Decizie nr. 341 din 24 mai 2016

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Societatea Megrom - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 3.672/30/2015 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.545D/2015.

2.La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 367D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Societatea Marexim Com - S.R.L. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 134/102/2015 al Tribunalului Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

4.La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5.Având în vedere obiectul identic al excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 367D/2016 la Dosarul nr. 1.545D/2015.

6.Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 367D/2016 la Dosarul nr. 1.545D/2015, care este primul înregistrat.

7.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta invocă jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 118 din 1 februarie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

8.Prin Încheierea din 9 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.672/30/2015, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 253 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Societatea Megrom - S.R.L. din Timişoara într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative.

9.Prin Încheierea din 8 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 134/102/2015, Tribunalul Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 253 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Societatea Marexim Com - S.R.L. din Târgu Mureş, într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative fiscale.

10.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarele acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale, întrucât premisa de la care pornesc (creşterea valorii clădirilor odată cu trecerea timpului este nereală). Mecanismul prevăzut de aceste dispoziţii conduce la o expropriere de fapt, fără o justă şi prealabilă despăgubire şi la încălcarea garanţiilor constituţionale privind proprietatea privată garantată de art. 44 din Constituţie. Sancţiunea prevăzută de lege este disproporţionată faţă de gravitatea faptei pretins ilicite. Această sancţiune este cu atât mai excesivă cu cât depunerea cu întârziere a declaraţiilor fiscale este sancţionată cu amendă contravenţională şi dă naştere obligaţiei de plată a unor sume suplimentare către autorităţile fiscale cu titlu de accesorii la impozitul pe clădiri datorate. De asemenea, prevederile legale criticate contravin exigenţelor unui stat de drept, raportat la posibilitatea autorităţilor fiscale de a efectua o inspecţie fiscală pentru a constata in concreto culpa persoanei juridice care nu a declarat valoarea clădirilor pe care le are în proprietate. Se arată că se ajunge chiar la dublarea impozitului faţă de valoarea de piaţă a clădirii.

11.Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul respingerii ca neîntemeiate a excepţiei de neconstituţionalitate.

12.Tribunalul Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul respingerii ca neîntemeiate a excepţiei de neconstituţionalitate. Instanţa arată că persoana care nu procedează la reevaluarea clădirii se află în culpă şi nu poate invoca în apărare propria culpă. De altfel, în mod normal, valoarea construcţiilor se modifică în timp, astfel încât este necesar a se stabili impozitul pe clădiri la valoarea lor reală, nu la o valoare care nu mai este de actualitate.

13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

14.Guvernul, în punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 1.545D/2015, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Acesta arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra prevederilor criticate prin Decizia nr. 118 din 1 februarie 2011.

15.În ceea ce priveşte pretinsa critică de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 din Constituţie, se precizează că accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică anumite limite, inclusiv instituirea unor sarcini în sarcina operatorilor economici. Totodată, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin taxe şi impozite la cheltuielile publice, iar sistemul legal de impuneri asigură aşezarea justă a sarcinilor fiscale, fiind interzise alte prestaţii, în afara celor prevăzute de lege. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Constituţie se arată că, în condiţiile în care statul de drept asigură supremaţia Constituţiei, corelarea legilor şi a tuturor actelor normative, textul criticat constituie o aplicare a textului constituţional pretins încălcat.

16.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

18.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 253 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. Prevederile legale criticate au următoarea formulare: "În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între:

a)10% şi 20% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă; b) 30% şi 40% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinţă."

19.Curtea constată faptul că dispoziţiile legale criticate au fost abrogate prin art. 502 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015. Noul Cod fiscal a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2016. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va analiza dispoziţiile criticate, având în vedere că ele continuă să producă efecte juridice în cauze.

20.În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, în art. 56 alin. (2) privind justa aşezare a sarcinilor fiscale, precum şi în art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietăţii private.

21.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, se reţine faptul că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici relativ similare, constatând că sunt constituţionale, prin Decizia nr. 118 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 5 mai 2011.

22.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea a observat că dispoziţiile legale criticate reglementează plata impozitului pe clădiri în cazul clădirilor care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă. Stabilirea unui anumit cuantum al acestui impozit, în ipoteza reglementată de norma legală criticată, nu încalcă prevederile art. 56 din Constituţie, care prevăd că cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice, iar sistemul legal de impuneri asigură aşezarea justă a sarcinilor fiscale, fiind interzise doar alte prestaţii, în afara celor stabilite prin lege. Nu se poate ignora motivul esenţial al reglementării, şi anume acela al obligaţiei contribuabilului de a-şi reevalua clădirile şi a plăti impozitul aferent diferenţei rezultate din recalculare, astfel încât textul apare mai degrabă ca o sancţiune aplicabilă celor care nu au respectat obligaţia de a-şi reevalua clădirile.

Potrivit dispoziţiilor constituţionale, impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege, în sensul că este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili impozitele datorate bugetului de stat, precum şi cuantumul acestora. Numai legiuitorul poate acorda anumite scutiri sau reduceri de impozite în favoarea anumitor categorii de contribuabili şi în anumite perioade de timp, în funcţie de situaţiile conjuncturale, dar, evident, şi în raport cu situaţia economico-financiară a ţării în perioadele respective. Aşa fiind, legiuitorul, dând expresie politicii fiscale şi bugetare adoptate la un moment dat, are deplina libertate de a stabili impozite, taxe şi cuantumul acestora, bineînţeles cu condiţia ca acestea să fie rezonabile şi echitabile.

23.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

24.Distinct de cele de mai sus, Curtea reţine faptul că dispoziţiile legale criticate au rolul de a disciplina contribuabilul, având un rol sancţionator în situaţia în care acesta nu înţelege să se conformeze acestora. În aceste condiţii, Curtea nu poate reţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale invocate.

25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Megrom - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 3.672/30/2015 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea Marexim Com - S.R.L. din Târgu Mureş, în Dosarul nr. 134/102/2015 al Tribunalului Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 253 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 mai 2016.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

pentru AUGUSTIN ZEGREAN

În temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură

civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind

organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae