pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora
Neadoptarea şi neaplicarea imediata a măsurilor cuprinse în prezenta ordonanţă de urgenţă ar insemna nerespectarea de către România a angajamentelor asumate prin Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adopta prezenta ordonanţă de urgenţă.
Începând cu data de 1 ianuarie 2005, denumirea şi clasificarea mărfurilor din Tariful vamal de import al României, precum şi taxele vamale aferente acestora se modifica potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.
La data prevăzută la art. 1 se abroga Legea nr. 608/2003 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 928 din 23 decembrie 2003.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemnează:
p. Ministrul de stat,
ministrul economiei şi comerţului,
Andrei Grigorescu,
secretar de stat
p. Ministrul agriculturii,
pădurilor şi dezvoltării rurale,
Nicolae Istudor,
secretar de stat
p. Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Bucureşti, 10 noiembrie 2004.
Nr. 94.
Încadrarea mărfurilor în nomenclatura pentru clasificarea mărfurilor în tariful vamal se face conform principiilor următoare:
Regula 1
Enuntul titlurilor secţiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considerat ca având numai o valoare indicativa, clasificarea mărfurilor considerându-se legal determinata atunci când este în concordanta cu textul poziţiilor şi notelor de secţiuni şi de capitole şi, atunci când nu sunt contrare termenilor utilizaţi în acele poziţii şi note, după regulile următoare.
Regula 2
a)Orice referire la un articol de la o poziţie determinata acoperă acest articol, chiar incomplet sau nefinit, cu condiţia ca el să prezinte, ca atare, caracteristicile esenţiale ale articolului complet sau finit. Aceasta regula se aplică şi articolului complet sau finit, sau considerat ca atare, în virtutea dispoziţiilor precedente, atunci când articolul este prezentat demontat sau nemontat.
b)Orice menţiune la un material de la o poziţie determinata se referă la acel material fie în stare pura, fie amestecat sau asociat cu alte materiale. De asemenea, orice menţiune la produse dintr-un anumit material se referă la produsele alcătuite total sau parţial din acest material. Clasificarea acestor produse amestecate sau a articolelor compozite se face conform principiilor enunţate în regula 3.
Regula 3
Atunci când mărfurile ar putea fi clasificate în doua sau mai multe poziţii prin aplicarea regulii 2 b) sau în orice alt caz, clasificarea se face după cum urmează:
a)Poziţia cea mai specifică are prioritate faţă de poziţiile cu un conţinut mai general. Totuşi, atunci când doua sau mai multe poziţii se referă fiecare numai la o parte din materialele care compun un produs amestecat sau un articol compozit, sau la o parte dintre articolele mărfurilor prezentate în seturi, condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul, aceste poziţii se considera, în raport cu produsul sau articolul, la fel de specifice, chiar dacă una dintre poziţii oferă o descriere mai precisa sau mai completa.
b)Produsele amestecate, articolele compuse din materiale diferite sau constituite prin asamblarea unor articole diferite şi mărfurile prezentate în seturi condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu pot fi clasificate prin aplicarea regulii 3 a), se clasifica după materialul sau articolul care le conferă caracterul esenţial, atunci când este posibila efectuarea acestei determinări.
c)În cazul în care regulile 3a) şi 3b) nu pot fi aplicate pentru efectuarea clasificarii, marfa se clasifica la poziţia cu numărul cel mai mare dintre cele susceptibile a fi luate în considerare.
Regula 4
Mărfurile care nu pot fi clasificate prin aplicarea regulilor anterioare se clasifica la poziţia corespunzătoare mărfurilor celor mai asemănătoare.
Regula 5
În afară dispoziţiilor precedente, pentru mărfurile specificate mai jos se aplică următoarele reguli:
a)Cutiile pentru aparate fotografice, pentru instrumente muzicale, pentru arme, pentru instrumente de desen, cutiile pentru bijuterii şi similare, special amenajate pentru a conţine un articol determinat sau un set, susceptibile de a avea o utilizare îndelungată şi prezentate împreună cu articolele cărora le sunt destinate, se clasifica împreună cu acele articole când, în mod normal se vand împreună. Totuşi aceasta regula nu se aplică dacă articolele de mai sus conferă ansamblului caracterul esenţial.
b)Sub rezerva dispoziţiilor regulii 5a) de mai sus, ambalajele care conţin mărfuri se clasifica împreună cu acestea din urma atunci când fac parte din categoria celor utilizate în mod obişnuit pentru acest tip de mărfuri. Totuşi aceasta dispoziţie nu este obligatorie atunci când ambalajele sunt susceptibile a fi utilizate în mod repetat.
Regula 6
Clasificarea mărfurilor în subpozitiile unei poziţii se efectuează, în mod legal, cu respectarea termenilor acelor subpozitii şi a notelor de subpozitii cu care se afla în relaţie şi cu respectarea regulilor de mai sus, înţelegand prin aceasta că nu pot fi comparate decât subpozitiile aflate pe acelaşi nivel. În sensul acestei reguli se utilizează şi notele de secţiuni şi capitole corespunzătoare, cu excepţia cazului în care conţin dispoziţii contrare.
ABREVIERI ŞI SIMBOLURI
| * | marchează o modificare faţă de anul anterior | |
| cm/s | centimetri pe secundă | |
| DCI | denumire comună internaţională | |
| DCIM | denumire comună internaţională modificată | |
| ISO | Organizaţia Internaţională de Standardizare | |
| Kbit | 1024 biţi | |
| kg/br | kilogram greutate brută | |
| kg/net | kilogram greutate netă | |
| kg/net eda | kilogram greutate netă a produsului scurs | |
| 100 kg/net eda | 100 kilograme greutate netă a produsului scurs | |
| Mbit | 1048576 biţi | |
| ml/g | mililitri pe gram |
LISTA ABREVIERILOR UNITĂŢILOR DE MĂSURA SUPLIMENTARE
| c/k | Carate (1 carat metric a 2 x 10-4 kg) | |
| ct/l | capacitatea de încărcare în tone metrice | |
| g | gram | |
| gi F/S | gram izotopi fisionabili | |
| GT | Tonaj brut | |
| Kg C5H144ClNO | kilogram de clorură de colină | |
| Kg H2O2 | kilogram de peroxid de hidrogen | |
| Kg K2O | kilogram de oxid de potasiu | |
| kg KOH | kilogram de hidroxid de potasiu (potasă caustică) | |
| Kg met. am. | kilogram de metilamină | |
| Kg N | kilogram de azot | |
| Kg NaOH | kilogram de hidroxid de sodiu (sodă caustică) | |
| kg/net eda | kilogram greutate netă a produsului scurs | |
| kg P2O5 | kilogram de pentaoxid de fosfor (anhidridică fosforică) | |
| kg 90% sdt. | kilogram de substanţă uscată 90% | |
| kg U | kilogram de uraniu | |
| 1000 kwh | 1000 kilowatt oră | |
| l | litru | |
| 1000 l | 1000 litri | |
| l alc. 100% | litru de alcool pur (100%) | |
| m | metru | |
| m2 | metru pătrat | |
| m3 | metru cub | |
| 1000 m3 | 1000 metri cubi | |
| pa | număr perechi | |
| p/st | număr de bucăţi | |
| 100 p/st | 100 bucăţi | |
| 1000 p/st | 1000 bucăţi | |
| TJ | Terajoule (putere calorică superioară) |
Note de Secţiune
1.- Orice referire din aceasta Secţiune la un anumit gen sau la o anumită specie de animale se aplică, cu excepţia dispoziţiilor contrare, şi animalelor ţinere din acel gen sau din acea specie.
2.- Cu excepţia dispoziţiilor contrare, orice referire din Nomenclatura la produse uscate include şi produsele deshidratate, evaporate sau liofilizate.
NOTA(CTCE)
Cap. 1 se găseşte în ANEXA nr. 1/2004
NOTA CTCE
Cap. 2 se găseşte în ANEXA nr. 2/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 3 se găseşte în ANEXA nr. 3/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 4 se găseşte în ANEXA nr. 4/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 5 se găseşte în ANEXA nr. 5/2004
Note de Secţiune
1.- În aceasta Secţiune, prin expresia aglomerate sub forma de pelete se înţelege produsele prezentate sub forma de cilindri, sfere etc., aglomerate fie prin simpla presare, fie prin adăugarea unui liant într-o proporţie de maximum 3% din greutate.
NOTA(CTCE)
Cap. 6 se găseşte în ANEXA nr. 6/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 7 se găseşte în ANEXA nr. 7/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 8 se găseşte în ANEXA nr. 8/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 9 se găseşte în ANEXA nr. 9/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 10 se găseşte în ANEXA nr. 10/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 11 se găseşte în ANEXA nr. 11/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 12 se găseşte în ANEXA nr. 12/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 13 se găseşte în ANEXA nr. 13/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 14 se găseşte în ANEXA nr. 14/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 15 se găseşte în ANEXA nr. 15/2004
Nota de Secţiune
1.- În aceasta Secţiune, prin aglomerate sub forma de pelete se înţelege produsele prezentate sub forma de cilindrii, sfere etc., aglomerate fie prin simpla presare, fie prin adăugarea unui liant într-o proporţie de maximum 3% din greutate.
NOTA(CTCE)
Cap. 16 se găseşte în ANEXA nr. 16/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 17 se găseşte în ANEXA nr. 17/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 18 se găseşte în ANEXA nr. 18/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 19 se găseşte în ANEXA nr. 19/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 20 se găseşte în ANEXA nr. 20/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 21 se găseşte în ANEXA nr. 21/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 22 se găseşte în ANEXA nr. 22/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 23 se găseşte în ANEXA nr. 23/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 24 se găseşte în ANEXA nr. 24/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 25 se găseşte în ANEXA nr. 25/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 26 se găseşte în ANEXA nr. 26/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 27 se găseşte în ANEXA nr. 27/2004
Note de Secţiune
1.- a) Orice produs (altul decât minereurile metalelor radioactive), care corespunde descrierii de la una din poziţiile 28.44 sau 28.45, se clasifica la aceasta poziţie şi nu la o alta poziţie a nomenclaturii.
b)Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului a) de mai sus, orice produse care corespund descrierii uneia dintre poziţiile 28.43 sau 28.46, trebuie clasificate la aceasta poziţie şi nu la alta poziţie a Secţiunii.
2.- Sub rezerva dispoziţiilor Notei 1 de mai sus, orice produs, care fie din cauza prezentării sub forma de doze, fie din cauza condiţionarii pentru vânzarea cu amănuntul, se clasifica la una din poziţiile 30.04, 30.05, 30.06, 32.12, 33.03, 33.04, 33.05, 33.06, 33.07, 35.06, 37.07 sau 38.08, trebuie clasificat numai la aceasta poziţie şi nu la o alta poziţie din Nomenclatura.
3.- Produsele prezentate în seturi, formate din două sau mai multe elemente componente distincte, clasificate în totalitate sau parţial în aceasta Secţiune şi de recunoscut ca fiind destinate, după amestecare, sa constituie un produs clasificat la Secţiunea VI sau VII, trebuie clasificate la poziţia aferentă acestui ultim produs, cu condiţia ca aceste elemente constitutive să fie:
a)din cauza condiţionarii lor, de recunoscut clar ca fiind destinate a fi utilizate împreună, fără a fi în prealabil reconditionate;
b)prezentate împreună, şi;
c)de recunoscut, prin natura lor sau prin cantităţile respective, ca produse complementare unele altora.
NOTA(CTCE)
Cap. 28 se găseşte în ANEXA nr. 28/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 29 se găseşte în ANEXA nr. 29/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 30 se găseşte în ANEXA nr. 30/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 31 se găseşte în ANEXA nr. 31/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 32 se găseşte în ANEXA nr. 32/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 33 se găseşte în ANEXA nr. 33/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 34 se găseşte în ANEXA nr. 34/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 35 se găseşte în ANEXA nr. 35/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 36 se găseşte în ANEXA nr. 36/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 37 se găseşte în ANEXA nr. 37/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 38 se găseşte în ANEXA nr. 38/2004
Note de Secţiune
1.- Produsele prezentate în seturi constând din mai multe elemente componente distincte, cuprinse în totalitate sau parţial în aceasta Secţiune şi recunoscute ca fiind destinate, după amestecare, sa constituie un produs din Secţiunile VI sau VII, se clasifica la poziţia aferentă acestui ultim produs, cu condiţia ca elementele sale componente să fie:
a)datorită prezentării lor, clar recunoscute ca fiind destinate a fi utilizate împreună fără a fi reconditionate în prealabil;
b)prezentate împreună;
c)recunoscute prin natura sau cantităţile lor, ca fiind complementare unele altora.
2.- Cu excepţia articolelor de la poziţia 39.18 sau 39.19, se clasifica la Capitolul 49 materialele plastice, cauciucul şi articolele din aceste materiale, imprimate cu motive sau ilustraţii diferite care nu au caracter accesoriu în raport cu destinaţia lor iniţială.
NOTA(CTCE)
Cap. 39 se găseşte în ANEXA nr. 39/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 40 se găseşte în ANEXA nr. 40/2004
Secţiunea VIII PIEI BRUTE, PIEI FINITE, PIEI CU BLANA ŞI PRODUSE DIN ACESTEA; ARTICOLE DE CURELARIE ŞI DE SELARIE; ARTICOLE DE VOIAJ, BAGAJE DE MANA ŞI ARTICOLE SIMILARE; ARTICOLE DIN INTESTINE DE ANIMALE (ALTELE DECÂT CELE DE LA VIERMII DE MĂTASE)
NOTA(CTCE)
Cap. 41 se găseşte în ANEXA nr. 41/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 42 se găseşte în ANEXA nr. 42/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 43 se găseşte în ANEXA nr. 43/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 44 se găseşte în ANEXA nr. 44/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 45 se găseşte în ANEXA nr. 45/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 46 se găseşte în ANEXA nr. 46/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 47 se găseşte în ANEXA nr. 47/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 48 se găseşte în ANEXA nr. 48/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 49 se găseşte în ANEXA nr. 49/2004
Note de Secţiune
1.- Aceasta Secţiune nu cuprinde:
a)parul pentru perii (poziţia 05.02), parul de cal şi deşeurile din par de cal (poziţia 05.03);
b)parul uman şi articolele din par uman (poziţiile 05.01, 67.03 sau 67.04); totuşi, articolele şi tesaturile dese din par de tipul celor utilizate pentru presele de ulei sau pentru alte scopuri tehnice similare sunt cuprinse la poziţia 59.11;
c)lintersul de bumbac şi alte produse vegetale de la Capitolul 14;
d)azbestul de la poziţia 25.24 şi articolele din azbest şi celelalte produse de la poziţiile 68.12 sau 68.13;
e)articolele de la poziţiile 30.05 sau 30.06 (de exemplu: vata, tifon, bandaje şi articole similare folosite în scopuri medicale, chirurgicale, stomatologice sau veterinare, materiale sterile pentru suturi chirurgicale); firele utilizate pentru curăţirea spaţiilor interdentare (fire dentare), ambalate în ambalaje individuale pentru vânzarea cu amănuntul de la poziţia 33.06;
f)tesaturile sensibilizate de la poziţiile 37.01 până la 37.04;
g)monofilamentele a căror cea mai mare dimensiune a secţiunii transversale depăşeşte 1 mm şi benzile şi formele similare (de exemplu, paiele artificiale) cu o latime aparenta peste 5 mm din materiale plastice (Capitolul 39), precum şi impletiturile, tesaturile şi alte articole din impletituri din astfel de monofilamente şi benzi (Capitolul 46);
h)tesaturile, materialele tricotate sau crosetate, pasla şi articole netesute, impregnate, imbibate, acoperite sau stratificate cu material plastic şi articole din aceste produse de la Capitolul 39; ij) tesaturile, materialele tricotate sau crosetate, pasla şi articolele netesute, impregnate, imbibate, acoperite sau stratificate cu cauciuc şi articolele din aceste produse, de la Capitolul 40;
k)pieile finite sau brute, neepilate (Capitolele 41 sau 43) şi articolele din blanuri naturale sau artificiale de la poziţiile 43.03 sau 43.04;
l)articolele din materiale textile de la poziţiile 42.01 sau 42.02;
m)produsele şi articole de la Capitolul 48 (de exemplu vata de celuloza);
n)încălţămintea sau părţile de încălţăminte, ghetrele, jambierele şi articolele similare de la Capitolul 64;
o)fileurile pentru par sau alte articole de acoperit capul şi părţi ale acestora de la Capitolul 65;
p)produsele de la Capitolul 67;
q)produsele textile acoperite cu material abraziv (poziţia 68.05), precum şi fibrele de carbon sau articolele din fibre de carbon de la poziţia 68.15;
r)fibrele de sticlă, articolele din fibre de sticlă şi broderiile chimice sau fără fond vizibil, al căror fir de broderie este din fibra de sticlă (Capitolul 70);
s)articolele de la Capitolul 94 (de exemplu: mobila, lenjerie de pat, aparate de iluminat);
t)articolele de la Capitolul 95 (de exemplu: jucarii, jocuri, articole pentru sport, plase pentru activităţi sportive);
u)articolele de la Capitolul 96 (de exemplu: perii, seturi de cusut pentru călătorie, fermoare, panglici pentru masina de scris);
v)articolele de la Capitolul 97.
2.- A) Produsele textile de la Capitolele 50 până la 55 sau de la poziţiile 58.09 sau 59.02 care conţin doua sau mai multe materiale textile, se clasifica după materialul textil care predomina în greutate faţă de oricare din celelalte materiale textile. Dacă nici un material textil nu predomina în greutate, produsul se clasifica ca şi cum ar fi în întregime constituit din materialul textil corespunzător ultimei poziţii în ordinea de numerotare dintre cele susceptibile a fi în mod egal luate în considerare.
B) Pentru aplicarea acestei reguli:
a)firele de par de cal infasurate cu materiale textile (poziţia 51.10) şi firele metalizate (poziţia 56.05) trebuie să fie considerate în greutatea lor totală ca fiind un material textil distinct; firele metalice sunt considerate ca materiale textile la încadrarea tesaturilor în care sunt încorporate;
b)alegerea poziţiei de încadrare se face determinând, în primul rând, Capitolul, apoi în cadrul acestui Capitol, poziţia aplicabilă, făcându-se abstractie de orice material textil care nu aparţine acelui Capitol;
c)când ambele Capitole 54 şi 55 sunt amândouă de luat în considerare împreună cu alt Capitol, aceste doua capitole trebuie considerate ca fiind un singur capitol;
d)când un capitol sau o poziţie cuprinde bunuri din mai multe materiale textile diferite, acestea trebuie considerate drept un singur material textil.
C) Dispoziţiilor Notelor A) şi B) de mai sus se aplică, de asemenea, firelor specificate în Notele 3, 4, 5 sau 6, de mai jos.
3.- A) Sub rezerva excepţiilor prevăzute la Nota 3B) de mai jos, în aceasta Secţiune sunt considerate ca sfori, corzi şi franghii, firele (simple, rasucite sau cablate):
a)din mătase sau din deşeuri de mătase, masurand peste 20.000 decitex;
b)din fibre textile sintetice sau artificiale (inclusiv cele făcute din două sau mai multe monofilamente de la Capitolul 54), masurand peste 10.000 decitex;
c)din în sau canepa:
1°) lustruite sau parafinate, masurand minimum 1.429 decitex; sau
2°) nelustruite sau neparafinate, masurand peste 20.000 decitex.
d)din fibre de cocos, constituite din trei sau mai multe fire;
e)din alte fibre vegetale, masurand peste 20.000 decitex;
f)armate cu fire metalice.
B) Dispoziţiile de mai sus nu se aplică la:
a)firele de lana, sau de par de cal sau de alte animale şi firele din hârtie, nearmate cu fire metalice;
b)cablurile din filamente sintetice sau artificiale de la Capitolul 55 şi la multifilamentele nerasucite sau cu o torsiune sub 5 rasucituri pe metru de la Capitolul 54;
c)parul de Messina de la poziţia 50.06 şi monofilamentele de la Capitolul 54;
d)firele metalice de la poziţia 56.05; firele textile armate cu fir de metal sunt reglementate de Nota 3 A)
f)de mai sus;
e)firele tip "omida", firele infasurate cu materiale textile şi firele numite "cu bucleuri" de la poziţia 56.06.
4.- A) Sub rezerva excepţiilor prevăzute la Nota B) de mai jos, prin expresia fire condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul de la Capitolele 50, 51, 52, 54 şi 55 se înţeleg firele (simple, rasucite sau cablate) prezentate astfel:
a)pe cartele, bobine, tuburi sau suporturi similare având o greutate maxima (inclusiv suportul) de:
1°) 85 g pentru firele din mătase, din deşeuri de mătase sau din filamente sintetice sau artificiale, sau
2°) 125 g pentru celelalte fire;
b)în gheme, sculuri sau jurubite, cu o greutate maxima de:
1°) 85 g pentru fire din filamente sintetice sau artificiale, sub 3.000 decitex, de mătase sau deşeuri de mătase, sau
2°) 125 g pentru celelalte fire sub 2.000 decitex; sau
3°) 500 g pentru alte fire.
c)în sculuri subdivizate în jurubite, cu ajutorul unuia sau mai multor fire de separare care le fac independente unele de altele, jurubitele având o greutate uniforma de maximum:
1°) 85 g pentru firele din mătase, din deşeuri de mătase sau din filamente sintetice sau artificiale; sau
2°) 125 g pentru alte fire.
B) Dispoziţiile de mai sus nu se aplică:
a)firelor simple din orice material textil, cu excepţia:
1°) firelor simple din lana sau din par fin de animale, nealbite şi
2°) firelor simple din lana sau din par fin de animale, albite, vopsite sau imprimate având peste 5.000 decitex.
b)firelor rasucite sau cablate, nealbite:
1°) de mătase sau din deşeuri de mătase, indiferent de modul de prezentare, sau
2°) din alte materiale textile (cu excepţia lanii şi a parului fin de animale) prezentate în sculuri;
c)firelor rasucite sau cablate, albite, vopsite sau imprimate, din mătase sau din deşeuri din mătase, masurand maximum 133 decitex;
d)firelor simple, rasucite sau cablate din orice materiale textile, prezentate:
1°) în sculuri cu depanare incrucisata; sau
2°) depuse pe suport sau sub alta forma condiţionată care indica utilizarea lor în industria textila (de exemplu: pe tuburi pentru maşini de rasucit, mosoare, ţevi, fuzete, bobine conice sau conuri pentru razboaiele de tesut sau prezentate sub forma de gogosi de mătase pentru maşini de brodat).
5.- În sensul prevederilor de la poziţiile 52.04, 54.01 şi 55.08, prin ata de cusut se înţelege firele rasucite sau cablate care îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
a)sunt dispuse pe suporti (de exemplu: bobine, tuburi) şi au o greutate, inclusiv suportul, de maximum 1.000 g. b) sunt finisate, pentru utilizare ca ata de cusut şi c) au rasucire finala în forma de "Z".
6.- În aceasta Secţiune prin fire de mare rezistenta, se înţeleg firele a căror rezistenta exprimată în cN/tex. (centinewton per tex), depăşeşte următoarele limite:
Fire simple din nylon sau din alte poliamide sau din poliesteri............. 60 cN/tex
Fire rasucite sau cablate din nylon sau din alte poliamide sau poliesteri... 53 cN/tex
Fire simple, rasucite sau cablate din viscoza .............................. 27 cN/tex.
7.- În aceasta Secţiune prin confectionate se înţeleg:
a)articolele decupate în alta forma decât patrata sau dreptunghiulara;
b)articolele finite gata de întrebuinţare, sau care pot fi folosite după ce au fost separate prin taierea simpla a firelor de separare, care nu necesita coasere sau alta prelucrare suplimentară, cum ar fi carpe de bucatarie, prosoape, fete de masa, basmale şi cuverturi;
c)articolele ale căror margini au fost tivite sau rulate prin orice procedeu, sau terminate cu franjuri innodate, obţinute din fire aparţinând articolului respectiv sau din fire adăugate; totuşi, nu trebuie să fie considerate ca fiind confectionate materialele textile în bucăţi, ale căror margini au fost pur şi simplu întărite pentru a preveni desirarea;
d)articolele decupate de orice formă, din care s-au îndepărtat firele de separare;
e)articolele asamblate prin coasere, lipire sau altfel (cu excepţia bucatilor din aceeaşi tesatura, unite la extremitati astfel încât sa formeze o bucata de o lungime mai mare, ca şi a pieselor formate din două sau mai multe tesaturi suprapuse pe toată suprafaţa şi asamblate între ele, chiar cu intercalarea unui material de umplere);
f)articolele tricotate sau crosetate obţinute în forma finala, prezentate ca articole separate sau sub forma de piese conţinând mai multe unităţi.
8.- În sensul celor prezentate la Capitolele 50 până la 60:
a)nu sunt clasificate la Capitolele 50 până la 55 şi 60 şi, în afară unor dispoziţii contrare, la Capitolele 56 până la 59, articolele confectionate conform Notei 7 de mai sus;
b)nu aparţin Capitolelor 50 până la 55 şi 60, articolele de la Capitolele 56 până la 59.
9.- Sunt asimilate tesaturilor de la Capitolul 50 până la 55, produsele constituite din straturi din fire textile paralelizate care se suprapun în unghi ascutit sau drept. Aceste straturi sunt fixate între ele la punctele de incrucisare ale firelor printr-un liant sau prin termosudare.
10.- Produsele elastice formate din materiale textile asociate cu fire de cauciuc sunt clasificate la aceasta Secţiune.
11.- În aceasta Secţiune prin termenul impregnat, se înţelege şi aderizat.
12.- În aceasta Secţiune prin termenul de poliamide se înţelege şi aramide.
13.- În afară unor dispoziţii contrare, îmbrăcămintea din materiale textile de la diferitele poziţii se clasifica la poziţiile respective, chiar dacă este prezentată în seturi pentru vânzarea cu amănuntul. În sensul prezentei Note, expresia îmbrăcăminte din materiale textile se referă la îmbrăcăminte de la poziţiile 61.01 până la 61.14 şi poziţiile 62.01 până la 62.11.
Note de subpozitii
1.- În aceasta secţiune şi, după caz, în Nomenclatura, se înţelege prin:
a)Fire de elastomeri
firele din filamente (inclusiv din monofilamentele) din materiale textile sintetice, altele decât firele texturate, care pot suporta, o întindere de până la trei ori lungimea lor iniţială fără să se rupa şi care, după ce au suportat o întindere până la de 2 ori lungimea lor iniţială, revin, în mai puţin de 5 minute, la o lungime cel mult egala cu o dată şi jumătate din lungimea lor iniţială.
b)Firele nealbite
firele:
1°) care au culoarea naturala a fibrelor constituente şi care nu au fost supuse nici albirii, nici vopsirii (chiar şi în masa), sau imprimarii; sau
2°) fără culoare bine determinata (numite "fire în tonuri gri"), care au fost fabricate din deşeuri destramate.
Aceste fire pot să fie tratate cu un apret necolorat sau cu un colorant nepermanent (care să dispara după o simpla spalare cu sapun) şi, în cazul fibrelor sintetice sau artificiale, pot fi tratate în masa cu produse de matisare (de exemplu dioxid de titan).
c)Fire albite
firele:
1°) supuse unei operaţii de albire ori fabricate din fibre albite sau, cu excepţia unor prevederi contrare, care au fost vopsite în alb (chiar în masa) sau au fost tratate cu apret alb; sau,
2°) constituite dintr-un amestec de fibre nealbite şi de fibre albite; sau
3°) rasucite sau cablate, constituite din fire nealbite şi fire albite.
d)Fire colorate (vopsite sau imprimate)
firele:
1°) vopsite (chiar în masa) altfel decât în alb sau cu un colorant nepermanent, sau care au fost imprimate sau fabricate cu fibre vopsite sau imprimate; sau
2°) constituite dintr-un amestec de fibre vopsite în diferite culori sau dintr-un amestec de fibre albite sau nealbite cu fibre colorate (fire impestritate sau amestecate) ori au fost imprimate în una sau mai multe culori din loc în loc, care să prezinte aspectul unei serii de puncte;
3°) obţinute din benzi sau semitort care au fost imprimate; sau
4°) rasucite sau cablate constituite din fire albite, nealbite şi fire colorate.
Definiţiile de mai sus se aplică, de asemenea, mutatis mutandis, monofilamentelor, benzilor şi produselor similare de la Capitolul 54.
e)Tesaturi nealbite
tesaturile obţinute din fire nealbite şi care n-au suportat nici operaţii de albire, vopsire sau imprimare. Acestea pot fi tratate cu un apret necolorat sau un colorant nepermanent.
f)Tesaturi albite
tesaturi:
1°) albite sau, în afară unor dispoziţii contrare, vopsite în alb sau cărora li s-a aplicat un apret alb, pe bucata; sau
2°) constituite din fire albite; sau
3°) constituite din fire albite şi nealbite.
g)Tesaturi vopsite
tesaturi:
1°) vopsite altfel decât în alb (în afară unor dispoziţii contrare) cu o singura culoare uniforma sau cărora li s-a aplicat un apret colorat, altul decât alb (în afară unor dispoziţii contrare), pe bucata; sau
2°) constituite din fire colorate într-o singura culoare uniforma.
h)Tesaturi din fire de diverse culori
tesaturi (altele decât tesaturile imprimate)
1°) constituite din fire de diferite culori sau fire de diferite nuante de aceeaşi culoare altele decât culoarea naturala a fibrelor componente; sau
2°) constituite din fire albite sau nealbite şi din fire colorate; sau
3°) constituite din fire amestecate sau muline (constituite din două insiruiri de fibre de culori diferite).
(În toate cazurile nu se iau în considerare firele utilizate pentru margini şi pentru capetele bucatilor).
ij) Tesaturi imprimate
tesaturile imprimate pe bucata, chiar dacă au fost fabricate sau nu din fire de diferite culori.
(Sunt considerate ca fiind tesaturi imprimate: tesaturile care au desene făcute, de exemplu, cu o perie, un pistol de vopsit cu spray, cu o hârtie de transfer, sau prin flausare sau prin procedeul batic).
Procesul de mercerizare nu are nici o influenţa asupra clasificarii firelor sau tesaturilor în cadrul categoriilor de mai sus.
Definiţiile de la punctele e) până la ij) de mai sus se aplică mutatis-mutandis materialelor tricotate.
k)Tesatura panza
Sunt tesaturi în care fiecare fir de batatura trece alternativ pe deasupra şi pe dedesubtul firelor succesive de urzeala şi fiecare fir de urzeala trece alternativ pe deasupra şi pe dedesubtul firelor succesive de batatura.
2.- A) Produsele de la Capitolul 56 până la 63 care conţin 2 sau mai multe materiale textile trebuie considerate ca fiind alcătuite în întregime din materialul textil care ar fi reţinut conform Notei 2 de la aceasta Secţiune pentru clasificarea unui produs de la Capitolele 50 până la 55 sau de la 58.09 care a fost obţinut din aceleaşi materiale textile.
B) Pentru aplicarea acestei reguli:
a)nu se tine seama, după caz, decât de partea care determina clasificarea în sensul Regulii generale interpretative nr. 3;
b)nu se tine seama de suport, când produsele textile conţin un suport şi o suprafaţa velurata sau buclata;
c)nu se tine seama decât de tesatura de fond în cazul broderiilor de la poziţia 58.10 şi a articolelor din aceste materiale.
Totuşi broderiile chimice, uşoare sau fără fond aparent şi articolele din aceste materiale, se clasifica ţinând seama numai de firele de brodat.
NOTA(CTCE)
Cap. 50 se găseşte în ANEXA nr. 50/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 51 se găseşte în ANEXA nr. 51/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 52 se găseşte în ANEXA nr. 52/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 53 se găseşte în ANEXA nr. 53/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 54 se găseşte în ANEXA nr. 54/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 55 se găseşte în ANEXA nr. 55/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 56 se găseşte în ANEXA nr. 56/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 57 se găseşte în ANEXA nr. 57/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 58 se găseşte în ANEXA nr. 58/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 59 se găseşte în ANEXA nr. 59/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 60 se găseşte în ANEXA nr. 60/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 61 se găseşte în ANEXA nr. 61/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 62 se găseşte în ANEXA nr. 62/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 63 se găseşte în ANEXA nr. 63/2004
Secţiunea XII INCALTAMINTE, OBIECTE DE ACOPERIT CAPUL, UMBRELE DE PLOAIE, UMBRELE DE SOARE, BASTOANE, BICE, CRAVASE ŞI PĂRŢI ALE ACESTORA; PENE ŞI PUF PRELUCRATE ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA; FLORI ARTIFICIALE; ARTICOLE DIN PAR UMAN
NOTA(CTCE)
Cap. 64 se găseşte în ANEXA nr. 64/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 65 se găseşte în ANEXA nr. 65/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 66 se găseşte în ANEXA nr. 66/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 67 se găseşte în ANEXA nr. 67/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 68 se găseşte în ANEXA nr. 68/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 69 se găseşte în ANEXA nr. 69/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 70 se găseşte în ANEXA nr. 70/2004
Secţiunea XIV PERLE NATURALE SAU DE CULTURA, PIETRE PREŢIOASE SAU SEMIPRETIOASE, METALE PREŢIOASE, METALE PLACATE SAU DUBLATE CU METALE PREŢIOASE ŞI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE; IMITATII DE BIJUTERII; MONEDE
NOTA(CTCE)
Cap. 71 se găseşte în ANEXA nr. 71/2004
Note de Secţiune
1.- Secţiunea nu cuprinde:
a)culorile şi cernelurile preparate pe bază de pulbere sau de fulgi metalici, ca şi foliile pentru marcare prin presare la cald (poziţiile 32.07 până la 32.10, 32.12, 32.13 sau 32.15);
b)feroceriul şi alte aliaje piroforice (poziţia 36.06);
c)acoperamintele de cap metalice şi părţile lor metalice, de la poziţia 65.06 sau 65.07;
d)cadrele (monturile) umbrelelor şi alte articole din poziţia 66.03;
e)articolele de la Capitolul 71 (de exemplu aliaje de metale preţioase, metale comune placate sau dublate cu metale preţioase, imitatii de bijuterii);
f)articolele Secţiunii XVI (maşini şi aparate; utilaj electric);
g)căile ferate asamblate (poziţia 86.08) şi alte articole ale Secţiunii XVII (vehicule rutiere, nave şi vehicule aeriene);
h)instrumentele şi aparatele Secţiunii XVIII, inclusiv arcurile de ceasornicarie; ij) gloantele de vânătoare (poziţia 93.06) şi articole ale Secţiunii XIX (arme şi muniţii);
k)articolele de la Capitolul 94 (de exemplu mobila, somiere, aparate de iluminat, firme şi reclame luminoase, construcţii prefabricate);
l)articolele de la Capitolul 95 (de exemplu jucarii, jocuri, articole sportive);
m)sitele de mana, nasturii, tocurile (pentru penite), creioanele automate, penitele şi celelalte articole similare de la Capitolul 96 (produse diverse);
n)articolele de la Capitolul 97 (de exemplu, obiecte de arta).
2.- În Nomenclatura, prin părţi şi furnituri de uz general se înţelege:
a)articolele de la poziţiile 73.07, 73.12, 73.15, 73.17 sau 73.18, precum şi articolele similare din alte metale comune;
b)arcurile şi lamelele pentru arcuri din metale comune, altele decât arcurile de ceasornicarie (poziţia 91.14);
c)articolele prevăzute la poziţiile 83.01, 83.02, 83.08, 83.10 ca şi ramele şi oglinzile din metale comune, de la poziţia 83.06.
În Capitolele 73 până la 76 şi 78 până la 82 (cu excepţia poziţiei 73.15), menţiunile referitoare la părţi, nu cuprind părţile şi furniturile de uz general în sensul de mai sus.
Sub rezerva dispoziţiilor din paragraful precedent şi din Nota 1 a Capitolului 83, articolele de la Capitolul 82 sau 83 sunt excluse din Capitolele 72 până la 76 şi 78 până la 81.
3.- În Nomenclatura, se înţelege prin metale comune: fonta, fierul şi otelul, cuprul, nichelul, aluminiul, plumbul, zincul, staniul, wolframul (tungstenul), molibdenul, tantalul, magneziul, cobaltul, bismutul, cadmiul, titanul, zirconiul, stibiul (antimoniul), manganul, beriliul, cromul, germaniul, vanadiul, galiul, hafniul (celtiul), indiul, niobiul, reniul şi taliul.
4.- În Nomenclatura, prin termenul compuşi metaloceramici se înţelege produsele ce conţin o combinaţie eterogena microscopica a unui component metalic şi a unuia ceramic. Acest termen cuprinde şi metalele dure (carburi metalice sinterizate cu un metal).
5.- Clasificarea aliajelor (altele decât feroaliajele şi aliajele de baza definite în Capitolele 72 şi 74):
a)aliajele din metale comune sunt clasificate la poziţia metalului care predomina în greutate faţă de fiecare component al lor;
b)aliajele din metale comune de la aceasta Secţiune şi din elemente necuprinse la aceasta Secţiune se clasifica precum aliajele din metale comune de la aceasta Secţiune dacă greutatea totală a acestor metale este egala sau superioară celorlalte elemente prezente;
c)amestecurile sinterizate de pulberi metalice, amestecuri eterogene intime obţinute prin fuziune (altele decât cele metaloceramice) şi compusii intermetalici urmează regimul aliajelor.
6.- În lipsa unor dispoziţii contrare, orice referire în Nomenclatura la un metal comun priveşte în egala măsura şi aliajele care conform Notei 5 de mai sus sunt clasificate cu metalul respectiv.
7.- Clasificarea articolelor compozite:
În lipsa unor dispoziţii contrare, rezultate din enuntul poziţiilor, obiectele din metale comune sau considerate ca atare, care conţin doua sau mai multe metale comune, se clasifica împreună cu obiectele corespunzătoare metalului predominant în greutate.
Pentru aplicarea acestei reguli se considera:
a)fonta, fierul şi otelul constituind un singur metal;
b)aliajele sunt considerate ca fiind compuse în întregime din metalul a cărui greutate predomina şi al cărui regim îl urmează prin aplicarea dispoziţiilor Notei 5;
c)un compus metaloceramic de la poziţia 81.13 este considerat ca un singur metal comun.
8.- În aceasta Secţiune, se înţelege prin:
a)Deşeuri şi resturi metalice deşeurile şi resturile metalice provenind de la prelucrarea sau fabricarea metalelor şi obiectele din metale definitiv inutilizabile datorită spargerii, decuparii, uzurii sau în urma oricăror alte cauze.
b)Pulberi produsele care trec printr-o sita cu ochiuri cu deschiderea de 1 mm într-o proporţie de minim 90% din greutate.
NOTA(CTCE)
Cap. 72 se găseşte în ANEXA nr. 72/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 73 se găseşte în ANEXA nr. 73/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 74 se găseşte în ANEXA nr. 74/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 75 se găseşte în ANEXA nr. 75/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 76 se găseşte în ANEXA nr. 76/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 78 se găseşte în ANEXA nr. 78/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 80 se găseşte în ANEXA nr. 80/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 81 se găseşte în ANEXA nr. 81/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 82 se găseşte în ANEXA nr. 82/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 83 se găseşte în ANEXA nr. 83/2004
Secţiunea XVI MAŞINI ŞI APARATE, ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI PĂRŢI ALE ACESTORA; APARATE DE ÎNREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE ÎNREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINI ŞI SUNET DE TELEVIZIUNE ŞI PĂRŢI ŞI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE
Note de Secţiune
1.- Secţiunea nu cuprinde:
a)curelele transportoare sau de transmisie din material plastic de la Capitolul 39, curelele transportoare sau de transmisie din cauciuc vulcanizat (poziţia 40.10), precum şi articolele de uz tehnic din cauciuc vulcanizat neintarit (poziţia 40.16);
b)articolele de uz tehnic din piele naturala sau reconstituita (poziţia 42.04) sau din blana (poziţia 43.03);
c)bobinele, mosoarele, conurile, tuburile şi suporturile similare din orice material (de exemplu Capitolele 39, 40, 44, 48 sau Secţiunea XV);
d)cartelele perforate pentru maşini Jacquard sau maşini similare (de exemplu Capitolele 39 sau 48 sau Secţiunea XV);
e)curelele transportoare sau de transmisie din materiale textile (poziţia 59.10), precum şi articolele de uz tehnic din materiale textile (poziţia 59.11);
f)pietrele preţioase sau semipretioase (naturale, sintetice sau reconstituite) de la poziţiile 71.02 până la 71.04 ca şi articolele în întregime din materialele de la poziţia 71.16, cu excepţia totuşi a safirelor şi diamantelor prelucrate nemontate pentru capetele de citire (poziţia 85.22);
g)părţile şi furniturile de uz general în sensul Notei 2 de la Secţiunea XV, din metale comune (Secţiunea XV) şi articole similare din material plastic (Capitolul 39);
h)prajinile de foraj (poziţia 73.04); ij) benzile şi curele fără sfârşit din sarma sau benzi metalice (Secţiunea XV);
k)articolele de la Capitolele 82 sau 83;
l)articolele de la Secţiunea XVII;
m)articolele de la Capitolul 90;
n)articolele de ceasornicarie de la Capitolul 91;
o)uneltele interschimbabile de la poziţia 82.07 şi periile de tipul celor care constituie părţi de maşini (poziţia 96.03), precum şi uneltele interschimbabile similare care se clasifica după materialul din care sunt constituite părţile lor active (de exemplu Capitolele 40, 42, 43, 45, 59 sau poziţiile 68.04, 69.09);
p)articolele de la Capitolul 95;
q)panglicile pentru maşini de scris şi panglicile de scris similare, chiar montate pe bobine sau în cartuse (regimul materialului constitutiv sau poziţia 96.12 dacă sunt impregnate cu cerneala sau alt fel preparate pentru a lasă amprente).
2.- Sub rezerva prevederilor Notei 1 din aceasta Secţiune, a Notei 1 de la Capitolul 84 şi a Notei 1 de la Capitolul 85, părţile de maşini (cu excepţia părţilor pentru articolele de la poziţiile 84.84, 85.44, 85.45, 85.46 sau 85.47) se clasifica conform următoarelor reguli:
a)părţile care constituie articole clasificate la una din poziţiile Capitolelor 84 sau 85 (cu excepţia poziţiilor 84.09, 84.31, 84.48, 84.66, 84.73, 84.85, 85.03, 85.22, 85.29, 85.38 şi 85.48), se clasifica la acea poziţie indiferent de masina căreia îi sunt destinate;
b)alte părţi, dacă pot fi recunoscute ca destinate pentru a fi folosite în exclusivitate sau în principal cu o anumită masina sau cu mai multe maşini de la aceeaşi poziţie (chiar de la poziţiile 84.79 sau 85.43), se clasifica la poziţia aferentă acelei sau acelor maşini, sau, după caz, la poziţia 84.09, 84.31, 84.48, 84.66, 84.73, 85.03, 85.22, 85.29 sau 85.38; totuşi, părţile destinate în principal pentru folosirea lor atât cu articolele de la poziţia 85.17 cat şi cu cele de la poziţiile 85.25 la 85.28, se clasifica la poziţia 85.17;
c)toate celelalte părţi se clasifica, după caz, la poziţia 84.09, 84.31, 84.48, 84.66, 84.73, 85.03, 85.22, 85.29 sau 85.38, iar în caz contrar la poziţia 84.85 sau 85.48.
3.- Cu excepţia dispoziţiilor contrare, combinatiile de maşini de tipuri diferite destinate sa funcţioneze împreună şi care constituie un singur corp, precum şi maşinile concepute pentru a asigura doua sau mai multe funcţii diferite, alternative sau complementare, se clasifica după funcţia principala care caracterizează ansamblul.
4.- Dacă o masina sau o combinaţie de maşini sunt constituite din elemente distincte (chiar separate sau legate între ele prin conducte, prin dispozitive de transmisie, prin cabluri electrice sau prin alte dispozitive) destinate să asigure împreună o funcţiune bine determinata cuprinsă într-una din poziţiile de la Capitolul 84 sau Capitolul 85, întregul ansamblu se clasifica la poziţia corespondenta funcţiei pe care o asigura ansamblul.
5.- În sensul notelor de mai sus denumirea de maşini se aplică maşinilor, aparatelor, dispozitivelor, echipamentelor şi materialelor diverse prevăzute la poziţiile din Capitolele 84 şi 85.
Note complementare
1.Sculele necesare montarii sau întreţinerii maşinilor urmează regimul acestora, dacă sunt prezentate la vamuire în acelaşi timp cu maşinile. Acelaşi regim se aplică sculelor interschimbabile, care sunt prezentate în acelaşi timp cu maşinile al căror echipament normal îl constituie şi împreună cu care sunt vândute în mod normal.
2.Declarantul vamal are obligaţia de a prezenta, în sprijinul declaraţiei sale, dacă autoritatea vamală solicita acest lucru, un document explicativ (note, prospecte, pagini de catalog, fotografii etc.), care să indice componenta normală a masinii, funcţiunile şi caracteristicile sale esenţiale şi, pentru maşinile prezentate în stare demontata sau nemontata, un plan de montaj şi un inventar al conţinutului diferitelor colete.
3.La solicitarea declarantului vamal şi în condiţiile stabilite de autorităţile competente, dispoziţiile Regulii generale 2 a) pentru interpretarea Nomenclaturii sunt, de asemenea, aplicabile maşinilor prezentate în transporturi eşalonate.
NOTA(CTCE)
Cap. 84 se găseşte în ANEXA nr. 84/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 85 se găseşte în ANEXA nr. 85/2004
Note de Secţiune
1.- Secţiunea nu cuprinde articolele de la poziţiile 95.01, 95.03 sau 95.08 nici saniile, boburile şi altele asemănătoare (poziţia 95.06).
2.- Nu sunt considerate ca părţi sau accesorii, chiar atunci când sunt recunoscute ca destinate produselor din aceasta Secţiune:
a)garniturile, saibele şi articolele similare din toate materialele (clasificate după regimul materialului constitutiv sau la poziţia 84.84), ca şi alte articole de cauciuc vulcanizat nedurificat (poziţia 40.16);
b)părţile şi furniturile de uz general, în sensul Notei 2 de la Secţiunea XV, din metale comune (Secţiunea XV) şi articolele similare din material plastic (Capitolul 39);
c)articolele de la Capitolul 82 (unelte);
d)articolele de la poziţia 83.06;
e)maşinile şi aparatele de la poziţia 84.01 până la 84.79, ca şi părţi ale lor; articolele de la poziţia 84.81 sau 84.82 şi, în măsura în care acestea constituie părţi intrinseci ale motoarelor, articolele de la poziţia 84.83;
f)maşinile şi echipamentele electrice, ca şi aparatele şi accesoriile electrice (Capitolul 85);
g)instrumentele şi aparatele de la Capitolul 90;
h)articolele de la Capitolul 91; ij) armele (Capitolul 93);
k)aparatele de iluminat şi părţile lor, de la poziţia 94.05;
l)periile care constituie elemente pentru vehicule (poziţia 96.03).
3.- În sensul Capitolelor de la 86 până la 88, referirile la părţi sau la accesorii nu cuprind părţile sau accesoriile care nu sunt în exclusivitate sau în principal destinate vehiculelor sau articolelor de la aceasta Secţiune. Atunci când o parte sau un accesoriu este susceptibil de a se încadra în acelaşi timp în prevederile a doua sau mai multe poziţii ale Secţiunii, el trebuie să fie clasificat la poziţia care corespunde cu utilizarea sa principala.
4.- În aceasta Secţiune:
a)vehiculele special concepute pentru a fi utilizate atât pe drumuri rutiere cat şi pe cai ferate, sunt clasificate la poziţia corespunzătoare a Capitolului 87;
b)autovehiculele amfibii se clasifica la poziţia corespunzătoare a Capitolului 87;
c)vehiculele aeriene special concepute pentru a putea fi utilizate şi ca vehicule terestre se clasifica la poziţia corespunzătoare a Capitolului 88.
5.- Vehiculele pe perna de aer se clasifica cu vehiculele cele mai asemănătoare:
a)de la Capitolul 86, dacă sunt concepute pentru a se deplasa deasupra unei cai de ghidare (aerotrenuri);
b)de la Capitolul 87, dacă sunt concepute pentru a se deplasa deasupra pământului sau atât deasupra pământului cat şi a apei;
c)de la Capitolul 89, dacă sunt concepute pentru a se deplasa deasupra apei, chiar dacă sunt apte sau nu de a acosta pe plaje sau debarcadere sau să se deplaseze, de asemenea, pe suprafeţe inghetate.
Părţile şi accesoriile vehiculelor cu perna de aer se clasifica la fel ca cele ale vehiculelor cu care sunt asimilate prin aplicarea prevederilor anterioare.
Materialul fix pentru căile de aerotrenuri este considerat ca material fix de cale ferată, iar echipamentele de semnalizare, de securitate, de control şi de comanda pentru căile de autotrenuri, sunt considerate ca echipamente de semnalizare, securitate, control sau comanda pentru cai ferate.
Note complementare
1.Sub rezerva dispoziţiilor notei complementare 3 de la Capitolul 89, sculele şi articolele de întreţinere şi de reparare pentru vehicule urmează regimul acestora din urma, dacă sunt prezentate la vamuire în acelaşi timp cu aceste vehicule.
Acelaşi regim este aplicat altor accesorii care sunt prezentate la vamuire în acelaşi timp cu vehiculele al căror echipament normal îl constituie şi dacă sunt vândute împreună cu acestea.
2.La solicitarea declarantului vamal şi în condiţiile stabilite de autorităţile competente, dispoziţiile Regulii generale 2a) pentru interpretarea Nomenclaturii sunt, de asemenea, aplicabile mărfurilor de la poziţiile 86.08, 88.05, 89.05 şi 89.07, prezentate în transporturi eşalonate.
NOTA(CTCE)
Cap. 86 se găseşte în ANEXA nr. 86/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 87 se găseşte în ANEXA nr. 87/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 88 se găseşte în ANEXA nr. 88/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 89 se găseşte în ANEXA nr. 89/2004
Secţiunea XVIII INSTRUMENTE ŞI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MĂSURA, DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE ŞI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE; CEASORNICARIE; INSTRUMENTE MUZICALE; PĂRŢI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA
NOTA(CTCE)
Cap. 90 se găseşte în ANEXA nr. 90/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 91 se găseşte în ANEXA nr. 91/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 92 se găseşte în ANEXA nr. 92/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 93 se găseşte în ANEXA nr. 93/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 94 se găseşte în ANEXA nr. 94/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 95 se găseşte în ANEXA nr. 95/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 96 se găseşte în ANEXA nr. 96/2004
NOTA(CTCE)
Cap. 97 se găseşte în ANEXA nr. 97/2004
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
