru │ │
│ │asigura stabilizarea tartrică a vinului│consumul uman direct şi pentru produsele definite la pct. 1,│ │
│ │ │3-9, 15 şi 16 din anexa nr. 3 la normele metodologice; │ │
│ │ │cerinţe privind membranele: să fie fabricate în conformitate│ │
│ │ │cu practicile de fabricaţie permise, din substanţe aprobate │ │
│ │ │pentru fabricarea de materiale plastice destinate folosirii │ │
│ │ │în sectorul alimentar; utilizatorul echipamentului de │ │
│ │ │electrodializă să demonstreze că membranele folosite │ │
│ │ │îndeplinesc cerinţele menţionate anterior şi că înlocuirea │ │
│ │ │echipamentului a fost efectuată de către persoane │ │
│ │ │calificate; membranele nu trebuie să elibereze nicio │ │
│ │ │substanţă în cantităţi care pot fi dăunătoare sănătăţii │ │
│ │ │omului sau care pot afecta gustul sau mirosul produselor │ │
│ │ │alimentare şi trebuie să respecte criteriile prevăzute de │ │
│ │ │Directiva 2002/72/CE; utilizarea membranelor nu trebuie să │ │
│ │ │determine interacţiuni între componentele lor şi cele ale │ │
│ │ │vinului, care fac posibilă formarea unor noi componente în │ │
│ │ │produsul tratat, componente care pot fi toxice. │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│35 │Utilizarea ureazei pentru reducerea │Pentru mustul parţial fermentat utilizat ca atare la │Doza de utilizare maximă: 75 mg│
│ │nivelului de uree din vinuri │consumul uman direct şi pentru produsele definite la pct. 1,│de preparat enzimatic pe litru │
│ │ │3-9, 15 şi 16 din anexa nr. 3 la normele metodologice; codul│de vin tratat, fără a depăşi │
│ │ │pentru urează: EC 3-5-1-5, nr. CAS: 9002-13-5; domeniu de │375 unităţi de urează pe litru │
│ │ │aplicare: descompunerea ureei prezente în vinurile destinate│de vin. După efectuarea │
│ │ │unei maturări prelungite, în cazul în care concentraţia │tratamentului, întreaga │
│ │ │iniţială de uree a vinului respectiv este mai mare de 1 mg/l│activitate a enzimelor │
│ │ │ │reziduale trebuie eliminată │
│ │ │ │prin filtrarea vinului │
│ │ │ │(dimensiunea porilor este mai │
│ │ │ │mică de 1 мm). │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│36 │Utilizarea de bucăţi de lemn de stejar │Bucăţile de lemn de stejar se utilizează la fabricarea şi │Dimensiunile particulelor de │
│ │la producerea şi maturarea vinurilor, │maturarea vinurilor, inclusiv la fermentarea strugurilor │lemn trebuie să fie de aşa │
│ │inclusiv la fermentarea strugurilor │proaspeţi şi a musturilor de struguri, precum şi pentru a │natură încât cel puţin 95% din │
│ │proaspeţi şi a musturilor de struguri │transmite vinului anumiţi constituenţi proveniţi din lemnul │greutate să fie reţinute de o │
│ │ │de stejar; trebuie să provină exclusiv din speciile de │sită cu ochiuri de 2 mm (sau 9 │
│ │ │Quercus. Acestea sunt fie lăsate în stare naturală, fie │ochiuri). │
│ │ │încălzite la o temperatură calificată ca scăzută, medie sau │ │
│ │ │înaltă, însă nu trebuie să fi fost supuse unei combustii, │ │
│ │ │inclusiv la suprafaţă, nu trebuie să fie carbonizate sau │ │
│ │ │friabile la atingere. Nu trebuie să fi fost supuse unor │ │
│ │ │tratamente chimice, enzimatice sau fizice altele decât │ │
│ │ │încălzirea. Nu trebuie să li se adauge niciun produs cu │ │
│ │ │scopul de a le intensifica aroma naturală sau compuşii │ │
│ │ │fenolici extractibili. Eticheta trebuie să indice originea │ │
│ │ │speciei sau speciilor botanice de stejar şi intensitatea │ │
│ │ │unei eventuale încălziri, condiţiile de conservare şi │ │
│ │ │măsurile de siguranţă. Bucăţile de lemn de stejar nu trebuie│ │
│ │ │să degaje substanţe în concentraţii care ar putea prezenta │ │
│ │ │eventuale riscuri pentru sănătate. │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│37 │Utilizarea: │Numai pentru producerea tuturor categoriilor de vinuri │ │
│ │- alginatului de calciu; │spumante şi petiante obţinute prin fermentarea în sticlă şi │ │
│ │- alginatului de potasiu │la care drojdiile s-au separat prin evacuare │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│38 │Corectarea tăriei alcoolice a vinurilor│Numai pentru vin; tratamentele de corectare pot fi atinse │Tăria alcoolică poate fi redusă│
│ │ │prin intermediul unor tehnici de separare, aplicate │cu maximum 20%, iar tăria │
│ │ │individual sau combinate; vinurile tratate nu trebuie să │alcoolică dobândită în volume a│
│ │ │prezinte defecte organoleptice şi trebuie să fie apte pentru│produsului final trebuie să │
│ │ │consumul uman; eliminarea alcoolului din vin nu se poate │corespundă celei stabilite de │
│ │ │efectua dacă unul dintre procedeele de îmbogăţire a fost │legislaţia europeană în vigoare│
│ │ │efectuat în cazul unuia dintre produsele vitivinicole │ │
│ │ │utilizate la fabricarea vinului în cauză; tăria alcoolică │ │
│ │ │poate fi redusă cu maximum 20%, iar tăria alcoolică │ │
│ │ │dobândită în volume a produsului final trebuie să corespundă│ │
│ │ │prevederilor legislaţiei europene în vigoare; aplicarea │ │
│ │ │tratamentului se efectuează sub responsabilitatea unui │ │
│ │ │oenolog sau a unui tehnician calificat; tratamentul trebuie │ │
│ │ │menţionat în registru. │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│39 │Utilizarea de copolimeri │Prevenirea defectelor provocate de conţinuturi prea ridicate│În limita de utilizare de 500 │
│ │polivinilimidazol - polivinilpirolidon │de metale şi pentru a reduce concentraţia nedorit de mare de│mg/L (când se utilizează în │
│ │(PVI/PVP) pentru reducerea conţinutului│metale Copolimerii trebuie să fie eliminaţi prin filtrare în│must şi în vin, doza cumulată │
│ │în cupru, fier şi metale grele │cel mult două zile de la adăugarea lor, ţinând cont de │nu poate depăşi 500 mg/L) │
│ │ │principiul precauţiei. În cazul musturilor tulburi, │ │
│ │ │copolimerul trebuie adăugat cel mai devreme cu două zile │ │
│ │ │înaintea filtrării. │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│40 │Adaosul de carboximetilceluloză (gume │Numai pentru vin şi toate categoriile de vinuri spumante şi │În limita de utilizare de 100 │
│ │de celuloză) pentru a asigura │petiante │mg/L │
│ │stabilizarea tartrică │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│41 │Tratamentul cu schimbători de cationi │Pentru mustul parţial fermentat utilizat ca atare la │ │
│ │pentru asigurarea stabilizării tartrice│consumul uman direct şi pentru produsele definite la pct. 1,│ │
│ │a vinului │3-9, 15 şi 16 din anexa nr. 3 la normele metodologice; │ │
│ │ │tratamentul vizează obţinerea stabilităţii tartrice a │ │
│ │ │vinului în ceea ce priveşte bitartratul de potasiu şi │ │
│ │ │tartratul de calciu (precum şi alte săruri de calciu). │ │
│ │ │Tratamentul trebuie să se limiteze la eliminarea cationilor │ │
│ │ │în exces. Vinul se poate trata în prealabil prin răcire. │ │
│ │ │Numai fracţiunea minimă din vin necesară pentru obţinerea │ │
│ │ │stabilităţii va fi tratată cu schimbători de cationi. │ │
│ │ │Tratamentul se va efectua pe răşini schimbătoare de cationi │ │
│ │ │regenerate în ciclu acid. Toate operaţiunile se vor efectua │ │
│ │ │sub responsabilitatea unui oenolog sau a unui tehnician │ │
│ │ │calificat. Tratamentul trebuie să fie înregistrat. Răşinile │ │
│ │ │cationice trebuie să corespundă dispoziţiilor comunitare. │ │
│ │ │Utilizarea lor nu trebuie să producă modificări excesive │ │
│ │ │ale compoziţiei fizico-chimice şi ale caracteristicilor │ │
│ │ │senzoriale ale vinului şi trebuie să respecte limitele │ │
│ │ │stabilite la pct. 3 din monografia "Răşini schimbătoare de │ │
│ │ │cationi" din Codexul oenologic internaţional publicat de │ │
│ │ │OIV. │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│42 │Acidificarea prin tratare cu │Tratamentul se va efectua cu ajutorul unor răşini │ │
│ │schimbători de cationi │schimbătoare de cationi regenerate în ciclu acid; │ │
│ │ │tratamentul trebuie să se limiteze la eliminarea cationilor │ │
│ │ │în exces; tratamentul se va realiza în mod continuu, cu │ │
│ │ │încorporarea constantă a produselor tratate în produsele │ │
│ │ │originale; ca alternativă, răşina ar putea fi încorporată │ │
│ │ │direct în recipient, în cantitatea necesară, apoi separată │ │
│ │ │prin intermediul oricărui procedeu fizic adecvat; utilizarea│ │
│ │ │răşinilor nu trebuie să producă modificări excesive ale │ │
│ │ │compoziţiei fizico-chimice şi ale caracteristicilor │ │
│ │ │senzoriale ale mustului sau ale vinului şi trebuie să │ │
│ │ │respecte limitele din Codexul oenologic internaţional │ │
│ │ │publicat de OIV. │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│43 │Reducerea conţinutului de zahăr din │Tratamentul determină o diminuare a volumului, în funcţie de│ │
│ │must prin cuplaj membranar │cantitatea şi de conţinutul de zahăr ale soluţiei de zahăr │ │
│ │ │eliminate din mustul iniţial; procedeele trebuie să permită │ │
│ │ │conservarea conţinutului de constituenţi ai mustului, alţii │ │
│ │ │decât zahărul; reducerea conţinutului de zahăr din must │ │
│ │ │exclude corectarea tăriei alcoolice a vinurilor care sunt │ │
│ │ │obţinute din acesta; tratamentul se efectuează asupra unui │ │
│ │ │volum de must determinat în funcţie de obiectivul vizat de │ │
│ │ │reducere a conţinutului de zahăr; membranele trebuie să │ │
│ │ │respecte cerinţele prevăzute în Codexul oenologic │ │
│ │ │internaţional publicat de OIV. │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│44 │Dezacidificare cu ajutorul │Membranele anionice sunt dispuse astfel încât să permită │Vinul obţinut din must sau din │
│ │tratamentului prin electrodializă cu │numai extragerea anionilor şi în special a acizilor organici│vin dezacidificat prin │
│ │membrane │din must sau din vin; sunt impermeabile pentru anionii şi │intermediul acestui tratament │
│ │ │cationii mustului sau ai vinului; dezacidificarea cu │trebuie să aibă o concentraţie │
│ │ │ajutorul membranelor şi acidificarea se exclud reciproc; │de acid tartric de cel puţin │
│ │ │tratamentul trebuie înscris în registru; membranele │1g.L-1. │
│ │ │utilizate trebuie să respecte prevederile Codexului │ │
│ │ │oenologic internaţional publicat de OIV. │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│45 │Utilizarea drojdiilor inactivate │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│46 │Gestionarea gazelor dizolvate din vin │Pentru produsele definite la pct. 1, 3-9, 15 şi 16 din anexa│ │
│ │utilizând contactori membranari │nr. 3 la normele metodologice, cu excepţia adăugării de │ │
│ │ │dioxid de carbon pentru produsele definite la pct. 4-6 şi 8 │ │
│ │ │din anexa nr. 3 la normele metodologice. │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│47 │Tratarea vinurilor cu ajutorul unei │Tratamentul trebuie înregistrat, iar membranele utilizate │ │
│ │tehnologii pe bază de membrană, │trebuie să respecte prevederile Codexului oenologic │ │
│ │combinată cu carbon activ pentru a │internaţional publicat de OIV. │ │
│ │reduce 4-etilfenolul şi │ │ │
│ │4-etilguaiacolul în exces │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│48 │Utilizarea de copolimeri │Copolimerii trebuie să fie eliminaţi prin filtrare în cel │În limita de utilizare de 500 │
│ │polivinilimidazol - polivinilpirolidon │mult două zile de la adăugarea lor, ţinând cont de │mg/L (când se utilizează în │
│ │(PVI/PVP) │principiul precauţiei; în cazul musturilor tulburi, │must şi în vin, doza cumulată │
│ │ │copolimerul trebuie adăugat cel mai devreme cu două zile │nu poate depăşi 500 mg/L) │
│ │ │înaintea filtrării; tratamentul trebuie înscris în registru.│ │
├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│49 │Utilizarea de clorură de argint │Clorura de argint adăugată în vin trebuie să fie aplicată │În limita de utilizare de │
│ │ │pe un suport inert, cum ar fi kieselgur (diatomit), │1 g/hl, reziduuri în vin < 0,1 │
│ │ │bentonită, caolin etc. Precipitatul trebuie eliminat prin │mg/L (argint) │
│ │ │orice procedură fizică adecvată şi trebuie să fie tratat de │ │
│ │ │către sectorul specializat; tratamentul trebuie înscris în │ │
│ │ │registru. │ │
└────┴───────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
Anexa 4.IB
la normele metodologice
Limitele conţinutului de anhidridă sulfuroasă în vinuri
A. Conţinutul de anhidridă sulfuroasă în vinuri
1.Conţinutul total de anhidridă sulfuroasă al vinurilor, în afara vinurilor spumante şi licoroase, nu poate depăşi, în momentul consumului uman direct:
a)150 mg/L pentru vinurile roşii; b) 200 mg/L pentru vinurile albe şi rose.
2.Prin excepţie de la pct. 1 lit. a) şi b), limita maximă a conţinutului de anhidridă sulfuroasă, pentru vinurile al căror conţinut de zaharuri exprimat prin suma glucoză + fructoză este egal cu sau mai mare de 5 g/L, se ridică la:
a)200 mg/L pentru vinurile roşii; b) 250 mg/L pentru vinurile albe şi rose; c) 350 mg/L pentru vinurile albe care au dreptul la una dintre următoarele D.O.C.: Murfatlar, Cotnari, Târnave, Pietroasa, Valea Călugărească.
B. Conţinutul de anhidridă sulfuroasă în vinurile licoroase
Conţinutul total de anhidridă sulfuroasă al vinurilor licoroase nu poate depăşi, în momentul consumului uman direct:
–150 mg/L, când conţinutul în zaharuri este mai mic de 5 g/L;
–200 mg/L, când conţinutul în zaharuri este mai mare sau egal cu 5 g/L.
C. Conţinutul de anhidridă sulfuroasă în vinurile spumante
1.Conţinutul total de anhidridă sulfuroasă al vinurilor spumante nu poate depăşi, în momentul consumului uman direct:
a)185 mg/L, pentru toate categoriile de vinuri spumante de calitate; şi b) 235 mg/L, pentru celelalte vinuri spumante.
2.Atunci când condiţiile climatice o impun, în anumite zone viticole Autoritatea poate autoriza, pentru vinurile spumante prevăzute la pct. 1 lit. a) şi b) produse pe teritoriul lor, creşterea cu cel mult 40 mg/L a conţinutului maxim total de anhidridă sulfuroasă, cu condiţia ca vinurile care beneficiază de această autorizaţie să nu fie expediate în afara statului membru în cauză.
Anexa 4.IC
la normele metodologice
Limitele conţinutului de aciditate volatilă în vinuri
1.Conţinutul de aciditate volatilă nu poate depăşi:
a)18 miliechivalenţi pe litru sau 1,08 g/L acid acetic pentru musturile de struguri parţial fermentate; b) 18 miliechivalenţi pe litru sau 1,08 g/L acid acetic pentru vinurile albe şi rose; sau c) 20 de miliechivalenţi pe litru sau 1,2 g/L acid acetic pentru vinurile roşii.
2.Limitele prevăzute la pct. 1 pot fi depăşite pentru:
a)anumite vinuri care beneficiază de o D.O.C. şi anumite vinuri care beneficiază de o I.G.:
(i)dacă au fost supuse unei perioade de maturare de cel puţin doi ani; sau
(ii)dacă au fost produse în conformitate cu unele metode speciale;
b)vinurile care au o tărie alcoolică totală în volume egală sau mai mare de 13% vol.Anexa 4.II
la normele metodologice
Practicile oenologice autorizate şi restricţiile
aplicabile vinurilor spumante, vinurilor
spumante de calitate şi vinurilor spumante
de calitate de tip aromat
A. Vin spumant
1.Expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)licoare de tiraj - produsul care se adaugă producţiei de vin pentru a se obţine fermentaţia secundară;
b)licoare de expediţie - produsul care se adaugă vinurilor spumante pentru a le conferi caracteristici gustative specifice.
2.Licoarea de expediţie poate să conţină numai:
(i)zaharoză;
(ii)must de struguri;
(iii)must de struguri parţial fermentat;
(iv)must de struguri concentrat;
(v)must de struguri concentrat rectificat;
(vi)vin; sau
(vii)un amestec al produselor menţionate anterior, cu posibilitatea adăugării de distilat de vin.
3.În afara îmbogăţirii autorizate a componentelor producţiei de vin în temeiul reglementărilor europene în vigoare, orice altă îmbogăţire este interzisă.
4.Dacă totuşi, în anumite regiuni, o astfel de măsură este justificată din punct de vedere tehnic, fiecare stat membru poate autoriza îmbogăţirea producţiei de vin la locul de fabricare a vinurilor spumante, cu următoarele condiţii:
a)niciuna dintre componentele producţiei de vin nu trebuie să fi făcut deja obiectul unei îmbogăţiri;
b)aceste componente trebuie să fie obţinute exclusiv din struguri recoltaţi de pe teritoriul României;
c)operaţiunea de îmbogăţire trebuie să fie efectuată într-o singură etapă;
d)respectarea următoarelor limite:
(i)2% vol. pentru producţia de vin constituită din componente care provin din zona viticolă B;
(ii)1,5% vol. pentru producţia de vin constituită din componente care provin din zona viticolă C;
e)îmbogăţirea se face numai prin adaos de must de struguri concentrat sau adăugarea de must de struguri concentrat rectificat.
5.Adaosul de licoare de tiraj şi adaosul de licoare de expediţie nu sunt considerate îmbogăţire sau îndulcire. Adaosul de licoare de tiraj nu poate duce la o creştere a tăriei alcoolice totale în volume mai mare de 1,5% vol. a producţiei de vin.
6.Adaosul de licoare de expediţie se efectuează astfel încât să nu ducă la creşterea tăriei alcoolice dobândite în volume a vinului spumos cu mai mult de 0,5% vol.
7.Îndulcirea producţiei de vin şi a componentelor acesteia este interzisă.
8.În anii în care condiţiile meteorologice sunt excepţionale, limita maximă de 1,50 g/L, respectiv 20 de miliechivalenţi pe litru, poate fi ridicată la 2,50 g/L, adică 34 de miliechivalenţi pe litru, cu condiţia ca aciditatea naturală a produselor să nu fie mai mică de 3 g/L, exprimată în acid tartric, adică 40 de miliechivalenţi pe litru.
9.Anhidrida carbonică din vinurile spumante poate proveni numai din fermentarea alcoolică a producţiei de vin din care se obţine vinul respectiv.
Această fermentare, în cazul în care nu este o fermentare pentru transformarea strugurilor, a mustului de struguri sau a mustului de struguri parţial fermentat direct în vin spumant poate să rezulte numai prin adaosul de licoare de tiraj. Fermentarea poate avea loc numai în sticle sau cisterne închise. Utilizarea anhidridei carbonice în cazul operaţiunii de transvazare prin contrapresiune este autorizată sub supraveghere şi numai dacă presiunea anhidridei carbonice din vinurile spumante nu se măreşte.
10.În ceea ce priveşte vinurile spumante, cu excepţia vinurilor spumante cu denumire de origine controlată:
a)licoarea de tiraj destinată producerii acestora poate fi compusă numai din:
(i)must de struguri;
(ii)must de struguri parţial fermentat;
(iii)must de struguri concentrat;
(iv)must de struguri concentrat rectificat; sau
(v)zaharoză şi vin;
b)tăria alcoolică dobândită în volume, inclusiv alcoolul conţinut în eventuala licoare de expediţie adăugată, este de minimum 9,5% vol.
B. Vinuri spumante de calitate
1.Licoarea de tiraj destinată producerii unui vin spumant de calitate poate fi compusă numai din:
a)zaharoză;
b)must de struguri concentrat;
c)must de struguri concentrat rectificat;
d)must de struguri sau must de struguri parţial fermentat; sau e) vin.
2.Statele membre producătoare pot defini toate caracteristicile sau condiţiile de producţie şi de circulaţie complementare sau mai stricte pentru vinurile spumante de calitate menţionate şi produse pe teritoriul lor.
3.În ceea ce priveşte vinurile spumante de calitate de tip aromat:
a)aceste vinuri pot fi obţinute numai dacă la constituirea producţiei de vin se utilizează exclusiv musturi de struguri sau musturi de struguri parţial fermentate obţinute din soiuri de viţă-de-vie admise de legislaţia europeană în vigoare;
b)în vederea obţinerii unei producţii de vin spumant, controlul procesului de fermentare înainte şi după constituirea producţiei de vin nu poate fi realizat decât prin refrigerare sau alte procedee fizice;
c)adaosul de licoare de expediţie este interzis;
d)durata procesului de fabricare a vinurilor spumante de calitate de tip aromat nu poate fi mai mică de o lună.
C. Vinuri spumante şi vinuri spumante de calitate cu D.O.C.
1.Tăria alcoolică totală în volume a producţiilor de vin destinate producerii vinurilor spumante de calitate cu D.O.C. este de cel puţin 9% vol.
2.Tăria alcoolică dobândită în volume a vinurilor spumante de calitate cu D.O.C., inclusiv alcoolul conţinut în eventuala licoare de expediţie adăugată, este de minimum 10% vol.
3.Licoarea de tiraj pentru vinurile spumante şi vinurile spumante de calitate cu D.O.C. poate fi compusă numai din:
a)zaharoză;
b)must de struguri concentrat;
c)must de struguri concentrat rectificat;
şi din:
d)must de struguri;
e)must de struguri parţial fermentat;
f)capabile să producă acelaşi vin spumant sau acelaşi vin spumant de calitate cu D.O.C. ca şi vinul în care se adaugă licoarea de tiraj.
4.Prin derogare de la reglementările europene în vigoare, vinurile spumante de calitate cu D.O.C. conservate în recipiente închise cu capacitate mai mică de 25 de cl, la temperatura de 20°C, pot prezenta o suprapresiune minimă de 3 bari.
5.Durata procesului de fabricare a vinurilor spumante de calitate cu D.O.C., incluzând procesul de maturare în exploataţia producătoare, calculată începând cu fermentarea care le conferă calitatea de vinuri spumante, nu poate să fie mai mică de:
a)6 luni, dacă fermentarea care le conferă calitatea de vinuri spumante are loc în recipiente închise; b) 9 luni, dacă fermentarea care le conferă calitatea de vinuri spumante are loc în sticle.
6.Durata procesului de fermentare care conferă producţiei de vin calitatea de vinuri spumante şi durata prezenţei producţiei de vin pe drojdie nu pot fi mai mici de:
–90 de zile;
–30 de zile dacă fermentarea are loc în recipiente prevăzute cu dispozitive de agitare.
7.În ceea ce priveşte vinurile spumante de calitate de tip aromat cu D.O.C.:
a)acestea pot fi obţinute exclusiv prin utilizarea, la constituirea producţiei de vin, a mustului de struguri sau a mustului de struguri parţial fermentat provenit din soiuri de viţă-de-vie admise de legislaţia europeană în vigoare, cu condiţia ca aceste soiuri să fie recunoscute drept potrivite pentru obţinerea de vinuri spumante de calitate cu D.O.C. în regiunea al cărei nume îl poartă;
b)în vederea obţinerii unei producţii de vin spumant, controlul procesului de fermentare înainte şi după constituirea producţiei de vin nu poate fi realizat decât prin refrigerare sau alte procedee fizice;
c)adaosul de licoare de expediţie este interzis;
d)tăria alcoolică dobândită în volume nu poate fi mai mică de 6% vol.;
e)tăria alcoolică totală în volume nu poate fi mai mică de 10% vol.;
f)dacă sunt conservate la temperatura de 20°C în recipiente închise, prezintă o suprapresiune minimă de 3 bari;
g)durata procesului de producere nu poate fi mai mică de o lună.
D. Lista soiurilor de viţă-de-vie ai căror struguri se pot utiliza pentru constituirea producţiei de vinuri spumante de calitate de tip aromat şi de vinuri spumante de calitate de tip aromat cu D.O.C.
–Busuioacă de Bohotin
–Gewurztraminer Rs
–toate tipurile de Muscat
–Tămâioasă românească
Anexa 4.III
la normele metodologice
Practici oenologice autorizate şi restricţii
aplicabile vinurilor licoroase şi vinurilor
licoroase cu D.O.C. sau cu I.G.
A. Vinuri licoroase
1.Produsele utilizate la fabricarea vinurilor licoroase şi a vinurilor licoroase cu D.O.C. sau cu I.G. nu trebuie să fi fost supuse, eventual, decât practicilor şi tratamentelor oenologice prevăzute de legislaţia europeană în vigoare.
2.Cu toate acestea, creşterea tăriei alcoolice naturale în volume poate rezulta numai în urma utilizării următoarelor produse:
–alcool neutru de origine viticolă, inclusiv alcoolul obţinut prin distilarea strugurilor stafidiţi, având un titru alcoolic dobândit de cel puţin 96% vol.;
–distilat de vin sau de struguri stafidiţi, având un titru alcoolic dobândit de cel puţin 52% vol. şi cel mult 86% vol.,
împreună cu unul sau mai multe dintre produsele următoare, dacă este cazul:
–must de struguri concentrat;
–un amestec al unuia dintre produsele menţionate cu un must de struguri;
–alcool de vin sau de struguri stafidiţi, cu un titru alcoolic dobândit de cel puţin 95% vol. şi de cel mult 96% vol.;
–rachiu de vin sau de tescovină, cu un titru alcoolic dobândit de cel puţin 52% vol. şi de cel mult 86% vol.;
–rachiu de struguri stafidiţi, cu un titru alcoolic dobândit de cel puţin 52% vol. şi de cel mult 94,5% vol.; şi
unul sau mai multe dintre produsele următoare, dacă este cazul:
–must de struguri parţial fermentat obţinut din struguri stafidiţi;
–must de struguri concentrat obţinut prin acţiunea focului direct, care corespunde, cu excepţia acestei operaţiuni, definiţiei de must de struguri concentrat;
–must de struguri concentrat.
3.Fără a aduce atingere dispoziţiilor mai restrictive care se pot adopta în ceea ce priveşte vinurile licoroase şi vinurile licoroase cu D.O.C. sau I.G. obţinute pe teritoriul României, pentru aceste vinuri sunt autorizate practicile oenologice prevăzute de legislaţia europeană în vigoare.
4.În plus, sunt permise:
a)îndulcirea, cu condiţia de a depune o declaraţie şi a ţine un registru, în cazul în care produsele în cauză nu au fost supuse îmbogăţirii cu must de struguri concentrat, cu ajutorul:
–mustului de struguri concentrat sau al mustului de struguri concentrat rectificat, cu condiţia ca tăria alcoolică în volume totală a vinului în cauză să nu fie mărită cu mai mult de 3% vol.;
b)adăugarea de alcool, de distilat sau de rachiu prevăzute pentru a compensa pierderile prin evaporare pe durata maturării.
5.Tăria alcoolică naturală în volume a produselor utilizate la producerea unui vin licoros, în afara vinurilor licoroase cu D.O.C. sau I.G., nu poate fi mai mică de 12% vol.
B. Vinuri licoroase cu D.O.C. (reglementări speciale)
1.Produsele vinicole, precum mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri parţial fermentat obţinut din struguri stafidiţi, folosite la producerea unui vin licoros cu D.O.C. trebuie să provină din regiunea al cărei nume îl poartă vinul respectiv.
2.Operaţiunile vizate destinate producerii unui vin licoros cu D.O.C. se pot efectua numai în interiorul regiunii respective.
3.Fără a aduce atingere dispoziţiilor mai restrictive care se pot adopta în ceea ce priveşte vinurile licoroase cu D.O.C. produse pe teritoriul României, anumite vinuri licoroase cu D.O.C. pot fi obţinute:
a)fie din must de struguri a cărui tărie alcoolică naturală în volume este de cel puţin 10% vol., în cazul vinurilor licoroase cu D.O.C. obţinute prin adăugarea de rachiu din vin sau din tescovină de struguri cu denumire de origine şi provenind, eventual, din aceeaşi exploataţie;
b)fie din must de struguri parţial fermentat;
c)având o tărie alcoolică naturală în volume iniţială de cel puţin:
(i)11% vol., în cazul vinurilor licoroase cu D.O.C. obţinute prin adăugarea de alcool neutru, de distilat de vin cu tăria alcoolică dobândită în volume de cel puţin 70% vol. sau de rachiu de origine viticolă;
(ii)10,5% vol. în cazul vinurilor obţinute din must de struguri albi.
Anexa 4.IV
la normele metodologice
Limite şi condiţii privind îndulcirea vinurilor
1.Îndulcirea vinului este permisă numai dacă se efectuează cu ajutorul unuia sau mai multora dintre produsele următoare:
a)must de struguri;
b)must de struguri concentrat;
c)must de struguri concentrat rectificat.
Tăria alcoolică totală în volume a vinului în cauză nu poate fi crescută cu mai mult de 4% vol.
2.Îndulcirea vinurilor importate destinate consumului uman direct şi având o indicaţie geografică este interzisă pe teritoriul Uniunii Europene. Îndulcirea altor vinuri importate se supune aceloraşi condiţii ca cele aplicabile în cazul vinurilor produse pe teritoriul Uniunii Europene.
3.Îndulcirea unui vin cu D.O.C. poate fi autorizată doar dacă se realizează:
a)cu respectarea condiţiilor şi limitelor stabilite în prezenta anexă;
b)în interiorul regiunii în care este obţinut vinul în cauză sau într-o zonă situată în imediata vecinătate.
Mustul de struguri şi mustul de struguri concentrat menţionate la pct. 1 trebuie să fie originare din aceeaşi regiune ca şi vinul pentru îndulcirea căruia sunt folosite. Mustul de struguri concentrat rectificat nu trebuie să aibă aceeaşi provenienţă geografică cu cea a vinului cu D.O.C. sau I.G. în care este utilizat.
4.Îndulcirea vinurilor este permisă numai în stadiul producţiei şi al comercializării angro.
5.Îndulcirea vinurilor trebuie efectuată în conformitate cu următoarele norme administrative specifice:
a)Persoanele fizice sau juridice care efectuează operaţiuni de îndulcire depun o notificare la structura cu atribuţii în domeniu pe teritoriul căreia se vor desfăşura operaţiunile respective.
b)Notificările se depun în scris şi trebuie să fie primite de structura competentă cu cel puţin 48 de ore înainte de ziua desfăşurării operaţiunii.
c)Cu toate acestea, persoanele prevăzute la lit. a) pot accepta, în cazul operaţiunilor de îndulcire practicate în mod curent sau continuu de către o societate, să fie depusă o notificare valabilă pentru mai multe operaţiuni sau pentru o perioadă determinată. Această notificare nu este admisă decât în cazul în care societatea ţine un registru în care se înscrie fiecare operaţiune de îndulcire, precum şi menţiunile de la lit. d).
d)Notificările trebuie să conţină următoarele informaţii:
–volumul şi tăria alcoolică totală şi dobândită a vinului care va fi supus operaţiunii de îndulcire;
–volumul şi tăria alcoolică totală şi dobândită a mustului de struguri sau volumul şi indicarea densităţii mustului de struguri concentrat sau a mustului de struguri concentrat rectificat care se adaugă, după caz;
–tăria alcoolică totală şi dobândită a vinului, după ce a fost supus operaţiunii de îndulcire.
Persoanele menţionate la lit. a) trebuie să ţină registre de intrare şi ieşire în care să fie indicate cantităţile de must de struguri, de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat pe care le deţin pentru a efectua operaţiunile de îndulcire.
Anexa 4.V
la normele metodologice
Clasificarea vinurilor în funcţie de
conţinutul în zahăr (glucoză plus fructoză)
În funcţie de conţinutul lor în zaharuri, exprimat în glucoză plus fructoză, vinurile pot fi:
(i)seci, în cazul în care conţinutul de zahăr al vinului este de:
–maximum 4,0 g/L; sau
–maximum 9 g/L, cu condiţia ca aciditatea totală exprimată în grame de acid tartric pe litru să nu fie cu mai mult de 2 grame sub conţinutul de zahăr (glucoză plus fructoză);
(ii)demiseci, în cazul în care conţinutul de zahăr (glucoză plus fructoză) al vinului este de:
–maximum 12,0 g/L;
–maximum 18 g/L, cu condiţia ca aciditatea totală exprimată în grame de acid tartric pe litru să nu fie cu mai mult de 10 grame sub conţinutul de zahăr (glucoză plus fructoză);
(iii)demidulci, în cazul în care conţinutul de zahăr (glucoză plus fructoză) al vinului este cuprins între 12,01 şi 45,0 g/L;
(iv)dulci, în cazul în care conţinutul de zahăr (glucoză plus fructoză) al vinului este mai mare de 45 g/L.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
