Decizie nr. 358 din 12 decembrie 2002

Nicolae Popa - preşedinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Şerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Claudia Miu - magistrat-asistent şef

Pe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11, 12 şi art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, cu modificările ulterioare, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Caruz Brăila Import-Export" S.R.L. în dosarele nr. 280/2002 şi nr. 283/2002 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

La apelul nominal făcut în Dosarul nr. 235C/2002 răspund Societatea Comercială "Caruz Brăila ImportExport" - S.R.L., autor al excepţiei, reprezentată prin consilier juridic Nicolae Tino, şi Regia Autonomă "Administraţia Zonei Libere Brăila", reprezentată prin avocat Danut Romica Artene, lipsind Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultura Brăila, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune apelul şi în Dosarul nr. 237C/2002, la care răspund aceleaşi părţi ca şi în dosarul precedent, lipsa fiind Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultura Brăila, faţă de care, de asemenea, procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 237C/2002 la Dosarul nr. 235C/2002, având în vedere ca ambele au acelaşi obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, aceleaşi părţi, cu aceeaşi calitate procesuala, şi ca exista o strânsă legătură în ceea ce priveşte obiectul şi cauza fiecăreia dintre aceste pricini.

Autorul excepţiei, partea prezenta şi Ministerul Public sunt de acord cu măsura conexarii.

Faţa de acestea, pentru o mai buna administrare a justiţiei, Curtea, în temeiul art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 237C/2002 la Dosarul nr. 235C/2002, care este primul înregistrat.

Având cuvântul, în fond, Societatea Comercială "Caruz Brăila Import-Export" - S.R.L. susţine ca prin dispoziţiile legale criticate nu se asigura accesul la justiţie al debitorului, printr-o cale efectivă de atac împotriva încheierii de deschidere a procedurii şi împotriva celorlalte hotărâri pronunţate de judecătorul-sindic, în condiţiile în care hotărârile sunt definitive şi executorii. Pe de altă parte, legea nu prevede obligativitatea înlocuirii judecătorului-sindic în caz de incompatibilitate, ceea ce încalcă dreptul la un proces impartial. Se susţine ca textele de lege sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 alin. (2), care determina prevalenta art. 5.9 din Documentul Uniunii de la Copenhaga a Conferintei asupra dimensiunii umane a CSCE, referitoare la protecţia egala în faţa legii, care trebuie să fie garantată prin norme de drept, ale art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare şi ale art. 26 alin. (1) referitoare la dreptul la intimitate, precum şi dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând ca, în principal, problematica abordata releva aspecte ce ţin de aplicarea şi interpretarea legii, asupra cărora Curtea nu se poate pronunţa, potrivit art. 2 din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 11, 12 şi 31 din Legea nr. 64/1995, republicată, susţine că nu împiedica accesul la justiţie şi la o cale de atac.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin încheierile din 27 mai 2002, pronunţate în dosarele nr. 280/2002 şi nr. 283/2002, Curtea de Apel Galaţi Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11, 12 şi art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Caruz Brăila Import-Export" - S.R.L.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenta, ca prin dispoziţiile legale criticate nu se asigura accesul la justiţie al debitorului, printr-o cale efectivă de atac împotriva încheierii de deschidere a procedurii şi împotriva celorlalte hotărâri pronunţate de judecătorul-sindic, în condiţiile în care aceste hotărâri sunt definitive şi executorii, textele de lege criticate contravenind astfel dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 21 şi 128 din Constituţie, precum şi "art. 6 pct. 1 şi pct. 3 lit. a) şi b) din Convenţia europeană a drepturilor omului". Pe de altă parte, legea nu prevede obligativitatea înlocuirii judecătorului-sindic în caz de incompatibilitate, ceea ce încalcă dreptul debitorului la un proces impartial.

Instanţa de judecată, exprimandu-şi opinia, apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată pentru următoarele motive:

În accepţiunea autorilor excepţiilor, art. 11 din Legea nr. 64/1995 încalcă dispoziţiile art. 21 din Constituţie datorită caracterului executoriu al hotărârilor judecătorului-sindic şi limitării exercitării căilor de atac. [...] Potrivit art. 128 din Constituţie, legiuitorul stabileşte atât căile de atac, cat şi modalitatea folosirii acestora. În virtutea acestor dispoziţii constituţionale, existenta unor proceduri speciale poate determina şi instituirea unor reglementări corespunzătoare, care să atribuie caracter definitiv, executoriu unei hotărâri judecătoreşti ori sa limiteze într-un fel sau altul exercitarea căilor de atac. [...] Referitor la art. 12, autorul excepţiei apreciază ca se încalcă dispoziţiile art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, cu privire la dreptul de a fi judecat de o instanţa impartiala, deoarece măsura înlocuirii judecătorului-sindic trebuie să fie luată în caz de incompatibilitate şi, deci, nu poate fi reglementată ca o simpla posibilitate.

În raport cu cele susţinute, trebuie observat ca art. 12 transpune intenţia legiuitorului de înlocuire a judecătorului-sindic, dar din cu totul alte motive decât incompatibilitatea, [...] ce vizează un moment anterior desemnării judecătorului-sindic. Aceste motive sunt lăsate la aprecierea instanţei, care poate să dispună sau nu înlocuirea printr-o încheiere motivată. Ca atare, nu se încalcă dispoziţiile art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului.

Preşedintele Camerei Deputaţilor considera, de asemenea, ca art. 31 alin. (1) şi (3), vizat de autorul excepţiei, nu încalcă prevederile Legii fundamentale, deoarece "hotărârile judecătorului-sindic pot fi atacate cu recurs în condiţiile art. 11 din lege".

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază, de asemenea, ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată pentru următoarele motive:

Din analiza textului legal invederat rezultă ca hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive şi executorii şi ca pot fi atacate cu recurs, în condiţiile legii. [...]

În ce priveşte art. 12 [...] trebuie menţionat, înainte de toate, ca dispoziţiile Legii nr. 64/1995 au, în mare măsura, caracter de norme procesuale şi ca, în conformitate cu prevederile art. 128 din lege, acestea se completează cu prevederile Codului de procedura civilă.

Prin urmare, atât la desemnarea judecătorului-sindic, cat şi pe toată durata funcţionarii sale, observarea regulilor relative la incompatibilitate, abţinere sau recuzare este absolut obligatorie, aplicarea urmând a se face în conformitate cu prevederile citate ale Codului de procedura civilă.

Prevederile art. 12 vizează cu totul alte aspecte şi constituie un instrument eficient pentru derularea în cele mai bune condiţii a procedurii. Astfel, în cazul în care, din analiza desfăşurării procedurii, se constata deficiente importante în exercitarea mandatului judecătorului-sindic, se va putea decide înlocuirea acestuia, pentru remedierea situaţiei şi pentru îmbunătăţirea parametrilor de desfăşurare a procedurii.

Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere exprimate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de Guvern, rapoartele judecătorului-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12 şi art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 64 din 22 iunie 1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 13 decembrie 1999, precum şi cele ale art. 11 din legea republicată, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 38 din 30 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, care au următorul conţinut:

–Art. 11: "Hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive şi executorii. În condiţiile legii, ele vor putea fi atacate cu recurs.";

–Art. 12: "În orice stadiu al procedurii, tribunalul poate înlocui pe un judecător-sindic cu altul, prin încheiere motivată, data în Camera de consiliu.";

–Art. 31 alin. (1) şi (3): "(1) Dacă cererea debitorului corespunde condiţiilor stabilite la art. 25, 26 şi 28, judecătorul-sindic va pronunţa o sentinta de deschidere a procedurii, pe care o va notifica în condiţiile art. 58^1. În cazul în care creditorii se opun deschiderii procedurii în termen de 25 de zile de la emiterea notificării, judecătorul-sindic îi va cita, împreună cu debitorul, la o şedinţa în urma căreia va soluţiona, deodată, printr-o încheiere, toate opoziţiile. [...]

(3)Dacă, în termen de 5 zile de la primirea copiei, debitorul contesta ca ar fi în stare de insolventa, în condiţiile stabilite la art. 29, judecătorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o şedinţa la care vor fi citaţi creditorii care au introdus cererea, debitorul, camera de comerţ şi industrie teritorială, respectiv asociaţia cooperatista teritorială sau, după caz, naţionala."

Autorul excepţiei, asa cum rezultă din cererea formulată în susţinerea excepţiei, considera ca dispoziţiile legale criticate sunt contrare dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 21 şi 128 din Constituţie, care au următorul cuprins:

–Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";

–Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

(2)Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.";

–Art. 128: "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

A fost, de asemenea, invocată şi încălcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 şi paragraful 3 lit. b) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care au următorul conţinut: "1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţa independenta şi impartiala, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţa poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durata a procesului sau a unei părţi a acestuia în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratica, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţa atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natura sa aducă atingere intereselor justiţiei. [...]

3.Orice acuzat are, în special, dreptul: [...]

b)sa dispună de timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale."

Examinând excepţia, Curtea constata ca s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 64/1995, republicată şi modificată, prin Decizia nr. 248 din 17 septembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 17 octombrie 2002, respingând excepţia ca neîntemeiată, cu motivarea ca prevederile legale menţionate sunt în concordanta cu dispoziţiile art. 125 alin. (3) şi ale art. 128 din Constituţie, care lasă la latitudinea legiuitorului stabilirea competentelor instanţelor, a procedurii de judecată, precum şi a căilor de atac. S-a statuat, de asemenea, că nu sunt incalcate nici dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece acestea nu prevăd obligativitatea mai multor grade de jurisdicţie sau a mai multor cai de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate. Soluţia şi considerentele acelei decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauza, întrucât nu au intervenit elemente noi de natura sa determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale. Mai mult, în prezenta speta, Curtea retine ca însuşi textul legal criticat prevede că hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic pot fi atacate cu recurs, iar împotriva hotărârii de deschidere a procedurii - vizata de autorul excepţiei partea interesată are deschisă calea opoziţiei care, potrivit art. 31 alin. (1) din lege, va fi soluţionată de judecătorul-sindic prin încheiere.

Prevederile criticate nu sunt contrare nici dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât prin limitarea numărului căilor de atac nu se aduce atingere principiului egalităţii. În jurisprudenta sa Curtea Constituţională a statuat ca principiul egalităţii nu este sinonim cu uniformitatea, astfel încât la situaţii diferite poate exista un tratament juridic diferit.

În ceea ce priveşte susţinerea ca sunt incalcate dispoziţiile art. 6 paragraful 3 lit. b) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea constata ca acestea nu au aplicabilitate în cauza, deoarece se referă la drepturi procesuale ale persoanei acuzate de săvârşirea unei infracţiuni.

Este, de asemenea, nefondata critica potrivit căreia prevederile art. 12 din lege ar permite ca desfăşurarea procedurii să se facă înaintea unui judecător-sindic incompatibil, incalcandu-se în felul acesta dreptul părţilor de a fi judecate de un judecător impartial. Curtea retine ca dispoziţiile Legii nr. 64/1995 au, în mare măsura, caracter de norme procesuale şi ca, în conformitate cu art. 128 din aceeaşi lege, acestea se completează cu prevederile Codului de procedura civilă. Prin urmare, partea interesată poate să invoce, în orice moment al procedurii, incompatibilitatea judecătorului-sindic, iar cererea de înlocuire a judecătorului, pe acest temei, să fie soluţionată în conformitate cu normele Codului de procedura civilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, al art. 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11, 12 şi art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 64/1995, republicată, astfel cum a fost modificată ulterior, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Caruz Brăila Import-Export" - S.R.L. în dosarele nr. 280/2002 şi nr. 283/2002 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 decembrie 2002.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent şef,

Claudia Miu

──────────────