Decizie nr. 599 din 21 septembrie 2006

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent şef

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) lit. b) şi c), art. 18, art. 28 alin. (1), art. 32, 33 şi 35 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, modificată şi completată, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului.

La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Adresa nr. 2.412 din 29 martie 2006, trimisă Curţii Constituţionale în temeiul prevederilor art. 146 lit. d) teza finală din Constituţie, Avocatul Poporului a ridicat direct excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) lit. b) şi c), art. 18, art. 28 alin. (1), art. 32, 33 şi 35 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, modificată şi completată, la solicitarea deputatului Eugen Nicolicea.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că textele de lege menţionate nu sunt conforme cu prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (8) şi (9), deoarece "se abat terminologic de la uniformitatea reglementării cuprinse în celelalte treizeci şi patru de articole". Consideră că lipsa de claritate şi de uniformitate a textelor de lege indicate cu prevederile constituţionale "ar putea genera interpretări greşite, confuzii în aplicarea acestora, de natură să aducă atingere garantării dreptului de proprietate". Astfel, în legătură cu dobândirea sau provenienţa bunurilor, sunt utilizate alternativ conceptele de provenienţa bunurilor - dobândirea bunurilor şi caracter licit/ilicit - justificat/nejustificat, formularea provenienţa bunurilor este justificată nefiind sinonimă cu provenienţa sau dobândirea legală este licită. "Justificarea" nu poate fi o dovadă certă, în înţelesul art. 1 din Legea nr. 115/1996, şi nu este recunoscută ca mijloc de probă în faţa instanţelor judecătoreşti. Folosirea unor asemenea exprimări duce la îndepărtarea de norma constituţională instituită prin alin. (8) al art. 44 privind prezumţia caracterului licit al dobândirii averii, corelată cu garantarea dreptului de proprietate privată care încetează să funcţioneze numai în condiţiile legii. În acest context, autorul excepţiei apreciază că legea criticată operează cu "măsuri diferite, ceea ce poate dezechilibra balanţa justiţiei", în sensul că "instanţele judecătoreşti nu pot aplica terminologia menţionată, care vine în contradicţie cu terminologia consacrată constituţional şi de codurile de procedură civilă şi penală".

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) şi ale art. 33 din Legea nr. 47/1992, sesizarea a fost transmisă preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului este neîntemeiată. În acest sens, arată că art. 44 alin. (8) şi (9) din Constituţie instituie o prezumţie relativă a dobândirii bunurilor în mod licit, ca o măsură de protecţie a dreptului de proprietate privată, ceea ce face ca sarcina probei să incumbe celui care susţine caracterul ilicit al dobândirii unui bun. Legea nr. 115/1996 reglementează procedura şi condiţiile în care această prezumţie poate fi răsturnată. Consideră că noţiunile folosite în acest act normativ, ilicit - nejustificat, provenienţă - dobândire, au aceeaşi semnificaţie şi valoare juridică, fără nicio diferenţă de conţinut, iar legiuitorul, folosindu-le alternativ, nu le acordă efecte juridice diferite.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) teza finală din Constituţie şi celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 10 şi 29-33 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 14 alin. (1) lit. b) şi c), art. 18, art. 28 alin. (1), art. 32, 33 şi 35 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Textele de lege criticate au următorul conţinut:

–Art. 14 alin. (1) lit. b) şi c): "(1) Comisia de cercetare hotărăşte cu majoritate de voturi, în cel mult 3 luni de la data sesizării, pronunţând o ordonanţă motivată, prin care poate dispune: [...]

b)clasarea cauzei, când constată că provenienţa bunurilor este justificată;

c)suspendarea cercetării şi trimiterea cauzei parchetului competent, dacă în legătură cu bunurile a căror provenienţă este nejustificată rezultă săvârşirea unei infracţiuni.";

–Art. 18: "(1) Dacă se constată că dobândirea unor bunuri anume determinate sau a unei cote-părţi dintr-un bun nu este justificată, curtea de apel va hotărî fie confiscarea bunurilor sau a cotei-părţi nejustificate, fie plata unei sume de bani, egală cu valoarea bunului, stabilită de instanţă pe bază de expertiză. În cazul obligării la plata contravalorii bunului, instanţa va stabili şi termenul de plată.

(2)Dacă în legătură cu bunurile a căror provenienţă este nejustificată rezultă săvârşirea unei infracţiuni, instanţa trimite dosarul la parchetul competent, pentru a analiza dacă este cazul să pună în mişcare acţiunea penală.

(3)În cazul în care se constată că provenienţa bunurilor este justificată, instanţa hotărăşte închiderea dosarului.";

–Art. 28 alin. (1): "(1)Procedura de cercetare şi de judecare a provenienţei bunurilor, începută asupra unei persoane, continuă şi împotriva moştenitorilor acesteia.";

–Art. 32: "Ordonanţa de clasare a comisiei de cercetare rămasă definitivă sau, după caz, hotărârea instanţei de judecată rămasă irevocabilă, prin care se constată că provenienţa bunurilor este justificată, va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Cheltuielile de publicare se suportă din bugetul Ministerului Justiţiei.";

–Art. 33: "(1) Persoana a cărei avere a fost declarată, în total sau în parte, nejustificată, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, va fi destituită sau revocată, după caz, din funcţia pe care o deţine.

(2)Deputatul sau senatorul a cărui avere a fost declarată nejustificată, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, este considerat incompatibil.";

–Art. 35: "(1) Fapta aceluia care, în sesizarea adresată persoanelor prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. a) şi la art. 22 lit. a), face afirmaţii mincinoase cu privire la caracterul ilicit al provenienţei bunurilor unei persoane fizice ce ocupă una dintre funcţiile prevăzute la art. 2, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2)Producerea ori ticluirea de probe mincinoase cu privire la caracterul ilicit al provenienţei bunurilor unei persoane ce ocupă una dintre funcţiile publice prevăzute la art. 2 se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani."

Critica de neconstituţionalitate constă, în esenţă, în susţinerea că redactarea textelor de lege sus-menţionate "excedează sau deformează" art. 44 alin. (8) şi (9) din Constituţie, care consfinţeşte că: "(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(9)Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii."

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, deşi dispoziţiile de lege criticate sunt redactate cu destulă precizie şi claritate pentru a face efectivă protecţia instituită de textul constituţional invocat şi pentru a permite reglarea conduitei celor interesaţi, în cuprinsul lor sunt utilizate formule inadecvate, ceea ce, într-adevăr, ar putea genera probleme şi greutăţi în aplicarea acestora.

Pe această linie de interpretare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis că, datorită caracterului de generalitate al legilor şi în scopul evitării unei rigidităţi excesive, redactarea acestora nu poate avea o precizie absolută. (Cauza Cantoni contra Franţei, 1996)

Astfel, rămâne în sarcina judecătorilor ca, în cadrul actului de justiţie pe care îl înfăptuiesc, să decidă cu privire la interpretarea şi aplicarea unor norme legale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) teza finală şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 alin. (1), al art. 2, 3, 10 şi 29-33 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) lit. b) şi c), art. 18, art. 28 alin. (1), art. 32, 33 şi 35 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, modificată şi completată, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent şef,

Doina Suliman