a Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române şi a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman cu privire la efectuarea reformei băneşti şi la reducerile de preţuri
În faţa statului nostru sta sarcina infaptuirii unei noi reforme băneşti, în scopul intaririi puterii de cumpărare a leului, ridicării cursului sau extern, creşterii salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor şi îmbunătăţirii aprovizionarii celor ce muncesc.
În cei 4 ani şi jumătate care au trecut de la reforma bănească din 1947, în ţara noastră s-au produs schimbări fundamentale. La sfîrşitul anului 1947 au fost inlaturati din guvern reprezentanţii burgheziei şi lichidată monarhia. Întreaga putere politica a fost preluată de clasa muncitoare, aliata cu taranimea muncitoare.
La 11 Iunie 1948 principalele întreprinderi industriale, de transporturi, precum şi băncile au fost naţionalizate, devenind proprietate socialistă de stat, trecandu-se apoi la conducerea planificata a economiei naţionale. Primele planuri economice de stat ale Republicii Populare Române pe anii 1949 şi 1950 au fost depăşite, ceea ce a înlesnit trecerea la elaborarea şi înfăptuirea primului nostru plan cincinal, plan de construire a bazei economice a socialismului în ţara noastră şi a planului de electrificare de 10 ani.
Datorită eforturilor eroice depuse de către clasa muncitoare şi de către toţi oamenii muncii din ţara noastră, planul primului an al planului cincinal a fost de asemenea depăşit. În industrie nivelul de producţie atins în anul 1950 a fost depăşit cu 28% în 1951. În agricultura recoltele anului 1951 au depăşit cu peste 20% pe cele ale anului 1950, intrecandu-se pentru prima oara nivelul din 1938. În cursul îndeplinirii cu succes a planurilor anuale pe 1949 şi 1950 şi a primului an al planului cincinal s-au reconstruit numeroase întreprinderi vechi şi s-au construit noi întreprinderi socialiste; volumul investiţiilor din 1951 este de doua ori mai mare faţă de cel din 1949.
Productivitatea muncii în industrie creşte din an în an, atingandu-se în 1951, 110% faţă de anul 1950. S-au obţinut rezultate pozitive în domeniul reducerii preţului de cost al produselor industriale. Somajul, care în timpul regimului burghezo-mosieresc a adus muncitorimii din ţara noastră crunta mizerie, suferinţe grele şi nesiguranta zilei de maine, a fost lichidat pentru totdeauna.
În agricultura s-au înfiinţat câteva sute de gospodării de stat, s-a creat o reţea puternica de aproape 200 staţiuni de maşini şi tractoare, s-au constituit peste 1.000 de gospodării agricole colective, pasindu-se astfel la transformarea socialistă a agriculturii.
Sectorul socialist al economiei care în 1947 nu exista încă, este acum complet predominant în industrie (95%) şi transporturi (85%). El deţine o parte importanţa în agricultura (12,6% din pământul cultivabil, 85% din păduri), precum şi în comerţ (76%). Comerţul exterior a devenit monopol de stat.
Sistemul financiar şi de credit a fost pus în slujba statului de democratie populara. Partea precumpanitoare a bugetului de stat (două treimi) se bazează pe acumularile sectorului socialist al economiei, spre deosebire de trecut, cînd veniturile statului, în proporţie covarsitoare constituiau o povara suportată de oamenii muncii sub forma unor impozite ridicate - directe şi mai ales indirecte. Cheltuielile bugetare, spre deosebire de trecut, nu sînt cheltuieli de întreţinere a unui aparat poliţienesc de reprimare şi asuprire a celor ce muncesc, ci cheltuieli de finanţare a industrializarii, a reconstruirii socialiste a tarii, a dezvoltării culturii şi ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. În economie se intareste tot mai mult controlul prin leu.
Succese de seama s-au realizat în domeniul dezvoltării culturii socialiste. Statul cheltuieste anual mijloace însemnate pentru crearea de noi aşezăminte de învăţămînt, ştiinţa şi arta, pentru lărgirea reţelei de case de odihnă, sanatorii, crese şi spitale.
Succesele obţinute deschid în faţa tarii noastre noi posibilităţi de dezvoltare economică şi culturală, cat şi de satisfacere în măsura tot mai mare a nevoilor celor ce muncesc.
Aceste succese au devenit posibile datorită ajutorului fratesc al Uniunii Sovietice, colaborării economice din ce în ce mai strânse a tarii noastre cu Uniunea Sovietica şi ţările de democratie populara. Ele sînt rodul eforturilor eroice ale oamenilor muncii din ţara noastră şi îndeosebi ale clasei muncitoare, în frunte cu forta conducatoare şi calauzitoare a Republicii Populare Române - Partidul Muncitoresc Roman.
Pe lîngă aceste realizari se constata însă ca în perioada 1947 - 1951 s-au manifestat şi anumite fenomene care franeaza dezvoltarea economică a tarii.
Statul de democratie populara a avut de luptat împotriva haosului economic şi financiar, împotriva deficitelor bugetare cronice, inflaţiei, speculei şi bursei negre, moştenire a regimului capitalisto-mosieresc, a dominatiei capitalistilor români şi străini şi urmare a criminalului război antisovietic în care a fost aruncata ţara de tradatorii şi calaii poporului român, Antonescu, Maniu, Bratianu.
Reforma bănească din anul 1947 a pus capăt inflaţiei, a expropriat mari fonduri acumulate de burghezie, contribuind la insanatosirea vieţii economice a tarii noastre. Încercările claselor exploatatoare de a submina reforma bănească din 1947 au fost infrante cu hotărîre de către clasa muncitoare.
În perioada ce s-a scurs după reforma bănească din 1947, speculantii şi alte elemente capitaliste de la oraşe şi sate, agenţii de tot felul ai imperialismului american şi englez au dus o munca de subminare a puterii leului şi de dezorganizare a circulaţiei mărfurilor între oraş şi sat.
Elementele capitaliste de la oraşe şi sate manevreaza cu mărfurile alimentare de larg consum pe care le deţin în mari cantităţi, dar nu le scot pe piaţa decât în parte, făcînd specula şi umfland preţurile.
Preţul produselor agricole a crescut pe piaţa neorganizata de peste trei ori faţă de 1947, în timp ce preţurile mărfurile industriale cerute de ţărani au rămas aproape la acelaşi nivel. Aceasta duce la slabirea schimbului între oraş şi sat, temelia economică a aliantei între clasa muncitoare şi taranimea muncitoare.
Creşterea industriei şi dezvoltarea oraşelor duc la o cerere tot mai mare de produse agricole. În acelaşi timp înfăptuirea reformei agrare care a dat ţărănimii muncitoare peste un milion hectare pămînt, sprijinirea de către stat a ţărănimii muncitoare prin credite şi avansuri, anularea unor datorii ale ţărănimii către stat, îngrădirea de către stat a exploatării chiaburesti, numeroase avantaje acordate ţărănimii muncitoare - toate acestea au dus după sine creşterea veniturilor şi un surplus de produse agricole-marfa, în gospodariilor taranesti.
Cu toate serioasele avantaje pe care le-a adus ţărănimii statul de democratie populara, piaţa n-a fost suficient aprovizionata cu produse agricole trebuincioase consumului şi producţiei industriale. Agricultura în ansamblul ei a rămas în urma faţă de ritmul ridicat de dezvoltare a industriei şi construcţiilor. Datorită nivelului coborat al colectarilor de produse agricole şi muncii nesatisfacatoare a organelor de colectare - statul nu a putut concentra în mâinile sale cantităţi suficiente de produse agricole pentru a asigura complet aprovizionarea pe bază de cartela şi pentru a putea exercita influenţa necesară asupra preţurilor pe piaţa neorganizata.
Datorită cauzelor arătate mai sus, normele de aprovizionare stabilite pe cartele nu se îndeplinesc integral pentru unele produse, iar muncitorii şi funcţionarii sînt obligaţi sa cheltuiasca o buna parte din salariul lor pentru a cumpara mărfuri agricole, alimentare, la preţuri de specula.
Elementele capitaliste din oraşe şi sate, chiaburimea şi speculantii se imbogatesc pe socoteala clasei muncitoare şi a ţărănimii muncitoare. Concentrand astfel în aceleaşi mâini fonduri băneşti însemnate şi mari cantităţi de mărfuri de consum, exercita presiuni asupra pietii, incercand sa loveasca economiceste şi politiceste în regimul de democratie populara.
Insuficienta folosire a parghiilor impozitelor şi colectarilor pentru îngrădirea creşterii elementelor capitaliste la sate, a ingaduit chiaburimii sa profite de pe urma măsurilor luate de regimul de democratie populara în vederea sprijinirii ţărănimii muncitoare.
În unele ramuri ale economiei naţionale s-au manifestat serioase lipsuri organizatorice; nu s-a dus cu destula perseverenta lupta pentru continua ridicare a productivitatii muncii, reducerea preţului de cost, raţională întrebuinţare a mijloacelor băneşti şi un regim strict de economii.
Proasta calitate a semnelor băneşti, circulaţia unor semne băneşti ce s-au păstrat încă din timpul monarhiei rasturnate de poporul nostru, sau a altor semne băneşti cu efigii necorespunzătoare noului caracter al statului nostru, numeroase falsificări de bani organizate îndeosebi de dusmanii din afară ai Republicii Populare Române, au contribuit şi ele la slabirea circulaţiei băneşti în ţara.
Toate acestea au provocat o oarecare creştere peste normal a volumului de semne băneşti aflate în circulaţie şi slabirea puterii de cumpărare a leului.
Deficientele existente fac necesară aplicarea unei reforme băneşti menite sa pună în circulaţie bani noi, cu putere de cumpărare mult mai mare, care vor înlocui banii vechi cu o putere de cumpărare mai mica.
Aceasta reforma bănească:
–va întări cursul leului ridicand conţinutul lui în aur;
–va stabili cursul leului pe bază de rubla sovietica, ceea ce înseamnă stabilirea cursului banilor nostri pe baza valutei celei mai stabile din lume, valuta U.R.S.S., ţara cu care avem cele mai strânse legături economice şi de la care primim cel mai mare sprijin, şi nu pe baza dolarului, de care era înainte legat cursul leului şi care este o valuta nestabila, inflationista, lovită de criza, valuta a carei putere de cumpărare este în continua scădere.
Reforma bănească se va infaptui pe baza următoarelor principii:
Schimbul banilor în circulaţie în numerar se va face diferenţiat; sumele mai mici vor fi preschimbate în condiţiuni mai avantajoase.
Cu prilejul aplicării reformei băneşti, salariile muncitorilor şi funcţionarilor precum şi veniturile taranilor ce vor proveni din colectari şi achiziţii, făcute de organele de stat şi cooperatie, precum şi alte venituri din munca ale populaţiei, vor fi menţinute la acelaşi nivel şi vor fi plătite în bani noi pe bază de 20 lei vechi pentru un leu nou ţinînd seama de noul nivel de preţuri.
Depunerile la casele de economii vor fi recalculate în condiţiuni mai avantajoase decât preschimbarea numerarului, această măsură avînd ca scop favorizarea micilor depunatori, oameni ai muncii şi, de asemenea, stimularea depunerilor la casele de economii.
Reforma bănească, pusă în aplicare în ţara noastră pe baza principiilor expuse mai sus este diametral opusă "reformelor băneşti" din ţările capitaliste. În S.U.A. finanţarea pregătirilor de război împotriva U.R.S.S. şi ţărilor de democratie populara duce la devalorizarea accelerata a dolarului şi creşterea mizeriei poporului muncitor. În Anglia, în Septembrie 1949 s-a făcut deja o devalorizare a lirei sterline faţă de dolar, care a adus noi lipsuri celor ce muncesc, creşterea somajului şi înseamnă o tot mai mare aservire a Britaniei faţă de S.U.A. Şi mai grava este starea în semicoloniile americane şi engleze. Astfel, în Iugoslavia banda de spioni şi asasini a lui Tito-Rankovici a infaptuit de curând o devalorizare a dinarului, scăzând cursul anterior al dinarului faţă de dolar de şase ori, ceea ce demonstreaza încă odată falimentul economiei Iugoslaviei şi înseamnă noi suferinţe ingrozitoare pentru popoarele Iugoslaviei robite imperialistilor americani de către clica fascista de la Belgrad.
În opoziţie cu ceea ce se petrece în ţările capitaliste unde cursa inarmarilor duce la inflaţie, la devalorizare, care înseamnă intensificarea exploatării celor ce muncesc, a somajului şi a lipsurilor pentru populaţia muncitoare, - reforma bănească ce se înfăptuieşte în Republica Populara Română va ridica cursul banilor nostri faţă de celelalte valute, va întări puterea lor de cumpărare, va servi avantului economiei noastre pe drumul construirii socialismului, ridicand nivelul de trai al oamenilor muncii.
Condiţiunile schimbului lovesc în elementele capitaliste de la oraşe şi sate, - îndeosebi chiaburimea, - care prin specula au contribuit la creşterea preţurilor produselor agricole alimentare pe piaţa neorganizata şi a ingreuiat şi sabotat realizarea planurilor de colectari şi de achiziţii a produselor agricole. Ei vor trebui, cu prilejul reformei băneşti, sa restituie statului celor ce muncesc ceea ce au acumulat pe cai ilegale.
Odată cu reforma bănească se vor reduce preţurile comerciale la o serie de mărfuri importante de larg consum, cum sînt: painea, carnea, zahărul, pastele fainoase, preparatele din carne, produsele zaharoase, vinuri, sare, tesaturi, confectiuni şi tricotaje, tigari şi alte mărfuri - reduceri care creează populaţiei însemnate foloase materiale.
În acest fel, drept rezultat al reformei băneşti şi al reducerii preţurilor comerciale mai sus arătate, poporul va primi, în locul leului aflat în circulaţie, cu o putere de cumpărare scăzută, un leu nou - cu o putere de cumpărare simtitor mai mare.
Unele sacrificii necesare în momentul schimbului pe care le vor face paturile muncitoare ale populaţiei vor fi cu prisosinta compensate de avantaje materiale rezultate din reducerea preţurilor şi din toate urmările reformei băneşti.
După înfăptuirea reformei băneşti o buna parte din mărfurile de larg consum (pâine, petrol, tigari, chibrituri s.a.) vor avea preţuri, exprimate în subdiviziuni de leu - în bani. Leii noi şi banii noi vor avea o putere de cumpărare mult sporită. Acest lucru impune oamenilor muncii o grija deosebită în cheltuirea veniturilor lor, ei avînd îndatorirea pe de o parte de a întrebuinţa banii cu chibzuinta şi economie, iar pe de altă parte de a veghea ca elementele speculative sa nu submineze noii nostri bani sanatosi şi puternici.
Dar înfăptuirea reformei băneşti, prelevarea acumularilor băneşti ilegale nu rezolva de la sine, în condiţiunile menţinerii sistemului de aprovizionare pe cartela, lipsurile şi greutatile în aprovizionarea populaţiei muncitoare.
Sistemul de aprovizionare pe bază de cartela şi existenta mai multor preţuri pentru acelaşi produs reprezintă în Republica Populara Română o măsura vremelnic necesară, care arata ca în ţara noastră mai exista greutăţi în domeniul producţiei şi repartiţiei mărfurilor de larg consum, greutăţi ce nu au fost încă inlaturate.
Punerea de ordine în circulaţia bănească, creşterea producţiei de mărfuri de larg consum şi concentrarea lor în mâinile statului în cantităţi îndestulătoare pentru aprovizionarea populaţiei şi pentru exercitarea influentei necesare asupra preţurilor pietii neorganizate, vor face posibile într-un viitor apropiat noi reduceri de preţuri comerciale, desfiinţarea regimului de aprovizionare pe bază de cartele şi trecerea la preţuri comerciale unice, ceea ce va insemna o noua ridicare a salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor, cat şi a veniturilor ţărănimii muncitoare.
Pentru realizarea acestor sarcini însemnate, sînt necesare o seama de condiţii:
–mărirea producţiei industriale a bunurilor de larg consum atît la întreprinderile de importanţa republicană, la întreprinderile locale, subordonate Sfaturilor Populare, precum şi la întreprinderile cooperaţiei meşteşugăreşti;
–mărirea producţiei-marfa în agricultura, atît la gospodăriile de stat, gospodăriile colective, intovarasirile de lucrare în comun a pămîntului, cat şi la gospodăriile individuale ale taranilor muncitori;
–lupta consecventa pentru mărirea continua a productivitatii muncii în industrie şi agricultura;
–lupta consecventa pentru reducerea preţului de cost şi, drept urmare, a preţurilor de vânzare;
–lupta hotărâtă pentru realizarea regimului de severe economii în întreaga economie naţionala precum şi la organele de administraţie;
–un control riguros asupra cheltuirii fondului de salarii;
–concentrarea în mâinile statului de resurse de mărfuri suficiente pentru asigurarea aprovizionarii fără cartele a populaţiei şi pentru a acţiona în sens regulator asupra pieţei neorganizate;
–întărirea legăturii de producţie şi de comerţ între oraş şi sat, temelia economică a aliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare, prin îndreptarea raportului dintre preţurilor mărfurilor agricole şi ale celor industriale;
–controlul respectării termenelor de plată a impozitelor şi taxelor datorate statului şi al îndeplinirii obligaţiilor de colectari;
–întărirea disciplinii financiare şi de plan.
Sistemul banesc al statului democraţiei populare se întemeiază pe întreaga bogatie şi putere a economiei tarii, pe volumul crescand al mărfurilor produse, pe industria şi agricultura sa în dezvoltare şi devine cu atît mai puternic cu cat forta economică a statului sporeşte.
Ca şi anul 1947, în anul 1952, ne bucuram de marele ajutor al Uniunii Sovietice prin acordurile economice anuale şi de lungă durata, prin ajutorul tehnic şi ştiinţific, prin dezvoltarea colaborării economice în cadrul Sovromurilor şi în mai multe alte forme.
Ridicarea conţinutului în aur a leului corespunde dezvoltării economiei noastre naţionale, ridicării potenţialului sau de producţie, perspectivelor sale de viitor.
Reforma bănească se face în primul rând în folosul clasei muncitoare, deoarece:
–este o noua lovitura puternica data poziţiilor claselor exploatatoare şi o măsura de ingradire a chiaburimii şi speculantilor din oraş;
–înseamnă creşterea salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor;
–serveşte opera de industrializare socialistă a tarii.
Reforma bănească se face, de asemenea, în folosul ţărănimii muncitoare, deoarece:
–îi pune la dispoziţie bani puternici, cu putere sporită de cumpărare, care vor ridica valoarea veniturilor realizate de taranimea muncitoare;
–lovind în chiaburii speculanti, reforma bănească loveste în exploatatorii crunti ai taranilor muncitori şi ajuta taranimea muncitoare în lupta de ingradire a exploatării chiaburesti;
–taranimea muncitoare va beneficia în egala măsura cu muncitorii de la oraşe, de reducerea preţurilor comerciale la bunurile de larg consum.
Reforma bănească se face în interesul intaririi aliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare; ea loveste în dusmanul comun - exploatatorii capitalisti, şi pune la dispoziţia oamenilor muncii de la oraşe şi sate bani mai puternici, care vor ajuta la dezvoltarea schimbului de mărfuri între oraş şi sat.
Reforma bănească din 1952 este menita sa ridice importanţa şi rolul banilor în economia naţionala, contribuind la industrializarea socialistă a tarii, la reconstructia socialistă a agriculturii şi mecanizarea ei, la întărirea legăturii dintre industrie şi agricultura, mărirea volumului schimbului dintre oraş şi sat, ridicarea puterii de cumpărare a leului, aprovizionarea mai buna şi mai ieftina a oamenilor muncii cu cele necesare traiului, ridicarea salariului real al muncitorilor şi funcţionarilor, precum şi a veniturilor ţărănimii muncitoare.
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române şi Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Roman hotărăsc:
I. Reforma bănească
Cu începere din 28 Ianuarie 1952 se pun în circulaţie bani noi, model 1952 şi anume:
a)Bilete ale Băncii de Stat a Republicii Populare Române de câte 10 lei, 25 lei şi 100 lei;
b)bilete de tezaur ale statului, emise de Ministerul de Finanţe, de câte 1 leu, 3 lei şi 5 lei din hârtie, precum şi monete divizionare de 1 ban, 3 bani, 5 bani, 10 bani şi 25 bani.
Cu începere din 28 Ianuarie 1952 toate sumele de lei vechi în numerar aflate la populaţie, la întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile de stat, cooperatiste şi obşteşti, la gospodării agricole colective, precum şi la întreprinderile particulare, îşi pierd puterea circulatorie şi sînt supuse preschimbarii.
Banca de Stat este însărcinată cu efectuarea schimbului banilor vechi în noi bilete ale Băncii de Stat, bilete de tezaur ale statului emise de Ministerul de Finanţe şi moneta divizionara, model 1952.
Schimbul se efectuează pe întreg teritoriul Republicii Populare Române în curs de patru zile, adică începînd din 28 Ianuarie 1952 pînă la 31 Ianuarie 1952 inclusiv.
Sumele de bani vechi neprezentate la schimb în termenul stabilit, se anulează.
Conţinutul în aur al noului leu se stabileşte la 0,079346 grame aur fin.
Preţul de cumpărare al aurului de către Banca de Stat se fixează la 12 lei şi 45 bani pentru 1 gram aur fin.
Pe baza conţinutului în aur fin al noului leu, prevăzut la art. 4 al prezentei Hotărîri, cursul leului faţă de rubla se stabileşte începînd din 28 Ianuarie 1952, la 2 lei 80 bani pentru una rubla.
Banca de Stat va stabili cursul valutelor străine faţă de leu în mod corespunzător.
În cazul ca în viitor, valutele străine îşi vor schimba conţinutul lor în aur sau cursurile, Banca de Stat va stabili cursul acestor valute faţă de leu.
Banii vechi se vor schimba în bilete ale Băncii de Stat, bilete de tezaur ale statului emise de Ministerul de Finanţe şi moneta divizionara fără limitare, precum urmează:
Pentru populaţie şi întreprinderile particulare schimbului se face în mod individual, pe baza următoarelor norme:
a)sumele în numerar pînă la 1.000 lei vechi, inclusiv se vor schimba în raportul de 100 lei vechi pentru 1 leu nou;
b)sumele în numerar pînă la 3.000 lei vechi inclusiv, se vor schimba astfel: 1.000 lei în raportul prevăzut la punctul "a" de mai sus, iar restul pînă la 3.000 lei vechi inclusiv, în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou;
c)sumele în numerar peste 3.000 lei vechi se vor schimba astfel: 3.000 lei vechi se vor schimba în condiţiile prevăzute la punctul "b" de mai sus, iar restul se va schimba în raportul de 400 lei vechi pentru 1 leu nou.
Pentru întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile de stat, cooperatiste şi obşteşti, schimbul numerarului se va face în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou.
Achitarea ordinelor de plată, dispoziţiilor de plată, cecurilor, mandatelor poştale, gropurilor poştale, în favoarea persoanelor particulare sau asociaţiilor de persoane particulare, pentru care mijloacele băneşti necesare au intrat la instituţiile de stat pînă la punerea în circulaţie a noului leu se va face în condiţiile prevăzute la art. 7 al prezentei Hotărîri.
În acelaşi timp cu punerea în circulaţie a noilor bani, se va face recalcularea depunerilor spre fructificare la C.E.C., în modul următor:
a)soldul depunerilor pînă la 1.000 lei vechi inclusiv, se va recalcula în raportul de 50 lei vechi pentru 1 leu nou;
b)soldul depunerilor pînă la 3.000 lei vechi inclusiv se va recalcula astfel: 1.000 lei vechi, în condiţiile prevăzute la punctul "a" de mai sus, iar restul pînă la 3.000 lei vechi se recalculează în raportul de 100 lei vechi pentru 1 leu nou;
c)soldul depunerilor peste 3.000 lei vechi se va recalcula astfel: 3.000 lei vechi, în condiţiile prevăzute la punctul "b" de mai sus, iar restul se recalculează în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou.
Timbrele poştale, fiscale, colile timbrate, aflate în circulaţie pînă la data reformei băneşti, sînt supuse preschimbarii cu timbre noi "I. L. Caragiale", în raportul de 200 lei vechi pentru un leu nou. Cu începere de la data de 28 Ianuarie 1952, nu se vor mai putea utiliza decât timbrele noi.
Disponibilităţile băneşti ale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor de stat cooperatiste şi obşteşti, cat şi ale gospodariilor agricole colective, aflate în conturi la instituţiile de credit sau în conturi reciproce, se vor recalcula în raportul de 20 lei vechi pentru 1 leu nou.
Disponibilităţile băneşti ale întreprinderilor particulare industrialo-comerciale, aflate în conturi la instituţiile de credit, se recalculează astfel:
a)suma necesară activităţii normale a întreprinderilor, care nu va depăşi suma salariilor plătite muncitorilor înregistraţi pentru a doua jumătate a lunii precedente, se va schimba în raportul de 20 lei vechi pentru 1 leu nou;
b)restul se va recalcula în raportul de 200 lei vechi pentru 1 leu nou.
Sumele datorate între întreprinderi, instituţii şi organizaţii, obligaţiile de plată ale populaţiei faţă de stat se recalculează în raportul de 20 lei vechi pentru 1 leu nou. În acelaşi raport se recalculează şi datoriile în lei ale Republicii Populare Române, faţă de statele străine, făcute după 1945.
Ambasadele, Legatiile şi oficiile diplomatice ale statelor străine, acreditate pe lîngă Guvernul Republicii Populare Române, vor putea schimba, în ziua de 28 Ianuarie 1952, la unităţile Băncii de Stat, toate sumele de lei vechi provenite din valuta străină cedata Băncii de Stat în luna Ianuarie a.c. pînă la data reformei băneşti.
Schimbul acestor sume se efectuează în raportul 20 lei vechi pentru 1 leu nou.
Începînd din 28 Ianuarie 1952, salariile, pensiile, bursele, ajutorul familial de Stat, precum şi toate preţurile şi tarifele în vigoare pînă la data reformei băneşti se recalculează prin împărţirea sumelor respective cu coeficientul 20.
Prin excepţie de la prevederile art. 2 al prezentei Hotărîri, în zilele de 28 şi 29 Ianuarie a.c., se vor putea plati în lei vechi la preţuri vechi, înmulţite de zece ori, ratia de pâine, transportul persoanelor pe căile ferate, tramvaiul şi autobuzul, ziarele, convorbirile telefonice interne, telegramele interne, biletele de cinematograf, teatre, muzee şi băi. Abonamentele la tramvaie rămîn valabile pînă la 31 Ianuarie a.c.
Persoanele care vor induce în eroare organele de schimb prin cereri de preschimbare a unor sume ce nu aparţin acelora care le prezintă; orice prezentare de date false în legătură cu aplicarea Hotărîrii de faţa, precum şi abaterile de orice fel de la prevederile prezentei Hotărîri se pedepsesc conform legii sabotajului economic.
La oraşe schimbul se va face pentru toţi cetăţenii de la 16 ani în sus, pe baza prezentării buletinelor de populaţie.
La sate, schimbul se va face pe baza listelor cuprinzînd numele cetăţenilor de la vîrsta de 16 ani în sus, domiciliaţi în comuna respectiva. Aceste liste vor purta viza preşedintelui Comitetului Executiv al Sfatului Popular local.
Orice falsuri în liste, care se vor constata în decursul schimbului sau cu prilejul controlului ce se va efectua ulterior, vor fi sancţionate conform codului penal.
II. Reducerea preţurilor comerciale
Creşterea producţiei în întreprinderile de stat şi cooperatiste, ridicarea sistematica a productivitatii muncii şi scăderea preţului de cost au creat condiţiile reducerii preţurilor cu amănuntul la produsele de larg consum.
Ca urmare a reducerii preţurilor cu amănuntul la mărfurile ce se desfac prin reţeaua comerţului de stat şi cooperatist, populaţia va câştiga peste 10 miliarde lei.
Aceasta reducere de preţuri va determina de asemenea reducerea preţurilor şi la piaţa neorganizata, astfel ca totalul câştigului realizat de populaţie va reprezenta o sumă şi mai mare.
Preţurile comerciale ale mărfurilor alimentare şi industriale enumerate mai jos se reduc după cum urmează:
| Pâine şi produse de patiserie | |||||
| - | Pâine albă ...................................................................................................................... | cu | 5% | ||
| - | Franzeluţe şi împletituri .................................................................................................. | cu | 5% | ||
| - | Cornuri, chifle şi covrigi ................................................................................................ | cu | 5% | ||
| - | Biscuiţi, turtă dulce ........................................................................................................ | cu | 10% | ||
| Paste făinoase şi crupe | |||||
| - | Paste făinoase .............................................................................................................. | cu | 20% | ||
| - | Griş ................................................................................................................................ | cu | 17,5% | ||
| - | Fulgi de ovăz ................................................................................................................. | cu | 20% | ||
| Carne, preparate din carne şi conserve cu carne | |||||
| - | Carne bovine ................................................................................................................. | cu | 10% | ||
| - | Carne de ovine .............................................................................................................. | cu | 15% | ||
| - | Carne de porcine .......................................................................................................... | cu | 5% | ||
| - | Mezeluri, carne afumată, şuncă presată şi alte preparate de carne ............................ | cu | 8% | ||
| - | Conserve de carne ....................................................................................................... | cu | 20% | ||
| Zahăr, produse zaharoase şi coloniale | |||||
| - | Zahăr tos ....................................................................................................................... | cu | 10% | ||
| - | Zahăr cubic ................................................................................................................... | cu | 7% | ||
| - | Bomboane şi alte produse zaharoase .......................................................................... | cu | 10% | ||
| - | Halva ............................................................................................................................. | cu | 10% | ||
| - | Prăjituri ........................................................................................................................... | cu | 10% | ||
| - | Siropuri din fructe, limonadă şi îngheţată ...................................................................... | cu | 10% | ||
| - | Conserve din fructe (compoturi) ................................................................................... | cu | 10% | ||
| - | Surogate de cafea ........................................................................................................ | cu | 10% | ||
| - | Sare măcinată şi sare bulgări ....................................................................................... | cu | 5% | ||
| - | Sare extra, sare specială de masă şi sare de bucătărie ............................................. | cu | 10% | ||
| - | Sare iodată ................................................................................................................... | cu | 15% | ||
| Ţesături de bumbac | |||||
| - | Covercot, barchet, stambă, zefir, finet, scoţiană, "Horia" ............................................. | cu | 5% | ||
| - | Doc ................................................................................................................................ | cu | 8% | ||
| - | Pânză albită şi nealbită .................................................................................................. | cu | 10% | ||
| Ţesături de mătase artificială ............................................................................................. | cu | 10% | |||
| Confecţiuni şi tricotaje | |||||
| - | Confecţiuni pentru copii ................................................................................................ | cu | 15% | ||
| - | Confecţiuni din ţesături de bumbac pentru adulţi ......................................................... | cu | 5% | ||
| - | Tricotaje pentru copii .................................................................................................... | cu | 15% | ||
| - | Tricotaje din bumbac pentru adulţi, cu excepţia ciorapilor şi şosetelor ........................ | cu | 5% | ||
| - | Ciorapi şi şosete din bumbac, pentru bărbaţi şi femei .................................................. | cu | 10% | ||
| - | Tricotaje din mătase artificială pentru adulţi ................................................................. | cu | 10% | ||
| Încălţăminte | |||||
| - | Încălţăminte din piele pentru adulţi ................................................................................ | cu | 5% | ||
| - | Încălţăminte din piele pentru copii ................................................................................. | cu | 15% | ||
| - | Încălţăminte de cauciuc pentru copii ............................................................................. | cu | 20% | ||
| - | Ghetuţe de copii mici din velur ...................................................................................... | cu | 25% | ||
| - | Încălţăminte tip III (cu surogate) .................................................................................... | cu | 20% | ||
| - | Pantofi tenis şi baschet, pentru adulţi ........................................................................... | cu | 10% | ||
| Medicamente şi produse farmaceutice ............................................................................. | cu | 15% | |||
| Cărţi literare şi ştiinţifice ..................................................................................................... | cu | 15% | |||
| Caiete şcolare ................................................................................................................... | cu | 20% | |||
| Jucării ................................................................................................................................ | cu | 20% | |||
| Parfumerie şi cosmetice .................................................................................................... | cu | 20% | |||
| Vinuri de masă şi vinuri de regiune ................................................................................... | cu | 5% | |||
| Ţigări: Mărăşeşti, Naţionale, Mureş, Olt ............................................................................ | cu | 5% | |||
Preţurile din restaurante, bodegi, cantine şi alte întreprinderi de alimentaţie publică se reduc corespunzător cu reducerile aplicate preţurilor produselor alimentare, specifice la art. 20 de mai sus.
Direcţia Generală a Preţurilor de pe lîngă Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române este însărcinată sa recalculeze preţurile mărfurilor industriale şi alimentare conform Hotărîrii de faţa şi să asigure publicarea lor pînă la data de 3 Februarie 1952.
Dezvoltarea economiei naţionale, întărirea regimului de democratie populara, întărirea colaborării multilaterale cu marea ţara care construieste comunismul - Uniunea Sovietica - este chezasia victoriilor noastre viitoare în lupta pentru construirea socialismului în Republica Populara Română, în lupta pentru pace trainica în lume.
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române şi Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Roman îşi exprima convingerea ca poporul nostru muncitor va susţine cu fermitate reforma bănească şi cheamă pe toţi oamenii muncii de la oraşe şi sate la munca şi lupta pentru înfăptuirea sarcinilor prevăzute în prezenta Hotărîre.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
