Hotărâre nr. 48 din 20 decembrie 1999

Având în vedere Nota de fundamentare nr. 970 din 9 decembrie 1999 a directorului general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind completarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate cu dispoziţii referitoare la drepturile salariale ale angajaţilor,

în temeiul art. 103 alin. (4) din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 30/1998, coroborat cu art. 35 alin. (3) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 19 martie 1999,

având în vedere prevederile art. 10 alin. (1) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

în temeiul dispoziţiilor art. 97 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 145/1997, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 30/1998, şi ale art. 3 alin. (2) şi (3) din cap. II din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, fiind întrunite condiţiile de reprezentare şi cvorum,

Consiliul de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, întrunit în şedinţa din data de 20 decembrie 1999, hotărăşte:

Articolul unic

Se aprobă completarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 19 martie 1999, după cum urmează:

1.După capitolul VII se introduce capitolul VIII care cuprinde articolele 36-73 cu următorul cuprins:

CAP. 8

Drepturile salariale ale angajaţilor

Articolul 36

Pentru munca prestată în condiţiile stabilite prin contractul individual de muncă fiecare persoana are dreptul la un salariu stabilit în raport cu complexitatea postului pentru care este încadrat şi cu calităţile personale reflectate în modul de realizare a sarcinilor de serviciu stabilite.

Articolul 37

(1)Salariul personalului încadrat în Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate şi în casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi în casele asimilate caselor judeţene se stabileşte prin negociere cu reprezentanţii salariaţilor şi este format din salariul de baza şi din următoarele drepturi:

a)drepturi pentru munca desfăşurată peste programul normal de lucru, potrivit Codului muncii;

b)premiul anual pentru contribuţia la realizarile pe ansamblu ale caselor de asigurări de sănătate;

c)premii pentru realizari deosebit de valoroase, în limita economiei rezultate din neocuparea posturilor şi a fondului de premiere constituit conform prevederilor prezentului statut;

d)spor de până la 30% din salariul de baza, cu caracter permanent, pentru activitatea desfăşurată în locuri de muncă cu un grad mare de accesibilitate la informaţii cu caracter confidenţial;

e)spor de 25% din salariul de baza pentru lucrul în timpul nopţii.

(2)Pe lângă drepturile prevăzute la alin. (1) personalul mai poate beneficia şi de următoarele drepturi:

a)concediu de odihnă;

b)concedii medicale şi concedii pentru îngrijirea copilului în vârsta de până la 2 ani, conform Legii nr. 120/1997;

c)concedii fără plata, potrivit actelor normative specifice;

d)ajutor de deces atât în cazul decesului salariatului, cat şi pentru membrii de familie aflaţi în întreţinerea acestuia, potrivit legii;

e)drepturile de delegare şi detaşare.

Articolul 38

(1)Salariile de baza pentru personalul de execuţie sunt diferenţiate pe funcţii, grade şi trepte profesionale, între limita minima şi limita maxima ale grilei de salarizare, conform anexei nr. 1, şi se stabilesc prin negociere. Angajarea pe funcţii de execuţie şi de conducere se va face pe baza performantei profesionale rezultate în urma concursului organizat pentru ocuparea posturilor vacante.

(2)La angajarea sau la promovarea în funcţii de conducere vechimea minima în munca sau, după caz, în specialitate, necesară pentru ocuparea acestora, este de minimum 2 ani.

Articolul 39

(1)Salariile de baza ale personalului se calculează pe baza coeficienţilor de multiplicare a salariilor şi a valorii de referinţa 1,000, care este egala cu 1.224.425 lei începând cu luna mai 1999. (2) Valoarea de referinţa poate fi corectată trimestrial de Consiliul de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în vederea încadrării în cheltuielile cu salariile, aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli.

Articolul 40

(1)Angajarea şi salarizarea personalului pe funcţii, grade sau trepte profesionale se fac prin concurs, în raport cu competenţa profesională stabilită pe baza criteriilor din fişa de evaluare, conform modelului prezentat în anexa nr. 2. (2) Salariaţii debutanti vor fi încadraţi pe o perioadă de proba de 6 luni, cu un salariu stabilit pe baza coeficientului de multiplicare prevăzut pentru funcţia de debutant, corespunzător nivelului de studii.

(3)Personalul nou-angajat va fi încadrat cu contract individual de muncă, pe o perioadă de proba de 3 luni, cu excepţia muncitorilor şi a personalului auxiliar, care sunt încadraţi cu termen de încercare de 30 de zile. Pentru acest personal salariul se stabileşte între limitele din grila de salarizare prevăzute pentru funcţia respectiva.

Articolul 41

(1)Anual, şeful ierarhic al persoanei pentru care se face reevaluarea va întocmi o fişa de apreciere, conform anexei nr. 3. (2) Pe baza punctajului final obţinut conform criteriilor din fişa de apreciere personalul se structureaza pe 4 niveluri, exprimate în calificative, astfel:

	Nr. crt.	Nivelul de evaluare	Calificativul	Numărul de puncte
	1.	A	foarte bine	86-100
	2.	B	bine	71-85
	3.	C	satisfăcător	50-70
	4.	D	nesatisfăcător	sub 50

(3)Reevaluarea anuală a cunoştinţelor salariatului, precum şi definitivarea pe post în urma încheierii perioadei de proba se stabilesc pe 4 niveluri de evaluare, astfel:

a)pentru nivelul A salariatul poate primi până la 100% din coeficientul de multiplicare maxim, corespunzător funcţiei în care este încadrat;

b)pentru nivelul B salariatul poate primi până la 85% din coeficientul de multiplicare maxim, corespunzător funcţiei în care este încadrat;

c)pentru nivelul C salariatul poate primi un salariu de baza egal cu cel avut la data reevaluarii; în situaţia în care la acest nivel de evaluare salariatul era încadrat la maximul funcţiei, salariul acestuia se va reduce cu un procent stabilit de preşedintele casei de asigurări de sănătate judeţene, a municipiului Bucureşti, precum şi de preşedinţii caselor asimilate caselor judeţene;

d)pentru nivelul D salariatul poate primi un salariu mai mic decât cel avut la data reevaluarii, prin încadrarea sa într-o alta funcţie care permite acest lucru;

e)fişa de evaluare poate fi utilizata la negocierea salariala şi la expirarea perioadei de proba.

(4)Personalul aflat în una dintre următoarele situaţii nu va fi cuprins în reevaluare:

a)debutantii aflaţi în perioada de proba, pentru care reevaluarea se face după expirarea perioadei de proba;

b)persoanele încadrate în funcţii de execuţie sau de conducere şi promovate într-un grad profesional sau într-o treapta profesională superioară, pentru care momentul reevaluarii se stabileşte de preşedintele casei de asigurări de sănătate judeţene, a municipiului Bucureşti, precum şi de preşedinţii caselor asimilate caselor judeţene;

c)persoanele aflate în concediu plătit pentru îngrijirea copiilor în vârsta de până la 2 ani, pentru care reevaluarea se face la expirarea unui an de la reluarea activităţii;

d)persoanele care nu au prestat activitate în ultimele 12 luni, fiind în concediu medical sau în concediu fără plata acordat potrivit legii, pentru care momentul reevaluarii se stabileşte de preşedintele casei de asigurări de sănătate judeţene, a municipiului Bucureşti, precum şi de preşedinţii caselor asimilate caselor judeţene.

Articolul 42

(1)Pentru personalul nou-încadrat, la expirarea perioadei de proba sau a termenului de încercare se va proceda la definitivarea în funcţie, pe baza fisei de apreciere întocmite de şeful ierarhic al salariatului şi aprobate de directorul general al casei de asigurări de sănătate judeţene, a municipiului Bucureşti, precum şi de directorii generali ai caselor asimilate caselor judeţene.

(2)În situaţia în care după perioada de proba sau după termenul de încercare salariatul nu corespunde cerinţelor postului, acestuia i se va propune trecerea într-o alta munca corespunzătoare, iar dacă refuza, se va proceda la desfacerea contractului individual de muncă cu un preaviz de 15 zile lucrătoare, conform prevederilor art. 130 alin. (1) lit. e), ale art. 131 alin. (1) şi ale art. 133 alin. (1) din Codul muncii.

Articolul 43

(1)Avansarea într-un grad sau într-o treapta profesională se va face pe baza performantei profesionale.

(2)Promovarea personalului în funcţii de conducere se face prin concurs.

(3)Promovarea personalului de execuţie într-un grad profesional sau într-o treapta profesională superioară se va face pe bază de examen sau de concurs.

(4)Rezultatele obţinute la examenul sau la concursul de promovare se evidenţiază în fişa de apreciere, conform anexei nr. 3.

Articolul 44

(1)Pentru premierea individuală a personalului se constituie un fond de premiere prin aplicarea unei cote de până la 25% asupra fondului de salarii aprobat prin statul de funcţii şi prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli. Suma astfel constituită va fi utilizata în limita economiilor realizate prin neocuparea posturilor, cu încadrarea în resursele financiare aprobate pentru cheltuieli de personal. Premiile individuale se vor acorda pentru rezultate deosebite în activitate şi vor fi aprobate de preşedintele casei de asigurări de sănătate judeţene, a municipiului Bucureşti, precum şi de preşedinţii caselor asimilate caselor judeţene.

(2)Pentru activitatea desfăşurată în cursul unui an calendaristic personalul poate beneficia de un premiu corespunzător cu salariul avut în ultima luna a anului pentru care se acordă premiul. Pentru cei care nu au lucrat tot anul premiul se acordă corespunzător timpului lucrat, luându-se ca baza salariul avut în ultima luna de activitate.

(3)Preşedintele casei de asigurări de sănătate poate reduce sau anula premiul anual în cazul salariaţilor cu rezultate slabe în activitatea profesională ori care au avut abateri pentru care au fost sancţionaţi disciplinar.

Articolul 45

Membrii comisiilor de specialitate constituite conform Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, cu modificările şi completările ulterioare, sunt salarizaţi pentru activitatea desfăşurată în afară timpului de la norma de baza prin plata cu ora pentru timpul efectiv lucrat, la salariul orar al funcţiei de la norma de baza, în cadrul resurselor financiare aprobate.

Articolul 46

(1)Personalul încadrat prin cumul de funcţii, precum şi prin cumulul pensiei cu salariul va beneficia de un salariu stabilit între limite, conform grilelor de salarizare.

(2)Pentru anumite activităţi prevăzute de legislaţia în vigoare Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate şi casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi casele asimilate caselor judeţene pot folosi colaboratori externi pe baza unor convenţii civile. Cuantumul sumelor datorate acestora se stabileşte de directorul general al casei de asigurări de sănătate judeţene, a municipiului Bucureşti, precum şi de directorii generali ai caselor asimilate caselor judeţene, fără a putea depăşi salariul de baza prevăzut de lege pentru funcţia de director general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi, respectiv, al casei de asigurări de sănătate judeţene, a municipiului Bucureşti, precum şi de director general al caselor asimilate caselor judeţene. Modelul pentru convenţia civilă încheiată potrivit prevederilor de mai sus este prezentat în anexa nr. 4. (3) Plata sumelor stabilite se face pe baza convenţiei civile încheiate conform legislaţiei în vigoare.

Articolul 47

(1)Personalul încadrat are dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă plătit, cu o durată de 21 de zile lucrătoare, corespunzătoare unei vechimi în munca de până la 10 ani, şi de 25 de zile lucrătoare pentru o vechime în munca de peste 10 ani.

(2)Salariaţii nou-angajaţi au dreptul pentru primul an de activitate înscris în carnetul de muncă la un concediu de odihnă plătit cu o durată minima de 18 zile lucrătoare.

(3)Salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite beneficiază de concedii de odihnă suplimentare de minimum 3 zile pe an. Stabilirea categoriilor de personal, a activităţilor şi a locurilor de muncă pentru care se acordă concediu suplimentar se aproba de Consiliul de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pe baza criteriilor şi determinarilor efectuate de inspectoratele teritoriale de muncă.

Articolul 48

Vechimea în munca ce se ia în considerare la determinarea duratei concediului de odihnă este cea pe care salariaţii o împlinesc în cursul anului calendaristic pentru care li se acordă concediul, stabilită potrivit Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, modificată şi completată prin Legea nr. 49/1992.

Articolul 49

Pentru salariaţii care se încadrează în munca în timpul anului durata concediului de odihnă se va stabili proporţional cu perioada lucrata de la încadrare până la sfârşitul anului calendaristic.

Articolul 50

Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an calendaristic, integral sau fractionat, cu condiţia ca una dintre fracţiuni sa nu fie mai mica de 15 zile calendaristice.

Articolul 51

(1)Salariaţii care în întregul an calendaristic au fost în concediu medical sau în concediu fără plata acordat pentru interese personale nu au dreptul la concediu de odihnă pentru acel an.

(2)În cazul în care perioadele de concedii medicale şi concedii fără plata acordate pentru interese personale, insumate, au fost de 12 luni sau mai mari şi au cuprins 2 sau mai mulţi ani calendaristici consecutivi, salariaţii au dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat în anul reluării activităţii, în măsura în care nu a fost efectuat în anul în care s-a ivit lipsa de la serviciu.

Articolul 52

(1)Programarea concediilor de odihnă se va face de conducerea unităţii la sfârşitul anului pentru anul următor.

(2)Programarea concediului de odihnă va fi modificată, la cerere, în cazul în care salariatul/salariata:

a)se afla în concediu medical;

b)solicita concediu de odihnă înainte sau în continuarea concediului de maternitate;

c)este chemat sa îndeplinească îndatoriri publice;

d)este chemat sa satisfacă obligaţii militare, altele decât satisfacerea serviciului militar în termen;

e)urmează sau trebuie să urmeze un curs de calificare, recalificare, perfecţionare sau specializare în ţara ori în străinătate;

f)are recomandare medicală pentru a urma un tratament într-o staţiune balneoclimaterica, caz în care data începerii concediului de odihnă va fi cea indicată în recomandarea medicală;

g)se afla în concediu plătit pentru îngrijirea copilului în vârsta de până la 2 ani.

Articolul 53

(1)Întreruperea concediului de odihnă al salariatului/salariatei este posibila dacă intervine una dintre situaţiile menţionate la art. 52 alin. (2) lit. a), c), d) şi e), precum şi în cazul în care acesta/aceasta:

–intră în concediu pentru maternitate;

–este rechemat prin dispoziţie scrisă a conducerii unităţii, pentru nevoi de serviciu neprevăzute, care fac necesară prezenta salariatului în unitate.

(2)Pentru cazurile de întrerupere a concediului, menţionate la alin. (1) şi la art. 52 alin. (2), salariaţii au dreptul să efectueze restul zilelor de concediu după ce au încetat situaţiile respective sau, când acest lucru nu este posibil, la data stabilită printr-o noua programare în cadrul aceluiaşi an calendaristic.

Articolul 54

În cazul în care, după ce salariatul a efectuat concediul de odihnă, contractul sau de muncă a încetat din motivele prevăzute la art. 130 alin. (1) lit. i), j), k) şi l), precum şi la art. 135 din Codul muncii, acesta este obligat sa restituie unităţii o parte din indemnizaţia de concediu corespunzătoare perioadei nelucrate din anul pentru care s-a acordat acel concediu.

Articolul 55

Prevederile art. 54 nu se aplică:

a)salariaţilor cărora li s-au desfăcut contractele individuale de muncă în baza art. 135 din Codul muncii din cauza stării sănătăţii constatate prin certificat medical, iar unitatea nu le-a putut oferi un alt loc de muncă corespunzător stării de sănătate;

b)femeilor cărora li s-au desfăcut contractele individuale de muncă în baza art. 135 din Codul muncii pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârsta de până la 7 ani;

c)salariaţilor pentru care, după desfacerea contractului individual de muncă în temeiul art. 130 alin. (1) lit. j), k) şi l) din Codul muncii a intervenit achitarea, anularea urmăririi penale sau încetarea procesului penal ori a urmăririi penale.

Articolul 56

Concediul de odihnă neacordat salariaţilor transferati de către unitatea de la care s-a efectuat transferul se va acorda de către unitatea la care au fost transferati. Indemnizaţia de concediu va fi suportată de cele doua unităţi, proporţional cu timpul lucrat la fiecare dintre acestea în cursul anului calendaristic respectiv; în acelaşi mod se va proceda şi în cazul în care concediul de odihnă a fost efectuat înainte de transfer.

Articolul 57

(1)Concediile de odihnă neefectuate, cuvenite salariaţilor cărora le-a încetat contractul individual de muncă, vor fi compensate în bani. Sumele cuvenite sunt egale cu indemnizaţia de concediu aferentă perioadei efectiv lucrate.

(2)Au dreptul la compensarea în bani a concediului de odihnă cuvenit pentru perioada lucrata de la începutul anului calendaristic şi salariaţii chemaţi să îşi satisfacă serviciul militar în termen, precum şi în cazul decesului salariatului, suma reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat acordându-se membrilor săi de familie soţ, copii, părinţi.

Articolul 58

Orice convenţie prin care se renunţa în totalitate sau în parte la dreptul la concediul de odihnă este interzisă.

Articolul 59

(1)Salariaţii care nu au efectuat sau care au efectuat parţial concediul de odihnă într-un an calendaristic sunt îndreptăţiţi sa primească o compensare în bani corespunzătoare numărului de zile de concediu neefectuat.

(2)Compensarea prevăzută la alin. (1) nu se acordă salariaţilor care, conform programării sau reprogramarii, au început concediul de odihnă în luna decembrie şi îl continua în luna ianuarie a anului următor.

Articolul 60

Compensarea în bani se acordă salariaţilor care nu au putut efectua concediul de odihnă programat sau reprogramat în următoarele situaţii:

a)s-au aflat în concediu medical sau în concediu de maternitate;

b)dacă, din motive întemeiate, prezenta lor în cadrul unităţii a fost necesară pentru asigurarea funcţionarii normale a serviciului. Menţinerea la serviciu şi compensarea în bani se fac prin dispoziţie scrisă a conducerii unităţii, cu acordul ordonatorului de credite;

c)sunt chemaţi sa îndeplinească îndatoriri publice;

d)sunt chemaţi sa satisfacă obligaţii militare, altele decât serviciul militar în termen;

e)urmează sau trebuie să urmeze un curs de calificare, recalificare, perfecţionare sau specializare în ţara ori în străinătate;

f)au o recomandare medicală pentru a urma un tratament într-o staţiune balneoclimaterica;

g)se afla în concediu plătit pentru îngrijirea copilului în vârsta de până la 2 ani.

Articolul 61

Salariaţii au dreptul la zile libere plătite pentru evenimente deosebite în familie sau în alte situaţii, după cum urmează:

a)căsătoria salariatului - 5 zile;

b)căsătoria unui copil - 2 zile;

c)naşterea unui copil - 2 zile;

d)decesul soţului, copilului, părinţilor, socrilor - 3 zile;

e)decesul bunicilor, fraţilor, surorilor - o zi;

f)donarea de sânge - o zi;

g)la schimbarea locului de muncă în - 5 zile.

cadrul aceleiaşi unităţi, cu mutarea domiciliului

în alta localitate

Articolul 62

Salariaţii au dreptul la concedii fără plata a căror durata însumată nu poate depăşi 90 de zile lucrătoare anual, pentru rezolvarea următoarelor situaţii personale:

a)susţinerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere în instituţii de învăţământ superior, curs seral sau fără frecventa, a examenelor de an universitar, precum şi a examenului de diploma pentru salariaţii care urmează o formă de învăţământ superior, curs seral sau fără frecventa;

b)susţinerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat, a tezei de doctorat, în cazul salariaţilor care nu beneficiază de burse de doctorat;

c)prezentarea la concurs în vederea ocupării unui post în alta unitate.

Articolul 63

Salariaţii au dreptul la concedii fără plata fără limita prevăzută la art. 62, în următoarele situaţii:

a)îngrijirea copilului bolnav în vârsta de peste 3 ani, în perioada indicată în certificatul medical; de acest drept beneficiază atât mama salariata, cat şi tatăl salariat, dacă mama copilului nu beneficiază, pentru acelaşi motiv, de concediu fără plata;

b)tratament medical efectuat în străinătate pe durata recomandată de medic, dacă cel în cauza nu are dreptul, potrivit legii, la indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi pentru insotirea soţului sau, după caz, a sotiei ori a unei rude apropiate - copil, frate, sora, părinte - în perioada în care aceştia se afla la tratament în străinătate, în ambele situaţii cu avizul obligatoriu al Ministerului Sănătăţii.

Articolul 64

Concedii fără plata pot fi acordate şi pentru interese personale, pe durate stabilite prin acordul părţilor.

Articolul 65

(1)Pe durata concediilor fără plata persoanele respective îşi păstrează calitatea de salariat.

(2)Concediile fără plata acordate în condiţiile art. 63 lit. a) nu afectează vechimea în munca.

Articolul 66

Pe durata concediilor fără plata mai mari de 30 de zile lucrătoare pot fi încadrate alte persoane cu contracte de muncă pe durata determinata.

Articolul 67

(1)Acordarea ajutorului de deces atât pentru personalul încadrat, cat şi pentru membrii de familie aflaţi în întreţinere se va face potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 173/1998.

(2)Acordarea drepturilor pentru concediile medicale se va face conform H.C.M. nr. 880/1965, modificată prin Legea nr. 49/1992, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 68

Personalul trimis de casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi de casele asimilate caselor judeţene la activităţi de perfecţionare, manifestări ştiinţifice sau în delegaţie beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul aflat în delegare, în limita fondurilor alocate cu aceasta destinaţie.

Articolul 69

În vederea acordării sporului pentru activitatea desfăşurată în locuri de muncă cu un grad mare de accesibilitate la informaţii cu caracter confidenţial, preşedintele casei de asigurări de sănătate judeţene, a municipiului Bucureşti, precum şi preşedinţii caselor asimilate caselor judeţene vor nominaliza funcţiile şi mărimea concretă a acestui spor.

Articolul 70

(1)Structura organizatorică şi numărul de personal pentru Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi pentru casele asimilate caselor judeţene se aproba anual de Consiliul de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

(2)Statul de funcţii al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al caselor de asigurări de sănătate judeţene, al municipiului Bucureşti, precum şi al caselor asimilate caselor judeţene se aproba anual de preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Articolul 71

Salariaţii au dreptul sa conteste modul de stabilire şi de reevaluare a salariilor, acordarea premiilor şi a altor drepturi, în termen de 3 zile de la data luării la cunoştinţa a acestora. Soluţionarea contestaţiilor se va face în termen de 5 zile de directorul general al casei de asigurări de sănătate şi, în cazul nesolutionarii, pe cale ierarhica, de preşedintele casei de asigurări de sănătate judeţene, al municipiului Bucureşti, precum şi de preşedinţii caselor asimilate caselor judeţene.

Articolul 72

Reincadrarea personalului potrivit prezentului statut se va face începând cu data aprobării prin hotărâre de către Consiliul de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a modificării şi completării Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Articolul 73

Prezentele dispoziţii privind drepturile salariale se aplică Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, caselor de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi caselor de asigurări de sănătate asimilate caselor judeţene.

2.Capitolul VIII devine capitolul IX cu articolele 74-76, capitolul IX devine capitolul X cu articolele 77-80, capitolul X devine capitolul XI cu articolele 81-88, capitolul XI devine capitolul XII cu articolul 89 şi capitolul XII devine capitolul XIII cu articolele 90 şi 91.