Anexe din 20 octombrie 2023 pentru modificarea anexei nr. 4 la Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală

Anexe din 20 octombrie 2023 pentru modificarea anexei nr. 4 la Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală · Legislație

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.035 bis din 14 noiembrie 2023

Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII 2023

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE GENERALĂ

Definiția specialității

Chirurgia generala este specialitatea care necesită însușirea pregătirii teoretice necesara în dezvoltarea cunoștințelor clinice și operatorii și deasemenea însușirea pregătirii practice specializate în tratarea afecțiunilor chirurgicale acute sau elective. Cuprinde deasemenea abilități legate de gestionarea operatorie și non-operatorie, prevenirea, diagnosticarea, evaluarea, luarea deciziilor, tratamentul, terapia intensivă și reabilitarea pacienților cu patologie chirurgicală.

Chirurgia generala cooperează cu alte specialități medicale sau chirurgicale în procesul de îngrijire a pacienților ex- ATI, medicină de urgență, radiologie, pediatrie, medicina internă, obstetrică și ginecologie, urologie, farmacie.

În extenso, aria de competență a specialității cuprinde diagnosticul, îngrijirea preoperatorie și postoperatorie și tratamentul chirurgical în următoarele :

–Patologie chirurgicală genearală– Patologie urologică– Patologie vasculară– Patologie traumatică– ATI– Patologie chirurgicală de urgență pediatrică– Endoscopie diagnostică și ecografie genearală– Patologie oncologică– Patologie toraciacă– Patologie ginecologică– Tehnici chirurgicale minim invazive - laparoscopice– Patologie endocrinologică (tiroidă, paratiroide, suprarenală)

ORGANIZAREA PROGRAMULUI

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei generale, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie.

Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate vor fi efectuate în primele 2 săptămâni.

NUMĂRUL TOTAL DE ANI	6
NUMĂRUL TOTAL DE MODULE	16

MODULUL 1	CHIRURGIE GENERALĂ
NUMĂRUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	33 % LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA	20 ore/luna (120 ore)

MODULUL 2	BIOETICA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	% LUNĂ
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA	10 ore/săptămână

MODULUL 3	ATI
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA

MODULUL 4	TRAUMATOLOGIE
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA	15 ore/luna (30 ore)

MODULUL 5	CHIRURGIE VASCULARĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA

MODULUL 6	CHIRURGIE PLASTICA
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA	20 ore

MODULUL 7	ULTRASONOGRAFIE DIGESTIVĂ PROTOCOL FAST
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	1 LUNĂ
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA

MODULUL 8	NEUROCHIRUGIE
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	1 % LUNĂ
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA	15 ore

MODULUL 9	ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ DIAGNOSTICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	1 % LUNĂ
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA	15 ore/luna

MODULUL 10	CHIRURGIE TORACICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA	15 ore/luna

MODULUL 11	CHIRURGIE UROLOGICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA	20 ore/luna

MODULUL 12	CHIRURGIE ONCOLOGICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	6 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA	5 ore/săptămână

MODULUL 13	CHIRURGIE GINECOLOGICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA	5 ore/ săptămână

MODULUL 14	CHIRURGIE DE URGENTĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	8 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA	20 ore/luna

MODULUL 15	CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	4 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA	20 ore/luna

MODULUL 16	CHIRURGIE PEDIATRICĂ
NUMARUL DE SAPTAMANI/LUNI/MODUL	2 LUNI
ORE DE CURS /LUNA/SAPTAMANA	20 ore/luna


Total ore pregătire teoretică	CONFORM CURRICULEI
Total ore pregătire practică	CONFORM CURRICULEI

MODUL I anul I,V,VI

CHIRURGIE GENERALĂ

Durata : 33 1/2 luni

Nr. Ore curs : 150

Nr. Ore practică: 720

TEMATICAa/ CURSUL = 150 ore– Metode moderne de diagnostic în chirurgie ................. 6 ore– Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase și nervi, traheostomia, pleurotomia, colpotomia, cistostomia, fimoza, parafimoza ................. 10 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică ................. 6 ore– Noțiuni de transplantare de organe ................. 2 ore– Asepsia și antisepsia ................. 2 ore– Pregătirea preoperatorie a bolnavului ................. 2 ore– Îngrijiri și complicații postoperatorii ................. 4 ore– Infecții chirurgicale localizate și difuze. Antibioterapia în chirurgie ................. 6 ore– Glande endocrine: tiroida, paratiroida, suprarenale ................. 6 ore– Mamela: traumatisme, infecții acute și cronice, leziuni degenerative, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații ................. 10 ore– Esofagul: traumatisme, esofagite, tulburări de motilitate, refluxul gastro - esofagian, hernii hiatale, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Stomac - duoden: tulburări funcționale, gastropatii, (hemoragice, atrofice de stress) diverticoli, dilatația acută gastrică, volvulusul gastric, ulcerul gastric și duodenal, tumori benigne și maligne ................. 10 ore– Intestin subțire și mezenter: diverticoli, boala Crohn, tbc intestinală, enterita radică, limfadenita mezenterică, infarctul entero - mezenteric, ischemia cronică intestinală ................. 6 ore– Apendicele cecal: apendicita acută și cronică, tumori apendiculare ................. 4 ore– Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite (ulceroasă, ischemică, pseudomembranoasă, de iradiere, amoebiană), boala Crohn, tumori benigne și maligne ................. 10 ore– Rect; prolapsul rectal, rectocolita ulcero - hemoragică, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Anus și regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecții (abcese, flegmoane, fistule), incontinen a anală, tumori benigne și maligne ................. 6 ore– Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, litiaza intrahepatică, hipertensiunea portală, tumori benigne și maligne, no iuni de transplantare a ficatului 10 ore– Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută colcistopatii cronice nelitiazice, colangita (acută, scleroasă), tumori benigne și maligne ................. 8 ore– Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne ................. 8 ore– Icterul mecanic ................. 6 ore– Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei ................. 4 ore– Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori epiploice, fibroza retroperitoneală, tumori retroperitoneale ................. 2 ore– Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragm ................. 4 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)

Acestea vor fi deprinse pe parcursul orelor de lucrări practice, sub directa supraveghere a medicului îndrumător, în funcție de caz fie asistat, observator sau neasistat.– tușee rectale ........................................................... 100– tușee vaginale ........................................................... 50– aspirație și spălătura gastrică .......................................... 30– puncții venoase, cateterisme venoase, și montare perfuzie ................ 30– paracenteze .............................................................. 10– anestezii locale ......................................................... 20– puncții biopsie .......................................................... 15– participarea/ interpretarea de investigatii imagistice radiologice ...... 100– montare pungi ileostomie ................................................. 10– montare pungi colostomie ................................................. 30– asistare montare drenaj vacuum ........................................... 15– pansamenta plăgi mari și complexe ........................................ 50– bandaje compressive ...................................................... 20– endoscopie digestivă superioară/inferioară, polipectomie, bandare-conform modulului de endoscopie digestivă

c/ TEHNICI CHIRURGICALE

Tehnici chirurgicale de bază

1.Manevrarea instrumentelor

Efectuarea nodurilor,a. manualb. cu ajutorul instrumentelor

Tehnici de sutură chirurgicală

Utilizarea diatermiei în chirurgie - sisteme de electrochirurgie

Debridarea țesuturilor

Sutura tendoanelor

Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului

Anastomozele intestinalea. Anastomozele gastro - intestinaleb. Anastomozele de intestin subțirec. Anastomoze coloniced. Variante cu diferențe de calibrue. Suturi mecanice

Anastomozele vascularea. Arteriotomiab. Angioplastiac. Anastomoze termino - terminaled. Anastomoze termino - laterale

10.

Tehnici chirurgicale miniminvazive

Intervenții chirurgicale

Efectuate ca prim - operator / sau cum este specificat– Apendicectomii (clasic și laparoscopic) .................................. 20– Hernii inghinale(clasic) ................................................. 10– Hernii femurale ........................................................... 2– Hernii ombilicale ......................................................... 2– Eventrații ............................................................... 10– Eviscerații.(ajutor) ...................................................... 2– Mastite acute ............................................................. 5– Mamectomii sectoriale ..................................................... 5– Mamectomii radicale.(operator/ajutor) ..................................... 3– Tiroidectomii (lobectomii, subtotale,totale)(operator/ajutor) ............. 2– Hernii hiatale.(ajutor) ................................................... 5– Gastrostomii .............................................................. 4– Gastroenteroanastomoze .................................................... 5– Jejunostomii. de alimentație .............................................. 5– Colostomii/ileostomii ..................................................... 5– Rezecții gastrice.(operator/ajutor) ...................................... 10– Splenectomii.(operator/ajutor) ............................................ 5– Colecistostomii ........................................................... 2– Colecistectomii clasice și laparoscopice.(operator/ajutor) ............... 30– Coledocotomii cu drenaj coledocian. .(operator/ajutor) .................... 2– Derivații bilio - digestive.(operator/ajutor) ............................ 10– Enterectomii segmentare. .(operator/ajutor) .............................. 10– Colectomii segmentare. .(operator/ajutor) ................................ 10– Operații Hartman. .(operator/ajutor) ...................................... 5– Hemicolectomii... .(operator/ajutor) ..................................... 10– Amputații de rect(operator/ajutor) ........................................ 5– Rezecții de rect(operator/ajutor) ......................................... 5– Amputații de gambă și coapsa .............................................. 5– Cura hemoroizilor ........................................................ 10– Supurații ano - rectale .................................................. 10– Furuncule, hidrosadenite ................................................. 10– Cura varicelor membrelor inferioare.. .(operator/ajutor) ................. 10– Cura chirurgicala a hidroceului ........................................... 5– Cura chirurgicala a varicocelului ......................................... 5– Chistectomie ovariana (classic/laparoscopic)...(operator/ajutor) ......... 10– Histerectomie (operator/ajutor) .......................................... 10– Neferctomie(operator/ ajutor) ............................................. 5– Cura chirurgicala a chistului hidatic (ajutor) ............................ 3– Rezecții pancreatice (ajutor) ............................................. 5– Op. Heller (ajutor) ....................................................... 2– Rezecție diverticuli esofagieni (ajutor) .................................. 2– Drenajul supurațiilor pancreatice (ajutor) ................................ 5– Drenajul pseudochistului de pancreas (ajutor) ............................. 5– Tratamentul chirurgical al endometriozei (ajutor) ......................... 3– Traheostomia (ajutor) ..................................................... 5– Intervenții chirurgicale associate modulului de chirurgie oncologică

Participare ca ajutor, la intervenții chirurgicale mari, ce se efectuează în clinică, în echipe operatorii, stabilite de șeful clinicii, astfel ca să acopere un câmp cât mai larg de tehnici operatorii cu care se va confrunta viitorul specialist.

Rezidentul în chirurgie generală va participa la un minim de:

50 operații mari, din care 15% ca prim operator

120 operații medii din care 20% ca prim operator

150 operații mici din care 40% ca prim operator

Din toate intervențiile, un procent de 10% vor fi efectuate în gărzi, în regim de urgență.

OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE:

După parcurgerea modulului de chirurgie generală, se dorește:

–Reluarea noțiunilor elementare de semiologie chirurgicală, realizarea anamnezei, a unui examen clinic general și local corect și complet, stabilirea bilanțului lezional al pacientului prin coroborarea rezultatelor analizelor paraclinice, imagistice în vederea stabilirii diagnosticului.– Urmărirea pacientului chirurgical: observarea intervenției chirurgicale, corelarea cu datele anatomo-clinice, urmărirea postoperatorie: monitorizarea funcțiilor vitale, a parametrilor biologici, terapia antibiotic, antalgică, urmărirea clinică a evoluției plăgilor postoperatorii, detecția precoce a eventualelor complicații și sancționarea acestora (individual/asistat)– Cunoașterea regimului alimentar pre/postoperator al pacientului– Deprinderea noțiunilor esențiale de asepsie / antisepsie; cunoașterea instrumentarului chirurgical de bază și a modului de funcționare al acestuia– Abilitatea de a participa la intervenții chirurgicale,– Cunoașterea gesturilor chirurgicale minime: hemostaza cu cauterul mono/bipolar, tehnici de baza de incizii, tehnici de baza de sutura, efectuarea pansamentelor și suprimarea materialului de sutura– Recunoașterea urgentelor chirurgicale și capacitatea de a efectua un management efficient al cazului– Cunoașterea unor noțiuni minime de farmacologie referitoare la principalele clase medicamentoase folosite în chiurgia generala– Deprindera tehnicilor chirurgicale descrise mai sus

REZULTATE AȘTEPTATE

În urma parcurgerii și a promovării modulului de pregătire se consideră necesar dobândirea următoarelor competențe teoretice și practice minim acceptabile

Aspecte teoretice1. Cunoașterea noțiunilor de bază a elementelor de semiologie chirurgicală2. Managementul pacientului chirugical în urgență: bilanțul lezional, completarea la nevoie cu investigații imagistice, paraclinice3. Abordarea în urgență a pacientului politraumatizat4. Abordarea multidisciplinară a pacientului5. Principii de management al abdomenului acut chirurgical6. Noțiuni generale de patologie chirurgicală abdominală7. Principii de tratament al șocului hemoragic și toxico-septic8. Principii de tratament al infecțiilor localizate de parți moi9. Conduita intraoperatorie corespunzătoare

Aspecte practice1. Practicarea unor manevre chirurgicale minim invazive (cataterism vezical, venos și ablația acestora, montarea perfuziilor, recoltarea produselor biologice )

2.Urmărirea evoluției pacientului chirurgical3. Incizii tegumentare4. Tehnici de sutură și suprimarea materialului de sutură5. Managementul plăgilor6. Cunoașterea conduitei intraoperatorii și deprinderea tehnicilor chirurgicale

MODULUL II, ANUL I

BIOETICA

Nr. Ore curs 20 ore

Nr. Ore practice 50 ore

TematicaI. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariției bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii și metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)III. Relația medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relației medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relației medic - pacient4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătateIV. Relația medic - pacient II - 2 ore1. Consimțământul informat2. Confidențialitatea în relația medic - pacient3. Relația medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relația medic - pacientV. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore1. Libertatea procreației2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia și suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții geneticeX. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

Activități practiceI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent4. Proprietatea intelectualăIII. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relația medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

Obiective educaționale: deprinderea unor aspecte bioetice esențiale în stabilirea relației medic- pacient, a malpraxisului și a cercetării pe subiecți umani.

Rezultate așteptate

Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii teoretice;

Așteptări practice: aplicarea noțiunilor teoretice în domeniul de pregătire

MODULUL III AN II

ATI 2 LUNI

Nr. Ore curs 26 ore

Nr. Ore practică 240 ore

TEMATICĂa/ CURS– Anestezia locală și loco - regională .......................................... 4 ore– Noțiuni de anestezie generală. Riscul anestezic ............................... 4 ore– Homeostazia normală și tulburări ale homeostaziei organismului uman ........... 2 ore– Reechilibrarea bolnavului chirurgical: volemica, electrolitică, biologică ..... 4 ore– Hemoragie, hemostază, transfuzii .............................................. 2 ore– Socul ......................................................................... 4 ore– Monitorizarea în chirurgie .................................................... 2 ore– Resuscitarea cardio - respiratorie ............................................ 2 ore– Nutriția bolnavului chirurgical ............................................... 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Intubație orotraheală ........................................................ 10– Anestezii loco - regionale(asistare) .......................................... 4– Monitorizarea pacientului critic ............................................. 10– Resuscitări cardio - respiratorii ............................................ 10– Cateterism venos central ...................................................... 5– Puncția arterială ............................................................. 5– Traheostomia cu chit de traheostomie .......................................... 2

Rezultate așteptate:

La finalul stagiului, medicul aflat în pregătire trebuie să cunoască principalele tehnici de anestezie loco-regională și generală, noțiuni de nutriție enterală și parenterală, îngrijirea în ATI a bolnavului politraumatizat.

Obiective educaționale: reluarea fiziologiei și fiziopatologiei șocului (traumatic, septic, postcombustional), cunoașterea parametrilor principali de monitorizare a funcțiilor vitale, cunoașterea protocoalelor actuale de resuscitare, a tipurilor de anestezie.

Așteptări teoretice: cunoașterea protocoalelor de resuscitare, recunoașterea principalelor complicații amenințătoare de viață, inițierea tratamentului de urgență, deprinderea farmacologiei medicamentelor uzuale.

Așteptări practice: dobândirea abilității practice de a efectua proceduri medicale simple neasistați, la pacientul tarat, resuscitare cardio-pulmonară, participarea la anestezii regionale și anestezii generale.

MODULUL IV ANUL II

TRAUMATOLOGIE 2 LUNI

Nr. Ore curs : 26 ore

Nr. Ore practică : 300 ore

TEMATICĂa/ CURS = 30 ore– Imagistică în traumatologie ............................................ 4 ore– Traumatism de parți moi extrascheletale ................................ 4 ore– Tratamentul plăgilor curate și supurate ................................ 4 ore– Entorse ................................................................ 1 ora– Luxații și fracturi ale coloanei vertebrale și bazinului ............... 4 ore– Traumatisme externe cu componenta viscerală ............................ 3 ore– Politraumatisme ........................................................ 6 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Reducere de luxații ................................................... 10– Reducere și imobilizare de fracturi ale membrelor în aparat gipsat .... 10– Montare atelă gipsată .................................................. 5c/ OPERAȚII - Participare ca ajutor

Obiective educaționale: familiarizarea cu anatomia membrelor și fiziologia osului și a articulațiilor, abordarea specifică pacientului ortopedic, interpretarea imaginilor radiologice, diagnosticul corect al fracturilor, stabilirea conduitei terapeutice în funcție de mecanismul traumatismului, antecedente personale ale pacientului, activitate, alegerea metodei de osteosinteza, cunoașterea criteriilor de amputație de membru, familiarizarea cu materialele protetice disponibile, urmărirea postoperatorie a pacientului ortopedic, detecția complicațiilor majore și principii de tratament al acestora.

Rezultate așteptate:

Cunoștiințe teoretice despre anatomia și fiziologia osului și a articulației, principiile de tratament al fracturilor închise și deschise ale membrelor, complicațiile specifice fracturilor membrelor și tratamentul de urgentă al acestora; tehnici de reducere al fracturilor și luxațiilor, principii de osteosinteză și tratament ortopedic, cunoașterea protezelor disponibile, indicațiile de amputație la nivelul membrelor.

Competențe practice:

–Diagnosticul clinic și radiologic al fracturii– Reducerea luxațiilor și a fracturilor– Imobilizarea după reducerea ortopedică a fracturilor– Cunoașterea instrumentarului specific necesar osetosintezei– Tratamentul anticoagulant în profilxia TEP– Urmărirea evoluției clinice și radiologice postoperatorii a pacientul ortopedic– Recunoașterea sindromului de compartiment– Principii de debridare excizională în fracturile deschise, fasciotomie, fasciectomie

MODULUL V ANUL II

CHIRURGIE VASCULARĂ 2 LUNI

Nr. Ore curs : 26 ore

Nr. Ore practică : 240 ore

TEMATICAa/ CURSUL = 30 ore– Traumatisme vasculare și politraumatisme cu componentă vasculară ................... 2 ore– Anevrisme arteriale ................................................................ 2 ore– Ischemia acută arterială ........................................................... 2 ore– Arteriopatii cronice obstructive ................................................... 2 ore– Varicele membrelor inferioare ...................................................... 2 ore– Boala tromboembolică ............................................................... 2 ore– Sindromul post-trombotic ............................................................ 2 ore– Limfedemul ......................................................................... 2 ore– Căi de abord în chirurgia vasculară periferică ..................................... 4 ore– Suturi vasculare: indicații, tehnică ............................................... 2 ore– Plastii vasculare .................................................................. 2 ore– Imagistica patologiei vasculare .................................................... 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre)– Arteriografii ...................................................................... 4– Flebografii ........................................................................ 2c/ OPERAȚII (participare)– Suturi vasculare ................................................................... 3– Cura varicelor membrelor pelvine ................................................... 3– Plastii vasculare cu vena .......................................................... 3– Plastii vasculare cu grefe ......................................................... 3– Embolectomii periferice ............................................................ 2– Abord chirurgical vase mari(brat, coapsă, gât) ..................................... 3– Anastomoze vasculare ............................................................... 2

Obiective educaționale : cunoașterea anatomiei și fiziologiei sistemului circulator, expunerea chirurgicală a magistralelor arteriale, deprinderea principiilor de bază în efectuarea arteriorafiilor și a venorafiilor, a grefelor venoase, tratamente complementare, metode de investigare echo-doppler al sistemului vascular, principii de tratament al ischemiei arteriale și a trombozelor venoase, a insuficienței venoase cronice

Rezultate așteptate : parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate, aprofundarea elementelor de farmacologie, fiziopatologie prin studiu individual.

Abilitați practice : participarea la intervenții chirurgicale Cunoașterea tehnicilor specifice și a instrumentarului specific

Observarea /efectuarea în calitate de ajutor a unei arteriorafii, venorafii termio-terminală sau termino-laterală, fistulă arterio-venoasă Urmărirea postoperatorie a pacientului

Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor ( tromboza, sdr de compartiment, etc.)

MODULUL VI an II

CHIRURGIE PLASTICĂ 2 luni

Nr. Ore curs 26 ore

Nr. Ore practice 240 ore

TEMATICAa/ CURS = 26 ore– Traumatisme ale mâinii ............................................................. 2 ore– Panariții și flegmoane ale mâinii .................................................. 4 ore– Arsuri ............................................................................. 6 ore– Traumatisme prin temperaturi scăzute, degerături, înghețare ........................ 2 ore– Escare de decubit .................................................................. 2 ore– Plastii cutanate: generalități, indicații, tehnică ................................. 6 ore– Noțiuni de microchirurgie .......................................................... 4 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tratamentul unor panariții și flegmoane ale mâinii ................................. 6– Tratamentul escarelor de decubit ................................................... 2c/ OPERAȚII

Participare ca ajutor– Grefe libere de piele .............................................................. 5– Plastii cutanate cu lambouri ....................................................... 3– Tenorafii .......................................................................... 2– Tratamentul arsurilor și degerăturilor ............................................ 10– Amputații și dezarticulații ale degetelor mâinii ................................... 5– Neuroliza .......................................................................... 5– Neurorafie ......................................................................... 5

Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia normală; aprofundarea noțiunilor teoretice, urmărirea pacientului.

Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, suplimentată de aprofundarea prin studiu individual la nevoie, recunoașterea afecțiunilor care reclama intervenții chirurgicale

Aspecte practice: efectuarea manervelor menționate anterior.

MODULUL VII an II

ULTRASONOGRAFIE GENERALĂ-TEHNICI DE BAZĂ 1 LUNĂ

Nr. Ore curs 8 ore

Nr. Ore practică 120 ore

TEMATICAa/ CURS = 8 ORE– Noțiuni de Acustică ................................................................ 1 oră– Terminologie și semiologie ultrasonografică ........................................ 1 oră– Protocol FAST ...................................................................... 6 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Protocol FAST ..................................................................... 10

Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor elementare de ultrasonografie general-protocol FAST

Rezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de realizare a investigației

Abilități practice: orientarea diagnosticului în urgențele chirurgicale

MODULUL VIII AN II

NEUROCHIRURGIE 1 % LUNĂ

Nr. Ore curs 26 ore

Nr. Ore practică 120 ore

TEMATICAa/ CURS– Traumatisme cranio - cerebrale ..................................................... 4 ore– Traumatisme vertebro - medulare .................................................... 4 ore– Hernii discale ..................................................................... 2 ore– Procese expansive intracraniene .................................................... 2 ore– Procese expansive intrarahidiene ................................................... 2 ore– Politraumatisme cu interesare cranio - cerebrală și vertebro - medulară ............ 4 ore– Diagnosticul și tratamentul comelor ................................................ 4 ore– Imagistica neuro - chirurgicală .................................................... 4 oreb/ MANEVRE– Puncții rahidiene: lombare ........................................................ 10– Primul ajutor în traumatismul cranian cerebral .................................... 10c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor

Rezultate așteptate: La finalul stagiul, rezidentul trebuie să parcurgă tematica de curs, să dobândească noțiunile teoretice necesare evaluării inițiale ale unui pacient cu traumatisme craniene sau vertebro-medulare, să interpreteze rezultatele imagistice și să stabilească conduita de management al pacientului.

Noțiunile de activitate practică, dat fiind gradul de dificultate ridicat și măsurile de asepsie/antisepsie riguroase caracteristice specialității vor fi stabilite de medicul coordonator pe perioada stagiului. Participarea la intervenții chirugicale în domeniul traumatologiei ca și observator/ajutor.

MODULUL IX AN III

ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ DIAGNOSTICĂ 1 1/2 LUNI

Nr. ore curs 60 ore

Nr. ore practică 120

TEMATICAa/ CURS– Noțiuni elementare de endoscopie digestivă ......................................... 4 ore– Organizarea laboratorului de endoscopie digestive .................................. 4 ore– Sterilizarea și dezinfecția în endoscopiea digestive ............................... 4 ore– Accesoriile în endoscopia digestive ................................................ 4 ore– Indicații, contraindicații și complicații în endoscopie ............................ 6 ore– Semiologie endoscopică ............................................................. 4 ore– Anestezia în endoscopia digestive .................................................. 4 ore– Tehnica endoscopiei digestive superioare ........................................... 4 ore– Tehnica endoscopiei digestive inferioare ........................................... 4 ore– Hemoragii digestive superioare ..................................................... 4 ore– Hemoragii digestive inferioare ..................................................... 4 ore– Boala de reflux gastroesofagian ................................................... 4 ore– Scleroterapia și bandarea .......................................................... 4 ore– Polipectomia ....................................................................... 6 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– HDS ................................................................................ 6– HDI ................................................................................ 4– Biopsie-tumori benigne/maligne esofag, stomac, colon, rect ......................... 6

Ulterior până la finalizarea pregătirii prin rezidențiat rezidentul trebuie să obțină certificare scrisă pentru efectuarea a minimum 200 endoscopii digestive superioare, 100 sigmoidoscopii flexibile, 50 colonoscopii, 30 scleroterapii / bandări viscerale / hemostaza altor leziuni nonvariceale, asistarea la minimum 50 de polipectomii și tehnici de hemostază în hemoragii inferioare, sub supravegherea unui medic primar cu competență/atestat în endoscopie digestivă de minimum 3-5 ani, din centrele de pregătire. Aceste manevre se pot efectua în cadrul modulelor de chirurgie generală și chirurgie de urgență.

Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor elementare de endoscopie digestivă superioară și inferioară

Rezultate așteptate: cunoașterea metodelor specifice de realizare a investigației Abilități practice: orientarea diagnosticului și tratamentul în urgențele chirurgicale

MODULUL X AN III

CHIRURGIE TORACICĂ 2 LUNI

Nr. Ore curs 26 ore

Nr. Ore practică 240 ore

TEMATICAa/ CURS– Traumatisme toracice închise și deschise ........................................... 2 ore– Politraumatisme cu componenta toracică ............................................. 2 ore– Pleurezii purulente ................................................................ 2 ore– Infecții pulmonare chirurgicale .................................................... 2 ore– Chistul hidatic pulmonar ........................................................... 2 ore– Tumori benigne și maligne .......................................................... 4 ore– Intervenții de graniță ............................................................. 3 ore– Mediastinul, mediastinite, tumori benigne și maligne ............................... 3 ore– Explorarea imagistică a toracelui .................................................. 3 ore– Noțiuni de chirurgie toracoscopică ................................................. 3 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Puncții pleurale ................................................................... 5– Drenaj pleural ..................................................................... 3– Primul ajutor în voletul costal .................................................... 2– Primul ajutor în plăgile toraco - pulmonare ........................................ 2c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor– Toracotomie ........................................................................ 3– Traheostomie ....................................................................... 2– Toracoscopii ....................................................................... 4– Intervenții chirurgicale din cadrul modului de chirurgie oncologica

Obiective educaționale : aprofundarea noțiunilor teoretice de anatomie și a tehnicilor chirurgicale utilizate în patologia toracică de urgență

Rezultate așteptate : parcurgerea în totalitate a tematicii sus menționate

Abilități practice : participarea la intervenții chirurgicale. Cunoașterea tehnicilor chirurgicale specifice și a instrumentarului specific. Urmărirea postoperatorie a pacientului. Cunoașterea și identificarea precoce a complicațiilor

MODULUL XI an III

CHIRURGIE UROLOGICĂ 2 LUNI

Nr. Ore curs 26 ore

Nr. Ore practice 240 ore

TEMATICAa/ CURS = 26 ore– Traumatisme ale aparatului urinar .................................................. 2 ore– Litiaza urinară .................................................................... 2 ore– Tumori benigne și maligne aparat urinar ............................................ 4 ore– Adenomul de prostată ............................................................... 2 ore– Adenocarcinomul de prostată ........................................................ 2 ore– Traumatismele aparatului genital masculin .......................................... 2 ore– Malformații și afecțiuni congenitale: hipospadias, epispadias, criptorhidia ........ 2 ore– Hidrocel, varicocel ................................................................ 2 ore– Orhiepididimita acută și cronică ................................................... 1 ora– Insuficiența renală acută la bolnavul chirurgical .................................. 2 ore– Tehnici moderne urologice .......................................................... 3 ore– Imagistica în urologie ............................................................. 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Sondaj vezical .................................................................... 50– Puncții vezicale suprapubiene ...................................................... 5– Cistostomii ........................................................................ 2– Uretrocistoscopii .................................................................. 5c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor– Pielolitotomii ..................................................................... 5– Ureterolitotomii ................................................................... 5– Nefrectomii ........................................................................ 5– TUR ................................................................................ 5– Cura hidrocelului .................................................................. 3– Cura varicocelului ................................................................. 3– Cistorafii ......................................................................... 3– Ureterorafii ....................................................................... 3– Cura chirurgicală a cisto-rectocelui ............................................... 2– Ureterostomii ...................................................................... 3– Ureterorafii ....................................................................... 3– Reimplantare ureter ................................................................ 3– Intervenții chirurgicale associate modulului de chirurgie oncologica

Obiectivele educaționale: familiarizarea cu anatomia urologică, aprofundarea noțiunilor teoretice cu caracter interdisciplinar, urmărirea pacientului urologic.

Așteptări teoretice: parcurgerea tematicii, recunoașterea afecțiunilor benigne sau maligne care necesită intervenții chirurgicale programate sau de urgență

Aspecte practice: efectuarea manervelor și a tehnicilor chirurgicale menționate anterior.

MODULUL XII an III

CHIRURGIE ONCOLOGICĂ 6 LUNI

Nr. Ore curs 152 ORE

Nr. ore practică 720 ore

TEMATICAa/ CURS1. Principii de genomică și biologie a cancerului - 8 ha. Biologia celulară și moleculară a celulei canceroaseb. Structura și funcția unei genec. Oncogenele și genele supresoare tumoraled. Citogeneticăe. Reglarea creșterii celulelor tumoralef. Invazia tumorală și metastazarea2. Carcinogeneză - 4 ha. Virusuri implicate în oncogenezăb. Agenți fizici și chimici implicați în oncogenezăc. Factorii ereditari3. Epidemiologie - 8 ha. Incidență, prevalență și mortalitate prin cancerb. Factori etiologici și favorizanțic. Factori geneticid. Consiliere geneticăe. Prevenție, screening și depistare precocef. Principii de biostatistică și metodologie în trialuri privind cancereleg. Chemoprevenția bolii neoplazice.

4.Principii de tratament al bolii neoplazice - 12 ha. Radiobiologia și relevanța ei pentru tratamentb. Principiile radioterapieic. Principiile chimioterapieid. Acțiunea medicamentelor anticanceroasee. Hormonoterapia în cancerf. Principii de chirurgie oncologicăg. Chirurgia laparoscopică în oncologieh. Principii de îngrijiri paliativei. Terapia multimodalăj. Îngrijiri multidisciplinare5. Calitatea vieții și tratamentul simptomatic - 4 ha. Antiemeticeleb. Controlul simptomatologieic. Managementul dureriid. Metode de măsurare a calității vieții în cancere. Pacientul terminal6. Comunicarea în cancer - 4 ha. Comunicarea în oncologieb. Prezentarea veștilor proastec. Interacțiunea cu pacienții neoplazici7. Oncologie populațională - 4 ha. Cancerul la vârstnicib. Cancerul la copiic. Cancerul la pacienții cu HIV/SIDA8. Probleme speciale în chirurgia oncologică - 4 ha. Nutrițiab. Urgențele chirurgicalec. Infecțiad. Recuperareae. Grefele de piele și plastiile miocutanate9. Modificări vasculare în cancer - 4 ha. Complicații trombotice10. Tumori ale tubului digestiv superior - 16 ha. Cancerul de esofagb. Cancerul de stomac

Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical;

Terapie sistemică

11.

Cancer colorectal - 12 ha. Diagnostic și stadializareb. Tratament chirurgicalc. Terapie sistemică

12.

Cancere în sfera hepatobiliopancreatică - 16 ha. Tumori maligne hepaticeb. Tumori maligne ale căilor biliarec. Tumori maligne ampulared. Tumori maligne pancreatice

Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică

13.

Oncologie ginecologică - 8 ha. Cancer de col uterinb. Cancer de endometruc. Cancer de ovar

Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică

14.

Oncologie urologică - 8 ha. Cancer de prostatăb. Tumori maligne renalec. Tumori maligne ale vezicii urinared. Cancer testicular

Screening, Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică

15.

Cancerul de sân - 8 ha. Precoce: tratament chirurgical, nodul santinelă, disecție axilară, terapie adjuvantă, biologie tumorală, factori de prognostic și predictivib. Avansat local și metastatic

16.

Cancere ale tractului respirator - 8 ha. Tumori maligneale pleureib. Cancer pulmonar

Diagnostic și stadializare; Tratament chirurgical; Terapie sistemică

17.

Cancere oro-maxilo-faciale - 4 ha. Cancer tiroidianb. Cancer al glandelor salivarec. Tumori maligne ale buzelor, limbii, faringelui și laringeluid. Cancere maxilofaciale

18.

Melanomul - 8 ha. Stadializareb. Clasificarec. Tratament chirurgicald. Nodul santinelăe. Disecția în blocf. Terapia adjuvantă

19.

Limfomul - 4 ha. Sarcoameb. Tumori ale sistemului nervos

20.

Boala metastatică osoasă - 8 hb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Biopsii diverse pentru diagnosticul cancerelor .................................. 10– Interpretarea diverselor metode și procedee de diagnostic în cancere ............ 20– Identificare ganglion santinelă .................................................. 3c/ OPERAȚII1. Tipuri de incizii în chirurgia oncologică (20 intervenții)

2.Stadializare intraoperatorie a tumorilor (30 intervenții - minim 2 intervenții pentru fiecare localizare a cancerului)

3.Tehnica de mobilizare a organului afectat (30 intervenții - minim 2 intervenții pentru fiecare localizare a cancerului)

4.Tehnica de realizare a gastrectomiilor totale și subtotale (10 intervenții)

5.Tehnica de realizare a intervențiior pe colon și rect pe cale deschisă (20 interveții):a. Hemicolectomia dreaptă (5 interveții)b. Hemicolectomia stângă (5 interveții)c. Rezecțiia rectosigmoidiană (5 intervenții)d. Amputația de rect (5 interveții)

6.Tehnica de realizare a hemicolectomiilor, rezecțiilor rectosigmoidiene, amputațiilor de rect pe cale laparoscopică (10 interveții)

7.Tehnici de realizare a exenterației pelvine totale (3 intervenții)

8.Tehnici de realizare a manevrei Pringle și a excluderii vasculare totale a ficatului (5 intervenții)

9.Tehnici de realizare a rezecțiilor hepatice (22 intervenții):a. Hepatectomia dreapta (5 intervenții)b. Hepatectomia stanga (5 intervenții)c. Sectorectomie laterală stanga (5 intervenții)d. Hepatectomii atipice (5 intervenții)e. Rezecții hepatice laparoscopice (2 intervenții).

10.Tehnici de realizare a rezecției de cale biliară principală (5 intervenții)

11.Tehnici de realizare a rezecțiilor pentru cancerul de pancreas (20 intervenții)a. Duodenopancreatectomia cefalică Whipple (5 intervenții)b. Splenopancreatectomia corporeocaudală (5 intervenții)c. Pancreatectomie centrală (2 intervenții)d. Rezecții multiviscerale (3 intervenții)

12.Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele urologice (20 intervenții)a. Prostatectomii (3 intervenții)b. Nefrectomii (7 intervenții)c. Cistectomii (5 intervenții)d. Orhidectomii (5 intervenții)

13.Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele ginecologice (20 intervenții):a. Operație Wertheim (10 intervenții)b. Operație complexă de ovar (10 intervenții)

14.Tehnici de realizare a mastectomiilor (10 intervenții)

15.Tehnici de realizare a rezecțiilor tumorale pulmonare și pleurale (10 intervenții)

16.Tehnici de realizare a rezecțiilor în cancerele din sfera oro-maxilo-facială (5 intervenții)

17.Tehnici de realizare a stadializării și tratamentului chirurgical în melanom (5 intervenții)

Obiective educaționale: cunoașterea noțiunilor teoretice și paractice de patologia oncologică

Rezultate așteptate: parcurgerea tematicii, înțelegerea mecanismelor fiziologice implicate în patogeneza tumorilor; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia oncologică

Aplicații practice - realizarea interven țiilor chirurgicale enumerate mai sus pe întreaga durata a rezidențiatului și se pot suprapune cu intervențiile din modulele specifice. Aceste intervenții se realizează în modulul de chirurgie oncologica dar și pe parcursul modulelor de chirurgie generala, chirurgie de urgență, chirurgie toracică, chirurgie urologică, chirurgie ginecologică.

MODULUL XIII an III

CHIRURGIE GINECOLOGICĂ 2 LUNI

Nr. Ore curs 26 ORE

Nr. Ore practică 240 ore

TEMATICAa/ CURS = 26 ore– Fibromul uterin .................................................................... 2 ore– Cancerul de col și corp uterin, .................................................... 4 ore– Tumori benigne ovariene ............................................................ 4 ore– Cancerul de ovar ................................................................... 2 ore– Cancerul trompei ................................................................... 2 ore– Cancerul vulvar .................................................................... 2 ore– Incontinența de urină la femei ..................................................... 2 ore– Sarcina extrauterină ............................................................... 2 ore– Pelviperitonitele .................................................................. 2 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică ginecologică ................................... 4 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Tușee vaginale .................................................................... 50c/ TEHNICI OPERATORII– Participare ca operator/ajutor– Anexectomie ........................................................................ 5– Histerectomie totala ............................................................... 5– Miomectomie ........................................................................ 3– Asistare naștere natural/cezariană ................................................ 10– Tehnici chirurgicale cuprinse în modulul de chirurgie oncologica

Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare de anatomie ginecologică; a noțiunilor de chirurgie ginecologică clasică și laparoscopică

Rezultate așteptate: Parcurgerea tematicii; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia ginecologică

Aplicații practice - realizarea tehnicilor chirurgicale enumerate mai sus

Modulul XIV anul IV

CHIRURGIE DE URGENTĂ 8 LUNI

Nr. Ore curs 46 ore

Nr. Ore practică 840 ore

TEMATICAa/ CURS = 46 ORE– Noțiuni generale de chirurgie de urgență ........................................... 2 ore– Explorări clinice și imagistice în chirurgia de urgență abdominală ................. 4 ore– Traumatisme abdominale ............................................................. 6 ore– Hemoragii digestive superioare și inferioare ....................................... 6 ore– Hemoragia intraperitoneală ......................................................... 2 ore– Peritonitele ....................................................................... 6 ore– Ocluzii intestinale ................................................................ 6 ore– Politraumatisme cu componente viscerale abdominale ................................. 4 ore– Traumatisme prin accidente de circulație ........................................... 2 ore– Atitudinea de urgență în calamități ................................................ 4 ore– Leziuni combinate .................................................................. 2 ore– Noțiuni de chirurgie laparoscopică, în urgențe abdominale 2 oreb/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Hemostaza provizorie și definitivă ................................................. 6– Puncția - spălătura peritoneală .................................................... 4– Drenaj peritoneal multiplu și drenaj - spălătura ................................... 2– Endoscopie digestivă inferioară/superioară .......... conform modulului de endoscopie digestivăc/ OPERAȚII– Participare operator/ajutor– Celioscopia în urgențe abdominale .................................................. 5– Traumatism esofagian ............................................................... 3– Traumatism diafragm ................................................................ 3– Traumatism stomac .................................................................. 3– Traumatism duoden .................................................................. 2– Traumatism intestine subțire ....................................................... 2– Traumatism Colon/Rect .............................................................. 3– Traumatism Hepatic ................................................................. 3– Traumatism Splenic ................................................................. 4– Peritonite ......................................................................... 5– Ocluzie intestinală ................................................................ 5

Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare în patologia chirurgiei de urgență Rezultate așteptate:

Parcurgerea tematicii, înțelegerea mecanismelor fiziologice implicate în chirurgia de urgență ; cunoașterea principială a tehnicilor chirurgicale principale folosite în chirurgia de urgență, evaluarea și managementul pacientului critic

Aplicații practice - managerierea în echipe pluridisciplinare a urgențelor chirurgicale

MODULUL XV ANUL IV

CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ 4 LUNI

Nr. Ore curs 40 ore

Nr. Ore practică 560 ore

TEMATICA

Curs - Tehnicile de bază de chirurgie laparoscopică = 4 luniI. Echipamentul pentru chirurgie laparoscopică1. Sistemul de insuflare a cavității peritoneale și tehnicile alternative de creare a spațiului de lucru2. Sistemul de preluare, transmitere și înregistrare a imaginii3. Sistemul de irigație - aspirație4. Sistemul de electrochirurgie5. Pregătirea sălii de operație

Instalarea, verificarea, funcționarea și întreținerea echipamentelor Defecțiuni posibile, incidente și accidente

II.Instrumentarul pentru chirurgie laparoscopică

1.Instrumentarul standard pentru tehnicile de bază2. Instrumentar pentru situații speciale3. Utilizarea, întreținerea și sterilizarea instrumentarului laparoscopic.

Defecțiuni posibile, incidente și accidente

III.Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice

1.Criterii generale de opțiune pentru abordul laparoscopic, indicații și contraindicații2. Evaluarea preoperatorie a pacientului propus pentru chirurgie laparoscopică3. Particularitățile anesteziei pentru chirurgia laparoscopică și consecințele fiziopatologice ale insuflării peritoneale

Incidente și accidente intraoperatorii specifice

4.Evoluția și îngrijirile postoperatorii în chirurgia laparoscopică.

Complicații postoperatorii specifice

IV.Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază

1.Instituirea pneumoperitoneului2. Dispozitivul operator și plasarea trocarelor3. Utilizarea lanțului imagistic4. Utilizarea sistemului de electrochirurgie5. Utilizarea sistemului de irigație aspirație6. Incidente, accidente și complicații ale gesturilor de bază în chirurgia laparoscopică

(insuflare, introducerea trocarelor, manevrarea camerei, utilizarea sistemului de electrochirurgie, irigație - aspirație)

7.Explorarea laparoscopică generală a cavității peritoneale8. Visceroliza, explorarea pentru ascita și tehnici de biopsie laparoscopică9. Tehnici de ligaturi și sutura laparoscopică10. Tehnici de utilizarea a clipurilor hemostatice11. Tehnici de sutura mecanica aplicabile pentru chirurgia laparoscopică12. Extragerea pieselor operatorii și drenajul laparoscopicV. Explorarea laparoscopică a abdomenului acut chirurgical1. Indicații și contraindicații2. Abdomenul acut chirurgical3. Abdomenul acut netraumatic4. Gesturi terapeutice de baza în abdomenul acut chirurgical: suturi, hemostaza, lavaj și drenaj. Atitudinea în ulcerul perforatVI. Colecistectomia laparoscopică1. Indicații și contraindicații2. Tehnica operatorie standard3. Variante de tehnică operatorie4. Dificultăți, incidente și accidente intraoperatorii5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă6. Colangiografia intraoperatorie7. Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatoriiVII. Apendicectomia laparoscopică1. Indicații și contraindicații2. Tehnica operatorie standard3. Variante de tehnica operatorie4. Dificultăți, incidente, și accidente intraoperatorii5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă6. Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatoriiVIII. Barem minimal de activități practice1. Asistarea la desfășurarea operațiilor laparoscopice în direct -102. Activitate ca instrumentar în echipa operatorie - 303. Mânuirea telescopului - 304. Ajutor în echipa operatorie - 305. Intervenții efectuate ca prim operator: explorări, (5 op.),

Colecistectomii (5 op.), apendicectomii (10 op.).

IX. Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practică

Posibilități:

–Teste cu răspunsuri multiple– Examen oral– Testare practică a gesturilor de bază utilizând un pelvitrainer/simulator– Apreciere întocmită de instructor/tutorele de practică

Obiective educaționale: aprofundarea noțiunilor teoretice în chirurgia laparoscopică - tehnici de bază

Rezultate așteptate: deprinderea cunoștințelor și abilităților necesare în realizarea tehnicilor laparoscopice de bază

Aplicații practice - realizarea intervențiilor chirurgicale enumerate mai sus

Modulul XVI anul V

CHIRURGIE PEDIATRICĂ 2 LUNI

Nr. Ore curs 26 ore

Nr. Ore practică 240 ore

TEMATICAa/ CURS = 26 ore

Patologia diverticulului Meckel 2

Invaginația intestinală 2

Apendicita acută 2

Peritonitele acute 2

Hemoragii digestive superioare 2

Rupturile traumatice ale organelor cavitare abdominal 4

Rupturile traumatice ale organelor parenchimatoase abdominale 4

Rupturile de rinichi 2

Sindromul scrotal acut 2

Traumatismele toracelui 2

Hernia ombilicală și inghinală 2

b/ ACTIVITĂȚI PRACTICE– Sondaj nazo-gastric ....... 6– Tușeu rectal .............. 4– Evaluare politraumatism

4c/ OPERAȚII– Participare ca ajutor

Pleurotomia ........................ 1

Apendicectomia ..................... 2

Corectarea prolapsului anorectal

Hepatorafia ........................ 1

Splenectomia/Splenorafia ........... 1

Cura herniei ombilicale ............ 1

Cura herniei inghinale ............. 1

Torsiunea de testicul .............. 1

Obiective educaționale cunoașterea noțiunilor elementare în patologia chirurgiei pediatrice

Competențe teoretice:

–Principiile de abordare a pacientului chirurgical de vârstă pediatrică– Particularități ale evoluției postoperatorii la copil– Familiarizarea cu malformațiile congenitale; cunoașterea momentului operator, a intervențiilor etapizate

Competențe practice:

–Intervențiile chirurgicale + Urmărirea postoperatorie la copil

REPARTIZAREA MODULELOR / STAGIILOR PE AN DE PREGĂTIRE

CHIRURGIE GENERALĂ

6 ANI

Anul I :

–Chirurgie generală - 11luni 1/2– Bioetica - 1/2 lună

Anul II :

–ATI 2 luni– Traumatologie - 2 luni– Chirurgie vasculară - 2 luni– Chirurgie plastică - 2 luni– Ultrasonografie generală diagnostică - 1 lună– Neurochirurgie - 1 lună V– Endoscopie digestivă diagnostică - 1 1/2luni

Anul III:

–Chirurgie toracică - 2 luni– Chirurgie urologică - 2 luni– Chirurgie oncologică - 6 luni– Chirurgie ginecologică - 2 luni

Anul IV:

–Chirurgie de urgență - 8 luni– Chirurgie laparoscopică - 4 luni

Anul V:

–Chirurgie pediatrică - 2luni– Chirurgie generală - 10 luni

Anul VI:

–Chirurgie generală - 12 luni

OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE1. De a armoniza programul de pregătire în chirurgia generală din România cu cel din țările europene și Uniunea Europeană a Specialităților Medicale - UEMS2. Competențele de specialitate includ: capacitatea de a oferi consultații de specialitate; capacitatea de a conduce un serviciu de chirurgie generală (ambulator/unite cu paturi) într-o clinică, spital sau serviciu privat; capacitatea de a oferi educație de chirurgie generală studenților, rezidenților sau pacienților.

Obiectivele pregătirii: La completarea stagiilor din curricula, medicul rezident trebuie să dobândească noțiuni practice și teoretice specifice specialității:I. Începerea pregătirii în specialitate1. Conținutul pregătirii profesionale și rezultatele așteptate

Competențe pentru admiterea în programul de pregătire în specialitate– Pentru a fi eligibil, medicul trebuie să fie acreditat ca doctor-medic, de o instituție de pregătire acreditată la nivel internațional (IMED- internațional Medical Education Directory). După absolvirea studiilor universitare va debuta pregătirea în specialitate.– După admiterea în programul de pregătire în specialitate, rezidentul trebuie să dobândească suficiente informații teoretice, abilități practice și competențe generale care să îi permită activitatea medicală de sine stătătoare.– Acest document promovează standardele înalte pentru pacienții cu afecțiuni care circumscriu sfera de interes a Chirurgiei Generale din UE, stabilind cerințele minime necesare efectuării specialității oriunde în Europa.

Considerăm că decidenții au obligația de a stabili un număr de locuri de admitere în rezidențiat pentru specialitatea Chirurgie Generală la propunerea comisiei consultative Chirurgie Generală. Stabilirea numărului de locuri după această procedură va permite evoluția previzibilă a dimensiunii specialității în acord cu cererea existentă pe piața muncii.

A. Cunoștințe teoretice și clinice

Baza de cunoștințe medicale și a aptitudinilor clinice esențiale practicii în domeniu

Noțiuni de științe fundamentale:

–Anatomia– Alte științe relevante (farmacologie, histopatologie, fiziologie, biomecanica)– Genetica și embriologie relevantă în malformațiile congenitale– Anatomie clinică– Noțiuni de fiziologie și biochimie aplicată (inclusiv principii de echilibru acido-bazic și nutriție)– Fiziopatologie: principii de imunologie și microbiologie– Farmacologie: indicații terapeutice, reacții adverse ale medicamentelor utilizate frecvent în perioada postoperatorie– Noțiuni de biostatistică și epidemiologie relevante în Chirurgia Generală

B. Tematica de pregătire în specialitate în toate țările UEMS (silabusul)

Listarea temelor necesare compentenței profesionale de bază sunt detaliate mai jos. În cazul în care pe perioada de formare profesională, rezidentul întâlnește situații adiționale, se încurajează notarea acestora în logbook.

Pentru a garanta standardele comune de calitate în specialitate, curricula trebuie să acopere majoritatea tematicii. Dovezi ale parcurgerii trebuiesc documentate în portfolio-ul rezidentului.

Cunoștințe teoretice

Fiecare centru de pregătire trebuie să asigure ore dedicate învățământului și sau întâlniri regulate, săptămânale dedicate tematicii de specialitate.

Rezidenții au obligația de a participa la congrese și conferințe de specialitate internaționale sau naționale.

2.Aptitudini profesionale și atitudine– Aptitudini de comunicare și comportamentale: Contactul clinic cu pacientul (abilitatea de a efectua anamneza, examenul clinic general și local)– Aptitudini de comunicare: se urmărește capacitatea de a informa pacienții sau cadre medicale referitor la diagnosticul stabilit, indicațiile chirurgicale, riscurile și complicațiile aferente procedurii, rezultate pe termen imediat, mediu și lung; capacitatea de a comunica eficient în situații limită (pacienți cu stare generală extrem de gravă); capacitatea de a comunica eficient cu diferite culturi ( prin intermediul unui interpret)– Munca în echipă: abordarea interdisciplinară a cazurilor complexe, referirea pacienților cu afecțiuni specifice în centre de excelență3. Aptitudini practice și clinice

Pregătirea clinică trebuie să se desfășoare pe parcursul a 5 zile/săptămână sub observație directă. Pentru cei cu program de pregătire part-time, trebuie documentată echivalența unui stagiu full-time.

Coordonatorii trebuie să se asigure de abilitatea rezidentului de a efectua independent toate procedurile documentate.

3.Management– Dobândirea aptitudinilor de management eficient al unei secții de Chirurgie Generală– Înțelegerea aspectelor socio-economice și juridice ale profesiei4. Aptitudini didactice și științifice (abilitatea de a forma personalul medical și cel mediu, participarea la cursuri de formare profesională; capacitatea de analiză a datelor medicale în contextul elaborării unor lucrări științifice). Participarea la cursuri de formare profesională/ congrese se realizează prin concediu de formare profesionale conform Codului Muncii Legea 53/2003 actualizată prin Legea 283/ 2022 - art. 154-1585. Capacitatea de autoevaluare

Accesul în programul de pregătire este conform prevederilor legale naționale în vigoare. Procedura de selecție este non - discriminatorie, transparent.

Durata de pregătire: 6 Ani

Se consideră obligatorie efectuarea inițială a unui an de pregătire în chirurgie generală, an urmat de examen obligatoriu teoretic și practic. Nota se înscrie în carnetul de rezident. În cazul nepromovării acestui examen este posibilă reexaminarea după încă un an. În cazul nepromovării acestui examen rezidentul nu se poate înscrie la examenul de medic specialist.

Pe parcursul următorilor ani, rezidenții vor parcurge progresiv curricula dobândind noțiuni și abilități specifice. Se va încuraja pe parcursul programului de formare participarea activă la programe structurate de prezentări de cazuri, review-uri ale literaturii de specialitate, seminarii, studii clinice sau cercetare științifică. Dacă situația locală o permite, aceste eforturi extracurriculare pot fi echivalate cu concediu de formare profesională.

Cerințe minime

Programul de pregătire în specialitate trebuie să expună rezidentul unui număr ridicat și divers de pacienți și proceduri, de complexitate variabilă. Rezidenții aflați în formare trebuie să își demonstreze competent într-un număr variabil de arii. Coordonatorul de rezidențiat este responsabil de evaluarea gradului de competență.

Activitatea practică dobândită pe parcursul orelor de activitate practică, va fi efectuată sub stricta observație a coordonatorului, iar procedurile efectuate, vor fi completate de către medicul rezident în log-book, fiind contraparafate de medicul coordonator. Pentru a asigura corectitudinea completării log-book-ului se vor nota: data intervenției și semnătura medicul coordonator.

Referitor la modalitatea de cuantificare a aptitudinilor practice se va aplica următorul model:

Se va considera următorul sistem de evaluare al competentei pentru fiecare procedură:

1.Participare ca Observator (O)

2.Efectuează procedura ca Operator secundar (OS)

3.Efectuează procedura ca Operator primar asistat (OPA)

Se urmărește ca în perioada de formare profesională, rezidentul să fie observator/ajutor pentru proceduri înalt specializate cu grad ridicat de complexitate/risc; să fie ajutor pentru proceduri de dificultate medie, operator asistat pentru proceduri comune, și operator asistat, cu controlul complicațiilor comune pentru proceduri minore descrise pe larg Logbook.

Competențele adiționale trebuiesc documentate deasemenea: gărzile voluntare, activitatea ca promotor al sănătății, participarea la cursuri de microchirurgie, prezentările la congrese și conferințe. Pregătirile dobândite în afara programului oficial de pregătire nu pot fi luate în calcul pentru examenul de specialitate.

Pentru a dobândi titlul de medic specialist, rezidentul trebuie să dovedească un nivel de competență suficient de ridicat încât să ofere asistență medicală atât pacienților acuți cât și cronici. Nivelul de performanță este stabilit la nivel național, dar ghidul sus menționat descrie cerințele de bază pentru un Chirurg în Specialitate.

Monitorizare și examinare

Fiecare țara este încurajată să stabilească propriul sistem de evaluare. Progresiv, se va ajunge la un sistem de evaluare comun pentru țările membre UEMS care să stabilească eligibilitatea rezidentului ca medic specialist european în specialitate.

Rezidenții vor fi îndrumați la diferite niveluri. Activitatea clinică a acestuia va fi supravegheată de un medic îndrumător. Îndrumătorul este responsabil de supravegherea rezidentului, formarea lui profesională și oferirea feedback-ului referitor la performanțele clinice și teoretice.

Toate programele de pregătire în specialitate Chirurgie Generală se vor desfășura sub supravegherea unui coordonator de rezidențiat. Rezidentul se va întâlni cu acesta la 6 luni, pentru a discuta progresele făcute și greutățile întâmpinate pe perioada de pregătire. Rezidentul trebuie să ofere informații despre evoluția lui profesională, să prezinte pe baza documentelor care să reflecte evoluția lor teoretică și practică. Scopul acestei întâlniri este unul constructiv, de a ajuta rezidentul să promoveze examenul de specialitate; acestea nu sunt relevante în procesul de evaluare.

Evaluarea competentelor practice poate fi făcută fie prin observație clinică, prin rezultatele obținute la laboratorul de medicină experimentală sau prin folosirea simulatoarelor dacă acestea există.

Planul de evaluare trebuie să fie format din tipuri diferite de examinări, care să se suprapună în timp, reflectând nivelul de cunoștințe clinice și teoretice ale rezidentului.

Tipuri de examinări posibile :

–Test de observație directă a competențelor procedurale (ODCP)– Mini examinare clinică (Mini ExC)– Examinare clinică structurată pe obiectiv (ExCSO)– Evaluarea structurată pe obiectiv a abilităților tehnice– Evaluarea comportamentului în calitate de medic curant de către pacienții de care rezidentul s-a ocupat direct– Log-book-ul de proceduri– Evaluarea comportamentului prin feedback multi-sursa: de efectuat în primul an sau primii doi ani de pregătire în specialitate astfel: rezidentul este evaluat din punct de vedere al comportamentului afișat de toți membrii centrului. Acesta poate fi repetat dacă rezultatele sunt nesatisfăcătoare. Doar rezidenții care vor îndeplini calificativul satisfăcător vor fi eligibili pentru susținerea examenului de specialitate.

După parcurgerea perioadei de pregătire în specialitate, rezidentul devine eligibil pentru susținerea examenului de specialitate pentru evaluare a cunoștințelor teoretice. Această examinare parcurge prin sondaj tematica de interes al specialității, referitoare la practica clinică și științifică (diagnostic, investigații, tratament)

În cazul nepromovării acestei examinări, rezidentul se poate înscrie pentru reexaminare.

Rezidenții trebuie să acumuleze cunoștințe teoretice și practice în toate domeniile detaliate în silabus. Experiența operatorie va fi documentată în logbook, conform modelului standard elaborat. Toate procedurile notate în logbook trebuie contraparafate de coordonatorul de rezidențiat. Cunoștințele teoretice vor fi evaluate prin examene anuale/de sfârșit de stagiu etc, iar aptitudinile practice pe baza logbookului.

Responsabilitate

Responsabilitatea pentru conducerea programului de pregătire revine coordonatorului și a instituției în care se desfășoară rezidențiatul. Îndrumătorul este direct responsabil în fața coordonatorului pentru pregătirea rezidenților. La momentul actual, sunt permise individualizări legate de competențele dobândite în perioada de formare profesională, în funcție de dispozițiile comisiilor naționale de specialitate. UEMS susține implementarea noțiunilor la nivel național, care să corespundă pretențiilor internaționale.

Asigurarea calității

Autoritățile naționale de monitorizare și instituțiile responsabile de învățământul postuniversitar vor realiza periodic inspecții, evaluări pentru verificarea implementării corecte a curiculei.

Instituțiile de pregătire

Pregătirea în specialitate trebuie desfășurată într-o instituție/ grup de instituții, de preferat o clinică universitară sau o clinică în parteneriat cu universitatea, ce pot acoperi o gamă cât mai largă a curiculei. Aceste instituții partenere trebuiesc avizate de Comisia națională de monitorizare și permit pregătirea pe o perioadă de maxim un an.

Centrele de pregătire trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi eligibile: logistica necesară internării pacientului, de asigurare a tratamentului în regim ambulator, care să aibă în componență cel puțin 3 medici specialiști/primari. Centrul trebuie să asigure specialități chirurgicale înrudite, astfel încât să permită medicului rezident deprinderea tratamentului multidisciplinar al pacienților. Consulturile de specialitate și cazurile tratate trebuie să cuprindă o patologie variată, iar tratamentul chirurgical să fie efectuat la standarde ridicate, încât să ofere posibilitatea îndeplinirii obiectivelor 3 și/sau 4.

Adițional, este de preferat ca centrele de pregătire să aibă logistica necesară educației medicale continue, accesul informatic la baze de date naționale și internaționale, laboratoare dedicate activităților practice.

Deoarece un singur centru de pregătire nu poate acoperi toate aspectele curiculei, este încurajată colaborarea prin acorduri între centrele de pregătire la nivel național, care să asigure rotația medicilor rezidenți între varii centre pentru parcurgerea cât mai completă a curiculei.

Considerăm ca pregătirea medicilor rezidenți e necesar să se desfășoare conform unor criterii, standarde de referință și indicatori de performanță care vor trebui demonstrate de unitățile de învățământ superior acreditate pentru desfășurarea acestui tip de activitate, garantând astfel calitatea produsului finit, a nivelului de competent al medicului specialist.

Considerăm de asemeni că acreditarea unităților de învățământ superior pentru desfășurarea acestui tip de activitate postuniversitară, specifică domeniului medicină, trebuie să se desfășoare într-un viitor cât mai apropiat conform metodologiei stabilite de ARACIS, care va permite evaluarea periodică conform unor criterii, standarde și indici de performanță agreate de Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, care vor aproba prin Hotărâre de Guvern lista unităților ce pot fi acreditate conform propunerii ARACIS.

Asigurarea calității

Instituțiile responsabile de programele de pregătire trebuie să aibă un sistem intern de audit/asigurare a calității, sisteme de raportare a mortalității și morbidității, raportare a accidentelor și incidentelor, a infecțiilor nosocomiale. Acestea vor fi evaluate de către comisia de specialitate într-o manieră structurată.

Coordonatorul programului de pregătire

Coordonatorul programului de pregătire în specialitate trebuie să fie cadru universitar, cu minim 5 ani de pregătire în specialitate, aprobat de Rectorul Universității de Medicină la propunerea Senatului Universitar conform Legii învățământului superior nr 199/2023, unde rezidentul își desfășoară pregătirea. Toți membrii implicați în programul de pregătire în rezidențiat trebuie să presteze activitate clinică operatorie.

În programul de pregătire în specialitate pot fi implicați colaboratori, cu condiția ca aceștia să fie activi profesional, acreditați de comisia de specialitate, de preferință cadre universitare.

Raportul optim rămâne a fi stabilit de fiecare centru în parte, în funcție de numărul rezidenților și a colaboratorilor disponibili, cu condiția ca acesta să nu fie mai mic de 1:1.

Calități ale îndrumătorilor1. Recunoașterea ca îndrumătora. Calificare necesară și experiența

Îndrumătorul trebuie să fie un medic cu drept de liberă practică în specialitatea Chirurgie Generală, cu minim 5 ani vechime în specialitate. Îndrumătorii trebuie să îndeplinească criteriile necesare, în conformitate cu normele naționale. Coordonatorul de rezidențiat trebuie să îndeplinească calitățile necesare îndrumătorilor, să aibă o experiență considerabilă în specialitate și în învățământ.

Atât îndrumătorii cât și coordonatorul de program trebuie să fie activi în practica clinică și afiliați unui centru de învățământ. Aceștia vor fi numiți inițial pe o perioadă de 5 ani, urmând a fi reevaluați/reangajați după expirarea duratei contractuale.

Recunoașterea în UE a competenței de coordonator de program / îndrumător este reglementată de directiva 2005/36/EC, paragraful C2/20

b. Competențe de bază pentru îndrumători

Un îndrumător trebuie să fie:

–Familiar cu noțiunile de bază în specialitate– Experimentat în activități didactice– Capabil să identifice nevoile educaționale ale candidaților și să îi susțină pentru îndeplinirea scopurilor lor de pregătire în specialitate– Instruit în aplicarea principiilor și a practicii medicale curente– Îndrumătorii trebuie să participe ca lectori la cursuri sau conferințe de specialitate, ca și confirmare a educației medicale continue

2.Managementul calității pentru îndrumători

Managementul calității pentru îndrumători trebuie efectuat de către Prorectorul Științific. Se dorește elaborarea unor contracte de muncă particulare pentru coordonatorii programelor de pregătire în specialitate, care să le permită asigurarea resurselor temporale pentru activitate didactică

Este recomandat ca fiecare îndrumător să lucreze cu maxim 2 rezidenți. Numărul acestora va determina cantitatea timpului necesar formării profesionale. Îndrumătorii vor colabora cu coordonatorul de program și instituția în care se desfășoară programul de pregătire pentru a asigura nivelul optim de pregătire. Evaluarea de la candidat este esențială.

Activitatea didactică va fi evaluată anual. Suportul educațional pentru îndrumători și coordonator trebuie asigurat de către departament și sau instituția care îi angajează.

Medicii aflați în programul de pregătire

Obiectivele profesionale: se urmărește expunerea la un număr cât mai mare de proceduri, cu grad ridicat de diversitate și dificultate variabilă, conformă cu nivelul de pregătire teoretică și practică, încât la finalizarea programului de studiu, medicul rezident să fie capabil să realizeze fără supraveghere, în condiții de securitate, un număr cât mai mare de proceduri enunțate în log-book.

Atribuția completării lok-book-ului este a medicului aflat în pregătire, cât și participarea la congrese și conferințe de specialitate, programe de cercetare științifică, pregătire teoretică adițională.

Este obligatorie deprinderea pe perioada programului de pregătire a noțiunilor lingvistice necesare comunicării eficiente cu pacienții, capacitatea de lectură și sinteză a informațiilor teoretice din sfera specialității, comunicarea cu colegi străini.

Relația coordonator-rezident

La începutul programului de pregătire în rezidențiat va avea loc o primă întâlnire între coordonatorul de program și medicii aflați în pregătire. Scopul acestei prime întâlniri este stabilirea programei de parcurs, adaptată constant la nevoile individuale.

Evaluările anuale sunt obligatorii, acestea fiind esențiale în stabilirea evoluției profesionale atât din punct de vedere teoretic cât și practic, stabilirea eventualelor probleme apărute în procesul de formare profesională.

Cerințe centre de pregătire în rezidențiat

Instituțiile clinice ce oferă programe de pregătire în rezidențiat în specialitatea Chirurgie Generală trebuie să fie afiliate, fie direct fie prin îndrumători/coordonatori ai unei școli medicale recunoscute de către Ministerul Sănătății Publice și Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Pentru rezidenții care efectuează stagii de pregătire în UE instituțiile clinice trebuie să îndeplinească criteriile directivei 2005/36/EC.

1.Procesul de recunoaștere ca centru de pregătirea. Personal, activități clinice

Centrul de pregătire reprezintă o instituție sau un număr de instituții în care rezidenții au posibilitatea de a-și dezvolta competențele în specialitate. Pot fi incluse și centre monodisciplinare, cu patologie restrânsă. Prin urmare, pregătirea în specialitate poate fi efectuată fie într-un centru universitar, multidisciplinar, sau în mai multe centre, astfel încât să poată asigura parcurgerea curriculei.

Rezidentul va fi îndrumat de un medic specialist/primar, cu activitate clinică vastă, din varii subspecializări ale chirurgiei generale, direct responsabil de managementul pacienților. Într-un centru de pregătire vor fi mai mulți îndrumători, astfel încât să existe în permanență un supraveghetor pentru rezidenți.

Ca parte esențială a programului de pregătire, rezidentul trebuie să fie implicat în tratamentul direct al urgențelor cât și al pacienților cronici, și în managementul pacienților noi, a urmăriri pre-, intra- și postoperatorii al acestora.

Rezidentul trebuie să aibă o răspundere progresiv crescută în raport cu gradul de competență profesională, trebuie să identifice și să poată manageria eficient pacienți cu antecedente personale patologice ce intră în competența altor specialități medico-chirurgicale.

Sunt încurajate întâlniri multidisciplinare pentru dezbaterea cazurilor complexe. Dobândirea competențelor minime interdisiciplinare din specialități înrudite vor fi dobândite în perioada inițială, pe perioada desfășurării trunchiului comun.

Într-un centru de pregătire trebuie să existe un număr vast de servicii clinice, care să asigure parcurgerea curriculei, cât și un număr de îndrumători care să permită supravegherea constantă a rezidentului.

Se consideră optimă rotația rezidentului la un număr cât mai mare de îndrumători, la intervale prestabilite, încât rezidentul să beneficieze de competențele profesionale ale mai multor îndrumători.

Pentru îndeplinirea standardelor profesionale, rezidentul poate să lucreze cu mai mulți îndrumători, dar este de dorit să mențină același coordonator.

Recunoașterea centrelor de pregătire la nivel internațional, european, se face prin respectarea metodologiei UEMS.

b. Echipament, cazare

Un centru de pregătire trebuie să ofere resurse materiale (aparatură performantă), necesară bunei desfășurări a activității. Rezidenții trebuie să aibă acces la baze internaționale de date, la biblioteca informatică, la laboratoare experimentale. Pentru rezidenții care sunt nevoiți să se relocheze pe perioada de desfășurare a programului de pregătire, se recomandă asigurarea unor variante de acomodare. Toți rezidenții trebuie să aibă oportunitatea de a participa la programe de cercetare clinică și la audit.

2.Managementul calității în centrele de pregătire

Centrele de pregătire trebuie să se supună unui audit extern la intervale regulate. Criteriile de management al calității relevante în centrele de pregătire sunt:

–Acreditarea: centrele trebuie să fie acreditate de comisiile naționale de specialitate.– Structura: asigurarea unei structuri la nivelul resurselor umane care să permită prioritizarea învățământului– Planificarea resurselor umane: la nivelul fiecărei instituții trebuie să existe un coordonator global al activităților didactice, trebuie asigurată minim o zi per săptămână lucrătoare pentru interacțiunea cu candidații– Rapoarte: publicarea rapoartelor anuale despre evoluția programelor de pregătire– Audit extern: se recomandă numirea la nivel instituțional al unui coordonator care să alinieze constant activitatea clinică la directive, norme de funcționare și ghidurile în vigoare.– Transparența programelor de pregătire: se recomandă elaborarea programelor proprii de pregătire în specialitate, în conformitate cu normele legale în vigoare, aliniate la standardele UE, care să fie făcute public.– Cadrul de aprobare: trebuie menționat de la debutul programului de pregătire cine este responsabil de evaluarea progreselor, persoana care permite totodată și atribuirea de noi responsabilități rezidentului.

Efectuarea stagiilor de pregătire în țări partenere UEMS

Având în vedere tendințele actuale de armonizare a curiculelor la nivel European, se consideră oportun schimbul de experiență cu centre de pregătire acreditate de către UEMS, cu condiția ca acestea să respecte cerințele MS pentru echivalare a studiilor.

Tematica de curs, corespunde silabului, tematica comună pentru pregătirea în specialitate în țările UEMS (anexa 1)

Pentru asigurarea evoluției profesionale, lineare, se dispune adaptarea tematicii de curs la nivelul de cunoștințe de specialitate conforme anului de studiu.

Obiective educaționale: abilitatea de a efectua examenul local și general și de a completa corect foaia de observație a pacienților și a monitorizării postoperatorii, stăpânirea noțiunilor de bază din domeniul chirurgiei generale și al managementului chirurgical al patologiei posttraumatice, deprinderea gesturilor chirurgicale de bază, specifice chirurgiei generale, abilitatea de de participa la intervenții chirurgicale de complexitate minimă neasistat și la intervenții de complexitate medie/ mare.

Abilitate de a diagnostica și trata corect afecțiunile principale responsabile de prezentările în ambulator ale chirurgiei generale.

Rezultate așteptate :

Teoretic: parcurgerea tematicii de curs, cu prezența documentată la minim 75% din cursuri, participarea activă la orele de curs, promovarea a unui test cu nota minimă 7; participarea la 1 curs de educație medicală continuă/an; publicarea a minim 1 articol /prezentare științifică în calitate de coautor, participarea în calitate de membru într-un proiect de cercetare științifică.

Practica : conform log-book -ului

Examenul de medic specialist

Rezidenții vor fi eligibili pentru admiterea la examenul de specialitate după parcurgerea curriculei de pregătire în specialitate, criteriile sine qua non fiind reprezentate de promovarea examinărilor bianuale pe perioada pregătirii, de completarea log-book-ului atașat în calitate de operator primar asistat sau operator secundar sau observator cu minim 500 proceduri care să acopere 75% din ariile silabusului.

Prezentarea unei adeverințe scrise pentru efectuarea manevrelor obligatorii conform modului de endoscopie digestive.

Organizarea examenului de specialitate:

Examenul de specialitate este un examen național, susținut anual. Comisia de examen va fi formată dintr-un număr impar de coordonatori de rezidențiat, de la nivel național, numiți prin tragere la sorți, cu excepția președintelui de comisie care va fi numit de către Ministerul Sănătății. Această omisie formulează subiectele pentru examenul scris. Proba clinică și proba operatorie se desfășoară în centrele universitare la care este înscris candidatul.

Probe de evaluare, specifice programului de pregătire în specialitate sunt:

–Proba scrisă: eliminatorie la nota sub 7. Candidații vor răspunde în scris la 10 subiecte teoretice elaborate de comisia de examen din sillabus– Examen clinic: va fi desfășurat pentru un caz clinic per candidat. În urma examenului clinic general și local, candidatul va prezenta comisiei de examen datele semnificative pentru patologia actuală, diagnosticul și conduita terapeutică. Pentru promovare este obligatorie obținerea notei 7.– Proba de abilități/manualitate sau Proba operatorie. Proba operatorie se va susține la Institutul Național de Medicină Legală, sau echivalentul acestuia / sau în sala de operații a centrului în care se susține examenul de medic specialist supravegheat de către medicul curant. Pentru promovare este necesară obținerea notei minime de 7.

Tematica de examen se suprapune silabusului (anexa 1)

Baremul de manevre, tehnici și abilități practice: se va avea în vedere evaluarea coordonatorului programului de pregătire în rezidențiat în centrul în care a absolvit rezidentul. Baremul minim constă în parcurgerea a 75% din tematica log-book-ului și completarea acestuia în calitate de ajutor sau operator asistat a 500 proceduri.

Drepturile și obligațiile medicului specialist în Chirurgie Generală

Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist (standard profesional).

În urma promovării examenului de specialitate, rezidentul va dobândi dreptul de liberă practică în specialitatea Chirurgie Generală. Acesta acreditează medicul specialist să efectueze în calitate de operator primar toate procedurile menționate în log-book-ul de pregătire în specialitate cât și proceduri adiționale, specifice, din aria specialității.

Conform UEMS, medicul specialist în Chirurgie Generală trebuie să întrunească următoarele calități intrinseci:

Calitățile unui medic specialist în specialitate Chirurgie Generală sunt:

–Să fie un specialist pluripotent– Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management și de urmărire al pacienților cu afecțiuni comune din sfera de interes a specialității– Să comunice eficient cu pacienții, cu aparținătorii și cu colegii– Să ofere servicii medicale bazate pe dovezi– Să practice medicina cu raport cost eficiență optim– Să înțeleagă gradul de risc pe care și-l asumă în calitate de medic curant– Să fie la curent cu dezvoltarea în domeniul specialității– Să aibă calități de leadership, să fie capabili ă acționeze atât ca șef cât și ca membru al unei echipe multidisciplinare– Să demonstreze capacitatea de învățare– Să promoveze sănătatea individului, comunității și populațiilor– Să înțeleagă noțiunile relevante de Sănătate publică cu răsunet în specialitatea lor– Să învețe și să susțină viitori rezidenții– Să fie devotați sănătății individuale și sociale prin practica medicală etica, respectarea reglementărilor legale și atingerea unor standarde morale și clinice înalte– Să dețină documente care să ateste calitățile sus menționate, mai ales dacă aceștia doresc să obțină un post într-o alta țară decât cea în care s-au pregătit.

Medicul specialist își poate declina competența în cazuri subacute sau cronice din aria specialității, fără să fie sancționat, având obligația de a direcționa pacientul către unul dintre colegii de specialitate.

În același timp, se consideră obligatorie inițierea de către acesta tratamentului medico- chirurgical de urgență în cazurile ce prezintă urgență amenințătoare de viață sau potențial invalidante.

Obligații– Etice:

Deși activitatea profesională prezintă variații în fiecare țară, acesta se supune unor legislații comune, și anume tratatele internaționale, Declarația ONU a drepturilor omului și Codului internațional de etică medicală.

Deontologice: conform ghidurilor de bună practică medicală în specialitate stabilite la nivel național.

Un medic specialist în Chirurgie Generală recunoscut în UE trebuie să fie la curent cu principiile de cercetare științifică, principii și metodologia cercetării științifice, principii ale cercetării clinice, medicina bazată pe dovezi, analiza datelor și biostatistica, tehnici de laborator , bazele etice ale cercetării clinice și fundamentale.

–Un medic specialist în Chirurgie Generală trebuie să demonstreze un comportament etic, respectând ghidurile de bună practică valabile la nivel național, confirmate de certificatul de bună practică medicală– Profesionale: UEMS definește competența profesională astfel: "utilizarea habituală și judicioasă a comunicării, cunoștințelor, aptitudinilor practice, a raționamentului clinic, a emoțiilor , valorilor și a reflectării acestor valori în practica curentă cu scopul de a servi beneficiului individual și al comunității.

Care sunt modulele de pregătire, similar unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate în urma obținerii titlului de medic specialist :

–laparoscopie nivel I– endoscopie digestivă diagnostică– chirurgie oncologică

Domeniile adiționale de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentara (atestate de pregătire complementara existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist:

–Ecografie generală– Endoscopie digestivă intervențională– Laparoscopie nivel II– Managementul serviciilor de sănătate publică

PRIN ACESTA SE CERTIFICĂ LEGALITATEA ȘI CORECTITUDINEA DATELOR CUPRINSE ÎN CURRICULUM

PREȘEDINTELE COMISIEI DE SPECIALITATE A MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII

Prof. Dr. Silviu Constantinoiu

Secretar Comisie

SL Dr. Cristian IorgaAnexa nr. 1

Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală

Silabusul

Tematica de pregătire în specialitatea Chirurgie GeneralăI. Subiecte de anatomie chirurgicală1. Anatomia tiroidei (1, pag.336-340)2. Anatomia sânului (1, pag.342-350)3. Anatomia axilei (2, pag.154-159)4. Anatomia topografică a peretelui toracic (2, pag.77-81)5. Anatomia plămânilor și pleurei (3, pag.25-44)6. Anatomia mediastinului (3, pag.45-50)7. Anatomia peretelui abdominal (4, pag.132-137)8. Puncte slabe ale peretelui abdominal (4, pag.137-142)9. Anatomia chirurgicală a esofagului (1, pag.55-63)10. Anatomia diafragmei (4, pag.50-52)11. Anatomia stomacului (5, pag.48-62)12. Anatomia ficatului (5, pag.124-144)13. Anatomia căilor biliare extrahepatice (5, pag.145-154)14. Anatomia splinei (5, pag.169-180)15. Anatomia sistemului port hepatic (5, pag.181-187)16. Anatomia pancreasului (5, pag.155-168)17. Anatomia duodenului (5, pag.64-70)18. Anatomia intestinului subțire (5, pag.71-81)19. Anatomia intestinului gros (5, pag.82-109)20. Anatomia chirurgicală a rectului (5, pag.110-119)

21.

Anatomia perineului (4, pag.142-146)

22.

Anatomia rinichilor (1, pag.220-234)

23.

Anatomia căilor excretoare ale urinii (1, pag.235-240)

24.

Anatomia vezicii urinare (1, pag.240-250)

25.

Anatomia uterului și anexelor (1, pag.300 - 328)

26.

Anatomia sistemului arterial al membrului superior (6, pag.52-62)

27.

Anatomia sistemului arterial al membrului inferior (6, pag.189-205)

28.

Anatomia sistemului venos superficial și profund al membrului inferior (6, pag.206-211)

Bibliografie1. Victor Papilian - Anatomia omului - Volumul 2 - Splanhnologia - Ediția VI - Editura Didactică și pedagogică București, 19822. Viorel Ranga - Anatomia omului - Volumul I - 1.Pereții trunchiului - Institutul de medicină și farmacie București, catedra de anatomie - 1979/19803. Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 6 - Viscerele Toracelui - Editura Cerma - București4. Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 1 - Pereții trunchiului - Editura Cerma - București5. Viorel Ranga - Anatomia omului - Numărul 3 - Tubul digestiv abdominal și glandele anexe. Splina - Editura Cerma - București6. Viorel Ranga - Anatomia omului - Volumul I -2.Membrele -Institutul de medicină și farmacie București - Facultatea de medicină generală, catedra de anatomie - 1975

II. Subiecte de patologie chirurgicală1. Nutriția pacientului chirurgical (pag. 52 - 60)2. Terapia cu lichide și electroliți a pacientului chirurgical (pag. 76 - 81)3. Screening-ul pentru cancer (pag. 297 - 300)4. Protocol pentru siguranța pacientului (pag. 379 - 395)5. Etica profesională (pag 1941-1946;pag.1949-1953)6. Traumatismele - principii generale (pag. 161 - 174 ;pag 193 - 194)7. Traumatisme cranio-encefalice acute (pag. 1715-1721)8. Leziunile traumatice ale toracelui (pag. 200 - 203)9. Leziunile traumatice abdominale (pag 203 - 214; pag.217-218)10. Infecțiile chirurgicale și folosirea adecvată a agenților antimicrobieni (pag. 135 - 157)11. Infecțiile mâinii (pag. 1809 - 1815)12. Șocul - Definiție, fiziopatologie, tipuri de șoc (pag. 111-112 ;pag.119-131)13. Arsuri și degerături (pag. 227 - 237;pag. 480 - 481)14. Evaluarea pacientului cu afecțiuni tiroidiene (pag. 1528-1530)15. Afecțiuni tiroidiene benigne (pag. 1530-1535)16. Boli tiroidiene maligne (pag. 1540 - 1551)17. Tiroiditele și nodulul tiroidian solitar (pag. 1535 - 1540)18. Afecțiuni inflamatorii și infecțioase ale sânului (pag. 506 - 507)19. Patologia benignă mamară (pag. 507 - 511)20. Factorii de risc, epidemiologia și histopatologia cancerului de sân (pag. 511-522)21. Stadializarea și terapia cancerului de sân (pag. 523 - 557)22. BRGE și esofagul Barret (pag. 964 - 980)23. Herniile hiatale gigante (pag. 980 - 983)24. Diverticulul Zenker și acalazia (pag. 988 - 991)25. Leziunea caustică a esofagului (pag. 1020 - 1023)26. Carcinomul esofagian (pag. 1003 - 1014)27. Boala ulceroasă peptică gastrică și duodenală (pag. 1053 - 1074)28. Neoplasmele gastrice (pag. 1074 -1087;pag.1091-1095)

29.

Hemoragiile digestive (pag. 1087 -1088)

30.

Litiaza biliară (pag.1317 - 1324)

31.

Tumorile maligne ale căilor biliare extrahepatice (pag. 1334 - 1338)

32.

Abcesele hepatice piogene și ameobiene (pag.1284 - 1285)

33.

Boala hidatică hepatică (pag. 1285 - 1286)

34.

Pancreatita acută (pag.1351 - 1361)

35.

Neoplasme pancreatice (pag. 1390 - 1444)

36.

Ocluziile intestinului subțire (pag. 1146 - 1153)

37.

Ischemia mezenterică (pag. 1167)

38.

Patologia chirurgicală a diverticulului Meckel (pag. 1163 - 1165)

39.

Tumorile intestinului subțire (pag. 1159 - 1162)

40.

Boala diverticulară a colonului (pag. 1201 - 1203)

41.

Bolile inflamatorii intestinale (pag. 1153 - 1157;pag. 1195 - 1201)

42.

Carcinom colo-rectal (pag. 1203 - 1216)

43.

Sepsisul ano-rectal și abcesul cripto-glandular (pag. 1227 - 1231)

44.

Hemoroizii și fisura anală (pag. 1222 - 1227)

45.

Apendicita acută (pag. 1243 - 1251;pag. 1256 - 1257)

46.

Neoplasmele apendicelui (pag. 1257 - 1259)

47.

Apendicita acută la copil (pag. 1632-1635)

48.

Indicațiile pentru splenectomie (pag. 1429 - 1439)

49.

Herniile peretelui abdominal (pag. 1454 - 1457 ; pag. 1495 - 1521)

50.

Hernia inghinală la copil (pag. 1634-1635)

51.

Litiaza renală (pag. 1666 - 1667)

52.

Hipertrofia benignă de prostată (pag. 1665 - 1666)

53.

Neoplasm ovarian, tubar și primar peritoneal (pag. 1701 - 1705)

54.

Leiomioamele uterine (pag. 1682 - 1683)

55.

Cancerul corpului uterin (pag. 1700 - 1701)

56.

Cancerul cervical (pag. 1698 - 1700)

57.

Boala ocluzivă arterială acută a membrelor inferioare (pag. 882 - 889)

58.

Varicele membrelor inferioare (pag. 929 - 930)

59.

Insuficiența venoasă cronică (pag. 930 - 934)

60.

Tromboembolia venoasă (pag. 918 - 928)

61.

Tromboflebita superficială (pag. 928 - 929)

62.

Colonoscopia diagnostică (pag. 1180-1181)

63.

Endoscopia digestivă diagnostică (pag.1050)

Bibliografie unică

SCHWARTZ - Principiile Chirurgiei - ediția a-X-a

Editura ALL, 2019

ISBN: 978-606-587-305-6

III. Subiecte de tehnici chirurgicale1. Ligatura înaltă și stripping-ul venei safene (1, pag.332-333)2. Tehnica suturilor vasculare (2, pag.59-66)3. Cura chirurgicală a herniei inghinale (1, pag.412-431)4. Cura chirurgicală a herniei femurale (1, pag.432-435)5. Cura chirurgicală a herniei ombilicale (1, pag.410-411)6. Cura chirurgicală a eventrațiilor (3,pag.64-78)7. Cura chirurgicală a eviscerațiilor (3, pag.79-83)8. Tiroidectomia subtotală (1, pag.364-371)9. Traheotomia (1, pag.374-375)10. Pleurotomia (2, pag.143-148)11. Intervenții la nivelul glandei mamare (biopsii, mastectomia simplă, mastectomia radicală modificată) (1, pag.396-401)12. Cura chirurgicală a bolii de reflux gastro-esofagian (1, pag.94-97)13. Gastrostomia (1, pag.30-33)14. Gastro-enteroanastomoza (1, pag.36-39)15. Rezecțiile gastrice pentru ulcer (1, pag.50-57)16. Gastrectomiile (subtotală, totală) (1, pag.58-93)17. Enterectomia (1, pag.102-109)18. Jejunostomia (1, pag.110-111)19. Ileostomia (1, pag.124-125)20. Excizia diverticulului Meckel (1, pag.114-115)21. Apendicectomia (1, pag.116-119)22. Colostomia (1, pag.126-131)23. Hemicolectomia dreapta (1, pag.132-135)24. Hemicolectomia stângă (1, pag.136-139)25. Colectomia totală (1, pag.152-161, 176-181)26. Operația Hartmann (3, pag.324-335)27. Rezecția rectală abdomino-perineală (1, pag.140-151)28. Rezecția anterioară a recto-sigmoidului (1, pag.162-175)29. Cura chirurgicală a hemoroizilor (1, pag.444-445)30. Cura chirurgicală a supurațiilor perianorectale (1, pag.446-451)31. Colecistectomia (1, pag.182-197)32. Coledocotomia și drenajul căii biliare principale (1, pag.198-201)33. Derivațiile bilio-digestive (1, pag.202-203, 208-209, 216-217)34. Excizia locală a tumorilor hepatice (1, pag. 220-221)35. Drenajul chistului și pseudochistului pancreatic (1, pag.234-239)36. Splenectomia (1, pag.284-287,292-293)37. Cistotomia (3, pag.644-650)38. Histerectomiile (1, pag.352-355)39. Salpingectomia (1, pag.356-357)40. Cura chirurgicală a hidrocelului (1, pag.436-437)41. Incizia și drenajul infecțiilor mâinii (1, pag.458-459)42. Amputația de gambă (3, pag.404-416)43. Amputația de coapsă (3, pag.417-433)

Bibliografie1. Zollinger. Atlas de tehnici chirurgicale - Robert Zollinger Jr, Robert Zollinger Sr- Editura științelor medicale, București, 2007. ISBN: 978-973-865719-92. Chirurgie generală. Vademecum pentru examene și concursuri- Virgil Răzeșu- Editura Răzeșu, 2004. ISBN: 973-99066-6-43. Tehnici Chirurgicale - Eugen Târcoveanu- Editura Polirom, Iași, 2003. ISBN: 973-681-372-X

Anexa nr. 2

Logbook proceduri

Modalitate de completare:

Completarea logbook-ului intră în obligațiile rezidentului.

Săptămânal acesta are obligația de a nota intervențiile la care a participat în calitate de observator/ajutor sau operator asistat, notând data și ora intervenției, CNP pacient, numărul foii de observație/prezentare, medicul curant primar/specialist.

Fiecare procedură va fi parafată și semnată de medicul curant al pacientului pentru a fi luată în considerare pentru completarea log-book-ului.

Având în vedere legislația în vigoare, care nu permite libera practică pe perioada rezidențiatului, rezidentul va nota în dreptul fiecărei proceduri calitatea deținută în operație :

–Observator (O)– Operator secundar (OS)– Operator primar asistat (OPA)

Documentele ce stau la baza completării logbook-ului vor fi păstrate de către rezident până la înscrierea la examenul de specialitate pentru verificare.

Anual rezidentul va prezenta coordonatorului de rezidențiat situația log-bookului personal, raportând numărul de proceduri efectuate, eventualele probleme întâmpinate.

Din considerente logice, susținem descărcarea log-book-ului de pe internet, în format Excel, pentru a facilita completarea acestuia în timp real și transmiterea datelor coordonatorului de rezidențiat.

Anexăm log-book-ul în format electronic prezentei curicule.

Anexa nr. 3

COMPETENȚE DOBÂNDITE PE PERIOADA PREGĂTIRII ÎN SPECIALITATE

De completat de către responsabilul local al programului de PREGĂTIRE

Nume Prenume rezident:

Perioada acoperită de log-book:

Centru de pregătire în specialitate: Coordonator Program pregătire în specialitate

Semnătura :

		Slab	mediu	bun	foarte bun	excelent
Cunoștințe despre	Toată aria curriculară
Competențe în	Consilierea pacienților
	Comunicarea cu pacienții și aparținătorii
	Munca în echipă cu colegii și restul colectivului
	Control al calității și management al riscului

De completat de către rezident:

	Data	Locul
Cursuri absolvite

		Număr
Publicații	Prezentări de caz
Publicații	Articole în reviste (fără prezentări de caz)
Prezentări la manifestari științifice	Postere
	Prezentări orale
	Prezentări susținute ca invitat
	Chairman
Premii academic

Titluri științifice dobândite		D/N
Doctor Medic
Doctor în Științe Medicale

Aptitudini

Nume, prenume rezident: .................

Centru de pregătire: ....................

Aptitudini	Slab	Necesită îmbunatațire	Mediu	Bun	Foarte bun
Maturitate profesională
Capacitate tehnică
Compatibilitate
Administrație
Punctualitate
Industrie
Dependența
Receptiv la instrucție
Activitate de studio
Cercetare
Publicații
Cursuri, conferințe

Certific prin prezenta ca medicul Chirurg Generalist este:

–Medic specialist– Medic rezident aflat în programul de pregătire în specialitatea Chirurgie Generală

Coordonator al programului de pregătire în rezidențiat,

Nume, Prenume ..............

Data .......................

Semnătura ..................

Anexa nr. 2

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

DERMATOVENEROLOGIE

Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin

Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2023

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE

PREAMBUL

Rezidențiatul în dermato-venerologie este forma de învățământ post-universitar care are scopul de a forma medici specialiști dermato-venerologi prin pregătire teoretică și practică. Curriculum de pregătire în specialitatea dermato-venerologie a fost elaborat de către Comisia consultativă de dermatovenerologie a Ministerului Sănătății și a fost avizată de Colegiul Medicilor din România (CMR).

Actualizarea curriculară a fost realizată având în vedere propunerile Uniunii Europene a Medicilor Specialiști (UEMS), urmărind un proces de instruire și educație medicală de cea mai bună calitate a medicilor. UEMS, organism european la care este afiliat CMR, a adoptat în anul 1994 documentul privind educația medicală postuniversitară, oferind astfel recomandări europene standardizate pentru învățământul medical.

În cadrul Comunității Europene, prin Directiva 2005/36/EC, s-a stabilit posibilitatea recunoașterii mutuale a calificării medicilor pe baza unor cerințe de învățământ valabile în cadrul tuturor statelor membre. Prin prezentul curriculum se realizează armonizarea modulului de specialitate dermato-venerologie cu recomandările Secției Dermato-venerologie a UEMS (UEMS-EBDV).

1.DEFINIȚIA SPECIALITĂȚII

Dermatovenerologia este specialitatea responsabilă de diagnosticul, tratamentul (medical și chirurgical) și prevenția:

–afecțiunilor pielii (alcătuită din epiderm, derm și hipoderm), mucoaselor inspectabile și anexelor cutanate– manifestărilor cutanate ale afecțiunilor sistemice– manifestărilor sistemice ale afecțiunilor cutanate– infecțiilor cu transmitere sexuală, precum și a altor afecțiuni ano-genitale. Dermato-venerologia are scopul de a promova sănătatea pielii și sănătatea sexuală.

2.DURATĂ

5 ANI

3.SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATO-VENEROLOGIE3.1. SCOPUL REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE este reprezentat de însușirea detaliată și aprofundată a elementelor teoretice și practice referitoare la diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice pentru a exercita profesia de medic specialist dermato-venerolog la standardele actuale din România și Uniunea Europeană.

3.2.OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE REZIDENȚIATULUI ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE1. Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind etio-patologia afecțiunilor dermatovenerologice.

2.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind explorările de laborator specifice afecțiunilor dermatovenerologice.

3.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind diagnosticul pozitiv și diferențial al afecțiunilor dermatovenerologice.

4.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind terapia actuală, topică și sistemică, a afecțiunilor dermatovenerologice.

5.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului tuturor urgențelor dermatovenerologice.

6.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind etio-patogenia, diagnosticul și tratamentul manifestărilor cutanate dezvoltate în cadrul afecțiunilor sistemice.

7.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice privind utilizarea monitorizării obiective a pacienților dermato-venerologici prin utilizarea de scoruri și de chestionare specifice.

8.Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a participa activ și performant în echipe medico-chirurgicale multidisciplinare.

9.Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a dezvolta un act medical bazat pe medicina personalizată îmbinată cu medicina bazată pe dovezi, în condiții general acceptate etice și deontologice.

10.Dezvoltarea capacității medicului specialist dermato-venerolog de a avea o comunicare profesională adecvată cu pacienții și aparținătorii acestora.

11.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru participarea în studii de cercetare științifică în domeniul dermato-venerologiei pe baza ghidurilor de bună practică medical (engl. Good Clinical Practice - GCP).

12.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru utilizarea principalelor programe de calculator utilizate în sistemul sanitar din România.

13.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice necesare pentru efectuarea raportărilor specifice (infecții transmisibile sexual, reacții adverse la medicamente, afecțiuni oncologice la nivel cutaneo-mucos, dermatoze profesionale).

14.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la ghidurile naționale și ghidurile europene de diagnostic și tratament al afecțiunilor dermato-venerologice.

15.Dobândirea de cunoștințe teoretice și practice referitoare la codificarea afecțiunilor dermato-venerologice (de exemplu codificarea ICD-11).

4.ORGANIZAREA PROGRAMULUI– Conform recomandărilor UEMS în țările în care nu există un trunchi comun de educație medicală postuniversitară, se recomandă ca durata rezidențiatului în specialitatea Dermatovenerologie să fie de 5 ani.– Există de asemenea posibilitatea unui proces de învățământ medical postuniversitar suplimentar, cu dezvoltarea sub-/supraspecializărilor (de exemplu: dermato- patologie, dermato-flebologie, dermato-pediatrie).– Curriculum-ul prevede lunar un număr de 20 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri), 50 ore de activități practice și 40-60 de ore de studiu individual în fiecare lună de studiu universitar pentru tematica prezentată.– Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare universitară (CFU).– 1 CFU = 25 ore de instruire– Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 25%, restul de 75%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.– La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (și cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către coordonatorul de program. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.– Activitatea de pregătire este monitorizată prin Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă, activitatea de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație medicală continuă.– Se recomandă ca medicii rezidenți să dispună de suficient timp și suport pentru a participa la conferințe de specialitatea locale, regionale, naționale și internaționale.– Medicii rezidenți vor fi încurajați să participe la studii clinice și la realizarea de prezentări și publicații.– Autoritățile naționale recunosc stagiile de educație medicală cu durată de până la un an efectuate în alte țări europene/non-europene ce respectă criteriile și curriculum stabilite prin UEMS.

5.STRUCTURA PROGRAMULUI

	Număr total de ani	5 ani
	Număr total de module	12
A.	Stagii generale medico-chirurgicale și specialități înrudite
Modul 1	Medicină internă	3 luni
Modul 1	Ore de curs / modul	60 ore curs
Modul 2	Chirurgie plastică	4 săptămâni
Modul 2	Ore de curs / modul	20 ore curs
Modul 3	Alergologie și imunologie clinică	4 săptămâni
Modul 3	Ore de curs / modul	20 ore curs
Modul 4	Boli infecțioase și parazitare	6 săptămâni
Modul 4	Ore de curs / modul	30 ore curs
Modul 5	Histopatologie	2 luni
Modul 5	Ore de curs / modul	40 ore curs
Modul 6	Bioetică	2 săptămâni
Modul 6	Ore de curs / modul	10 ore curs
Modul 7	Oncologie medicală	3 săptămâni
Modul 7	Ore de curs / modul	15 ore curs
Modul 8	Imagistică cutanată	3 săptămâni
Modul 8	Ore de curs / modul	15 ore curs
Modul 9	Epidemiologie clinică	2 săptămâni
Modul 9	Ore de curs / modul	10 ore curs
Modul 10	Pediatrie	6 săptămâni
Modul 10	Ore de curs / modul	30 ore curs
Modul 11	Medicina muncii	2 săptămâni
Modul 11	Ore de curs / modul	10 ore curs
B.	Stagiu de bază
Modul 12	Dermatovenerologie	47 luni / 188 săptămâni
Modul 12.1	Noțiuni de bază	4 luni
Modul 12.1	Ore de curs / modul	80 ore curs
Modul 12.2	Afecțiuni acute și urgențe în dermato venerologie	4 luni
Modul 12.2	Ore de curs / modul	80 ore curs
Modul 12.3	Afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente	5 luni
Modul 12.3	Ore de curs / modul	100 ore curs
Modul 12.4	Afecțiuni vasculare	4 luni
Modul 12.4	Ore de curs / modul	80 ore curs
Modul 12.5	Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate	4 luni
Modul 12.5	Ore de curs / modul	80 ore curs
Modul 12.6	Dermato-farmacologie	2 luni
Modul 12.6	Ore de curs / modul	40 ore curs
Modul 12.7	Tratamentul cu agenți fizici și chimici, UV- terapia și laserterapia	2 luni
Modul 12.7	Ore de curs / modul	40 ore curs
Modul 12.8	Afecțiuni alergice	4 luni
Modul 12.8	Ore de curs / modul	80 ore curs
Modul 12.9	Afecțiunile anexelor cutanate	4 luni
Modul 12.9	Ore de curs / modul	80 ore curs
Modul 12.10	Dermato-oncologie	4 luni
Modul 12.10	Ore de curs / modul	80 ore curs
Modul 12.11	Metode de diagnostic și investigații utilizate în Dermatovenerologie	5 luni
Modul 12.11	Ore de curs / modul	100 ore curs
Modul 12.12	Afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice	2 luni
Modul 12.12	Ore de curs / modul	40 ore curs
Modul 12.13	Dermato-cosmetologie și dermatologie corectivă	3 luni
Modul 12.13	Ore de curs / modul	60 ore curs

6.CONȚINUTUL MODULELOR

Modul 1. MEDICINĂ INTERNĂ

Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.

TEMATICA MODULULUI MEDICINĂ INTERNĂ (60 ore)– Insuficiența cardiacă– Aritmii cardiace– Hipertensiunea arterială– Ateroscleroza– Angina pectorală– Infarctul miocardic– Bolile vasculare ale membrelor– Șocul– Astmul bronșic– Tromboembolismul pulmonar– Tuberculoza– Litiaza urinară– Infecțiile tractului respirator– Insuficiența renală cronică– Boli inflamatorii intestinale– Boli hepato-biliare– Pancreatite– Anemii– Leucemii– Limfoame– Hemostaza și tulburările ei– Diabetul zaharat– Amiloidoza– Porfiriile– Guta– Lupusul eritematos– Scleroza sistemică– Dermatomiozita– Poliartrita reumatoidă– Sindromul Sjogren– Vasculite sistemice– Corelații între patologia internă și afecțiunile dermatologice

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE MEDICINĂ INTERNĂ (150 ore)– Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 5 pacienți– Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 5 pacienți– Interpretarea electrocardiogramei: 10 pacienți– Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 5 pacienți– Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 5 pacienți– Toracocenteza: 1 pacient– Paracenteza: 1 pacient– Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 3 pacienți– Interpretarea probei de digestie: 3 pacienți– Tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie: o discuție tematică– Defibrilarea și cardioversia: o discuție tematică– Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduva pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute și cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare): 2 pacienți– Puncția biopsie hepatică - interpretare: 2 pacienți– Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 3 pacienți

Modul 2. CHIRURGIE PLASTICĂ

Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.

TEMATICA MODULULUI CHIRURGIE PLASTICĂ (20 ore)– Anestezia locală și infiltrațiile– Tehnica sclerozării varicelor– Tehnici de grefare cutanată– Plastiile cutanate– Avulsia unghială– Arsurile (termice, chimice, electrice, etc)– Degerăturile

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE CHIRURGIE PLASTICĂ (50 ore)– Anestezia locală și infiltrațiile: 20 pacienți– Sclerozarea varicelor: 20 pacienți– Tehnici de grefare cutanată: 2 pacienți– Plastiile cutanate: 5 pacienți– Avulsia unghială: 2 pacienți

Modul 3. ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ

Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice

TEMATICA MODULULUI ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (20 ore)– Reacții de hipersensibilitate, clasificare, terminologia afecțiunilor alergice– Alergene și haptene - clasificare, surse, reactivități încrucișate– Alergii respiratorii, alergii alimentare și medicamentoase, anafilaxia– Urticaria spontană, autoreactivă/autoimună, la factori fizici– Dermatita atopică și dermatite de contact alergice– Tratamentul urgențelor alergologice, tratamente antialergice, imunomodulatoare, antiinflamatoare topice și sistemice

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (50 ore)– principii, indicații, metodologie și tehnici, asistare sau simulare educațională și/sau efectuare (după caz), interpretare– observația directă a aptitudinilor procedurale, supravegherii pacientului, demonstrarea abilităților de comunicare, după caz– Teste cutanate prick și i.d. ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4 pacienți– Teste cutanate patch ca metode de diagnostic in vivo în alergologie: 4 pacienți– Teste de provocare in vivo în alergologie: 4 pacienți– Teste in vitro pentru IgE alergen-specifice și autoanticorpi: 4 pacienți– Farmacoterapia de urgență în alergologie: 1 pacient

Modul 4. BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE

Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.

TEMATICA MODULULUI BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE (30 ore)– Angine– Gastroenterite și enterocolitele acute– Boli eruptive virale– Enteroviroze– Hepatite virale– Salmoneloze– Toxiinfecții alimentare– Trichinoza– Lambliaza– Rickettsioze– Toxoplasmoza.– Erizipeloidul Rosenbach– Infecții cu anaerobi– Trichomoniaza urogenitală– Antibioterapia antiinfecțioasă și antibiograma, noțiuni generale și practice– Infecția HIV

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BOLI INFECȚIOASE ȘI PARAZITARE (75 ore)– Exudatul naso-rinofaringian: 10 pacienți– Examen bacteriologic secreții cutaneo-mucoase: 10 pacienți– Examen parazitologic cutanat: 10 pacienți– Examen copro-parazitologic: 10 pacienți– Examen micologic direct cutaneo-mucos: 10 pacienți– Examen cu lampa Wood: 10 pacienți– Interpretare investigații de laborator pentru virusurile hepatitice: 10 pacienți– Antibiograma: 10 pacienți– Interpretare investigații de laborator pentru infecția HIV: 10 pacienți

Modul 5. HISTOPATOLOGIE

Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.

TEMATICA MODULULUI HISTOPATOLOGIE (40 ore)– Structura pielii la microscopul optic și electronic.– Principalele procese histopatologice și particularitățile lor la nivelul pielii.

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE HISTOPATOLOGIE (100 ore)– Interpretarea unui preparat histopatologic pentru diagnosticul principalelor afecțiuni dermatologice: 80 pacienți– Tehnica pregătirii unui preparat histopatologic în vederea examinării: 10 pacienți– Efectuarea și interpretarea examenului citologic Tzanck: 10 pacienți

Modul 6. BIOETICĂ

TEMATICA MODULULUI BIOETICĂ (10 ore)– Introducere în Bioetică– Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii

Relația medic-pacient I

–Relația medic-pacient II– Greșeli și erori în practica medicală

Probleme etice la începutul vieții

Probleme etice la finalul vieții

–Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane

Probleme etice în genetică și genomică

–Etica cercetării pe subiecți umani

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BIOETICĂ (25 ore)– Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică

Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică

–Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice

Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete

–Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete– Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete– Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete

Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete

–Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete– Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete

Modul 7 ONCOLOGIE MEDICALĂ

3 săptămâni

15 ore curs 35 ore stagiu

Tematica orelor de curs (15 ore)

1.Biologia cancerului cutanat și non-cutanat (procesele de bază ale carcinogenezei; cinetica celulelor tumorale, proliferarea și moartea celulară programată, echilibrul dintre moartea și proliferarea celulară). Imunologia tumorală (interrelația între tumoră și sistemele imune ale gazdei, incluzând antigenicitatea tumorală, citotoxicitatea antitumorală mediată imun și efectul direct al citokinelor asupra tumorilor).

2.Principii de bază în diagnosticul și tratamentul bolilor maligne. Îngrijirea pacienților cu boli maligne. Abordul multidisciplinar al pacientului cu patologie oncologică cutanată.

3.Chirurgia oncologică: indicațiile și contraindicațiile chirurgiei oncologice; cunoașterea rolului chirurgiei în stadializarea și tratamentul neoplaziilor cutanate; indicațiile și stabilirea secvenței tratamentului chirurgical în raport cu celelalte modalități de tratament în patologia tumorală cutanată; riscurile și beneficiile chirurgiei ca tratament exclusiv sau asociat cu radioterapia sau/ și chimioterapia în cancerele cutanate; cunoașterea complicațiilor postoperatorii în patologia tumorală cutanată sau în relație cu neoplaziile cutanate.

4.Radioterapia: principiile radiobiologiei și indicațiile radioterapiei ca modalitate de tratament curativ și paliativ; principiile planului de tratament și ale dozimetriei; indicația asocierii radioterapiei cu celelalte metode de tratament, chirurgia, chimioterapia sau imunoterapia; cunoașterea efectelor acute și tardive ale radioterapiei la nivel sistemic și cutanat.

5.Chimioterapia: indicațiile, obiectivele și utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei cutanate și în cazul recidivelor neoplazice; aprecierea comorbidităților, individualizat, în scopul determinării raportului risc/ beneficiu al tratamentului cu agenți citostatici; profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei și orarului administrării în caz de manifestările secundare/ toxicitate / adverse cutanate.

6.Hormonoterapia - cunoașterea existenței/ clasificării diferitelor tipuri de agenți (anti)hormonali; principii de farmacologie clinică și impactul acestora asupra organului cutanat.

7.Terapia biologică: acțiunea și indicațiile terapiei biologice, inclusiv citokine și factori de creștere hematopoetici; spectrul efectelor secundare ale acesteia și ale asocierii acestora cu chimioterapia; conceptele de bază ale terapiei moleculare țintite (anticorpii monoclonali, vaccinurile antitumorale, terapia celulară, și terapia genică); impactul utilizării terapiei biologice asupra organului cutanat.

8.Tratament suportiv și paliativ: semnificația în cadrul terapiei cancerului; indicațiile și modalitățile de tratament suportiv, limitele și efectele secundare ale acestora, cu impact asupra tegumentului; îngrijirea paliativă a bolnavilor terminali cu manifestări cutanate.

9.Managementul reacțiilor cutanate adverse / secundare / toxicitate ale terapiilor oncologice pentru tumori maligne cutaneo-mucoase sau ale altor organe.

10.Pielea ca țintă a metastazelor cancerelor profunde.

11.Cancerele profunde cu determinări cutanate.

12.Melanoamele (epidemiologie; istorie naturală; clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie; diagnostic - particularități - 1. localizare anatomică: cutanată, non - cutanată/ uveală, mucosală, cu origine neprecizată;

2.Leziunile nepigmentare;

3.Profilul molecular ;

4.Sindroame paraneoplazice ; evoluție; indicație terapeutică; pricipalele asocieri de chimioterapie; terapie țintită molecular, imunoterapie, chirurgie; urmărire postterapeutică).

13.Cancerul cutanat bazo- și spino-celular (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)

14.Limfoamele cutanate (epidemiologie, istorie naturală, clasificare, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică - corelații evolutive ale diferitelor scheme terapeutice).

Baremul activităților practice:

–Examenul clinic în cadrul pacientului cu afecțiuni oncologice: 10 pacienți– Examenul paraclinic în cadrul pacientului oncologic: 10 pacienți– Monitorizarea clinică și terapeutică a pacientului oncologic: 10 pacienți

MODUL 8: IMAGISTICA CUTANATĂ 3 săptămâni (15 ore Curs, 35 ore Stagii clinice și practice)

Tematica modulului de Imagistica cutanată (15 ore):

Curs 1 (3 ore):

1.Introducere în tehnica ecografiei: principii, aparatură, tipuri de sonde.

2.Tehnici non-invazive în diagnosticul bolilor dermatologice: ecografia convențională, ecografia de înaltă frecvență, microscopia confocală - dincolo de examinarea vizuală a pielii.

3.Noțiuni introductive despre microscopia confocală și OCT. Utilizarea acestor dispozitive în patologia cutanată.

Curs 2 (2 ore):

3.Anatomia sistemului tegumentar și a țesutului subcutanat prin tehnici imagistice.

4.Ultrasonografia cutanată: semiologie, artefacte, indicații, avantaje, limite, proceduri.

Curs 3 (2 ore):

5.Ecografia Doppler: principii, moduri, aplicații în dermatologie6. Elastografia: principii, tehnici, aplicații în dermatologie

Curs 4 (2 ore):

7.Ultrasonografia pielii, părului și unghiilor normale8. Ultrasonografia în afecțiunile firului de păr și ale unghiilor

Curs 5 (2 ore):

9.Ultrasonografia în bolile inflamatorii cutanate10. Ultrasonografia în tumorile benigne ale pielii

Curs 6 (2 ore):

11.Ultrasonografia în tumorile cutanate vasculare și în malformațiile vasculare12. Ultrasonografia tumorilor maligne cutanate de tip non-melanom

Curs 7 (2 ore):

13.Ultrasonografia ganglionilor limfatici14. Ultrasonografia tumorilor maligne cutanate de tip melanom

Baremul activităților practice Imagistica cutanată (35 ore):

● Aplicații practice

● Cazuri clinice

● Efectuarea tehnicii de ultrasonografie cutanată și de părți moi și interpretarea aspectului ecografic:

–al tegumentului, al firului de păr și al aparatului unghial (normal și patologic)– în bolile inflamatorii cutanate– în tumorile benigne ale pielii– în tumorile cutanate vasculare și în malformațiile vasculare– în tumorile maligne cutanate de tip non-melanom– al ganglionilor limfatici– în tumorile maligne cutanate de tip melanom

MODUL 9: EPIDEMIOLOGIE CLINICA 2 Săptămâni - 10 Ore curs 25 ore stagiu

Tematica orelor de curs (10 ore)

1.Epidemiologia (definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare); metoda epidemiologică și metoda clinică: utilizarea și interpretarea lor în cunoașterea problemelor sănătății și luarea deciziei în sănătatea comunitară.

2.Evaluarea calității informației științifice. Evaluarea calității unui studiu clinic. Studiile observaționale. Studiile intervenționale.

Medicina Bazată pe Dovezi (MBD) - principii și aplicabilitate în practica dermatologică. Sisteme de asigurări de sănătate.

3.Infecțiile emergente cu impact asupra patologiei dermatologice.

4.Infecțiile reemergente în relație cu afecțiunile cutanate.

5.Infecțiile asociate asistenței medicale în relație cu tegumentul.

6.Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor (profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară) în patologia dermatologică.

7.Conceptul de Asistența Primară a Stării de Sănătate în supravegherea, prevenirea și controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar, cu referiri la afecțiunile dermatologice.

Barem activități practice (25 ore)– Organizarea, funcționarea și aplicarea principiilor epidemiologice în cabinetul / ambulatorul / secția dermatologie– Investigație / anchetă epidemiologică: 10 anchete– Interpretarea rezultatelor unui studiu clinic: 10 studii– Plan măsuri profilaxie IAAM (infecții asociate activității medicale): 1 plan

Modul 10. PEDIATRIE

Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.

TEMATICA MODULULUI PEDIATRIE (30 ore)– Creșterea și dezvoltarea somatică. Etapele dezvoltării neuropsihice.

Abordarea interdisciplinară a tulburărilor de creștere și dezvoltare

–Durerile abdominale recurente și alte sindroame dureroase recurente la copil– Alimentația sugarului și copilului sănătos. Alimentația copilului cu o boala acută.

Criteriile de apreciere a stării de nutriție

–Malnutriția protein-energetică și proteică. Obezitatea. Deficiențele vitaminice și ale oligomineralelor– Urgențele pediatrice majore (inclusiv șocul anafilactic, intoxicațiile acute medicamentoase, înțepături de insecte veninoase, mușcături de animale)– Stabilirea suspiciunii de boala genetică. Screening-ul nou născutului pentru boli genetice– Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică adolescentului (inclusiv bolile cu transmisie sexuală, acneea)– Reacții de hipersensibilizare. Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice.

Alergiile alimentare. Urticaria și angioedemul

–Sindromul febril prelungit și febră de etiologie neprecizată– Diareile acute bacteriene și virale– Infecțiile tractului respirator superior– Limfoamele maligne Hodgkiniene și non-Hodgkiniene la copil– Infecții cutanate cu risc sistemic la copilul de vârstă mică– Erupții în perioada neonatală– Intoxicații sistemice cu poartă de intrare cutanată– Boli imune cu manifestări cutanate la copil

Baremul activităților practice (75 ore)– Măsurători antropometrice și interpretarea lor la copilul de diverse vârste: 10 pacienți– Puncții și recoltări venoase la sugar și copil: 10 pacienți– Instalarea unui cateter venos percutan: 2 pacienți– Recoltare de sânge capilar pentru echilibrul acido-bazic prin metoda Astrup: 10 pacienți

Modul 11. MEDICINA MUNCII

Demonstrații clinice, practice însoțite de prelegeri teoretice.

TEMATICA MODULULUI MEDICINA MUNCII (10 ore)– Bolile profesionale– Definiție– Criterii de diagnostic– Anamneza profesională– Semnalarea bolii profesionale– Profilaxia bolii profesionale– Boli dermatologice profesionale– Identificarea agenților etiologici profesionali– Locuri de muncă, profesii expuse– Stabilirea diagnosticului de profesionalitate– Testare cutanată la alergeni profesionali– Metode de prevenire a bolilor dermatologice profesionale– Boli dermatologice incluse în tabelul bolilor profesionale– Semnalarea/declararea bolilor profesionale dermatologice (colaborarea medic dermatolog - medic medicina muncii)– Legislație națională și europeană de medicina muncii

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE MEDICINA MUNCII (25 ore)– Modalități de identificare a locurilor de muncă și a profesiunilor expuse, precum și a agenților etiologici profesionali care pot determina boli dermatologice profesionale (microclimat profesional, agenți chimici, radiații ionizante și neionizante, agenți biologici): 5 modalități– Efectuarea anamnezei profesionale: element esențial pentru diagnosticul bolii profesionale: 5 pacienți– Efectuarea testelor cutanate specifice și interpretarea lor: element de diagnostic pentru boala dermatologică profesională: 5 pacienți– Exemplificarea etapelor de diagnostic pentru stabilirea profesionalității în bolile dermatologice: rolul medicului dermatolog, rolul medicului de medicina muncii; aplicații practice pentru realizarea parteneriatului medic dermatolog - medic medicina muncii: 5 exemple– Parcurgerea etapelor de semnalare /declarare a bolii profesionale în conformitate cu legislația în vigoare. Drepturi și obligații medic/pacient: 5 pacienți

Modul 12. DERMATOLOGIEVENEROLOGIE

TEMATICA MODULULUI DERMATOLOGIEVENEROLOGIE (240 ore)

Modul 12.1 - Noțiuni de bază1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Noțiuni privind structura, funcția și fiziopatologia pielii și a mucoaselor– Examenul clinic dermatologic în funcție de sex și vârstă– Descrierea leziunilor elementare dermatologice– Modificări cutanate specifice (ex. semnul Darier, fenomenul Koebner, semnul Nikolski, dermografismul, modificarea leziunilor cutanate în funcție de fototip etc.)– Scoruri pentru monitorizarea afecțiunilor dermatologice (PASI, EASI, SCORAD, index Sartorius, scoruri pentru acnee, vitiligo etc.)– Utilizarea examenului cu lampă Wood în dermato- venerologie– Noțiuni de bază de dermatoscopie– Noțiuni de bază de histopatologie cutanată (microscopie optică, tehnici speciale de colorare, microscopie electronică)– Descrierea tehnicilor de mică chirurgie dermatologică– Biopsia cutanată– Istoria dermatologiei1.b. Tematică aplicații practice (250 ore)– Tehnici de anestezie locală: 5 pacienți– Tehnici de biopsie cutanată (punch,shave): 6 pacienți– Noțiuni de bază privind prepararea și interpretarea lamelor cu preparat cutanat în colorație hemalaun-eozină: 50 pacienți– Noțiuni de bază privind prepararea și interpretarea lamelor de examen histopatologic, imunohistochimie și tehnici de imunofluorescență. Citodiagnostic Tzanck: 30 pacienți– Examen clinic general, examenul pentru infecții cu transmitere sexuală: 20 pacienți– Monitorizarea pacienților dermatologici folosind scoruri specifice (ex. PASI, EASI): 20 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare realizării examenului clinic dermatologic în vederea diagnosticului.

3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a identifica leziunile elementare dermatologice și de a realiza corect examenul clinic local dermatologic.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect principalele procese histopatologice de la nivel cutanat.– Capacitatea de a recomanda corect indicațiile de investigare anatomo-clinică pentru principalele afecțiuni dermatologice.– Capacitatea de a corela examenul clinic cutanat, examenul dermatoscopic și investigațiile anatomo-patologice.

Modul 12.2 - Afecțiuni acute și urgente în dermato-veneroloqie1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Angioedemul si șocul anafilatic prim ajutor– Insuficiența cutanată– Eritrodermii– Reacții post-medicamentoase (sdr. Lyell, sdr. Stevens-Johnson, eritem polimorf)– Infecții virale cu afectare cutaneo-mucoasă– Infecții bacteriene cutaneo-mucoase (stafilococii, streptococii, tuberculoza cutanată, lepra etc.)– Infecții micotice cutaneo-mucoase– Ectoparazitoze– Infecții parazitare cu afectare cutanată (ex. protozoare, infecții intestinale parazitare)– Infecții micotice și parazitare tropicale– Infecții cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, chlamydia, limfogranulomatoza veneriană, șancru moale, granulom inghinal, infecția cu HPV)– Infecția HIV. SIDA și afecțiuni asociate. Tratamentul sistemic al infecției HIV (HAART etc.)– Afecțiuni induse de expunerea la temperaturi extreme1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Monitorizarea pacientului cu insuficiență cutanată: 5 pacienți– Tehnici de prelevare a probelor (incluzând aspirat, incizie, biopsie) pentru diagnosticul infecțiilor cutanate: 10 pacienți– Tehnici de examen microbiologic pentru infecții parazitare, micotice, virale și bacteriene: 10 pacienți– Tehnica tratamentului local pentru afecțiuni cutanate infectate: 10 pacienți– Tratamentul sistemic al infecțiilor manifestate la nivel cutaneo-mucos: 15 pacienți– Tratamentul pacientului cu degerături / arsuri: 2 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Stăpânirea corectă a cunoștințelor teoretice și practice de evaluare și monitorizare a pacientului cu insuficiență cutanată.– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni acute și urgențe dermatologice.

3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile acute și urgențele în dermatologie și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice în cazul afecțiunilor acute și urgențelor dermatologice.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a alcătui echipe multidisciplinare în cazurile necesare.

Modul 12.3 - Afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii și țesuturilor adiacente1. Tematică1.a. Tematică curs (100 ore)– Afecțiuni prin defecte dobândite sau congenitale de keratinizare– Psoriazis– Eczeme– Terenul atopic și dermatita atopică– Lichen plan și reacții lichenoide– Afecțiuni buloase– Dermatoze neutrofilice– Scleroze și pseudoscleroze– Afecțiuni de țesut mezenchimal (genetice/dobândite)– Colagenoze cu afectare cutaneo-mucoasă– Afecțiuni granulomatoase– Paniculite"– Discromii cutanate (vitiligo, leukodermii, hiper- / hipopigmentări)– Fiziopatologia afecțiunilor inflamatorii ale epidermului, joncțiunii dermo-epidermice, dermului, anexelor cutanate, țesutului subcutanat– Noțiuni de bază privind comorbiditățile asociate afecțiuni autoimune cu manifestare cutanată– Tratamentul topic și sistemic (ex. fotochimioterapie, terapie biologică, terapie cu citokine, imunoglobuline iv)1.b. Tematică aplicații practice (250 ore)– Interpretarea rezultatelor de laborator în afecțiunile inflamatorii și autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 pacienți– Interpretarea examenului histopatologic în afecțiunile inflamatorii și autoimune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 pacienți– Determinarea gradului de afectare a calității vieții și identificarea complicațiilor psihosociale în afecțiunile inflamatorii și auto-imune cu afectare cutaneo-mucoasă: 10 - Sfatul genetic la pacienții cu afecțiuni dermatologice: 5 pacienți– Cunoștințe practice despre realizarea de teste moleculare (PCR, secvențiere ADN, hibridizare) și interpretarea acestora: 2 discuții tematice– Tehnici de depigmentare: 2 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni țesuturilor adiacente.

3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii.– Interpretarea rezultatelor explorărilor specifice din afecțiunile inflamatorii și autoimune ale pielii.– Capacitatea de integrare și armonizare a indicațiilor investigaționale și terapeutice pentru principalele afecțiuni inflamatorii și autoimune ale pielii.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu afecțiuni inflamatorii sau autoimune cutanate.

Modul 12.4 - Afecțiuni vasculare1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Boala venoasă cronică a membrelor inferioare și complicațiile acesteia– Ulcerul de origine venoasă, arterială, neurologică– Ulcerul microangiopatic, ulcerul neoplazic– Vasculite cutanate– Afecțiuni cutanate purpurice– Vasculite livedoide– Trombofilii– Limfedeme primare și secundare– Malformații vasculare și limfatice– Hemangioame– Hemoroizi– Flebite– Tromboza venoasă profundă– Sindromul posttrombotic– Boala Mondor– Tratamentul chirurgical și conservativ al rănilor1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Interpretare teste de coagulare, teste de tromboză: 15 pacienți– Teste funcționale ale sistemului venos: 15 pacienți– Testul Rumpel-Leede (test de fragilitate capilară): 15 pacienți– Testul Allen (examen clinic al fluxului sanguin arterial la nivelul membrelor superioare): 15 pacienți– Indexul gleznă-braț: 15 pacienți– Tehnica pansamentului leziunilor cutanate cu lipsă de substanță: 15 pacienți– Tratament specific, topic și sistemic, al ulcerului de gambă: 15 pacienți– Utilizarea sistemelor de drenaj limfatic: 15 pacienți– Pompe vacuum în tratamentul ulcerului de gambă: 2 pacienți– Tratamentul chirurgical în ulcerul de gambă: 2 pacienți– Grefe de piele utilizate în tratamentul ulcerului de gambă: 1 pacient– Tratamentul non-chirurgical al ulcerului de gambă (betablocante, laserterapie pentru leziuni vasculare): 5 pacienți– Utilizarea reografiei în diagnosticul trombozei venoase: 1 pacient– Utilizarea explorării ultrasonografice duplex în insuficiența venoasă a membrelor inferioare: 5 pacienți– Flebochirurgie (ex. ligatura venelor superficiale, trombectomie superficială): 1 pacient2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și tratamentului medicamentos și chirurgical la pacienții cu afecțiuni vasculare în dermatologie.

3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile vasculare cu interesare cutanată și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a înțelege, recomanda și interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile vasculare dermatologice.– Capacitatea de integrare și armonizare a indicațiilor investigaționale și terapeutice pentru afecțiunile vasculare cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare și de a lucra în echipă multidisciplinară pentru diagnosticul, tratamentul și monitorizarea pacienților cu afecțiuni vasculare cutanate.

Modul 12.5 - Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Afectarea cutanată la pacienții cu diabet zaharat– Boli cu depozite cutanate– Afectarea cutanată la pacienții cu renale– Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni hepatice– Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni gastro-intestinale– Afectarea cutanată la pacienții cu afecțiuni pulmonare de etiologie non-alergică (ex. granulomatoza eozinofilică cu poliangeită, fibroză în cadrul sclerodermiei)– Afecțiuni induse de malnutriție sau aport hipocaloric, inclusiv de minerale și vitamine– Neuropatii cu afectare cutanată– Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile).– Sindroame paraneoplazice– Psihodermatologie1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Recomandarea și interpretarea rezultatelor investigațiilor de laborator în cadrul afecțiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10 pacienți– Monitorizarea pacientului cu afecțiunilor sistemice cu determinări cutanate: 10 pacienți– Abordarea terapeutică a pacientului cu afecțiune sistemică cu determinări cutanate: 10 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice la pacienții cu afecțiuni sistemice cu determinări cutanate.

3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiuni sistemice cu determinări cutanate și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile sistemice cu determinări cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare.– Capacitatea de a armoniza în echipă multidisciplinară indicațiile diagnostice și terapeutice pentru afecțiunile sistemice cu determinări cutanate.

Modul 12.6 - Dermato-farmacologie 1. Tematică1.a. Tematică curs (40 ore)– Noțiuni teoretice privind farmacologia tratamentului dermatologic în funcție de vârstă (copii, adulți, vârstnici): adsorbție, absorbție, efecte adverse– Ghiduri naționale și reglementări privind tratamentul dermatologic– Tratamentul topic:

–mecanismul de acțiune și interacțiuni medicamentoase ale substanțelor utilizate– forme farmaceutice: cremă, unguent, loțiune, soluție, pastă– reacții adverse– formule de bază ale tratamentului keratolitic, keratoplastic, rehidratant– substanțe topice antiproliferative– agenți topici imunologici topici– agenți topici de protecție cutanată– tratamente topice specifice (ex. corticosteroizi, inhibitori de calcineurină, cignolin, vitamina D și derivații săi, retinoizi, acid azelaic, benzoil peroxid)– agenți dezinfectanți– agenți anti-infecțioși (antibacterieni, antimicotici, antivirali, antiparazitari)– substanțe depigmentante– substanțe repigmentante– substanțe de stimulare și inhibare a creșterii părului.– Tratamentul sistemic:

–efecte directe, efecte secundare, reacții adverse, interacțiuni medicamentoase– glucocorticosteroizi– methotrexat– citokine– terapii inovative în dermatologie– azathioprină– mycofenolat mofetil– retinoizi și agenți cu acțiune retinoid-like– hidroxiclorochină– antiinflamatoare non-steroidiene– dapsonă– antibiotice– agenți antivirali– agenți antiparazitari– antihistaminice– substanțe antipuriginoase– agenți citostatici în tratamentul afecțiunilor autoimune– imunoglubuline iv– alte medicamente (ex. fumarați, talidomidă)– Tehnici de biologie moleculară utilizate în tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice1.b. Tematică aplicații practice (100 ore)– Prescrierea medicației topice dermatologice: 100 pacienți– Prescrierea preparatelor magistrale de uz dermatologic: 100 pacienți– Prescrierea medicației sistemice utilizate în dermatologie: 100 pacienți– Sistemul de clasificare pentru recomandările din Ghidurile de diagnostic și tratament: 5 discuții tematice– Utilizarea Ghidurilor internaționale de tratament: 10 discuții tematice -Noțiuni de bază privind recomandările și avertizările ANM-DM, EMA și FDA: 5 5 discuții tematice– Utilizarea imunoterapiei și agenți citostatici în tratamentul neoplaziilor: 5 pacienți– Raportarea reacțiilor adverse în tratamentul topic și sistemic dermatologic: 2 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia topică în dermato-venerologie.– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia sistemică în dermato-venerologie.– Diagnosticul, monitorizarea și tratamentul principalelor reacții adverse la medicamentele folosite în terapia dermato-venerologică.

3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a prescrie corect tratament local în afețiunile cutaneo-mucoase.– Capacitatea de a prescrie corect tratamentul sistemic în afețiunile cutaneo-mucoase.– Raportarea reacțiilor adverse post-medicamentoare.

Modul 12.7 - Tratamentul cu agenți fizici si chimici, UV-terapia si laserterapia1. Tematică1.a. Tematică curs (40 ore)– Noțiuni teoretice privind mecanismul de acțiune,efectele și reacțiile adverse în cazul terapiei cu radiații UV, terapiei fotodinamice și laserterapiei– Utilizarea UVA-terapiei în dermatologie– Utilizarea UVB-terapiei în dermatologie– Utilizarea terapiei fotodinamice– Utilizarea crioterapiei– Chemoablația - aplicații în dermatologie– Utilizarea diferitelor tipuri de terapie laser neablativă în dermatologie– Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie– Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL)– Noțiuni de balneoterapie1.b. Tematică aplicații practice (100 ore)– Fotografie medicală: 50 pacienți– Informarea pacientului privind diferitele proceduri diagnostice și terapeutice utilizate în dermato-venerologie: 20 pacienți– Tehnica terapiei UV (UVB, UVBnb, PUVA): 10 pacienți– Utilizarea terapiei fotodinamice: 3 pacienți– Utilizarea crioterapiei: 20 pacienți– Chemoablația - aplicații în dermatologie: un seminar tematic– Utilizarea terapiei laser neablative în dermatologie: 10 pacienți– Utilizarea terapiei laser ablative în dermatologie: 10 pacienți– Utilizarea terapiei cu lumină intens pulsată în dermatologie (IPL): 10– Noțiuni de balneoterapie și talasoterapie: un seminar tematic2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice privind terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia în dermatologie.– Cunoașterea reacțiilor adverse la terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapia și laserterapia în dermatologie.

3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile dermatologice care beneficiază de terapia cu agenți fizici și chimici, UV-terapie și laserterapie în dermatologie.– Capacitatea de a înțelege modalitatea de acțiune cutanată a terapiei cu agenți fizici și chimici, UV-terapiei și laserterapiei în dermatologie.– Administrarea corectă a terapiei cu agenți fizici și chimici, UV-terapiei și laserterapiei în dermatologie.

Modul 12.8 - Afecțiuni alergice1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Noțiuni generale despre reacțiile de hipersensibiliate I-IV– Noțiuni teroretice despre reacția alergică, intoleranță și reacții pseudoalergice– Eczema alergică și iritativă– Reacția fotoalergică și fototoxică. Fotodermatoze– Urticaria și angioedemul– Reacția post-înțepătură de insecte (ex. artropode)– Dermatoze alergice cu factor profesional– Eozinofilia asociată reacțiilor cutanate alergice– Porfirii1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Testare patch epicutanată: 10 pacienți– Teste prin înțepare (prick test): 5 pacienți– Teste cutanate de provocare: 5 pacienți– Test cutanat cu ser autolog: 2 pacienți– Imunoterapie alergen specifică: o discuție tematică– Monitorizarea pruritului: 5 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni alergice dermatologice.

3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect afecțiunile alergice și de a identifica factorii de risc domestici sau ocupaționali asociați.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile alergice cutanate.– Cunoașterea programelor și măsurilor de prevenție și de monitorizare în cazul pacienților cu dermatoze profesionale.– Capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru principalele afecțiuni alergice.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.

Modul 12.9 - Afecțiunile anexelor cutanate1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Afecțiuni ale glandelor sudoripare:

–hiperhidroza primară și secundară– hipohidroza și anhidroza primară și secundară– hidradenita/miliaria/ hidradenită supurativă primară– afecțiuni induse medicamentos– Afecțiuni ale glandelor sebacee:

–hamartoame– hiperplazii– carcinoame– anomalii endocrinologice– acnee– rozacee– dermatita periorală– foliculita gram negative– Afecțiuni ale foliculului pilos– alopecia androgenetică– afecțiuni autoimune incluzând alopecia areata– dezechilibre toxic induse– afecțiuni congenitale– acneea inversată– hipo-/hipertricoza– hirsutism– afecțiuni induse medicamentos– infecții– tricograma– Afecțiuni ale unghiilor– sindroame congenitale primare– afecțiuni secundare (psoriazis, lichen plan, micoze, tumori, afecțiuni induse medicamentos)1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Testarea funcției glandelor sudoripare: 2 pacienți– Infiltrații de toxină botulinică în cadrul tratamentului hiperhidrozei: 1 pacient– Monitorizarea pacientulului cu acnee: 5 pacienți– Tratamentul chirurgical în acnee: 1 pacient– Peeling chimic, dermabraziune: 1 pacient– Tehnica injectării subcutanate: 3 pacienți– Metode de transplant de păr: o discuție tematică– Tricograma: 5 pacienți– Avulsie unghială: 5 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni ale anexelor cutanate.

3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica afecțiunile anexelor cutanate și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile ale anexelor cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.

Modul 12.10 - Dermato-oncologie1. Tematică1.a. Tematică curs (80 ore)– Noțiuni teoretice privind mecanismele de carcinogeneză. Distrucția cutanată UV indusă. Biologia moleculară în melanom– Ghidurile naționale de diagnostic și tratament al tumorilor și limfoamelor cutanate– Algoritmi de diagnostic și tratament pentru formațiuni tumorale cutanate benigne și maligne– Metode de diagnostic paraclinic în tumorile cutanate (ex. dermatoscopie, ecografie cutanată, microscopie confocală)– Metode de tratament în tumorile cutanate (ex. chirurgie dermatologică, electrochirurgie, criochirurgie, fotovaporizare laser, terapie fotodinamică=– Hamartoame cutanate (nevi epidermici, nevi sebacei, nevi vasculari, nevi piloși, nevi sudoripari, nevi de țesut mezenchimal, hamartoame asociate diverselor sindroame)– Tumori cutaneo-mucoase premaligne– Carcinoame epidermice in situ– Tumori epidermice maligne– carcinom bazocelular– carcinom spinocelular– Leziuni melanocitare benigne– Hiperpigmentări circumscrise– Nevi melanocitari (epidermici, compuși, albaștri); nev Spitz, nev Becker, nev Wiesner– Melanomul– Tumori benigne ale țesutului mezenchimal (fibrom, dermatofibrom, cicatrice keloide și hipertrofice)– Tumori ale țesutului subcutanat (lipom, liposarcom)– Chisturi de origine cutanată sau ale anexelor pielii– Carcinoame in situ ale anexelor pielii– Tumori ale anexelor pielii (benigne și maligne)– Tumori vasculare (hemangioame benigne inflantile, hemangioame neonatale, hemangioame diseminate, tumori vasculare congenitale, malformații vasculare, tumori vasculare maligne)– Malformații și tumori ale țesutului muscular și neural (neurofibroame, leiomion, neurinom)– Limfoame cutanate și pseudolimfoame (cu celule T, cu celule B)– Proliferări celulare dendritice/histiocitare de origine benignă sau malignă– Tumori endocrinologice cu determinări cutanate– Tumori viscerale cu metastazare cutanată frecventă– Tumori cu origine primară necunoscută– Noțiuni despre tehnicile paleative– Noțiuni de bază privind onco-psihologia.1.b. Tematică aplicații practice (200 ore)– Examenul histopatologic al tumorilor cutanate și anexelor pielii: 30 lame– Tehnica exciziei formațiunilor tumorale cutanate melanocitare și non-melanocitare benigne și maligne: 5 pacienți– Tehnica lambourilor cutanate utilizate în tratamentul tumorilor cutanate: 5 pacienți– Dermatoscopia tumorilor cutanate: 25 pacienți– Tehnici de crioterapie în tumorile cutanate: 20 pacienți– Tehnici de electro-chirurgie: 25 pacienți– Tehnica shave-biopsy: 2 pacienți– Infuzii de citostatice: 1 pacient2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor practice și teoretice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții cu afecțiuni oncologice cutanate.– Cunoașterea metodelor de screening pentru pacienții cu afecțiuni oncologice cutanate.

3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a preveni, diagnostica, trata (medical și chirurgical) și monitoriza tumorile cutaneo-mucoase și ale anexelor pielii.– Cunoașterea măsurilor de reabilitare a pacienților cu leziuni maligne cutanate -Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din afecțiunile oncologice cutanate.– Capacitatea de a armoniza corect indicațiile terapeutice pentru principalele afecțiuni oncologice cutanate.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazurile necesare.– Capacitatea de a elabora planul de monitorizare în conformitate cu ghidurile afecțiunilor onco-dermatologice.

Modul 12.11 - Metode de diagnostic și investigații utilizate în dermato- venerologie1. Tematică1.a. Tematică curs (100 ore)– Dermatoscopie– Video-dermatoscopie– Examen histopatologic și tehnici specifice de diagnostic anatomo-patologic în dermatologie– Tehnici de biologie moleculară utilizate în diagnosticul afecțiunilor dermato-venerologice– Proceduri funcționale și invazive în evaluarea vaselor sangvine– Investigațiile de laborator în infecțiile dermato-venerologice1.b. Tematică aplicații practice (250 ore)– Dermatoscopie: 50 pacienți– Interpretare lame histopatologice cu afecțiuni cutanate: 10 lame– Ultrasonografie cutanată A+B: 5 pacienți– Interpretarea rezultatelor culturilor micologice: 5 pacienți– Examen cu lampa Wood în infecții cutanate: 5 pacienți– Microscopie de fluorescență pentru examinare bacteriologică, virală, micologică: o discuție tematică– Interpretare rezultate IgE totale, Ig E specifice, histamină, triptază etc.: 30 pacienți– Microscopie confocală o discuție tematică.– Teste serologice utilizate în venerologie: 5 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare recomandărilor diagnostice în dermato-venerologie.

3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a exersa abilitățile practice dobândite privind tehnicile diagnosticului de laborator în dermato-venerologie.– Capacitatea de a înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice din cadrul diferitelor afecțiuni dermato-venerologice.– Capacitatea de a lucra în echipă pentru recomandarea și interpretarea corectă a rezultatelor investigațiilor de laborator din cadrul afecțiunilor cu manifestare cutaneo-mucoasă.

Modul 12.12 - Afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice1. Tematică1.a. Tematică curs (40 ore)– Funcția endocrină în pubertare și adolescență: răsunetul acesteia la nivel cutaneo-mucos– Funcția endocrină la vărsta adultă: determinări dermatologice -Menopauza/andropauza: implicații dermatologice– Sindromul metabolic– Afecțiuni ale glandei tidoide și ale glandelor paratiroide cu implicare dermatologică– Alte anomalii endocrinologice cu manifestări cutanate– Noțiuni de sexologie. Disfuncția erectilă. Intersexualitate– Modificări cutanate fiziologice și patiologice în sarcină1.b. Tematică aplicații practice (100 ore)– Examenul clinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5 pacienți– Examenul paraclinic în cadrul pacientului dermatologic cu afectare endocrină: 5 pacienți– Monitorizarea clinică și terapeutică a adolescentului cu acnee: 10 pacienți2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice la pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice.

3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice și de a identifica factorii de risc asociați.– Capacitatea de a recomanda, înțelege și de a interpreta corect rezultatele explorărilor specifice la pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice.– Capacitatea de a armoniza indicațiile diagnostice și terapeutice pentru pacienții cu afecțiuni endocrinologice cu manifestări dermatologice în consult interdisciplinar.

Modul 12.13 - Dermato-cosmetologie și dermatologie corectivă1. Tematică1.a. Tematică curs (60 ore)– Noțiuni generale și specifice privind proceduri utilizate în cosmetologie– Aplicațiile toxinei botulinice– Aplicațiile fillerelor– Peelingul cutanat– Prevenția complicațiilor procedurilor dermato-cosmetice și managementul acestora– Tratamente corective laser in dermatologie– Tehnici combinate moderne în dermatologia corectivă– Remodelarea cicatricelor– Prevenția carcinogenezei induse de UV sau iatrogen– Aplicațiile laserelor în dermatologia corectivă1.b. Tematică aplicații practice (150 ore)– Utilizarea toxinei botulinice în tratamentul defectelor de mimică: 5 injectări– Utilizarea de fillere: 5 injectări– Utilizarea de agenți chimici și fizici (peeling chimic, terapie fotodinamică, UV-terapie, laserterapie, PDL, crioterapie, lipoliză, terapie cu lumină intens pulsată, radiofrecvență, cu infraroșii etc.): 10 pacienți– Microneedling: o discuție tematică– Flebectomie: o discuție tematică– Tratamentul cicatricelor (tratament medical, tratament chirurgical, laserterapie, terapie fotodinamică, microneedling, injectări, excizii): 5 pacienți– Scleroterapie vase cutanate: o discuție tematică2. Obiective educaționale specifice– Însușirea cunoștințelor teoretice și practice necesare diagnosticului și indicațiilor terapeutice corecte la pacienții ce necesită intervenții corective dermatologice.

3.Rezultate așteptate– Capacitatea de a diagnostica corect și de a indica metoda terapeutică adecvată pentru corectarea defectelor cutaneo-mucoase.– Capacitatea de a înțelege modalitatea de acțiune a principalelor metode de tratament corectiv dermatologic.– Capacitatea de a solicita corect consulturi interdisciplinare în cazul pacienților ce necesită terapie corectivă cutanată.

7.REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) LA FINALIZAREA PREGĂTIRII

Medicul specialist dermato-venerolog trebuie să facă dovada însușirii obiectivelor educaționale cuprinse în Curricula dermato-venerologică la nivelul exigențelor medicale și deontologice specifice standardelor naționale și din Uniunea Europeană.

8.TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIEI. Proba scrisăII-III. Două probe cliniceIV. Proba practicăI. PROBA SCRISĂ1. Structura pielii la microscopul optic și electronic.

2.Funcțiile organului cutanat.

3.Principalele procese histopatologice ale pielii.

4.Infecții cutanate virale.

5.Infecții cutanate bacteriene.

6.Infecții cutanate fungice.

7.Epizoonoze.

8.Tuberculoze cutanate. Lepra9. Noțiuni generale despre alergie și imunologie.

10.Urticaria.

11.Eczeme/dermatite.

12.Eritrodermiile.

13.Dermatoze profesionale.

14.Prurigouri.

15.Vasculite.

16.Reacții cutanate postmedicamentoase.

17.Purpure.

18.Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia).

19.Boli buloase.

20.Afecțiuni vasculare cutanate (boala venoasă cronică a membrelor inferioare, tromboflebita superficială, malformații venoase, sindrom post-trombotic, arterite, boala și fenomenul Raynaud, limfedeme).

21.Genodermatoze.

22.Limfoame și pseudo-limfoame cutanate.

23.Boala Kaposi.

24.Mastocitoze.

25.Sarcoidoza.

26.Psoriazisul.

27.Lichen și erupții lichenoide.

28.Parapsoriazisurile.

29.Tulburări de keratinizare.

30.Dermatoze prin agenți fizici.

31.Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic, acrodermita Pick-Herxheimer, anetodermiile, polikilodermiile).

32.Discromii cutanate.

33.Sindrom seboreic. Acneea și erupțiile acneiforme.

34.Rozaceea.

35.Modificări cutanate fiziologice și patologice în sarcină36. Dermatoze precanceroase.

37.Tumori benigne cutanate.

38.Carcinoame bazocelulare.

39.Carcinoame spinocelolare.

40.Melanom.

41.Dermatoze paraneoplazice.

42.Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, lipoidoze, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat).

43.Afecțiunile părului și unghiilor.

44.Afecțiunile mucoasei bucale și genitale.

45.Afecțiuni sistemice cu determinări cutanate Psihodermatologie45. Dermato-farmacologie46. Dermatologie corectivă47. Sifilisul48. Infecția gonococică.

49.Limfogranulomatoza veneriană.

50.Șancrul moale.

51.Infecțiile genitale cu Chlamydia52. Infecția genitală cu Mycoplasma.

53.Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV.54. Epidemiologia, prevenția și controlul bolilor venerice.II-III. Două probe clinice

Cazurile clinice se vor alege din toată problematica specialității.

IV. PROBA PRACTICĂ1. Anestezia locală2. Avulsia lamei unghiale.

3.Efectuarea biopsiei cutanate.

4.Efectuarea crioterapiei cu azot lichid.

5.Efectuarea examenului dermatoscopic al leziunilor melanocitare și nemelanocitare: nevi melanocitari, nev Spitz, melanom, lentigo, carcinom bazocelular, keratoză seboreică, hemangioame și alte leziuni vasculare.

5.Efectuarea exciziei cutanate6. Efectuarea patch-testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice și interpretarea rezultatelor testelor.

7.Efectuarea și interpretarea citodiagnosticului Tzanck.

8.Efectuarea și interpretarea examenului micologic direct din leziune pentru diagnosticul micozelor.

9.Efectuarea și interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală.

10.Evidențierea treponemelor de la nivelul șancrului luetic la ultramicroscop.

11.Fototerapie laser: Terapie cu laser ablativ.

12.Fototerapie laser: Terapie cu laser non-ablativ.

13.Interpretarea unui preparat histopatologic colorat HE pentru diagnosticul histopatologic al următoarelor dermatoze: tuberculoză cutanată, boală Paget, boală Bowen, carcinom spinocelular, carcinom bazocelular, melanom, nevi nevocelulari, lupus eritematos, psoriazis, lichen plan, pemfigus vulgar, dermatită herpetiforma, boală Darier, morfee, porfirie cutanată tardivă, verucă vulgară.

14.Tehnica chiuretării leziunilor cutanate.

15.Tehnica dermabraziunii.

16.Tehnica injectării de toxină botulinică la nivel cutanat.

17.Tehnica injectării fillerelor la nivel cutanat.

18.Tehnica peeling-uli chimic cu sol. Jessner.

19.Tehnica PUVA terapiei.

20.Tehnica sclerozării venectaziilor.

21.Tehnici de electrochirurgie dermatologică.

22.Tehnici de grefe cutanate23. Plastii cutanate24. Dermatoscopia tumorilor cutanate9. DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE:

Competența profesională intrinsecă specialității urmare promovării examenului de medic specialist (standard profesional)– Competența în diagnosticul și tratamentul afecțiunilor dermato-venerologice la standardele actuale din UE.– Competența în interpretarea datelor explorărilor de laborator specifice afecțiunilor dermato-venerologice.– Competența în diagnosticul și tratamentul tuturor urgențelor dermato-venerologice, în mod independent, în condițiile limitelor dotărilor tehnice medicale de la locul acordării asistenței medicale de urgență.– Competența în recunoașterea, diagnosticul și tratamentul inteferențelor afecțiunilor dermato-venerologice cu patologia aparținând oricărei alte specialități medicale sau chirurgicale.– Competența medicului specialist dermato-venerolog de a participa corect și activ în echipe medicale multidisciplinare.– Competența în expertiza disabilităților și handicapului asociate afecțiunilor dermato-venerologice.– Competența în expertiza medico-legală care implică afecțiunile dermato- venerologice.– Competența în participarea ca investigator în studii de cercetare clinică în domeniul dermato-venerologiei, condiționată de obținerea certificării periodice în buna practică clinică (GCP).

Obligații– Cunoașterea și respectarea legislației naționale și internaționale în domeniul medicinii.– Respectarea obligațiilor etice și deontologice specifice profesiei medicale.– Respectarea confidențialității datelor pacienților conform prevederilor legale.– Raportarea observațiilor individuale legate de domeniul farmaco-vigilenței.– Raportarea observațiilor individuale referitoare la bolile declarabile conform legislației în vigoare.– Respectarea normelor și criteriilor profesionale prevăzute în ghidurile de diagnostic recunoscute la nivel național și internațional.– Asumarea răspunderii profesionale pentru diagnosticul și tratamentul personalizat al afecțiunilor dermato-venerologice, dacă situația clinică respectivă implică particularități individuale care nu se regăsesc în ghidurile de diagnostic și tratament publicate la data respectivă.

10.BIBLIOGRAFIE1. Bologna Dermatologie - ediția a 4-a 20222. Sewon Kang, Masayuhi Amagai, Anna L. Bruckner et al Fitzpatrick's Dermatology 9th Ed., McGraw-Hill Professional, New York, USA, 2019.3. Wolff K, Johnson RA, Saavedra AP. Fitzpatrick, Atlas Color și Compendiu de Dermatologie Clinica. Editura Medicală CALLISTO, București, 20174. Kay SHOU- Mei Kane, Vinaud Nambuduri, Alexander Stratigos Atlas color și sinopsis de dermatologie pediatrică. Ed III, Editura Hipocrate, 2021 (original 2017)5. Aimilios Lallas Dermatoscopie în dermatologia generală Editura Hipocrate, 2021 (original 2019)6. Ghidurile românești de diagnostic și tratament elaborate sub egida SRD https://srd.ro/index.php/informații-medicale/ghiduri-terapeutice7. Ghidurile europene de diagnostic și tratament ale afecțiunilor dermatologice elaborate sub egida EDF (European Dermatology Forum), IUSTI (Internațional Union against Sexually Transmitted Infections), EADV (European Academy of Dermatology and Venereology) și UEMS-EBDV (European Board of Dermato-Venereology)– http://www.eadv.org/– http://www.euroderm.org/edf/– http://www.iusti.org/

Modificările au fost realizate pentru a actualiza curricula de pregătire și pentru a fi în concordanță cu cele din statele Uniunii Europene

Anexa nr. 3

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

EPIDEMIOLOGIE

Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Ministerului Sănătății

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

EPIDEMIOLOGIE

Definiția specialității

Specialitatea care se ocupă cu activități practice rezultate în urma studiului distribuției stărilor de sănătate și de boală, cât și a determinanților acestora, în populația generală sau în grupuri specifice, pentru realizarea prevenirii și controlului problemelor de sănătate la nivel individual și al comunității, în acord cu politicile de sănătate la nivel local, regional și internațional.

ORGANIZAREA PROGRAMULUI

Durata programului

Curriculum-ul prevede un număr de 400 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe an de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU), 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicat activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire, are loc o evaluare de etapă (formativă), făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute, de asemenea, evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

NUMĂR TOTAL DE ANI	4 ani
NUMĂR TOTAL DE MODULE	12 module
MODULUL 1
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL	16 săptămâni/4 luni
ORE PREGĂTIRE /LUNA/SĂPTĂMANĂ	25 ore/lună/6,25 ore/săpt
MODULUL 2
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL	16 săptămâni/4 luni
ORE PREGĂTIRE /LUNĂ/SĂPTĂMÂNĂ	40 ore/lună/ 10 ore/săpt
MODULUL 3
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL	16 săptămâni/4 luni
ORE PREGĂTIRE /LUNA/SAPTAMANA	35 ore/lună/8,75 ore/săpt
MODULUL 4
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL	24 săptămâni/6 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNA/SĂPTAMANĂ	30 ore /lună/7,5 ore/săpt
MODULUL 5
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL	16 săptămâni/4luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ	35 ore/lună/ 8,75 ore/săpt
MODULUL 6
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL	8 săptămâni/2 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ	40 ore /lună/10 ore/săpt
MODULUL 7
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL	20 săptămâni/5 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ	36 ore /lună/9 ore/săpt
MODULUL 8
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL	2 săptămâni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ	20 ore cu 10 ore/săpt
MODULUL 9
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL	2 săptămâni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ	20 ore cu 10 ore/săpt
MODULUL 10
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL	24 săptămâni/6 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ	30 ore /lună/ 7,5 ore/săpt
MODULUL 11
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL	20 săptămâni/5 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNA/SAPTAMANA	36 ore/lună/9 ore/săpt
MODULUL 12
NUMĂR DE SĂPTĂMANI/LUNI/MODUL	28 săptămâni/7 luni
ORE PREGĂTIRE/LUNĂ/SĂPTĂMANĂ	31,4 ore/lună/7,9 ore/săpt
TOTAL ORE PREGĂTIRE TEORETICĂ	550 ore
TOTAL ORE PREGĂTIRE PRACTICĂ DIRIJATĂ	1050 ore
TOTAL ORE PREGĂTIRE DIDACTICĂ (CURS + PRACTICĂ DIRIJATĂ) (reprezentând 20-30%)	1600 ore (23,8%)
ACTIVITATE PRACTICĂ CONFORM CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ INDIVIDUAL SI STUDIU INDIVIDUAL (reprezentând 70-80%)	5120 ore (76,2%)

STRUCTURA PROGRAMULUI

Anul I

Modulul 1. Epidemiologie generală și specială a bolilor infecțioase (4 luni)

Nr. ore didactice = 100 ore

Nr. ore curs = 40 ore

Nr. ore practică = 60 ore

l. Tematica

Tematica de pregătire teoretică

Epidemiologie generală1. Epidemiologia - definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare2. Supravegherea epidemiologică a stării de sănătate a populației3. Investigația epidemiologică4. Elemente de epidemiologie descriptivă și analitică utilizate în investigația epidemiologică5. Protocoale de studii utilizând tehnica investigației problemelor de sănătate publică6. Prezentarea rezultatelor investigației epidemiologice - rapoarte scrise și comunicări orale7. Proces epidemiologic în bolile infecțioase și în problemele speciale de sănătate publică (Infecții Asociate Asistenței Medicale, AMR)

8.Rolul laboratorului în supravegherea bolilor transmisibile9. Forme de manifestare a bolilor transmisibile la nivel populațional10. Mecanisme de drift și shift antigenic. Modele privind apariția, manifestarea și evoluția pandemiilor.

11.Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor (prevenție primordială, primară, secundară și terțiară)

12.Bazele imunologice și epidemiologice ale prevenției prin vaccinare. Mecanismul de herd immunity, rol, mod de realizare13. Principii generale de imunoprevenție14. Chimioprevenție în bolile transmisibile15. Analiza critică și modul de redactare a unui articol științific

Epidemiologia specială a bolilor infecțioase1. Prevenția bolilor transmisibile1.1. Conceptul OneHealth. Abordarea epidemiologică în relație cu alte domenii și specialități1.2. Emergența și reemergența bolilor infecțioase. Mecanisme, manifestări, măsuri, strategii1.3. Rezistența la antibiotice. Considerente teoretice și practice pentru identificarea, interpretarea și limitarea rezistenței la antibiotice în diverse circumstanțe epidemiologice1.4. Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere aeriană:

● infecții bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoza)

● virale (infecțiile cu coronavirus cu potențial pandemic: SARS, MERS, SARS-CoV-2, altele, gripa, infecția urliană, rujeola, rubeola, varicela)

1.5.Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere digestivă:

● bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze, diareile cu E. coli, Yersinia, Campylobacter, infecția cu Clostridoides difficile, botulism)

● virale (enteroviroze, infecția cu rotavirus, hepatita acută tip A și tip E),

● parazitare (lambliaza, trichineloza)

1.6.Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere parenterală și sexuală:

● hepatite acute virale tip B, C, D

● infecția cu HIV/SIDA

● sifilis, gonoree, Chlamydia, infecția cu HPV

1.7.Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în alte boli infecțioase:

● bacteriene (tetanos, antrax, leptospiroze, bruceloză, listerioză, legioneloze)

● virale (rabia)

● parazitare (scabia, toxoplasmoza)

1.8.Procesul epidemiologic, forme de manifestare populațională, măsuri de prevenire și control în bolile infecțioase cu transmitere prin vectori: febra Q, febra butonoasă, borrelioze, malaria, encefalita de căpușă (TBE), infecția cu virusul West Nile1.9. Boli infecțioase în situații particulare (epidemiologia bolilor în condiții de călătorie; bolile infecțioase și migrația; bolile infecțioase și sarcina; infecțiile neonatale; bolile infecțioase la vârstnic; bolile infecțioase la gazde imunocompromise - neutropenici, imunodeprimați de diverse cauze, bolile infecțioase la utilizatorii de droguri intravenoase, altele decât HIV)

Tematica de pregătire practică1. Analiza evoluției fenomenelor epidemiologice pe baza unor indicatori specifici (rate, rapoarte, proporții, numărul bazal de reproducere)

2.Prezentarea indicatorilor specifici: tabele, grafice, diagrame3. Estimarea acoperirii vaccinale și a eficacității vaccinale4. Realizarea unui model de supraveghere a stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional.

5.Exerciții privind investigația epidemiologică în focare de boala transmisibilă6. Elaborarea unui chestionar de investigație epidemiologică7. Elaborarea unui protocol de studiu8. Elaborarea și managementul unei baze de date2. Obiective educaționale

Până la sfârșitul modulului, medicii rezidenți vor:

1.Deține noțiunile teoretice privind definițiile, scopurile și domeniile de utilizare ale epidemiologiei;

2.Deține noțiunile teoretice privind supravegherea epidemiologică (definiție, scop și obiective, atributele unui sistem de supraveghere) și tehnica investigației epidemiologice;

3.Deține noțiunile teoretice referitoare la prevenția îmbolnăvirilor, în special prevenția bolilor infecțioase;

4.Fi capabili să întocmească un plan de supraveghere a unei boli infecțioase, să conducă și să prezinte rezultatele unei investigații epidemiologice, să întocmească un protocol de studiu.

3.Competențe

Competențe profesionale1. Însușirea noțiunilor fundamentale referitoare la aspectele epidemiologiei generale2. Însușirea cunoștințelor teoretice și practice cu privire la procesul epidemiologic și măsurile de prevenire și control al bolilor infecțioase de diverse etiologii3. Acumularea cunoștințelor teoretice privind imunoprofilaxia activă, pasivă și chimioprofilaxia bolilor infecțioase

Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.

2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.

3.Cunoașterea a cel puțin două limbi străine de circulație internațională4. Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.

8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări orale sau scrise științifice, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale

Modul 2. Sănătate Publică și Management sanitar (4 luni)

Nr. ore didactice = 160 ore

Nr. ore curs = 60 ore

Nr. ore practică = 100 ore

1.Tematica

Tematica de pregătire teoretică1. Sănătatea publică - Noțiuni generale1.1. Definiții și concepte, principii, domenii1.2. Evoluția istorică a sănătății publice1.3. Instrumente și provocări actuale în sănătatea publică1.4. Aspecte de sănătate globală1.5. Sănătatea și dezvoltarea durabilă2. Măsurarea stării de sănătate a populației2.1. Sănătatea individului și sănătatea populațiilor.

2.2.Metode de măsurare a stării de sănătate a populației, tipuri de indicatori, surse de date2.3. Demografie: Statistica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare.

2.4.Morbiditate2.5. Calitatea vieții.

2.6.Determinanții stării de sănătate a unei populații: factori biologici, factori de mediu, factori de stil de viață (comportamentali), serviciile de sănătate3. Metode sociologice aplicate în acțiunile de sănătate publică la nivel comunitar3.1. Criterii de alegere a metodelor de cercetare.

3.2.Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor.

3.3.Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative.

3.4.Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.

4.Managementul serviciilor de sănătate4.1. Noțiuni generale de management - principii, funcții, roluri, procesul de luare a deciziei; conflict și negociere, managementul schimbării4.2. Sisteme de sănătate; cadru conceptual, scopuri, principii, funcții, analiză comparată a sistemelor de sănătate în funcție de modul de finanțare4.3. Sistemul de sănătate din România: cadrul de reglementare4.4. Organizarea serviciilor de sănătate în România - macro și microsistem de sănătate, niveluri de asistență medicală - primară, spitalicească, ambulatorie etc). Principiile și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România (reorganizarea sistemului de asistență preventivă)

4.5.Managementul financiar (metode de finanțare și metode de plată a serviciilor de sănătate)

4.6.Managementul resurselor umane în sănătate.

4.7.Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.

4.8.Noțiuni introductive de evaluare economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate.

5.Programe și proiecte de sănătate publică5.1. Metode de identificare a problemelor de sănătate la nivelul unei subpopulații.

5.2.Metode de ierarhizare a priorităților.

5.3.Analiza și evaluarea alternativelor de intervenție.

5.4.Programe și proiecte în domeniul sănătății. Cadrul conceptual, analiză comparată.

5.5.Programele naționale de sănătate - definire, implementare, evaluare5.6. Definirea proiectului - cadru conceptual, tipuri de obiectiveor.

6.7.Planificarea operațională a proiectului - instrumente și resurse6.8. Bugetarea acțiunilor.

6.9.Monitorizarea și evaluarea proiectului.

6.10.Implementarea proiectelor în sănătate.

Tematica de pregătire practică1. Starea de sănătate: surse oficiale accesibile (naționale și internaționale) de informare științifică și date de bază în sănătatea publică.

2.Demografie:

2.1.Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației.

2.2.Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, A.P.V.P. etc).

2.3.Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile.

2.4.Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate.

3.Morbiditate - calcul, interpretare și utilizare indicatori.

3.1.Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli.

3.2.Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli.

4.Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate.

4.1.Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.

4.2.Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.

4.3.Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.

4.4.Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).

4.5.Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.

4.6.Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT.

4.7.Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.

5.Realizarea și testarea unui chestionar.

5.1.Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical etc.

5.2.Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate.

6.Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE).

7.Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar - curativ și profilactic).

2.Obiective educaționale

Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili:

1.Să Înțeleagă și să utilizeze cadrul conceptual din domeniul sănătății publice și aspectele legate de dezvoltarea durabilă și de sănătatea globală2. Să-și însușească noțiuni teoretice privind aspectele legate de: măsurarea stării de sănătate a populației, măsurarea morbidității și a calității vieții3. Să înțeleagă și să utilizeze metodele sociologice aplicate în acțiunile de sănătate publică 4.Să înțeleagă și să utilizeze noțiuni și principii de management general, management financiar, management al resurselor umane și managementul calității în sistemele de sănătate 5.Să cunoască teoria sistemelor de sănătate, reglementarea, organizarea și finanțarea sistemului de sănătate din România6. Să fie capabili să realizeze activitățile practice privind: măsurarea, interpretarea, analiza unor indicatori demografici, de morbiditate, calitatea vieții, proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor în instituții de sănătate7. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică

3.Competente

Competențe profesionale1. Utilizarea cunoștințelor actuale privind epidemiologia bolilor pentru orientarea acțiunilor în sănătatea publică și epidemiologia practică.

2.Dezvoltarea unor programe de sănătate populațională cu obiective relevante și măsurabile, pe baza datelor epidemiologice culese.

3.Utilizarea cunoștințelor privind factorii sociologici și culturali specifici unei populații pentru a realiza studii ale căror rezultate să fie utile pentru a recomanda acțiuni de sănătate publică, relevante pentru comunitatea afectată studiată.

4.Înțelegerea și analizarea documentelor juridice privind politicile de sănătate populațională la nivel local, național și european.

5.Planificarea programelor de sănătate publică pe baza constatărilor epidemiologice.

6.Punerea în aplicare a programelor de sănătate publică: transferul în practică al politicilor de sănătate populațională.

7.Utilizarea rezultatelor de etapă în evaluarea unui program în vederea atingerii obiectivelor și obținerea unor rezultate pentru a putea modifica sau pentru a putea planifica alte programe.

8.Identificarea intervenției adecvate într-o problemă de sănătate populațională pe baza datelor de supraveghere.

9.Planificarea, prioritizarea și trasarea sarcinilor de program într-un proiect.

10.Monitorizarea progresului și a calității în raport cu obiectivele specifice; ajustarea programelor și modificarea lor la nevoie.

11.Gestionarea resurselor disponibile (personal, timp, buget, etc.) în mod eficient.

12.Pregătirea unui raport de activitate.

13.Capacitatea de a fi un membru eficient al echipei adoptând rolul necesar pentru a contribui constructiv la realizarea sarcinilor de grup (inclusiv de conducere).

14.Promovarea colaborărilor, parteneriatelor și team building-urilor pentru a realiza obiectivele programelor.

15.Dezvoltarea parteneriatelor comunitare pentru susținerea/facilitarea investigațiilor epidemiologice.

16.Identificarea intereselor reciproce și a celor diferite sau chiar opuse cu ale altor participanți pentru o mai bună colaborare și pentru gestionarea conflictelor.

Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.

2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.

Modul 3. Biostatistică și informatică de sănătate publică (4 luni)

Nr. ore didactice = 140 ore

Nr. ore curs = 40 ore

Nr. ore practică = 100 ore

1.Tematica

Tematica de pregătire teoretică1. Variabile. Organizarea și reprezentarea datelor2. Parametrii tendinței centrale. Parametrii variației. Parametrii de asimetrie și aplatizare3. Probabilități4. Reprezentarea unei distribuții. Legi de distribuție5. Metode de eșantionare a datelor6. Estimarea parametrilor prin intervale de încredere7. Dimensiunea minimă a eșantionului de studiu8. Teste parametrice9. Teste neparametrice10. Analiza varianțelor prin metoda ANOVA11. Corelația și regresia liniară12. Regresii neliniare. Regresia logistică13. Analiza de supraviețuire , regresie Cox, analize de prognostic14. Programe de calculator pentru analiza statistică a datelor (Microsoft Excel, SPSS, Statistica)

15.Baze de date Microsoft Access16. Utilizarea surselor Internet de informație în procesul de documentare științifică17. Utilizarea programelor de calculator pentru scrierea, editarea și crearea de prezentări ale rezultatelor la evenimente științifice.

Tematica de pregătire practică1. Informatică1.1. Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică (Microsoft Office)

1.2.Crearea și utilizarea bazelor de date Microsoft Access. Interogarea bazelor de date Microsoft Access prin limbajul SQL1.3. Utilizarea programului de calcul tabelar Microsoft Excel1.4. Utilizarea Internet pentru informații structurate în baze de date.

1.5.Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator1.6. Utilizarea mijloacelor multimedia2. Biostatistică2.1. Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea datelor dintr-un studiu cu ajutorul calculatorului2.2. Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice realizate cu programe statistice (Microsoft Excel, SPSS, Statistica) și redactarea concluziilor2.3. Proiectarea unui studiu pe eșantion2.4. Interpretarea și evaluarea critică a metodelor informatice utilizate în lucrări științifice

2.Obiective educaționale

Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:

1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: măsurarea variabilelor, estimarea parametrilor și probabilităților, reprezentarea distribuțiilor, eșantionarea datelor, calcularea testelor statistice, să analizeze variantele cât și corelațiile, să cunoască metodele de regresie, de analiză de supraviețuire și să cunoască existența diverselor programe informatice necesare în activitatea de sănătate publică2. Fie capabili să realizeze activitățile practice privind: utilizarea programelor de baze de date, de analiză a datelor pe baza diverselor soft-uri3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică prin utilizarea instrumentelor de informatică și biostatistică în rezolvarea unor probleme de epidemiologie și sănătate publică

3.Competente Competențe profesionale1. Aplicarea conceptelor de bază în probabilitate.

2.Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale valorilor dispersiei și tendinței centrale.

3.Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale valorilor frecvenței.

4.Calcularea și interpretarea estimărilor punctuale și a intervalelor de încredere ale măsurilor de asociere și de impact.

5.Calcularea și interpretarea testelor de semnificație statistică.

6.Selectarea unei strategii adecvate de eșantionare.

7.Utilizarea resurselor online pentru căutarea literaturii de specialitate.

8.Utilizarea bazelor de date Web.

9.Utilizarea de pachete software de baze de date pentru introducerea și gestionarea datelor.

10.Utilizarea de pachete software pentru analiza statistică (măsuri de asociere, de testare, și de regresie logistică).

11.Stabilirea concluziilor din rezultatele analizei statistice12. Utilizarea de soft-uri pentru scrierea, editarea și crearea de prezentări.

Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.

2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.

ANUL II

Modulul 4. Epidemiologie de intervenție (6 luni)

Nr. ore didactice = 180 ore

Nr. ore curs = 90 ore

Nr. ore practică = 90 ore

1.Tematica

Tematica de pregătire teoretică1. Evaluarea riscurilor1.1. Sursele de informații privind potențiale amenințări de sănătate publică1.2. Colectarea datelor, prelucrarea și analiza informațiilor de sănătate publică pentru estimarea riscurilor și aprecierea extinderii fenomenului1.3. Datele de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică2. Metodologia studiilor epidemiologice2.1. Categorii de studii epidemiologice și modalitatea de realizare2.2. Protocolul de studiu folosind tehnici de investigare în concordanță cu problema de sănătate publică2.7. Raportarea și prezentarea rezultatelor unui studiu2.8. Intervenții bazate pe dovezi ca răspuns la rezultatele studiilor epidemiologice3. Investigarea și intervenția în epidemiologie3.1. Tehnica de realizare a investigației epidemiologice3.2. Definiții de caz utilizate în ancheta epidemiologică3.3. Descrierea focarului epidemic3.4. Lansarea de ipoteze privind cauza și/sau factorii de risc în ancheta epidemiologică3.5. Evaluarea analitică pentru investigarea și identificarea sursei/surselor și a căii/modului de transmitere3.6. Măsuri de prevenire și control în focarul epidemic3.7. Raportarea și prezentarea rezultatelor investigației și intervenției epidemiologice4. Supravegherea în sănătatea populațională4.1. Sisteme de supraveghere epidemiologică4.2. Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere (depistarea; analiza descriptivă a datelor; analiza datelor de supraveghere; interpretarea informațiilor cu privire la tendințele unor afecțiuni pe baza analizei datelor și formularea concluziilor)

4.3.Evaluarea sistemelor de supraveghere.

4.4.Recunoașterea necesității de a reconfigura un nou sistem de supraveghere.

4.5.Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente (epidemic intelligence) pentru detectarea amenințărilor asupra sănătății.

4.6.Legislația privind supravegherea și raportarea bolilor infecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional).

Tematica de pregătire practică1. Calcularea diverselor riscuri (OR, RR, RA, etc) în diverse circumstanțe epidemiologice2. Alcătuirea metodologiei de studiu în diverse situații în funcție de particularitățile evenimentului epidemiologic (transversal, caz-martor, cohortă, trial randomizat și controlat etc)

3.Rezolvarea unor exerciții privind diverse focare de boala transmisibilă4. Realizarea unui sistem de supraveghere5. Elaborarea unui plan de investigație epidemiologică

2.Obiective educaționale

Până la sfârșitul modulului, medicii rezidenții vor fi capabili să:

1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: evaluarea riscurilor în epidemiologie, elaborarea și etapele diverselor tipuri de studii epidemiologice, tehnica investigației epidemiologice și modul de realizare și evaluare a unui sistem de supraveghere.

2.Realizeze activitățile practice privind calcularea și interpretarea valorilor unor indicatori de estimare a riscurilor, deruleze evaluări epidemiologice a riscurilor și să elaboreze un plan de măsuri în cazul unor investigații și intervenții specifice, să realizeze un sistem de supraveghere și să contribuie la implementarea unui sistem de supraveghere epidemiologică.

3.Își dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică

3.Competențe

Competențe profesionale1. Identificarea surselor de informații despre potențiale amenințări de sănătate publică.

2.Conduită practică: să verifice, folosind gândirea critică, dacă există o problemă de sănătate publică și să descrie amploarea fenomenului.

3.Identificarea datelor de supraveghere necesare pentru evaluarea riscurilor în sănătatea publică.

4.Punerea în practică a unui sistem de supraveghere.

5.Gestionarea datelor culese prin sistemul de supraveghere.

6.Analiza descriptivă a datelor de supraveghere.

7.Interpretarea informațiilor cu privire la tendințele unor afecțiuni pe baza analizei specifice.

8.Identificarea constatărilor cu cea mai mare relevanță din analiza datelor de supraveghere și formularea concluziilor.

9.Evaluarea sistemelor de supraveghere.

10.Recunoașterea necesității de a reconfigura un nou sistem de supraveghere.

11.Utilizarea supravegherii bazate pe evenimente (epidemic intelligence) pentru detectarea amenințărilor la adresa sănătății.

12.Familiarizarea cu cadrul legislativ privind supravegherea și raportarea bolilor infecțioase la nivel național, al UE și mondial (Regulamentul Sanitar Internațional).

13.Crearea unei definiții de caz și modificarea acesteia, dacă se impune, în timpul investigației.

14.Descrierea focarului epidemic în funcție de timp, loc, persoană.

15.Lansarea de ipoteze privind cauza și/sau factorii de risc pentru focarul respectiv.

16.Evaluarea analitică (studii analitice) pentru investigarea și identificarea sursei/surselor de agenți patogeni/agenți de agresiune.

17.Recomandarea măsurilor adecvate de control în focar.

18.Raportarea și prezentarea rezultatelor actuale ale unei investigații epidemiologice.

19.Scrierea unui protocol de studiu, folosind tehnici de investigare în concordanță cu problema de sănătate publică respectivă.

20.Realizarea unor studii epidemiologice de diverse tipuri (descriptive sau analitice).

21.Raportarea și prezentarea rezultatelor unui studiu.

22.Alcătuirea unui plan de recomandări de intervenții bazate pe dovezi, ca răspuns la constatările epidemiologice.

Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.

2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.

8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări științifice, orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale

Modul 5. Microbiologie clinică (4 luni)

Nr. ore didactice = 140 ore

Nr. ore curs = 60 ore

Nr. ore practică = 80 ore

1.Tematica1. BACTERIOLOGIE

Tematica de pregătire teoretică1. Structura bacteriilor. Nutriția și cultivarea bacteriilor.

2.Relația microorganism-gazdă. Factori de patogenitate. Apărarea anti-infecțioasă. Infecția.

3.Coci Gram-pozitivi: Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, S. pneumoniae, S. agalactiae, Enterococcus4. Coci Gram-negativi: Neisseria meningitides, N. gonorrhoeae, Moraxella catarrhalis5. Cocobacili Gram-negativi: Haemophilus influenzae, Bordetella pertussis, Brucella, Legionella6. Bacili Gram-negativi: familia Enterobacteriaceae (patogeni primari și oportuniști), Pseudomonas aeruginosa, Stenotrophomonas maltophilia, Burkholderia cepacia, Acinetobacter, Vibrio cholera, Campylobacter7. Bacili Gram-pozitivi nesporulați: Corynebacterium diphtheriae, Listeria monocytogenes, și sporulați: Bacillus anthracis, Bacillus cereus, Clostridoides difficile, C. botulinum, C. tetani, clostridiile gangrenei gazoase8. Bacterii anaerobe nesporulate9. Mycobacterium10. Spirochete11. Mycoplasme, chlamydii, ricketssii

Tematica de pregătire practică1. Recoltarea, transportul și conservarea produselor patologice la laboratorul de microbiologie1. Microscopie: preparate microscopice, metode de colorare, examen microscopic2. Medii de cultură. Cultivarea bacteriilor. Serotipare. Markeri epidemiologici moleculari3. Testarea sensibilității la antibiotice a bacteriilor (metoda difuzimetrică, metoda (micro) diluțiilor, metoda E-test)

4.Hemocultura în diagnosticul infecțiilor5. Examenul LCR în diagnosticul de laborator al meningitelor6. Examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecțiilor plăgilor/arsurilor7. Examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecțiilor tractului urinar8. Examenul exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor9. Examenul sputei în diagnosticul de laborator al pneumoniilor cu alveolită10. Examenul materiilor fecale în diagnosticul de laborator al gastroenteritelor11. Diagnosticul de laborator în infecții cu transmitere sexuală12. Diagnosticul de laborator în tuberculoză13. Metode de screening pentru detecția bacteriilor Multi Drog Rezistente (MDR)

2.PARAZITOLOGIE

Tematica de pregătire teoretică1. Diagnosticul de laborator în malarie2. Diagnosticul de laborator în toxoplasmoză3. Diagnosticul de laborator în echinococoză4. Diagnosticul de laborator în trichineloză

3.MICOLOGIE

Diagnosticul de laborator în micoze.

4.VIRUSOLOGIE

Tematica de pregătire teoretică1. Proprietăți generale ale virusurilor: definiții, structuri și funcții, taxonomie virală, replicarea virusurilor2. Patogenia infecțiilor virale și implicațiile acesteia în prelevarea probelor destinate anchetei epidemiologice și supravegherii bolilor infecțioase de etiologie virală3. Particularități ale răspunsului imun în infecțiile virale4. Diagnosticul virusologic în poliomielită, particularitățile supravegherii circulației virusurilor poliomielitice, în etapa premergătoare eradicării acestei infecții, inclusiv în monitorizarea paraliziei acute flasce (PAF)

5.Supravegherea circulației virusurilor poliomielitice6. Diagnosticul virusologic în unele boli eruptive (rugeolă, rubeolă)

7.Diagnosticul virusologic în infecții determinate de herpesvirusuri8. Diagnosticul virusologic în gripă și supravegherea circulației virusurilor gripale9. Diagnosticul virusologic în hepatitele virale, determinate de virusuri hepatitice clasice (VHA, VHE, VHB, VHC, VHD)

10.Diagnosticul virusologic în infecția HIV și SIDA11. Diagnosticul virusologic în infecția cu Coronavirus

Tematica de pregătire practică1. Principii ale diagnosticului virusologic (recoltarea produselor patologice, transport, metode de diagnostic directe și indirecte)

2.Tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscența și Western blot,3. Tehnici de microbiologie moleculară pentru identificarea agenților microbieni, inclusiv virusuri (PCR, RT- PCR) și pentru aprecierea încărcăturii virale (teste PCR cantitative)

4.Diagnosticul în HIV infecție prin teste imun enzimatice (ELISA)

5.Diagnosticul hepatitelor B și C prin teste imunenzimatice (ELISA)

6.Diagnosticul serologic al gripei prin reacția de inhibare a hemaglutinării (RIH) și tehnici de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul și supravegherea circulației virusurilor gripale7. Diagnosticul molecular al infecției virale cu SARS-CoV-2

2.Obiective educaționale

Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:

1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: structura, caracteristicile microbiologice ale agenților patogeni din variate genuri de bacterii, virusuri, paraziți, fungi2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: efectuarea examenelor specifice în scopul stabilirii unor diagnostice bacteriologice, virusologice, parazitologice și micologice3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică pentru coroborarea datelor epidemiologice cu cele microbiologice3. Competente

Competențe profesionale1. Dobândirea unor cunoștințe teoretice privind aspecte de microbiologie generală cu privire la agenții patogeni (virusuri, bacterii, fungi, paraziți) implicați cel mai frecvent în patologia infecțioasă cu importanță epidemiologică2. Efectuarea activităților de recoltare, transport și conservare a produselor patologice la laboratorul de microbiologie3. Realizarea de examinări de microscopie (preparate microscopice, metode de colorare, examen microscopic)

4.Dezvoltarea capacității de utilizare a unor medii de cultură și realizarea unor tehnici de cultivare a bacteriilor, de serotipare și lizotipare.

5.Realizarea testării sensibilității la antibiotice a bacteriilor [metoda difuzimetrică, metoda (micro) diluțiilor, metoda E-test]6. Interpretarea rezultatelor în cadrul diagnosticului microbiologic prin evaluarea unor produse patologice în condițiile unor boli infecțioase cu importanță în activitatea epidemiologică (hemocultura în diagnosticul infecțiilor, examenul LCR în diagnosticul de laborator al meningitelor, examenul puroiului în diagnosticul de laborator al infecțiilor plăgilor/arsurilor, examenul urinei în diagnosticul de laborator al infecțiilor tractului urinar, examenul exsudatului faringian în diagnosticul de laborator al anginelor, examenul sputei în diagnosticul de laborator al pneumoniilor cu alveolită, examenul materiilor fecale în diagnosticul de laborator al gastroenteritelor, în diagnosticul de laborator în infecții cu transmitere sexuală, în diagnosticul de laborator în tuberculoza)

7.Realizarea și interpretarea unor examene pentru diagnosticul micologic, în diverse circumstanțe epidemiologice8. Cunoașterea principiilor de bază în diagnosticului virusologic (recoltarea produselor patologice, transport, metode de diagnostic directe și indirecte) în diverse circumstanțe epidemiologice9. Efectuarea unor tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): RFC, RIA; ELISA, chemiluminiscența și Western blot, în diverse circumstanțe epidemiologice10. Interpretarea rezultatelor în urma aplicării unor tehnici de microbiologie moleculară pentru identificarea agenților microbieni, inclusiv virusuri (PCR, RT-PCR) și pentru aprecierea încărcăturii virale (teste PCR cantitative), în diverse circumstanțe epidemiologice11. Interpretarea diagnosticului în infecția HIV prin teste imun enzimatice (ELISA) în diverse circumstanțe epidemiologice12. Interpretarea diagnosticului în hepatite virale B și C prin teste imunenzimatice (ELISA) în diverse circumstanțe epidemiologice13. Interpretarea diagnosticului serologic al gripei prin reacția de inhibare a hemaglutinării (RIH) și tehnici de biologie moleculară (RT-PCR), utile în diagnosticul și supravegherea circulației virusurilor gripale, și coronavirusuri în circumstanțele epidemiologice date.

Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.

2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.

Modul 6. Igienă (2 luni)

Nr. ore didactice = 80

Nr. ore curs = 40 ore

Nr. ore practică = 40 ore

l. Tematica

Tematica de pregătire teoretică1. Igiena mediului în relație cu sănătatea umană1.1. Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane.

1.2.Igiena aerului interior. Poluarea și vicierea aerului interior. Microclimatul.

Efectele poluării aerului interior asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. Supravegherea calității aerului interior în unitățile sanitare.

1.3.Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Aprovizionarea cu apa potabila unui spital și supravegherea calității apei potabile1.4. Igiena apelor reziduale: colectare/tratare/evacuare. Riscuri microbiologice asociate nerespectării condițiilor igienice de evacuare. Masuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. Managementul apelor reziduale de spital.

1.5.Radiații ionizante și neionizante: surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive.

Tipuri/surse de radiații neionizante utilizate în unitățile sanitare pentru decontaminarea aerului interior.

1.6.Deșeuri: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Deșeurile rezultate din activitatea medicală. Riscuri asociate expunerii la deșeuri contaminate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive. Gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală.

1.7.Catastrofele naturale (cutremure, inundații). Accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.

2.Igiena alimentației2.1. Siguranța alimentului-contaminarea chimica și microbiologica.

Boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, micotoxine, biotoxine marine, etc.) și neconvenționali (prioni). Surse de contaminare a alimentelor și măsuri de prevenție.

2.2.Ancheta epidemiologică într-o toxiinfecție alimentara.

3.Igiena colectivităților de copii și tineret3.1. Comportamente cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic: cauze, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere.

3.2.Îmbolnăvirile acute și cronice în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, boli acute transmisibile cu frecvență crescută, boli cronice și forme cronice ale unor boli acute. Măsuri de prevenire și combatere a bolilor acute și cronice, supravegherea stării de sănătate în colectivități

Tematica de pregătire practică1. Cadrul legislativ național privind: organizarea și funcționarea unui spital; curățenia și dezinfecția unităților sanitare; sterilizarea; igiena mâinilor; apa potabila; deșeurile rezultate din activitatea medicală și apele reziduale; siguranța alimentului; igiena unităților de învățământ2. Elaborarea planului de masuri privind prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale în relație cu mediul spitalicesc: curățenia și dezinfecția spațiilor destinate serviciilor medicale (curățenia și dezinfecția blocului alimentar; managementul siguranței alimentului; dezinsecția și deratizarea; gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală; igienizarea rezervorului de apă potabilă; monitorizarea complianței cu igiena mâinilor; asigurarea circuitelor pentru pacienți, alimente, deșeuri, lenjerie curate/murdară.

3.Evaluarea eficientei masurilor implementate pentru prevenirea infecțiilor asociate îngrijirilor medicale (planul de autocontrol): metode de prelevare probe microbiologice din spital: suprafețe, aeromicroflora, mâini, sterilități; prelevare probe microbiologice din blocul alimentar: suprafețe, mâini, echipament de protecție personal; prelevare probe aliment; prelevare probe apă potabilă pentru evaluarea calității microbiologice4. Elaborarea planului de management al siguranței alimentului în blocul alimentar - HACCP - analiza riscurilor prin puncte critice de control.

5.Recoltarea probelor din focar de toxiinfecții alimentare pentru examenul de laborator. Interpretarea și discutarea rezultatelor.

6.Metode de apreciere a comportamentelor cu risc.

7.Supravegherea stării de sănătate a colectivităților de copii și tineri.

2.Obiective educaționale

Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:

1.Să cunoască normele legale privind calitatea aerului interior, calitatea apei potabile și alimentului, metodele de curățenie-dezinfecție, precum și normele referitoare la gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală.

2.Să cunoască normele legale și condițiile pe care trebuie sa le îndeplinească un spital în vederea autorizării sanitare.

3.Să știe să elaboreze plan de masuri adresate mediului spitalicesc pentru a preveni infecțiile asociate îngrijirilor medicale.

4.Să știe să elaboreze plan de autocontrol pentru a evalua eficiența măsurilor implementate.

5.Să știe să stabilească punctele critice de control în procesul de preparare a hranei.

3.Competențe

Competențe profesionale1. Să identifice situațiile în care poluarea aerului interior și a apei potabile pot afecta starea de sănătate.

2.Să identifice problemele de sănătate în raport cu alimentația și nutriția (insecuritatea alimentară, alertele privind siguranța alimentară).

3.Să poată identifica și evalua factorii de risc din colectivitățile de copii și tineri și să proiecteze intervenții pentru promovarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor în aceste colectivități.

4.Să proiecteze intervenții de promovare a sănătății în relație cu factorii de mediu, alimentația și nutriția.

Competențe transversale1. Să aibă capacitatea de a lucra în echipă medicală în domeniul sănătății publice.

2.Să aibă capacitatea de a lucra în echipă multidisciplinară formată din medici, biologi, chimiști, medici veterinari, ingineri de mediu și alți specialiști din domenii conexe.

3.Să manifeste deontologie profesională.

ANUL III

Modul 7. Epidemiologia Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (5 luni)

Nr. ore didactice = 180 ore

Nr. ore curs = 80 ore

Nr. ore practică = 100 ore

1.Tematica

Tematica de pregătire teoretică (2 luni)

1.Infecții Asociate Asistenței Medicale (IAAM): generalități, definiții, legislație2. Categorii de IAAM după etiologie și localizare3. Principii de diagnostic clinic și microbiologic4. Principiile antibioticoprevenției și antibioticoterapiei. Ghiduri de antibioticoterapie adaptate la profilurile de rezistență naționale și regionale. Utilizarea judicioasă a antibioticelor.

5.Supravegherea și investigarea epidemiologică a IAAM6. Identificarea și managementul riscurilor pentru monitorizarea IAAM7. Mijloace de prevenire și control a IAAM (precauțiuni standard și specifice)

8.Decontaminarea, dezinfecția și sterilizarea9. Screeningul pacienților10. Rolul testelor de autocontrol în investigarea focarelor și în identificarea circulației germenilor în mediul spitalicesc11. Indicatori de calitate în managementul IAAM12. Întocmirea unui plan de supraveghere și control a IAAM13. Evaluarea incidenței IAAM prin studii de prevalență14. Legislația privind raportarea IAAM la nivel național și european15. Politici de utilizare judicioasă a antibioticelor

Tematica de pregătire practică (SPIAAM) (3 luni)

1.Elaborarea unui sistem de supraveghere2. Implementarea (punerea în aplicare, urmărirea, evaluarea) unui sistem de supraveghere3. Identificarea, investigarea și gestionarea focarelor epidemice4. Elaborarea unui plan de intervenție în focar de IAAM5. Elaborarea unor programe de instruire a personalului medico-sanitar6. Decontaminarea și sterilizarea dispozitivelor medicale7. Utilizarea produselor biocide în unități sanitare8. Controlul mediului pentru reducerea riscului de transmitere a agenților patogeni și stabilirea hărților de risc2. Obiective educaționale

Până la sfârșitul modulului, medicii rezidenți vor fi capabili:

1.Să înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de structura, caracteristicile microbiologice ale microorganismelor2. Să realizeze activitățile practice privind efectuarea examenelor specifice în scopul stabilirii unor diagnostice de laborator3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practică pentru coroborarea datelor epidemiologice cu cele microbiologice3. Competențe

Competențe profesionale1. Elaborează, implementează și evaluează diferite sisteme de supraveghere a IAAM și a rezistenței la antimicrobiene2. Cunoaște și implementează legislația în vigoare privind supravegherea IAAM și măsurile de prevenire și control a IAAM3. Colaborează cu medicii clinicieni, cu laboratorul și farmacia în vederea clasificării IAAM și în vederea utilizării judicioase a antibioticelor4. Poate evalua risc de IAAM în funcție de secție sau categorie profesională și poate întocmi o hartă a riscurilor5. Poate elabora un plan anual de supraveghere, prevenire și control a IAAM6. Cunoaște, aplică, promovează și instruiește personalul privind măsurile de prevenire a IAAM (precauții standard și specifice, managementul corespunzător al deșeurilor, noțiuni referitoare la curățare, dezinfecție și sterilizare, conduită corectă în cazul unei expuneri accidentale, screeningul pacienților)

7.Cunoaște vaccinurile recomandate personalului medical și poate întocmi un plan de vaccinare pentru personalul medical, în funcție de risc8. Cunoaște și promovează importanța prevenirii și controlul rezistenței antimicrobiene (AMR)

9.Poate evalua nevoile de instruire ale personalului medical privind măsurile de prevenire și control al infecțiilor și poate contribui la formarea angajaților din domeniul sanitar în ceea ce privește măsurile de prevenire și limitare a infecțiilor10. Este capabil să interpreteze datele microbiologice pentru a le realiza în mod corespunzător în prevenția și controlul IAAM11. Poate elabora ghiduri, proceduri privind măsurile de prevenire și limitare a IAAM și de utilizare judicioasă a antimicrobienelor12. Contribuie la derularea în bune condiții a acțiunilor de acreditare, certificare, evaluare din cadrul unității spitalicești/medicale13. Contribuie la integrarea activităților de control al IAAM în cadrul promovării calității în unitățile medicale și a programelor privind siguranța pacienților

Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile și de a dezvolta planuri de acțiune2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.

8.Capacitatea de bun comunicator cu ocazia unor prezentări științifice orale sau scrise, a unor rapoarte întocmite pentru diverse structuri profesionale, mass-media, colegi și alți parteneri din activitățile profesionale.

Modul 8. Bioetică (2 săptămâni)

Nr. ore didactice = 20

Nr. ore curs = l0 ore

Nr. ore practică = 10 ore

1.Tematica

Tematica de pregătire teoretică1. Bioetica: definirea conceptului, evoluție, principii, teorii, domenii prioritare de studiu2. Valori etice aplicabile în epidemiologie și sănătate publică2.1. Influența credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate și boală.

2.2.Probleme etice în prevenirea și controlul îmbolnăvirilor3. Aspecte etice legate de colectarea datelor în epidemiologie, diseminarea și utilizarea lor.

4.Consimțământul informat:

4.1.Definirea conceptului, componente, limite4.2. Particularitățile consimțământului informat în practica și cercetarea epidemiologică5. Confidențialitatea - rol și importanța în epidemialogia bolilor transmisibile5.1. Aderarea la cele mai înalte standarde științifice privind protecția datelor personale și a informațiilor.

5.2.Menținerea încrederii publice6. Etica cercetării în epidemiologie6.1. Principii etice aplicabile studiilor epidemiologice6.2. Cerințe etice privind participarea reprezentanților comunității la cercetare6.3. Comportamentul științific inadecvat7. Aspecte etice ale protocoalelor de cercetare epidemiologică la nivele național și european:

7.1.Obligații pentru comunități7.2. Raportarea rezultatelor8. Cadrul de reglementare etică și legală națională și europeană privind ocrotirea sănătății, protecția persoanei, responsabilitatea socială, protecției datelor personale, cercetarea în epidemiologie și sănătate publică.

9.Conflictul de interese:

9.1.Cerințe etice în identificarea și gestionarea conflictului de interese în bolile infecțioase/neinfecțioase9.2. Restricții și responsabilități profesionale

Tematica de pregătire practică1. Ilustrarea prin cazuri particulare a principiilor bioetice și a teoriilor deontologice2. Reglementarea practicii epidemiologice prin coduri de etică.

3.Accesul la îngrijirile de sănătate - studii de caz.

4.Drepturile pacienților - reglementare legislativă. Rolul comitetelor de etică din spitale servicii clinice în epidemiologia clinică.

5.Discutarea problemelor etice aplicabile în demersurile epidemiologice de cunoaștere a stării de sănătate, prevenirea și controlul îmbolnăvirilor.

6.Vaccinarea și problemele de etică7. Epidemii de TBC și aspectele etice8. Medicina Bazată pe Dovezi și ghidurile de practică9. Confidențialitatea în infecția HIV/SIDA și alte boli cu transmitere sexuală10. Programele de screening și aspectele etice

2.Obiective educaționale

Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:

1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: definirea și obiectivele bioeticii în activitățile medicale, epidemiologice și de sănătate publică, colectarea informațiilor și etapele consimțământului informat, asigurarea confidențialității informațiilor referitoare la individ sau grup populațional, asigurarea aplicării principiilor etice în diverse studii epidemiologice, reglementările în vigoare la nivel național și internațional privind etica cercetării și abordărilor de practică epidemiologică, conflictul de interese în practica medicală și epidemiologică, cunoașterea tipurilor și tehnicilor de comunicare în sănătatea publică.

2.Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: rezolvarea unor probleme de etică în diverse situații epidemiologice și discutarea acestora pentru reducerea riscurilor, alcătuirea unor comuncate pe probleme epidemiologice și realizarea unei complianțe optime ca urmare a unei bune comunicări dintre diverșii actori și/sau cu populația, mass-media etc.

3.Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică3. Competențe

Competențe profesionale1. Respectarea și aderarea la principiile etice în ceea ce privește bunăstarea umană.

2.Respectarea principiilor de etică în planificarea de studii cu scop de cercetare, colectarea, diseminarea și utilizarea datelor.

3.Aplicarea principiilor relevante pentru colectarea datelor, gestionarea, diseminarea și utilizarea informațiilor.

4.Respectarea și aderarea la principiile etice referitoare la protecția datelor și confidențialitatea cu privire la orice tip informații obținute în cadrul activității profesionale.

5.Gestionarea conflictelor de interese.

Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.

2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.

Modul 9. Comunicarea în sănătate (2 săptămâni)

Nr. ore didactice = 20

Nr. ore curs = 10 ore

Nr. ore practică = 10 ore

1.Tematica

Tematica de pregătire teoretică1. Comunicarea eficientă în sănătate publică. Principii, teorii și metode de comunicare. Noile tehnologii de comunicare (rețele media, rețele de Internet, Video-conferințe,Telefonconferințe)

2.Comunicarea riscului2.1. Cadru de definiție, scop și obiective2.2. Elementele unei comunicări eficiente a riscurilor. Natura riscului și natura beneficiilor. Incertitudinile în evaluarea riscurilor. Opțiuni de gestionare a riscurilor3. Principii directoare în comunicarea riscurilor (audiența, expertiza în comunicare a evaluării riscului, credibilitatea comunicării, responsabilitate, mass media, comunicarea valorii practice a riscului, comunicarea perspectivei riscului)

4.Comunicarea scrisă și orală4.1. Principiile generale în comunicarea scrisă și comunicarea orală4.2. Bariere în comunicare4.3. Avantajele și dezavantajele comunicării scrise versus comunicarea orală5. Comunicarea în cadrul echipei5.1. Caracteristici ale muncii în echipă5.2. Roluri în echipă5.4. Furnizarea unui feedback obiectiv6. Infodemiologie și gestionarea infodemiei

Tematica de pregătire practică1. Comunicare scrisă în întocmirea unui raport epidemiologic2. Comunicare scrisă în întocmirea unui studiu epidemiologic3. Bariere de comunicare în diferite situații (comunicarea interpersonală, organizațională, la nivelul comunităților, etc.)

4.Elaborarea planului de comunicare scrisă și orală a riscului epidemiologic5. Studii de caz care relevă importanța selectării sursei de credibilitate din punct de vedere al terminologiei științifice precum și semnificația faptelor pentru publicul larg.

6.Studii de caz care relevă implicarea comunității și a mass-media în comunicarea riscului7. Impactul diferențelor de percepție a riscului epidemiologic în evaluarea eficienței comunicării8. Evaluarea impactul caracteristicilor sociale asupra eficienței în comunicarea riscului epidemiologic9. Aptitudini de comunicare orală și scrisă; abilitatea de a utiliza limbajul scris și oral pentru a comunica informații sau idei altor persoane;

10.Implicare și utilizare noilor tehnologii în sistemului de comunicare dintr-o organizație (structuri de asistența primară, secundară, terțiară pentru activități curative și prevenționale).

11.Aflarea originii și a căilor de răspândire a dezinformării pe platformele de comunicare socială, în colaborare cu experți în comunicare și cu specialiști în știința datelor.

12.Identificarea modelele de dezinformare folosite pe diverse platforme care ar putea crește riscul de răspândire a cazurilor de boli infecțioase în anumite zone, populații și medii (de exemplu, reticența față de testare, reticența față de vaccinare, opoziția față de recomandările de sănătate publică în momentul apariției unui focar).

2.Obiective educaționale

Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:

1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: comunicarea eficientă în sănătate publică; comunicarea riscului, elementele unei comunicări eficiente a riscurilor, principii în comunicarea riscurilor, comunicarea scrisă, comunicarea orală, tehnologii de comunicare2. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: comunicarea în vederea rezolvării unor probleme în diverse situații epidemiologice și discutarea acestora pentru reducerea riscurilor, alcătuirea unor comunicate pe probleme epidemiologice și realizarea unei complianțe optime ca urmare a unei bune comunicări dintre diverșii actori și/sau cu populația, mass-media etc.

3.Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică

3.Competențe

Competențe profesionale1. Capacitatea de a aplica principiile de bază ale comunicării riscurilor, de adaptare a mesajului la prezentarea rezultatelor unei investigații pentru diferite segmente de public: mass-media, publicul larg, profesioniști și factorii de decizie.

2.Scrierea unui raport al unei anchete epidemiologice, adresat unor factori de decizie.

3.Redactarea unui articol pentru o revistă științifică.

4.Redactarea unui rezumat pentru o revistă științifică.

5.Redactarea unui comunicat de presă.

6.Redactarea de rapoarte, scrisori, procese verbale ale ședințelor etc.

7.Armonizarea abilităților interpersonale de comunicare cu colegii și cu alte segmente de public.

8.Analiza și sintetiza principalelor puncte într-un discurs.

9.Furnizarea de feedback obiectiv (descriptiv, mai degrabă decât critic).

10.Utilizarea eficientă a tehnologiilor de comunicare (videoconferință, teleconferință, e-mail, etc.)

11.Măsurarea și cuantificarea gradul de penetrare a infodemiei într-o populație și evaluarea abordărilor de urmat pentru a interveni în acest sens

Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.

2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.

Modul 10. Boli Infecțioase (pregătire clinică) (6 luni)

Nr. ore didactice = 180

Nr. ore curs = 40 ore

Nr. ore practică = 140 ore

1.Tematica

Tematica de pregătire teoretică

Noțiuni generale:

1.Agenții etiologici - clasificare, structură, caracteristici biologice.

2.Procesul infecțios: relația agent infecțios - gazdă; dinamica procesului infecțios.

3.Clasificarea infecțiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate.

4.Mecanisme de apărare antiinfecțioasă: rezistența antiinfecțioasă nespecifică și specifică.

5.Patogeneza bolilor infecțioase ale copilului și adultului6. Manifestări clinice locale și generale ale procesului infecțios.

7.Elemente clinice de recunoaștere în unele sindroame infecțioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean.

8.Examene complementare în diagnosticul patologiei infecțioase: diagnostic etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic și imagistic, teste nespecifice.

9.Terapia cu antibiotice, chimioterapeutice și antifungice: utilizarea rațională a acestora în terapie și/sau prevenție; rezistența microbiană la antibiotice și consecințele sale terapeutice și epidemiologice.

Partea specială:

Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și diferențial), evoluție, tratament în:

1.Boli determinate de virusuri: gripa, infecția cu noul coronavirus (SARS-CoV-2), rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecții cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecțioasă, infecția cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele acute virale, poliomielita și infecțiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecții cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecția cu virusul Papilloma uman, encefalite și meningoencefalite virale;

2.Boli determinate de chlamydii: psittacoza.

3.Boli determinate de rickettsii: tifosul exantematic, febra Q.4. Boli determinate de bacterii: infecții cu stafilococi, infecții cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecții determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă și alte salmoneloze, dizenteria, colita cu Clostridoides difficile, toxiinfecții alimentare, botulism, infecții cu H. influenzae, bruceloza, tusea convulsivă, legioneloze, tetanos,5. Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospiroze, borelioze.

6.Boli determinate de protozoare: malaria, toxoplasmoza.

7.Boli determinate de fungi; candidoza, aspergiloza, criptococoza, penumocistoza.

8.Boli determinate de helminți:, trichineloza, echinococoza.

9.Boli determinate de microorganisme multi drog rezistente: Infecții Asociate Asistenței Medicale, sepsis, infecția la imunodeprimați.

10.Boli infecțioase prin bioterorism

Tematica de pregătire practică1. Examenul clinic al sugarului și copilului cu patologie infecțioasă2. Examenul clinic al adultului și vârstnicului cu patologie infecțioasă3. Recunoașterea semnelor clinice și precizarea diagnosticului în boli eruptive (rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecțioase eruptive) și neeruptive (HVA, trichineloza, tetanos, tuse convulsivă, angine, oreion, meningite, encefalite, toxiinfecții alimentare).

4.Recoltarea produselor patologice și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.

5.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.

6.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.

7.Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian și interpretarea rezultatelor în contextul clinic și epidemiologic.

8.Interpretarea examenului LCR în contextul clinic și epidemiologic.

9.Interpretarea rezultatelor hemoculturii în contextul clinic și epidemiologic.

10.Interpretarea antibiogramei în contextul clinic și epidemiologic.

2.Obiective educaționale

Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:

1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: clasificarea, caracteristicile și particularitățile etiologice în diverse boli infecțioase, diagnosticul clinic, biologic și imagistic în patologia infecțioasă, strategii de tratament în bolile infecțioase determinate de variați agenți patogeni.

2.Să recunoască rapid afecțiunile cu potențial de gravitate și de transmitere la contacți3. Fie capabil să realizeze activitățile practice privind: managementul clinic al bolnavilor cu variate patologii infecțioase prin coroborare cu contextul epidemiologic.

4.Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă

3.Competențe

Competențe profesionale1. Familiarizarea cu aspectele de diagnostic clinic în bolile infecțioase cu impact asupra stării de sănătate a populației.

2.Interpretarea rezultatele de laborator și diagnosticul din punctul de vedere al semnificației epidemiologice.

3.Familiarizarea cu diferite metode de diagnostic și de serotipare, inclusiv cu testele moleculare.

4.Comunicare eficientă cu echipa de laborator.

5.Familiarizarea cu aspectele de prevenție secundară și terapie în bolile infecțioase cu impact asupra sănătății publice5. Identificarea, revizuirea și evaluarea literaturii de specialitate relevante.

6.Elaborarea unor direcții de acțiune bazate pe dovezi pentru evenimentele acute determinate de bolile infecțioase cu impact asupra strategiilor de sănătate publică.

Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, de a crea un consens, și de a dezvolta ideile în planuri acționabile.

2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.

ANUL IV

Modul 11. Epidemiologia bolilor neinfecțioase (5 luni)

Nr. ore didactice = 180 ore

Nr. ore curs = 80 ore

Nr. ore practică = 100 ore

1.Cadrul conceptual privind promovarea sănătății și educație pentru sănătate1.1. Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Politici și documente internaționale privind promovarea sănătății1.2. Niveluri de prevenție și tipuri de strategii preventive.

1.3.Responsabilități și instrumente pentru prevenirea bolilor neinfecțioase.

1.4.Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.

1.5.Tipuri de intervenții pentru modificarea stilului de viață. Politici și strategii internaționale.

1.6.Elemente de marketing social.

1.7.Alfabetizarea în sănătate.

2.Elemente fundamentale de epidemiologie a bolilor neinfecțioase.

2.1.Tranziția epidemiologică și povara globală a bolilor neinfecțioase. Implicațiile globalizării.

2.2.Bolile netransmisibile: caracteristici generale clinice, implicații medicale și sociale, elemente de epidemiologie descriptivă, cauzalitate și evaluarea riscului.

2.3.Tendințe de morbiditate și de mortalitate în principalele boli netransmisibile la nivel global (OMS), UE și național.

2.4.Epidemiologia bolilor circulatorii (boala hipertensivă, cardiopatia ischemică, insuficiență cardiacă, accidente vasculare cerebrale)

2.5.Epidemiologia tumorilor2.6. Epidemiologia bolilor respiratorii cronice (BPOC, astm bronșic)

2.7.Epidemiologia bolilor de nutriție (diabetul zaharat, supraponderalitate și obezitatea)

2.8.Epidemiologia bolilor psihice2.9. Epidemiologia traumatismelor, accidentelor, intoxicații, suicid.

2.10.Alte boli neinfecțioase - problema de sănătate publică: bolile digestive (boala ulceroasă, hepatitele cronice); boala renală cronică; boli genetice/boli rare2.11. Aspecte de sănătate orală3. Epidemiologia factorilor de risc de bază pentru bolile neinfecțioase, inclusiv mediul fizic și social, stilul de viață, alimentația, activitatea fizică, fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri și de diverse substanțe halucinogene, stresul, violența)

4.Surse de date pentru bolile neinfecțioase.

4.1.Sistemul informațional curent - rol, instituții, tipuri de raportări și tipuri de indicatori4.2. Registrele de boli - roluri, cerințe și particularități, cadru legislativ, importanța pentru politicile de sănătate5. Screening-ul pentru depistarea bolilor neinfecțioase: cadru conceptual, principii, tipuri de screening, organizare și evaluare, politici și recomandări privind programele de screening populațional, programe de screening în România6. Populații la risc6.1. Determinanții socio-economici ai stării de sănătate și consecințele lor. Sărăcia, marginalizarea, stigmatizarea.

6.2.Inegalitățile în sănătate. Implicații pentru dezvoltarea durabilă.

6.3.Abordarea sănătății pe parcursul vieții.

6.4.Copiii și tinerii. determinanți socio-economici ai sănătății copiilor și tinerilor. Riscuri asociate. Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și protecția sănătății copilului.

6.5.Sănătatea reproducerii și educația sexuală. Problematica medico-socială a cuplului, a familiei. Educația sexuală.

6.6.Problematica medico-socială a populației vârstnice.

6.7.Alte grupuri vulnerabile - persoane fără adăpost, migranți, minorități etnice, persoane dependente, persoane cu dizabilități etc.

7.Studii de caz pentru managementul bolilor cronice la nivelul comunităților7.1. Cardiologie

Criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul factorilor de risc). Supravegherea și dispensarizarea bolilor cardiovasculare la nivel populațional

7.2.Oncologie

Criterii clinice, paraclinice și de laborator pentru depistarea precoce (screening-ul factorilor de risc în cancerul sporadic și în cancerul ereditar)

Supravegherea și dispensarizarea bolilor canceroase

2.Obiective educaționale

Până la sfârșitul modulului rezidenții vor fi capabili să:

1.Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind aspectele legate de: epidemiologia (frecvența, distribuția, modele epidemiologice, prevenția, politici de sănătate) a bolilor2. Înțeleagă și să-și însușească noțiunile teoretice privind problematica grupurilor vulnerabile3. Să fie capabil să realizeze activitățile practice privind evaluarea tendințelor de evoluție a bolilor neinfecțioase a nivel populaționale, proiectarea, implementarea și evaluarea de strategii preventive adecvate nevoilor de sănătate ale unor subpopulații specifice3. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă

3.Competențe

Competențe profesionale1. Dobândirea cunoștințelor teoretice privind aspectele fundamentale de epidemiologie descriptivă și analitică cât și a măsurilor de prevenție privind bolile netrasmisibile cu impact asupra sănătății populaționale2. Proiectarea, organizarea, implementarea și evaluarea de programe de prevenție (primară, secundară, terțiară) și de dispensarizare pentru boli neinfecțioase specifice, cu accent pe programe de screening populațional pentru boli neinfecțioase specifice.

3.Proiectarea și implementarea de studii pentru evaluarea de cunoștințe, atitudini și deprinderi la nivelul unei populații4. Proiectarea de intervenții preventive privind stilul de viață la nivelul comunităților.

Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile și de a dezvolta planuri de idei.

2.Capacitatea de formare și perfecționare continuă.

4.Capacitatea de documentare, de analiză și sinteză a informațiilor din literatură5. Capacitatea de utilizare a metodelor moderne de tehnologie a informațiilor6. Mentor în cadrul activităților în echipă pentru alți colegi de pregătire sau din alte specialități7. Capacitatea de negociator în rezolvarea unor conflicte.

Modul 12. Epidemiologie practică de intervenție (7 luni)

Nr. ore didactice = 220 ore

Nr. ore curs = 0

Nr. ore practică = 220 ore

1.Tematica

Tematica de pregătire practică (7 luni: DSP - 3,5 luni; INSP - 3,5 luni)

1.Investigația epidemiologică: tehnică, utilizare, interpretarea fișelor de investigație epidemiologică2. Recoltarea, conservarea și transportul produselor patologice (focar de boală transmisibilă)

3.Supravegherea epidemiologică: principii teoretice, elaborare, implementare, evaluare sistem de supraveghere (de diverse tipuri, pentru diferite boli transmisibile și în contexte diferite)

4.Supravegherea și prevenirea unor boli neinfecțioase5. Programul Național de Vaccinare: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor - lanțul de frig, evaluarea cost-eficienței, supravegherea reacțiilor adverse postvaccinale indezirabile6. Circuitul informațional al datelor epidemiologice7. Aspecte legislative ce reglementează activitatea de prevenire și control al bolilor transmisibile8. Evaluarea de risc în boala transmisibilă (în condițiile unui aflux de migranți, organizarea unor evenimente ce presupun aglomerări populaționale, dezastre naturale- ex. Inundații, cutremure)

9.Supravegherea sindromică în dezastre naturale și sociale

2.Obiective educaționale

Până la sfârșitul modulului, medicii rezidenți vor fi capabili:

1.Să pună în practică aspectele teoretice referitoare la supravegherea, prevenirea și controlul bolilor transmisibile2. Să pună în practică aspecte teoretice referitoare la supravegherea și prevenirea unor boli neinfecțioase3. Să cunoască structura unui program național de vaccinare și modul de păstrare a vaccinurilor4. Să evalueze riscul de boală transmisibilă și să elaboreze planurilor de control, inclusiv în situații de criză/dezastre5. Să-și dezvolte abilitățile pentru dobândirea competențelor profesionale și transversale în scopul aplicării cunoștințelor în practica epidemiologică modernă

3.Competențe

Competențe profesionale1. Supravegherea, prevenirea și controlul bolilor transmisibile la nivel județean, regional/național2. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni în diverse circumstanțe epidemiologice diferite3. Implicarea în acțiuni de alertă rapidă în circumstanțe de risc epidemiologic la nivel local, regional și internațional4. Culegerea, prelucrarea și analiza datelor de supraveghere5. Elaborarea unui program de vaccinare6. Organizarea unui plan de supraveghere epidemiologică în situații epidemiologice particulare (tabere de migranți/refugiați, aglomerări umane, dezastre)

7.Elaborarea unui plan de măsuri epidemiologice în situații epidemiologice particulare (tabere de migranți/refugiați, aglomerări umane, dezastre)

Competențe transversale1. Capacitatea de a clarifica noțiunile, și de a dezvolta ideile în planuri de acțiune2. Capacitatea de formare și perfecționare continuă.

Bibliografia obligatorie: suplimentar bibliografiei minimale, bibliografia va fi extinsă și cu alte titluri naționale și internaționale cât și cu documentarea din legislația specifică aflată în vigoare, la recomandarea disciplinelor participante, în consens cu coordonatorul pregătirii de specialitate.

Bibliografie minimală1. Bardov VG. Hygiene and Ecology. Vinnytsya: Nova Knyha Publishers, 2009, ISBN 978- 966-382-198-6.2. Benea EO, Gavriliu LC, Popescu C, Popescu GA. Ghidul Angelescu, Terapia antimicrobiană. Ed. Houston, 20193. Boiculese VL, Dascălu C, Dimitriu G, Moscalu M, Doloca A. Metode descriptive și elemente de analiză statistică a datelor medicale. Ed. Performantica, Iași, 2012.4. Bonita R, Beaglehole R, Kjellstrom T. Basic epidemiology, 2nd edition. World Health Organization, 2006. Available online: http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/43541/1/9241547073_eng.pdf5. Bhopal RS. Concepts of epidemiology integrating the ideas, theories, principles, and methods of epidemiology. Oxford University Press, UK, 20166. Brooks GF, Caroll JS, Morse SA, Mietzner TA. Jawetz Melnick Adelbergs Medical Microbiology.26th Edition. McGraw-Hill Companies, SUA, 2013.7. Buiuc D. Microbiologie Medicală, Ghid pentru studiul și practica medicinei, Ediția a VI-a, Ed. "Gr. T. Popa" Iași, 2003.8. Buiuc D, Neguț M. Tratat de microbiologie clinică. Ed. Medicală, ed.

20089.Burlea M. (sub red.). Recomandări de vaccinare în pediatrie. Ed. Medicală Amaltea, București, 2012.10. Ciufecu ES. Virusologie medicală. Ed. Medicală, 200311. Ceaușu E (sub red.). Tratat de boli infecțioase. Ed. Medicală; vol. I. 2018; vol. II.

202012.Centers for Disease Control and Prevention. Epidemiology and Prevention of Vaccine- Preventable Diseases. Hall E., Wodi A.P., Hamborsky J., et al., eds. 14th ed. Washington, D.C. Public Health Foundation, 2021. https://www.cdc.gov/vaccines/pubs/pinkbook/index.html13. Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). Metodologii de supraveghere. https://insp.gov.ro/centrul-național-de-supraveghere-si- control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/metodologii/14. Cepoi V, Azoicăi D (sub red). Ghid de management al infecțiilor asociate asistenței medicale, ediția a II-a. Ed. Global Management Arte, București, 2017.15. Coughlin SS. Ethical issues in epidemiologic research and public health practice. Review. Emerging Themes in Epidemiology 2006; 3:16. Available online: http://www.ete- online.com/content/3/1/1616. Drugan R, Achimaș A, Țigan Șt. Biostatistică. Ed. SRIMA, 200517. Elston RC, Johnson WD. Basic Biostatistics for Geneticists and Epidemiologists - A Practical Approach. A John Wiley and Sons, Ltd, Publ., 2008.18. European Centre for Disease Control and Prevention (ECDC). Core competencies for EU public health epidemiologists in communicable disease surveillance and response. Second revised edition Stockholm, 2009. ISBN 978-92-9193-201-6. Available online: http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/training-core-competencies-EU-public- health-epidemiologists.pdf19. European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC). Core competencies in applied infectious disease epidemiology in Europe. 8 Apr 2022. Available online: https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/core-competencies-applied-infectious- disease-epidemiology-europe.

20.Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO). Elements and guiding principles of risk communication. Available online: http://www.fao.org/docrep/005/x1271e/X1271E03.htm21. Gavăt V. Sănătatea mediului și implicațiile sale în medicină. Ed. "Gr. T. Popa", Iași, 2007. ISBN 978-973-768-221-522. Goering RV; Mims CA; Dockrell HD; Zuckerman MA; Chiodini PL. Mims' medical microbiology and immunology. Elsevier, 201923. Gordis L. Epidemiology, 5th edition.

2014.Available online: https://studentconsult.inkling.com/store/book/gordis-epidemiology-5th/24. Greenwood D, Barer M, Slack R, Irving W. Medical Microbiology: Pathogenesis, immunity, laboratory investigation and control. 18th Edition. Churchill Livingstone, Elsevier, 2012.25. Heymann DL. Control of communicable diseases - manual. 20th Edition, APHA Press, UK, 2014. ISBN: 978-0-87553-018-526. Heymann DL. Manual de management al bolilor transmisibile. Ediția a 19-a, Ed. Medicală Amaltea, București, 2012.27. Hristea Adriana. Medicina de voiaj (sub redacția). Editura Medicală, 202128. Iancu LS. Virusologie medicală: note de curs și lucrări practice pentru medici rezidenți. Ed. "Gr. T. Popa" Iași, 2004.29. Internațional Ethical Guidelines for Health-related Research Involving Humans, Fourth Edition. Geneva. Council for Internațional Organizations of Medical Sciences (CIOMS);

2016.Available online: http://cioms.ch/ethical-guidelines-2016/WEB-CI0MS- EthicalGuidelines.pdf30. Institutul Național de Sănătate Publică. Formarea profesională în domeniul epidemiologiei și promovarea utilizării noilor tehnologii pentru personalul din sectorul sănătății. Manual de curs pentru medicii epidemiologi. Ed. Dobrogea, Constanța, 2012.31. Irving W, Boswell T, Ala'Aldeen D. Medical Microbiology. Instant Notes. Taylor Francis Group Publ., USA, 2005.32. Ivan A (sub red). Tratat de epidemiologia bolilor transmisibile. Ed. Polirom, Iași, 2002.33. Jarvis WR. Hospital Infections. Seventh edition. Wolters Kluwer, 202334. Jewell NP. Statistics for Epidemiology. Chapman Hall/CRC, a CRC Press Company, Boca Raton, London, NewYork, Washington D.C., 2009.35. Kasper DL, Fauci AS (sub red.) Harrison Boli Infecțioase. Ed. ALL;

202036.Katz DL, Elmore JG, Wild DMG, Lucan SC. Jekel's Epidemiology, Biostatistics, Preventive Medicine, and Public Health. 4th edition, 2014. Available online:

https://www.inkling.com/store/book/jekels-epidemiology-biostatistics-preventive-medicine-and-public-health-katz-wild-elmore-lucan-4th/

37.Kuh D. Life course approach to chronic disease epidemiology. Oxford Univ. Press.

200438.Kunha CB, Kunha BA. Antibiotic essentials. Jaypee Med. Publ.

202039.La Torre G. Applied Epidemiology and Biostatistics. SEEd, 2010.40. Lautenbach E, PN, Malani, Woeltje KF, Han JH, Shuman EK, Marschall J: Practical Healthcare epidemiology. Cambridge Univ. Press. ed. 4. 201841. Lupu I, Zanc I. Sociologie medicală. Ed. Polirom, 199942. Mandell GL, Bennett JE, Dolin R. Principles and practice of infectious diseases. Churchill Livingstone Elsevier, 9th Edition, 2019.43. Mincă DG. Sănătate Publică și Management Sanitar. Ed. Carol Davila, București, 2005;

44.Minca DG, Furtunescu FL. Managementul serviciilor de sănătate - abordare prin proiecte, Ediția a II a revizuită și completată. Editura Universitară "Carol Davila", București 2010.45. Moldoveanu AM. Igiena, Editura Universitară "Carol Davila", București 201846. Nelson DK, Williams CM. Infectious diseases epidemiology (Theory and Practice) Ed. Jones Bartlett; ed.2. 202047. Nkuchia M, M'ikanatha NM, Lynfield R, van Beneden CA, de Valk H. Infectious disease surveillance. Ed. Wiley-Blackwell. Publ.

201348.Petrișor AI. Ethical issues in epidemiological data analysis. Rom J Bioethics 2010; 8, 211220. Available online: http://www.bioetica.ro/index.php/arhiva- bioetica/article/viewFile/154/23749. Pilly E. Maladies infectieuses et tropicales. CMIT, ALIMEA Plus Ed., 2015.50. Plotkin S, Orestein W, Offit P. Vaccines. Saunders Elsevier Ed., 8th Edition , 2023.51. Pițigoi D. et. al., Epidemiologie - Curs și Lucrări Practice pentru studenți și medici rezidenți, Ediție revizuită și adăugită, Editura Universitară "Carol Davila", București, 2022.52. Prejbeanu I. Igiena mediului, igienă școlară: ghid de lucrări practice pentru studenți. Ed. Sitech, Craiova, 2014. ISBN 978-606-114-290-353. Remington NL, Brownson RC, Wegner MV. Chronic disease epidemiology (prevention and control). Ed. APHA Press. ed. 4. 201654. Streinu-Cercel A, Aramă Victoria, Calistru P (sub redacția). Boli Infecțioase Curs pentru studenți și medici rezidenți, volumul 1. Ed. Univ. Carol Davila, București 2019.55. Streinu-Cercel A, Aramă Victoria, Calistru P (sub redacția). Boli Infecțioase Curs pentru studenți și medici rezidenți, volumul 2. Ed. Univ. Carol Davila, București 2021.56. Țigan Șt, Achimaș A, Drugan T, Gălătuș R, Gui D. Informatică și statistică aplicate în medicină. Ed. SRIMA, 200057. Communicating risk in public health emergencies: a WHO guideline for emergency risk communication (ERC) policy and practice ISBN 978-92-4-155020-8, disponibil online https://www.who.int/publications/i/item/978924155020858. Webb P, Brain C, Pirozzo S. Essential Epidemiology. An introduction for students and Health Professionals. Cambridge University Press, UK, 2011.59. European Environment Agency (EEA). Europe's changing climate hazards - an index-based interactive EEA report, 2021, https://www.eea.europa.eu/publications/europes-changing- climate-hazards-160. European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC). Food- and waterborne diseases and zoonoses, https://www.ecdc.europa.eu/en/food-and-waterborne-diseases-and- zoonoses61. WHO. Guidelines for drinking-water quality: Fourth edition incorporating the first and second addenda, 2022, https://www.who.int/publications/i/item/978924004506462. WHO. Water, sanitation and hygiene, WASH Strategy 2018-2025, https://www.who.int/publications/i/item/WHO-CED-PHE-WSH-18.0363. WHO, Evaluation of certain contaminants in food: eighty-third report of the Joint FAO/WHO Expert Committee on Food Additives, 2017, https://apps.who.int/iris/handle/10665/25489364. Comisia Nationala pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN). Normele privind radioprotecția persoanelor în cazul expunerilor medicale (NSR-04), aprobate prin Ordinul comun MSF și CNCAN nr. 285/79/200265. European Food Safety Authority (EFSA). Nutrient profiling - scientific advice for EU Farm to Fork inițiative, 2022, https://www.efsa.europa.eu/en/news/nutrient-profiling-scientific- advice-eu-farm-fork-inițiative

66.

Decizia de punere în aplicare (UE) a Comisiei 2018/945 din 22 iunie 2018 privind bolile transmisibile și problemele de sănătate speciale conexe care trebuie să facă obiectul supravegherii epidemiologice, precum și definițiile de caz relevante.

67.

Ordinul Ministrului Sănătății nr. 459/2021 privind aprobarea Ghidului "Recomandări de vaccinare a pacienților cu imunodeficiențe de diverse cauze".

68.

Legislația specifică aflată în vigoare

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE

Scop: Medicul rezident, la sfârșitul programului de pregătire, va avea cunoștințe aprofundate în domeniul epidemiologiei generale și a epidemiologiei speciale a bolilor infecțioase și neinfecțioase, de Sănătate Publică, informatică și biostatistică medicală, microbiologie, igienă, boli infecțioase, bioetică și comunicare.

Obiective:

1.Va fi capabil să integreze cunoștințele teoretice și practice de epidemiologie cu cele ale specialităților cuprinse în curricula de pregătire;

2.Va avea capacitatea de a se documenta din literatura de specialitate, de a comunica și transmite multidirecțional informațiile științifice adecvate.

3.Va avea abilități de muncă în echipă multidisciplinară

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE

Scop: Medicul rezident la sfârșitul programului de pregătire va fi capabil să rezolve probemele profesionale specifice de epidemiologia bolilor infecțioase și neinfecțioase

Obiective:

1.Va fi capabil să elaboreze un plan de măsuri de prevenție și control în diverse situații epidemiologice1. Va fi capabil să elaboreze un protocol de studiu2. Va fi capabil să elaboreze, să implementeze și să evalueze un sistem de supraveghere a bolilor transmisibile3. Va fi capabil să desfășoare o investigație epidemiologică a unui focar de boală transmisibilă4. Va fi capabil să coordoneze activități specifice în relație cu alți specialiști pentru rezolvarea unor alerte/urgențe epidemiologice.

REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii

Să fie pregătit teoretic și practic pentru a ocupa un post de medic specialist epidemiologie în sistemul de sănătate (spitale publice și private, DSP, INSP, centre/servicii medicale de specialitate, centre de cercetare medicală etc.)

EXAMEN DE MEDIC SPECIALIST

Probe de examen specific programului:

–Proba scrisă DA– Examen practic (oral) DA– Proba de abilități/manualități NU– Proba pe caseta video NU– Proba operatorie NU– Dizertație DA

Pe parcursul pregătirii în rezidențiat, medicul rezident are obligația efectuării unui studiu științific sub îndrumarea coordonatorului de rezidențiat, în vederea realizării lucrării de dizertație. Pentru acesta se pot utiliza date de supraveghere, rezultate ale unor investigații epidemiologice sau rezultate ale unor studii în care rezidentul este implicat.

Rezultatele acestui studiu vor fi valorificate sub forma:

● a cel puțin unei prezentări (poster sau prezentare orală) susținută de medicul rezident în cadrul unei conferințe medicale

● și a cel puțin unui articol științific indexat BDI/ISI (ca prim-autor, ultim autor sau autor corespondent)

În vederea susținerii examenului de medic specialist, se verifică și îndeplinirea celor două cerințe mai sus menționate.

TEMATICĂ PENTRU EXAMEN DE MEDIC SPECIALIST EPIDEMIOLOGIEI. PROBA SCRISĂ de epidemiologie generală și specială1. Epidemiologia. Definiție, scopurile, domenii de utilizare ale epidemiologiei.

2.Supravegherea epidemiologică3. Investigația epidemiologică4. Legislația privind supravegherea bolilor transmisibile (la nivel național, european, Regulamentul Sanitar Internațional)

5.Cauzalitatea. Factori cauzali. Stabilirea cauzalității. Evaluarea riscurilor6. Metodologia studiilor epidemiologice7. Prevenția (primordială, primară, secundară, terțiară)

8.Screening-ul9. Caracteristicile epidemiologice ale microorganismelor10. Proces epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare populațională)

11.Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor infecțioase.

1.Infecții virale respiratorii acute2. Infecțiile cu coronavirusuri: SARS, MERS, SARS-CoV-23. Gripa4. Rujeola5. Rubeola6. Varicela7. Parotidita epidemică8. Mononucleoza infecțioasă9. Scarlatina10. Difteria11. Tusea convulsivă.

12.Boala meningococică13. Legioneloze14. Salmoneloze15. Dizenteria bacteriană16. Holera și infecții cu alți vibrioni patogeni17. Toxiinfecții alimentare18. Boala diareică acută infecțioasă19. Hepatite virale (transmitere predominant enterală)

20.Poliomielita21. Gastroenterita virală cu rotavirus22. Toxoplasmoza23. Trichineloza24. Hepatite virale (transmitere predominant parenterală)

25.Infecția HIV/SIDA26. Antrax27. Tularemia28. Rabia29. Leptospiroze30. Malaria31. Boala Lyme32. Infecția cu virusul West Nile33. Tetanos34. Botulism35. Infecții Asociate Asistenței Medicale de diverse tipuri și etiologii

PROBA PRACTICĂ de epidemiologie generală1. Tipuri de studii epidemiologice utilizate în evaluarea cauzalității.

2.Eșantionarea în studiile epidemiologice.

3.Analiza frecvenței unor fenomene de sănătate în populație.

4.Metode de culegere, prelucrare, interpretare și transmitere multidirecțională a informațiilor epidemiologice în cadrul supravegherii.

5.Întocmirea fișei de investigație epidemiologică (diferite categorii de boli transmisibile).

6.Metodologia efectuării investigație epidemiologice (preliminare, retrospective).

7.Întocmirea unui program epidemiologic de supraveghere și control pentru diferite categorii de boli transmisibile (structură, obiective, activități, etc.).

8.Prezentarea și interpretarea indicatorilor statistici și reprezentărilor grafice cu largă utilizare în practica epidemiologică.

9.Recoltarea, conservarea și transportul produselor patologice (investigarea focarului de boli transmisibile).

10.Imunoprevenția activă: generalități referitoare la vaccinuri (indicații, contraindicații, tehnica administrării, reacții adverse postvaccinare indezirabile).

11.Principiile, obiectivele și structura Calendarului de Vaccinare din România.

12.Principiile, obiectivele și structura Programului Național de Vaccinare din România. Recomandări de vaccinare a grupurilor la risc (imunosupresii, boli cronice, personal medical).

13.Vaccinarea și chimioprevenția în contextul călătoriilor internaționale.

14.Evaluarea fondului imunitar al populației. Controlul, eliminarea, eradicarea unor boli transmisibile prin imunizări active.

15.Imunoprevenția pasivă - imunoglobuline: date generale, tipuri de imunoglobuline, indicațiile și limitele utilizării.

16.Imunoprevenția pasivă - seruri: date generale, indicații și limitele utilizării17. Chimioprevenția și antibioticoprevenția: date generale, indicații, limite, reacții adverse, implicații medicale și socio-economice18. Decontaminarea: date generale, mijloace și metode, tipuri de decontaminare, evaluarea eficacității.

19.Sterilizarea: date generale, mijloace și metode, evaluarea eficacității.

20.Managementul deșeurilor rezultate din activități medicale.

21.Precauții standard și specifice.

22.Expunerea accidentală la produse biologice.

PROBA PRACTICĂ de epidemiologie specială1. Elaborarea unui program anual de vaccinări la nivel teritorial.

2.Supravegherea epidemiologică activă a stării de purtător.

3.Măsuri de prevenire și control într-un focar de boală diareică acută.

4.Măsuri de prevenire și control într-un focar de toxiinfecție alimentară.

5.Măsuri de prevenire și control într-un focar de scarlatină.

6.Supravegherea epidemiologică activă a stării de portaj cu streptococ betahemolitic grup A.7. Măsuri de prevenire și control într-un focar de meningită meningococică.

8.Măsuri de prevenție și control în focarul de tuse convulsivă.

9.Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică a paraliziei acute flasce (PAF) și a mediului.

10.Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică a infecției cu SARS-CoV-2 sau alte infecții cu potențial pandemic.

11.Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică activă a gripei.

12.Măsuri de prevenire și control într-un focar de hepatita virală acută cu transmitere predominant enterală.

13.Măsuri de prevenire și control într-un focar de hepatita virală acută cu transmitere predominant parenterală.

14.Măsuri de prevenire și control într-un focar de infecție cu virusul SARS-CoV-2.15. Măsuri de prevenire și control într-un focar de infecție cu virusul gripal.

16.Măsuri de prevenire și control a infecției HIV/SIDA.

17.Elaborarea unui sistem de supraveghere epidemiologică a infecției cu Clostridoides difficile.

18.Elaborarea unui sistem de supraveghere, prevenire și control a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale.

19.Elaborarea unui plan de supraveghere epidemiologică în condițiile unui aflux crescut de migranți.

20.Elaborarea unui plan de măsuri de prevenire și limitare a răspândirii bolilor transmisibile în contextul unui aflux crescut de migranți.

21.Evaluarea riscului de boală transmisibilă în contexte epidemiologice diferite (aflux de migranți, organizarea unor evenimente ce presupun aglomerări populaționale, dezastre naturale și sociale)

22.Elaborarea unui plan de măsuri de prevenire și limitare a răspândirii bolilor transmisibile în contextul organizării unor evenimente ce presupun aglomerări populaționale23. Elaborarea unui plan de măsuri de prevenire și limitare a răspândirii bolilor transmisibile în contextul unor dezastre naturale și sociale.

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN EPIDEMIOLOGIE1.1. Competența profesională intrinsecă specialității (urmare a promovării examenului de medic specialist - standard profesional)

a)Capacitatea de a aplica, transfera și combina cunoștințele teoretice și abilitățile practice în situații și medii diverse pentru a realiza activitățile cerute la locul de muncă la nivelul calitativ și la standardele cerute.

b)Aplicarea cunoștințelor de specialitate în scopul analizei și luării deciziei pentru rezolvarea unor situații epidemiologice date.

c)Manifestarea spiritului creativ pentru inițierea unor acțiuni sau luarea unor măsuri în rezolvarea unor activități epidemiologice specifice sau ca răspuns la situații neprevăzuted) Abilitatea de a lucra ca membru în echipe multidisciplinare sau cu alți specialiști din domeniul epidemiologiei manifestând calități de comunicare eficientăe) Capacitatea de a demonstra autonomie și de a aplica raționamentul profesional în rezolvarea problemelor specificef) Demonstrarea în cursul activităților profesionale a caracteristicilor de adaptabilitate și responsabilitate în îndeplinirea atribuțiilor profesionale în domeniul epidemiologieig) Aplicarea analizei critice în evaluarea cunoștințelor științifice medicale și de specialitate prin actualizarea pregătirii profesionale și transferarea acestora în practica curentă1.2. Observații

Etice, deonologice, profesionale– Are dreptul de a fi respectat și obligația de a respecta atât persoanele cărora le asigură asistență de specialitate cât și membrii echipelor cu care conlucrează– Are drepturile de a i se asigura integritatea fizică și morală și obligația de a aplica aceste principii morale, culturale și etice față de pacienți, decidenți și persoane din comunitate– Are dreptul de a beneficia de prevederile legislației în vigoare și obligația de a aplica aceste prevederi față de cei cu care interacționează în efectuarea activității profesionale– Are dreptul de a i se asigura suportul profesional în vederea perfecționării în sistemul de educație continuă și obligația de a participa la orice activitate care asigură dezvoltarea competențelor profesionale– Are obligația de a identifica, de a înțelege și de a respecta așteptările, dorințele și atitudinile pacientului, aparținătorilor sau populației în acordarea îngrijirilor specifice specialității– Are drepturile de a i se proteja imaginea și personalitatea și are obligațiile de a respecta confidențialitatea informațiilor la care are acces în cursul desfășurării activităților profesionale referitoare la persoane și la instituția în care lucrează

1.3.Care sunt modulele de pregătire, similare unor atestate de studii complementare din cuprinsul pregătirii, care intră în standardul profesional și pot fi practicate ca urmare a obținerii titlului de medic specialist– Informatică medicală și biostatistică– Bioetică– Management sanitar (pentru ocuparea unor funcții de conducere)

1.4.Care pot fi domeniile de dezvoltare profesională în specialitate, prin formare specializată suplimentară (atestate de pregătire complementară existente în legislația MS), ulterior obținerii titlului de medic specialist și în ce condiții:

–Atestat complementar de pregătire în Managementul Serviciilor de Sănătate– Atestat complementar de pregătire în boli infecțioase Managementul medical al dezastrelor– Atestat complementar de pregătire în Îngrijiri paliative– Atestat complementar în Medicină aerospațială– Atestat complementar în Homeopatie, Acupunctură, Apiterapie-fitoterapie-aromaterapie pentru medici– Atestat complementar în Asistență medicală de urgență prespitalicească

Atestatul poate fi obținut în urma parcurgerii programului de pregătire complementar în conformitate cu reglementările stabilite în metodologia de desfășurare a formării de către MS.

Anexa nr. 4

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

MEDICINĂ INTERNĂ

Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin

Ministerului Sănătății

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

2023

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ INTERNĂ

Definiția specialității:

Medicina internă este disciplina medicală de bază responsabilă de îngrijirea adulților cu boli complexe, atât în spital cât și în ambulator. Ea este centrată pe pacient, bazată pe știință și supusă principiilor etice și holistice de îngrijire. Medicina internă este o disciplină clinică și științifică care creează și promovează cunoașterea medicală, metode și abilități clinice. Ea analizează rezultatele altor specialități medicale și le integrează în strategii personalizate de diagnostic, tratament și îngrijire pentru pacientul individual.

Medicina internă este disciplina medicală de bază responsabilă de îngrijirea adulților cu boli complexe, atât în spital cât și în ambulator. Ea este centrată pe pacient, bazată pe știință și supusă principiilor etice și holistice de îngrijire. Medicina internă este o disciplină clinică și științifică care creează și promovează cunoașterea medicală, metode și abilități clinice. Ea analizează concluziile/recomandările altor specialități medicale și le integrează în strategii individualizate de diagnostic, tratament și îngrijire a pacientului.

Medicul internist este un medic educat în bazele științifice ale medicinii, specializat în evaluarea, diagnosticul și tratamentul holistic al patologiei medicale, prezentărilor atipice ale bolilor, comorbidităților, problemelor medicale complexe și bolilor sistemice. Medicul internist este capabil să trateze urgențe medicale neselectate și să trateze pacienții holistic și etic, luând în considerare toți factorii psihosociali și medicali, pentru a crește calitatea vieții. El valorizează îngrijirea continuă a pacienților indiferent de natura suferințelor și este dedicat dezvoltării sale profesionale continue. Medicul internist practică medicina adultului, bazată pe dovezi. El poate îndeplini mai multe roluri, incluzând sfatul clinic medical, educația medicală, conducerea tratamentului și monitorizarea răspunsului la acesta.

Conform cerințelor UEMS (European Board of Internal Medicine) (februarie 2016), medicul internist trebuie să aibă cunoștințe aprofundate privind diagnosticul și tratamentul bolilor interne acute și cronice și să fie familiarizat cu reabilitarea bolnavilor vârstnici.

În atribuția medicului specialist de medicină internă intră și diagnosticul și tratamentul următoarelor categorii de bolnavi: bolnavi cu afecțiuni multiple sau maladii complicate multiplu; bolnavi cu boli sistemice (vasculite sistemice, boli autoimune, sindroame paraneoplazice, bolnavi cu febră de etiologie necunoscută); bolnavi cu afecțiuni severe și probleme medicale complexe; o parte din bolnavii diagnosticați sau tratați inițial de medicii de altă specialitate.

2.Durata pregătirii în rezidențiatul de medicină internă: 5 ANI

ORGANIZAREA PROGRAMULUI

Durata programului

Număr total de ani	5 (cinci)
Număr total de module	13 (treisprezece) + 1 modul teoretic (cursuri după amiază)
Modulul 1	Medicină internă
Număr de luni/modul	30
Ore curs/săptămână	2 timp de 16 luni
Modulul 2	Urgențe medicale
Număr de luni/modul	3
Ore curs/săptămână	2
Modulul 3	STI
Număr de luni/modul	3
Ore curs/săptămână	2
Modulul 4	Cardiologie
Număr de luni/modul	4
Ore curs/săptămână	2
Modulul 5	Pneumologie
Număr de luni/modul	4
Ore curs/săptămână	2
Modulul 6	Gastroenterologie
Număr de luni/modul	4
Ore curs/săptămână	2
Modulul 7	Reumatologie
Număr de luni/modul	2
Ore curs/săptămână	2
Modulul 8	Nefrologie
Număr de luni/modul	2
Ore curs/săptămână	2
Modulul 9	Hematologie
Număr de luni/modul	2
Ore curs/săptămână	2
Modulul 10	Diabet zaharat și boli de nutriție
Număr de luni/modul	2
Ore curs/săptămână	2
Modulul 11	Boli infecțioase
Număr de luni/modul	2
Ore curs/săptămână	2
Modulul 12	Imagistică medicală
Număr de luni/modul	2
Ore curs/săptămână	2
Modulul 13	Etică medicală
Ore curs/săptămână	4 ore/ săptămână timp de 2 săptămâni
Total ore pregătire teoretică	376 ore
Total ore pregătire practică	9100 ore (7 ore/zi, 5 zile/săptămână, 5 ani de zile)

3.Organizarea modulelor (stagiilor)

Pregătirea rezidenților trebuie să se facă în Clinicile Universitare din țară și în Spitalele Județene și Municipale acreditate de către MS (Centrul Național de Perfecționare Postuniversitară al Medicilor și Farmaciștilor) și de Universitățile de Medicină și Farmacie de Stat.

Stagiile se vor efectua sub îndrumarea medicilor șefi de secție și a medicilor primari în specialitatea Medicină Internă recunoscuți pentru gradul înalt de calificare în specialitatea respectivă, aptitudinile didactice și calitățile etice și morale.

În fiecare stagiu rezidentul va avea un medic îndrumător care trebuie să certifice efectuarea activităților practice, inclusiv redactarea foilor de observație cu evoluția pacientului, a documentelor de externare și a stabilirii relației cu pacienții și familiile acestora.

Medicul îndrumător este direct responsabil de activitatea desfășurată de medicul rezident, fiind obligat să supervizeze și să controleze permanent activitatea acestuia.

Cerințele minimale necesare unui centru de pregătire în Medicină Internă sunt:

–Asigurarea unui raport de paturi /rezident de 4-5 paturi /1 rezident.– Medicul șef de secție trebuie să fie medic primar de medicină internă sau de specialitatea în care rezidentul își desfășoară modulul de pregătire.– Existența unor forme de pregătire continuă care constau în ședințe de referate științifice, prezentări de cazuri clinice și confruntări anatomo-clinice.

Fiecare modul/stagiu din pregătirea în rezidențiat va fi absolvit numai după susținerea unui examen de final de modul (constând într-o prezentare de caz clinic după metodologia examenului de specialitate și/sau o testare a cunoștințelor teoretice), nota minimă de promovare fiind 7,00 (șapte). În cazul în care medicul rezident nu va obține nota de promovare la prima examinare, examenul se poate repeta de două ori, în condițiile reglementărilor legale. Accesul la examenul de medic specialist este condiționat de promovarea tuturor examenelor de sfârșit de modul.

Pe toată durata pregătirii în specialitatea Medicină Internă, medicii rezidenți vor fi incluși în linia a II-a de gardă, activitatea lor pe durata gărzii fiind sub directa supraveghere și îndrumare a medicului de gardă de linia I. Începând cu anul IV de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși în linia I de gardă, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență, cu acordul Coordonatorului de Rezidențiat și a conducerii unității medicale.

Este recomandat ca fiecare medic rezident să participe, în cursul pregătirii în specialitatea Medicină Internă, la realizarea a minimum unui articol de specialitate publicat în reviste naționale/ internaționale indexate BDI/ ISI Web of Science Core Collection sau a minimum două lucrări științifice prezentate la congrese/simpozioane de specialitate din țară și/sau străinătate.

4.Conținutul stagiilor

Stagiul de medicină internă și celelalte stagii din curricula de pregătire în rezidențiat vor cuprinde teoretic și practic următoarele teme:

1.Bronhopneumopatia cronică obstructivă.

2.Pneumoniile.

3.Astmul bronșic.

4.Cancerul bronhopulmonar.

5.Tuberculoza pulmonară: forme clinice, diagnostic.

6.Sindroamele pleurale.

7.Sindroamele mediastinale.

8.Bolile pulmonare interstițiale fibrozante.

9.Insuficiența respiratorie.

10.Bronșiectaziile.

11.Sindromul de apnee obstructivă în somn.

12.Pericarditele.

13.Endocarditele.

14.Valvulopatiile mitrale și aortice.

15.Tulburările de ritm cardiac.

16.Tulburările de conducere ale inimii.

17.Miocarditele și cardiomiopatiile.

18.Boala coronariană.

19.Edemul pulmonar acut cardiogen.

20.Șocul cardiogen.

21.Cordul pulmonar cronic.

22.Insuficiența cardiacă cronică.

23.Hipertensiunea arterială.

24.Tromboembolismul venos. Bolile venelor.

25.Bolile aortei și arterelor periferice.

26.Hipertensiunea pulmonară.

27.Glomerulonefrite acute, rapid progresive și cronice.

28.Sindromul nefrotic.

29.Nefropatiile interstițiale acute și cronice. Infecțiile de tract urinar.

30.Litiaza renală.

31.Insuficiența renală acută.

32.Boala cronică de rinichi.

33.Boala de reflux gastroesofagian. Esofagitele.

34.Boala ulceroasă. Gastritele.

35.Tulburările funcționale digestive.

36.Cancerul gastric.

37.Bolile inflamatorii intestinale.

38.Cancerul colorectal.

39.Hepatitele cronice.

40.Ciroza hepatică.

41.Insuficiența hepatică acută.

42.Litiaza biliară.

43.Icterele.

44.Pancreatitele acute și cronice.

45.Cancerul de pancreas.

46.Hemoragiile digestive.

47.Sindroamele de malabsorbție.

48.Anemiile feriprive.

49.Anemiile megaloblastice.

50.Anemiile hemolitice.

51.Leucemiile acute și cronice: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.

52.Policitemia vera și trombocitemia esențială: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.

53.Limfoamele: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.

54.Sindroamele hemoragipare: purpura trombotică trombocitopenică (PTT), purpura trombocitopenică idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID).

55.Diabetul zaharat.

56.Artrita reumatoidă.

57.Spondilartritele.

58.Guta.

59.Boala artrozică vertebro-periferică.

60.Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de țesut conjunctiv).

61.Vasculitele sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculitele ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament.

62.Distiroidiile.

5.Baremul activităților practice

Activitățile practice (manevrele) trebuie efectuate pe parcursul întregii pregătiri de rezidențiat. Manevrele practice care trebuie efectuate și/sau interpretate vor fi consemnate în caietul de stagiu (Log-book) sub semnătura și parafa celui care a asistat și care răspunde de efectuarea acestora. Acesta ar putea fi realizat și în format electronic, dar trebuie să aibă obligatoriu confirmarea activităților sub semnătura și răspunderea îndrumătorului direct.

Fiecare rezident primește acest caiet la intrarea în stagiu și trebuie (obligatoriu) să îl predea completat la înscrierea la examenul de specialitate, indiferent unde a făcut stagiile (inclusiv în străinătate).

1.Interpretarea examenului radiologic clasic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme:

100.2.Interpretarea rezultatelor explorărilor respiratorii (spirometrie):

50.3.Recoltarea și interpretarea rezultatelor Astrup:

50.4.Interpretarea ecocardiografiei: 100 ecocardiografii.

5.Interpretarea ecografiei abdominale: 100 ecografii (cu efectuare a 25).

6.Toracocenteza: 10 toracocenteze.

7.Paracenteza: 10 paracenteze.

8.Tehnici de resuscitare cardio-respiratorie: 10 manevre pe manechin.

9.Defibrilare: 10 manevre.

10.Interpretarea rezultatelor analizelor sângelui periferic și măduvei pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică: 30 buletine măduvă osoasă.

11.Asistare la esogastroscopie:

20.12.Asistare la colonoscopie:

20.13.Integrarea în context clinic a rezultatelor tomografiei computerizate și IRM pentru patologia toracică și abdominală: 50 buletine CT și 50 buletine IRM.

14.Asistarea la 25 ecografii vasculare și integrarea rezultatelor în context clinic.

15.Efectuarea și interpretarea indicelui gleznă - braț:

20.16.Efectuarea testului de mers 6 minute: 20 teste.

17.Efectuarea și interpretarea electrocardiogramei: 100.

6.Repartiția și durata stagiilor pe ani de rezidențiat

Anul 1 și anul 2:– Medicină internă: 18 luni– Urgențe medicale: 3 luni în servicii UPU (Unitate de Primiri Urgențe) sau CPU (Compartiment Primiri Urgențe)– Secția de Terapie Intensivă (STI): 3 luni

Anul 3 și anul 4:– Cardiologie: 4 luni– Pneumologie: 4 luni– Gastroenterologie: 4 luni– Reumatologie: 2 luni– Nefrologie: 2 luni– Hematologie: 2 luni– Diabet zaharat și boli de nutriție: 2 luni– Boli infecțioase: 2 luni.– Imagistică medicală: 2 luni

Ordinea de efectuare a acestor stagii în cei 2 ani este stabilită de Direcția de Sănătate Publică, în funcție de necesități, la solicitarea medicului rezident.

Anul 5:– Medicină internă: 12 luni

În cursul anului 5 se vor susține în afara programului de spital (după amiază) 4 cursuri de etică medicală. Aceste cursuri se vor finaliza cu un seminar cu rezultatul notat de la 1 la 10 și menționat în carnetul de rezident.

Structura programului

Modulul 1, anul 1 și anul 2: Medicină internă 15 luni

Nr. ore curs: 80 ore

Nr. ore practică: 2275 ore

Tematică. Se vor cunoaște, diagnostica și trata bolile din lista de mai jos:

1.Bronhopneumopatia cronică obstructivă.

2.Pneumoniile.

3.Astmul bronșic.

4.Cancerul bronhopulmonar.

5.Tuberculoza pulmonară: forme clinice, diagnostic.

6.Sindroamele pleurale.

7.Sindroamele mediastinale.

8.Bolile pulmonare interstițiale fibrozante.

9.Insuficiența respiratorie.

10.Bronșiectaziile11. Sindromul de apnee obstructivă în somn.

12.Pericarditele.

13.Endocarditele.

14.Valvulopatiile mitrale și aortice.

15.Tulburările de ritm cardiac.

16.Tulburările de conducere ale inimii.

17.Miocarditele și cardiomiopatiile.

18.Boala coronariană.

19.Edemul pulmonar acut cardiogen.

20.Șocul cardiogen.

21.Cordul pulmonar cronic.

22.Insuficiența cardiacă cronică.

23.Hipertensiunea arterială.

24.Tromboembolismul venos. Bolile venelor.

25.Bolile aortei și arterelor periferice.

26.Hipertensiunea pulmonară.

27.Glomerulonefritele acute, rapid progresive și cronice.

28.Sindromul nefrotic.

29.Nefropatiile interstițiale acute și cronice. Infecțiile de tract urinar.

30.Litiaza renală.

31.Insuficiența renală acută.

32.Boala cronică de rinichi.

33.Boala de reflux gastroesofagian. Esofagitele.

34.Boala ulceroasă. Gastritele.

35.Tulburările funcționale digestive.

36.Cancerul gastric.

37.Bolile inflamatorii intestinale.

38.Cancerul colorectal.

39.Hepatitele cronice.

40.Ciroza hepatică.

41.Insuficiența hepatică acută.

42.Litiaza biliară.

43.Icterele.

44.Pancreatitele acute și cronice.

45.Cancerul de pancreas.

46.Hemoragiile digestive.

47.Sindroamele de malabsorbție.

48.Anemiile feriprive.

49.Anemiile megaloblastice.

50.Anemiile hemolitice.

51.Leucemiile acute și cronice: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.

52.Policitemia vera și trombocitemia esențială: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.

53.Limfoamele: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.

54.Sindroamele hemoragipare: purpura trombotică trombocitopenică (PTT), purpura trombocitopenică idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID).

55.Diabetul zaharat.

56.Artrita reumatoidă.

57.Spondilartritele.

58.Guta.

59.Boala artrozică vertebro-periferică.

60.Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de țesut conjunctiv).

61.Vasculite sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculitele ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament.

62.Distiroidiile.

Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor interne frecvente (vezi lista).

Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.

Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și de tratament al bolilor enumerate.

Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele paraclinice privind patologia menționată.

Modulul 1, anul 2: Medicină internă 3 luni (ambulator)

Nr. ore practică: 455 ore

Modulul 2, anul 2: Urgențe medicale 3 luni

Nr. ore curs: 80 ore

Nr. ore practică: 455 ore

Tematică. Principalele urgențe medicale.

Obiective educaționale. Examinarea pacientului în urgență. Cunoașterea și interpretarea diferitelor investigații necesare în situații de urgență. Recomandarea judicioasă a investigațiilor unui pacient în urgență. Diagnosticul și tratamentul principalelor urgențe medicale.

Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire. Rezidentul trebuie să obțină o anamneză minimală coerentă de la pacientul în urgență sau de la aparținători (în cazul pacientului inconștient); să poată efectua un examen fizic corect; să identifice pacientul critic cât mai curând posibil; să evidențieze rapid și complet alterarea funcțiilor vitale; să poată prescrie principalele investigații adecvate fiecărei situații de urgență. Rezidentul trebuie să poată intuba un pacient în urgență (sub supraveghere), să instaleze o linie venoasă periferică sau centrală, să facă o puncție arterială.

Modulul 3, anul 2: Secția de Terapie Intensivă (STI) 3 luni

Nr. ore curs: 26

Nr. ore practică: 455

Tematică. Principalele patologii medicale care necesită admisia în STI.

Obiective educaționale. Examinarea pacientului în STI. Cunoașterea și interpretarea diferitelor investigații necesare la pacientul internat în STI. Recomandarea judicioasă a investigațiilor unui pacient internat în STI. Diagnosticul și tratamentul principalelor patologii internate în STI.

Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile, dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.

Rezidentul trebuie să poată efectua un examen fizic corect la pacientul din STI, să poată prescrie principalele investigații adecvate fiecărui caz, să monitorizeze corect parametrii ventilatori la pacienții intubați și ventilați mecanic, să folosească corect medicația vasoactivă și inotrop pozitivă, să poată recolta și interpreta corect parametrii Astrup și echilibrul hidro-electrolitic.

Modulul 4, anul 3/4: Cardiologie 4 luni

Nr. ore curs: 36

Nr. ore practică: 620

Tematică. Bolile cardiovasculare.

Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor cardiovasculare frecvente (ex. hipertensiunea arterială, sindromul coronarian, insuficiența cardiacă, valvulopatiile, principalele aritmii, etc).

Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.

Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie cardiovasculară, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în bolile cardiovasculare, să stabilească planul terapeutic al acestora. Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze și să interpreteze o electrocardiogramă, să interpreteze rezultatul unei probe de efort.

Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze și interpreteze corect o probă de mers 6 minute și un indice gleznă-braț.

Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze o ecocardiografie și o ecografie vasculară și să efectueze o ecocardiografie în care să obțină datele morfologice și funcționale primare (dimensiuni cavități, aspect și funcție valve, fracție de ejecție, contractilitate, funcție diastolică).

Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze datele examenului radiologic clasic și prin tomografie computerizată a cordului și aortei.

Rezidentul trebuie să fie capabil să recunoască necesitatea și să efectueze defibrilarea.

Modulul 5, anul 3/4: Pneumologie 4 luni

Nr. ore curs: 36

Nr. ore practică: 620

Tematică. Bolile pulmonare frecvent întâlnite în practica medicală.

Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor pulmonare frecvente (ex. pneumonii, BPOC, astm bronșic, etc).

Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.

Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie respiratorie, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în bolile pulmonare frecvente, să stabilească planul terapeutic al acestora.

Rezidentul va fi capabil să interpreteze rezultatele probelor funcționale respiratorii.

Rezidentul va fi capabil să efectueze puncția pleurală și să interpreteze aspectul macroscopic și rezultatele analizelor de laborator ale lichidului pleural.

Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenul radiologic clasic și tomografia computerizată pulmonară.

Modulul 6, anul 3/4: Gastroenterologie 4 luni

Nr. ore curs: 36

Nr. ore practică: 620

Tematică. Bolile digestive frecvent întâlnite în practica medicală.

Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor digestive frecvente (ex. boala de reflux gastro-esofagian, ulcer, neoplazii digestive, ciroza hepatică, hepatite cronice, pancreatite, sindromul de intestin iritabil, boli inflamatorii intestinale, litiaza biliară, etc).

Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.

Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie digestivă, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament în bolile digestive frecvente.

Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenul endoscopic digestiv superior și inferior. Rezidentul va fi capabil să efectueze paracenteza și să interpreteze aspectul macroscopic și rezultatele de laborator ale lichidului de ascită.

Rezidentul va fi capabil să efectueze și interpreteze o ecografie abdominală. Rezidentul va fi capabil să integreze în context clinic examenele imagistice abdominale.

Modulul 7, anul 3/4: Reumatologie 2 luni

Nr. ore curs: 16

Nr. ore practică: 300

Tematică. Bolile reumatologice din tematică.

Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor reumatologice frecvente (ex. spondiloza, artrita reumatoidă, spondiloartropatiile, artrozele, colagenozele, guta, etc).

Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.

Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie reumatologică, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament în bolile reumatologice din tematica de specialitate.

Rezidentul va fi capabil să interpreteze tehnicile imagistice utilizate în diagnosticul bolilor reumatologice.

Rezidentul va fi capabil să interpreteze rezultatele testelor imunologice de laborator utilizate în reumatologie.

Modulul 8, anul 3/4: Nefrologie 2 luni

Nr. ore curs: 16

Nr. ore practică: 300

Tematică. Bolile renale frecvent întâlnite în practica medicală.

Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor renale frecvente (ex. boala cronică de rinichi cu stadializare, insuficiența renală acută, litiaza urinară, pielonefritele, etc).

Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.

Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie renală, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație în nefropatiile frecvente, să stabilească planul terapeutic al nefropatiilor frecvente.

Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele biologice privind funcția renală.

Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele imagistice utilizate pentru diagnosticul bolilor renale.

Modulul 9, anul 3/4: Hematologie 2 luni

Nr. ore curs: 16

Nr. ore practică: 300

Tematică. Bolile hematologice frecvent întâlnite în practica medicală.

Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor hematologice frecvente (ex. anemii, sindroame mieloproliferative, limfoame, etc).

Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.

Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie hematologică, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament în bolile hematologice incluse în tematică.

Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele morfologice ale sângelui și măduvei hematogene.

Modulul 10, anul 3/4: Diabet și boli de nutriție 2 luni

Nr. ore curs: 16

Nr. ore practică: 300

Tematică. Diabetul zaharat.

Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul diabetului zaharat tip 2 și diagnosticul celorlalte forme de diabet, diagnosticul bolilor metabolice comune.

Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.

Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu diabet zaharat, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament al pacientului cu diabet zaharat tip 2.

Modulul 11, anul 3/4: Boli infecțioase 2 luni

Nr. ore curs: 16

Nr. ore practică: 300

Tematică. Patologia infecțioasă frecventă.

Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul infecțiilor frecvente.

Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.

Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu patologie infecțioasă, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și tratament al bolilor infecțioase incluse în tematică.

Modulul 12, anul 3/4. Imagistică medicală - 2 luni

Nr. ore curs: 16

Nr. ore practică: 300

Tematică. Imagistica sugestivă pentru afecțiunile cuprinse în tematică.

Obiective educaționale. Interpretarea ecografiilor abdominale, radiografiilor (pulmonară, abdominală), interpretarea imaginilor obținute prin ecografie, computer tomografie sau rezonanță magnetică.

Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.

Rezidentul va fi capabil să interpreteze rezultatele investigațiilor imagistice ce apar în afecțiunile cuprinse în tematică.

Modulul 13, anul 5: Etică medicală 2 săptămâni

Nr. ore curs: 8

Nr. ore practică: 0

Tematică. Prezentarea principiilor eticii medicale.

Obiective educaționale. Cunoașterea principiilor eticii medicale, implicațiile lor legale.

Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.

Rezidentul va cunoaște principiile eticii medicale și implicațiile lor.

Modulul 1, anul 5. Medicină internă 12 luni

Nr. ore curs: 48

Nr. ore practică: 1800

Tematică. Se vor cunoaște, diagnostica și trata bolile din tematică.

Obiective educaționale. Cunoașterea, diagnosticul și tratamentul bolilor din tematică.

Rezultate așteptate. Competențe teoretice și practice minimum acceptabile dobândite în urma parcurgerii și promovării modulului de pregătire.

Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient, să diagnosticheze și să stabilească planul de investigație și de tratament al bolilor din tematică.

Rezidentul va fi capabil să interpreteze examenele paraclinice privind patologia menționată.

Acest stagiu se va desfășura în clinicile de medicină internă în care lucrează minim 1 medic primar medicină internă cu competență în ecografie generală obținută în urmă cu minim 5 ani și în care există minim 1 ecograf funcțional.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE GENERALE:

–Capacitatea obținerii unei anamneze informative coerente– Capacitatea de a efectua un examen fizic complet– Capacitatea de a solicita, eventual efectua și interpreta investigațiile necesare– Capacitatea de a stabili un plan de investigație și tratament– Cunoașterea și recomandarea măsurilor profilactice– Capacitatea de a stabili o relație adecvată cu pacientul și familia acestuia

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE SPECIFICE:

–Ierarhizarea priorităților diagnostice pentru pacienții cu afecțiuni multiple– Diagnosticul în caz de comorbidități– Tratamentul pacienților cu comorbidități

REZULTATE AȘTEPTATE (STANDARD PROFESIONAL CURENT) la finalizarea pregătirii:

–Manevre pe care le va efectua independent:

● Puncții venoase

● Puncții arteriale

● Inserarea unei linii venoase periferice

● Toracocenteză

● Paracenteză

● Injecții intradermice, subcutanate, intramusculare

● Inserția unui tub nasogastric

● Cateterizarea vezicală la bărbat și femeie

● Electrocardiograma (cu interpretare)

● Monitorizare Holter ECG (cu interpretare)

● MAATA (cu interpretare)

● Spirometrie

● Măsurarea tensiunii arteriale

● Indicele gleznă-braț

● Ecografie abdominală

● Test de mers 6 min

EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST:

Probe de evaluare, specifice programului:

- Probă scrisă	Da
- Examen clinic	Două probe clinice
- Probă practică	Probă de interpretare investigații paraclinice

TEMATICA DE EXAMEN1. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.

2.Pneumoniile.

3.Astmul bronșic.

4.Cancerul bronhopulmonar.

5.Tuberculoza pulmonară: forme clinice, diagnostic.

6.Sindroamele pleurale.

7.Sindroamele mediastinale.

8.Bolile pulmonare interstițiale fibrozante.

9.Insuficiența respiratorie.

10.Bronșiectaziile.

11.Sindromul de apnee obstructivă de somn.

12.Pericarditele.

13.Endocarditele.

14.Valvulopatiile mitrale și aortice.

15.Tulburările de ritm cardiac.

16.Tulburările de conducere ale inimii.

17.Miocarditele și cardiomiopatiile.

18.Boala coronariană.

19.Edemul pulmonar acut cardiogen.

20.Șocul cardiogen.

21.Cordul pulmonar cronic.

22.Insuficiența cardiacă cronică.

23.Hipertensiunea arterială.

24.Tromboembolismul venos. Bolile venelor.

25.Bolile aortei și arterelor periferice.

26.Hipertensiunea pulmonară.

27.Glomerulonefritele acute, rapid progresive și cronice.

28.Sindromul nefrotic.

29.Nefropatiile interstițiale acute și cronice. Infecțiile de tract urinar.

30.Litiaza renală.

31.Insuficiența renală acută.

32.Boala cronică de rinichi.

33.Boala de reflux gastroesofagian. Esofagitele.

34.Boala ulceroasă. Gastritele.

35.Tulburările funcționale digestive.

36.Cancerul gastric.

37.Bolile inflamatorii intestinale.

38.Cancerul colorectal.

39.Hepatitele cronice.

40.Ciroza hepatică.

41.Insuficiența hepatică acută.

42.Litiaza biliară.

43.Icterele.

44.Pancreatitele acute și cronice.

45.Cancerul de pancreas.

46.Hemoragiile digestive.

47.Sindroamele de malabsorbție.

48.Anemiile feriprive.

49.Anemiile megaloblastice.

50.Anemiile hemolitice.

51.Leucemiile acute și cronice: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.

52.Policitemia vera și trombocitemia esențială: tablou clinic, principii de diagnostic și tratament.

53.Limfoamele: tablou clinic și principii de diagnostic și tratament.

54.Sindroamele hemoragipare: purpura trombotică trombocitopenică (PTT), purpura trombocitopenică idiopatică (PTI), coagularea intravasculară diseminată (CID).

55.Diabetul zaharat.

56.Artrita reumatoidă.

57.Spondilartritele.

58.Guta.

59.Boala artrozică vertebro-periferică.

60.Colagenozele (lupusul eritematos sistemic, sclerodermia, dermato-polimiozita, boala mixtă de țesut conjunctiv).

61.Vasculite sistemice (arterita gigantocelulară, polimialgia reumatică, poliarterita nodoasă, granulomatoza cu poliangeita, vasculite ANCA-asociate, vasculitele prin complexe imune): etiologie, tablou clinic, criterii de diagnostic, principii de tratament.

62.Distiroidiile.

Baremul de manevre, tehnici și activități practice:

● Puncții venoase

● Puncții arteriale

● Inserarea unei linii venoase periferice

● Toracocenteza

● Paracenteza

● Injecții intradermice, subcutanate, intramusculare

● Inserția unui tub nasogastric

● Cateterizarea vezicală la bărbat și femeie

● Electrocardiograma (cu interpretare)

● Monitorizare Holter ECG (cu interpretare)

● Monitorizare ambulatorie automată a tensiunii arteriale (MAATA) cu interpretare

● Spirometrie

● Măsurarea tensiunii arteriale

● Indicele gleznă-braț

● Ecografie abdominală

● Test de mers 6 min

1.DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEDICULUI SPECIALIST ÎN MEDICINĂ INTERNĂ1.1. Competența profesională intrinsecă specialității:

● Examinează, diagnostichează, prescrie și interpretează investigațiile paraclinice și tratează afecțiunile din tematică în ambulator și în spital.

● Coordonează investigațiile și tratamentul pacienților cu comorbidități sau cazuri complexe.

● Colaborează cu medicii specialiști din alte specialități.

● Prescrie orice medicament cu excepția citostaticelor și psihotropelor majore.

● Eliberează documente medicale și certificate pentru pacienții pe care îi are în îngrijire.

● Face recomandări profilactice (inclusiv de vaccinare) pacienților pe care îi are în îngrijire.

● Stabilește contactul cu pacientul și aparținătorii și îi informează asupra bolii, riscurilor, tratamentului (posibilități, opțiuni, riscuri) și stabilește de comun acord cu aceștia strategia de investigație și tratament.

● Este abilitat să efectueze ecografie abdominală și să consemneze rezultatul acesteia în documentele medicale cu semnătura și parafa proprie.

1.2.Obligații:

● Informează pacientul și aparținătorii asupra bolilor, riscurilor, tratamentului (posibilități, opțiuni, riscuri) și stabilește de comun acord cu aceștia strategia de investigație și tratament, în urma obținerii consimțământului informat.

● Examinează și tratează orice urgență medicală pentru care este competent.

MEDICUL SPECIALIST MEDICINĂ INTERNĂ ESTE ABILITAT SĂ EFECTUEZE ECOGRAFIE ABDOMINALĂ ȘI SĂ CONSEMNEZE REZULTATUL ACESTEIA ÎN DOCUMENTELE MEDICALE CU SEMNĂTURA ȘI PARAFA PROPRIE.

Medicul specialist medicină internă poate obține în condițiile legii și regulamentelor în vigoare orice specialitate medicală și orice competență aferentă specialităților medicale.

Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.

Textul actului

1.Manevrarea instrumentelor

II.Instrumentarul pentru chirurgie laparoscopică

III.Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice

IV.Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază

Anexa nr. 2

Anexa nr. 3

Anexa nr. 2

Anexa nr. 3

Anexa nr. 4