Reglementări specifice din 22 iunie 2021

Articolul 1

(1)Constrângerea de doză este o restricție stabilită ca limită superioară a dozelor proiectate, utilizată pentru a defini seria de opțiuni avute în vedere în procesul de optimizare a protecției împotriva radiațiilor ionizante pentru o sursă de radiații într-o situație de expunere planificată.

(2)În domeniul imagisticii medicale, constrângerea de doză reprezintă o restricție impusă dozei ce ar putea fi primită de o persoană de la o sursă de radiații utilizată în scop medical, bazată pe o evaluare prospectivă, și nu reprezintă o limită de doză.

Articolul 2

Prezentele reglementări se aplică persoanelor care, în cunoștință de cauză și voluntar, sunt implicate în îngrijirea și susținerea pacienților care fac obiectul expunerii medicale la radiații ionizante în scop de diagnostic sau de tratament.

Articolul 3

În sensul prezentelor reglementări, constrângerea de doză este o restricție impusă dozei ce ar putea fi primită de o persoană de la o sursă de radiații utilizată în scop medical, bazată pe o evaluare prospectivă, și nu reprezintă o limită de doză.

Articolul 4

Constrângerea de doză considerată ca valoare de referință este de 5 mSv per episod, deoarece acest tip de expunere se întâmplă foarte rar în viața unei persoane, nefiind o formă de expunere continuă pe toată durata vieții.

Articolul 5

Constrângerile de doză se bazează pe factorii de risc care sunt dependenți de vârsta persoanei la data expunerii la radiații ionizante. Dacă se consideră factorul de risc mediu pentru persoanele adulte, atunci pentru copiii nenăscuți sau pentru copiii de până la 10 ani factorul de risc este de 3 ori mai mare față de riscul mediu, iar pentru persoanele în vârstă factorul de risc este de 5-10 ori mai mic decât riscul mediu.

Articolul 6

Se consideră două grupuri de persoane care pot asigura sprijinul și confortul persoanelor care sunt supuse expunerii medicale:

a)familia și prietenii apropiați (aparținătorul sau însoțitorul legal). Expunerea acestui grup poate fi justificată deoarece pentru aceste persoane se poate considera beneficiu faptul că pacientul este supus expunerii medicale;

b)în lipsa unei persoane apropiate, respectiv a aparținătorului sau însoțitorului legal, se pot asigura sprijinul și confortul pacientului care este supus expunerii medicale de către o altă persoană care este în cunoștință de cauză și voluntară. În general, această persoană nu asigură sprijinul și confortul altor persoane supuse expunerii medicale.

Articolul 7

Constrângeri de doză recomandate:

*Constrângerea de doză este stabilită per episod, dacă nu a existat o altă situație de expunere. Constrângerea trebuie să fie utilizată cu flexibilitate, iar în cazul părinților cu copii foarte bolnavi pot fi acceptate doze mai mari.

Articolul 8

În cazul persoanei menționate la art. 6 lit. b) nu se aplică constrângerea de doză, dar se aplică limita de doză pentru populație de 1 mSv.

Articolul 9

Recomandări specifice în radiologia de diagnostic și radiologia intervențională:

a)furnizorii de servicii de radiologie de diagnostic și intervențională trebuie să aibă protocoale scrise privind măsurile de protecție împotriva radiațiilor ionizante pentru persoanele implicate în susținerea pacienților în timpul examinărilor medicale;

b)protocolul trebuie să includă următoarele:

(i)metodele pentru evitarea expunerii persoanei care susține pacientul (de exemplu, administrarea de sedative sau utilizarea mijloacelor de fixare pentru pacienții pediatrici, în special pentru procedurile care necesită timp lung de expunere, precum procedurile de tomografie computerizată);

(ii)cerințele de selectare a persoanelor care susțin pacienții (de exemplu, prieteni sau rude, condiții de vârstă, condiție ca aceste persoane să nu fie însărcinate);

(iii)o descriere a poziționării persoanei față de tubul RX, și anume departe de fasciculul direct;

(iv)tipul și grosimea echivalentului de plumb pentru mijloacele de protecție individuală care trebuie utilizate;

(v)alte aspecte considerate importante din punctul de vedere al specificului laboratorului, astfel încât prin aplicarea acestui protocol să se demonstreze că este puțin probabil ca doza efectivă încasată de persoana care susține pacientul să depășească constrângerea de doză stabilită.

Articolul 10

Recomandări specifice în medicina nucleară:

a)precauții pentru populație sunt foarte rar impuse după procedurile de medicină nucleară de diagnostic, dar procedurile de terapie, în special cele cu iod radioactiv (I-131), pot avea drept rezultat expunerea semnificativă a persoanelor din imediata vecinătate a pacientului tratat, cu precădere a persoanelor implicate în îngrijirea și susținerea acestuia;

b)în cazul terapiei cu iod, contaminarea internă prin inhalarea aerosolilor cu iod radioactiv exhalați de către pacient poate ajunge la depășirea cantității maxime admise de radiații;

c)furnizorii de servicii de medicină nucleară trebuie să se asigure că persoanele implicate în îngrijirea și susținerea pacienților tratați cu radiofarmaceutice, dar și vizitatorii, membrii familiei și toate persoanele care locuiesc în aceeași casă cu pacientul primesc instrucțiuni scrise suficient de clare, astfel încât aceștia să nu depășească constrângerea de doză stabilită;

d)regula de bază care trebuie respectată este păstrarea distanței;

e)perioada de respectare a instrucțiunilor este stabilită pentru fiecare pacient în parte în funcție de cantitatea de radiofarmaceutic administrată și este comunicată pacientului la externare;

f)în situația în care printre persoanele care locuiesc în aceeași casă cu pacientul sunt și copii mici până în 10 ani, aceștia vor fi lăsați în grija prietenilor sau bunicilor dacă acest lucru este posibil, deoarece riscul pentru acest grup este mai mare;

g)instrucțiunile transmise pacientului tratat trebuie să includă următoarele:

–când călătoriți către casă după tratament, este de preferat să călătoriți singur; în caz contrar mențineți o distanță cât mai mare posibil între dumneavoastră și șofer. Mergeți direct acasă;

–pe cât posibil, rezervați o baie pentru uzul personal. Păstrați toaleta curată, trăgând apa de trei ori după fiecare utilizare. Bărbații trebuie să se așeze pentru a evita împrăștierea urinei contaminate;

–spălați-vă pe mâini după fiecare utilizare a toaletei;

–faceți cel puțin un duș pe zi, spălați-vă frecvent pe mâini;

–spălați vesela și tacâmurile separat de cele utilizate de restul familiei;

–dacă preparați mâncare pentru restul familiei utilizați mănuși din plastic;

–separați hainele, lenjeria, prosoapele utilizate de dumneavoastră de cele ale membrilor familiei și, de asemenea, spălați-le separat;

–dormiți singur/singură;

–limitați contactul fizic (mențineți o distanță de cel puțin 1 m) față de ceilalți, mai ales față de copiii sub 18 ani și față de femeile însărcinate. Puteți să petreceți până la maximum: 45 de minute pe zi la o distanță de 1 m față de alte persoane, 2 h pe zi la o distanță de 2 m față de alte persoane și până la 7 h pe zi la o distanță de 3 m față de alte persoane. La distanțe de peste 4 m față de alte persoane puteți să petreceți oricât timp doriți.– evitați activitatea sexuală;

–nu vă reîntoarceți la muncă sau la școală;

–evitați locurile aglomerate și deplasările cu mijloacele de transport în comun;

–curățați bine baia înainte ca oricare altă persoană să o folosească;

–activitatea sexuală poate fi reluată după o perioadă stabilită de medicul de medicină nucleară, însă cu metode adecvate de contracepție;

–evitați sarcina pentru 6 luni de la tratament. Evitați concepția (în cazul bărbaților) pentru 6 luni de la tratament. Discutați metodele de contracepție cu medicul dumneavoastră;

–alăptarea trebuie întreruptă total în cazul terapiei mamei;

h)în cazul decesului pacientului la scurt timp după administrarea radiofarmaceuticelor în scop terapeutic, pentru evitarea expunerii externe a persoanelor din apropiere, este bine să se ceară acordul unui expert în protecție radiologică sau expert în fizică medicală cu competențe în medicină nucleară, pentru efectuarea autopsiei sau pentru preluarea cadavrului de către familie și organizarea de funeralii, acestea fiind permise numai după ce s-a scurs un anumit timp stabilit de către expert.

Articolul 11

Recomandări specifice în radioterapie (brahiterapie):

a)în cazul pacienților tratați cu implanturi permanente de surse radioactive închise, în majoritatea cazurilor, doza persoanelor implicate în îngrijirea și susținerea pacienților este sub valoarea de 1 mSv pe an;

b)precauții speciale trebuie avute în vedere în cazurile excepționale în care partenera pacientului este însărcinată în momentul implantării, iar doza estimată pentru aceasta ar putea depăși 1 mSv pe an;

c)furnizorii de servicii de brahiterapie trebuie să se asigure, pentru fiecare pacient tratat cu implant permanent de surse radioactive închise, că persoanele implicate în îngrijirea și susținerea pacienților, dar și persoanele care locuiesc în aceeași casă cu pacientul primesc instrucțiuni scrise suficient de clare, astfel încât acestea să nu depășească constrângerea de doză stabilită;

d)în cazul decesului pacientului în primele câteva luni după implantarea unei surse închise nu este recomandată incinerarea cadavrului deoarece materialul radioactiv rămâne în cenușa pacientului și de asemenea poate fi eliberat în aer, inhalat potențial de personalul crematoriului sau de persoane din populație;

e)incinerarea poate fi permisă dacă au trecut 12 luni de la implantarea de iod-125 sau 3 luni de la implantarea de paladiu-103.