Hotărîre nr. 1109 din 18 octombrie 1990

În scopul eliminării abaterilor şi distorsiunilor din sistemul de preţuri actual,

pentru trecerea la liberalizarea generală a preţurilor - condiţie hotaritoare pentru înfăptuirea economiei de piaţa - şi sporirea preocuparilor tuturor agenţilor economici pentru folosirea cu maxima eficienta a resurselor materiale, financiare şi umane,

în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale,

Guvernul României hotărăşte:

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat formează preţuri şi tarife, pe baza acţiunii conjugate a cererii şi ofertei, în toate cazurile în care pe piaţa românească exista cel puţin trei agenţi economici care produc, prestează şi comercializează acelaşi tip de bun, lucrare sau serviciu, prin negociere cu beneficiarii.

Prevederile alineatului precedent se aplică şi de unităţile economice care urmează a se constitui în regii autonome şi societăţi comerciale, în termenul prevăzut de Legea nr. 15/1990.

Articolul 2

În situaţiile în care nu exista condiţii pentru o concurenta reală asigurata de cel puţin trei agenţi economici potrivit prevederilor art. 1, ca şi în cazul produselor şi serviciilor subvenţionate temporar de la bugetul de stat, stabilirea preţurilor şi tarifelor se face de guvern pe baza propunerilor făcute de Ministerul Finanţelor - Departamentul pentru prognoza, urmărirea şi liberalizarea preţurilor, rezultate în urma negocierilor cu agenţii economici.

Guvernul stabileşte preţuri şi tarife şi la unele resurse de baza, pentru care trebuie dusa o politica de protejare şi folosire raţională de către toţi agenţii economici, precum şi la unele produse şi servicii de importanţa strategica pentru economia naţionala şi nivelul de trai al populaţiei.

Articolul 3

Preţurile şi tarifele pentru produsele şi serviciile realizate de către ceilalţi agenţi economici decît cei prevăzuţi la art. 1 se stabilesc în mod liber, în funcţie de cerere şi oferta, prin negocierea părţilor.

Articolul 4

Preţurile şi tarifele se vor negocia între agenţii economici în funcţie de acţiunea conjugata a cererii şi ofertei, pe baza concurentei libere şi loiale, fiind interzisă practicarea preţurilor de specula sau de monopol.

Capitolul 2Preţurile cu ridicată

Articolul 5

Preţurile cu ridicată la materiile prime de baza, combustibil, energie şi principalele resurse naturale, cu care acestea se livreaza către toţi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, în scop productiv, sînt cele din anexa nr. 1 la prezenta hotărîre.

Preţurile şi tarifele din anexa nr. 1 vor fi adaptate în funcţie de tendintele de durata ale evoluţiei preţurilor externe, de modificările intervenite în structura cererii şi ofertei, a cursului valutar, de rezultatul negocierilor cu agenţii economici, la propunerea Ministerului Finanţelor - Departamentului pentru prognoza, urmărirea şi liberalizarea preţurilor.

Articolul 6

Preţurile cu ridicată ale mărfurilor din import se formează astfel:

a)la materiile prime, combustibili şi energie destinate producţiei, preţurile în lei se formează pe baza noilor preţuri şi tarife prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta hotărîre, la care se adauga comisionul cuvenit societăţii de export-import;

b)la materiile prime şi materialele de producţie, altele decît cele din anexa nr. 1, precum şi la piese de schimb, ansamble şi subansamble, maşini, utilaje, instalaţii complexe şi alte importuri, destinate producţiei şi investiţiilor, preţurile în lei se formează pe baza preţurilor externe în valută, exprimate în lei la cursul în vigoare, la care se adauga, după caz, taxele vamale, impozitul pe circulaţia mărfurilor şi comisionul cuvenit societăţii de export-import.

Articolul 7

Preţurile cu ridicată ale produselor agricole livrate la fondul de stat se determina pe baza preţurilor de contractare şi achiziţie garantate de stat, a adaosurilor şi altor avantaje acordate, precum şi a comisionului organizaţiilor achizitoare. Peste preţurile de contractare şi achiziţie, producătorii agricoli vor primi adaosuri de preţ pentru compensarea majorării preţurilor la combustibili şi unele produse industriale destinate agriculturii, pe măsura livrării produselor agricole pentru fondul de stat, adaosuri care se cuprind în preţurile produselor prelucrate.

Articolul 8

Pentru produsele şi serviciile livrate şi executate de toţi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, se datorează impozitul pe circulaţia mărfurilor, calculat pe baza cotelor şi a notei metodologice din anexa nr. 2.

Ministerul Finanţelor poate completa şi adapta anexa nr. 2 precum şi nivelul cotelor de impozit, în funcţie de modificările intervenite în structura producţiei şi conjunctura pieţei.

Articolul 9

Începînd cu data de 1 noiembrie 1990, toţi agenţii economici ai căror salariaţi sînt cuprinşi în sistemul asigurărilor de stat vor lua în calculul costurilor şi vor plati o cota unica de 20% drept contribuţie pentru asigurările sociale, cu excepţia cazurilor pentru care prin prevederile legale în vigoare s-a stabilit o cota mai mare.

Articolul 10

Pentru materiile prime din industria extractiva prevăzute în anexa nr. 3 se acordă în mod temporar subvenţii de la bugetul de stat regiilor autonome şi societăţilor comerciale producătoare.

Nivelul subvenţiilor se determina anual de Ministerul Finanţelor şi se aproba prin buget, pe baza unei verificări temeinice a costurilor de producţie şi a măsurilor luate de producători pentru reducerea continua a subvenţiilor acordate.

Capitolul 3Preţuri cu amănuntul şi măsuri de protecţie socială

Articolul 11

Preţurile cu amănuntul la produsele care se executa şi se comercializează de cel puţin trei agenţi economici se formează pe baza preţurilor cu ridicată, negociate între producători şi comercianţi în funcţie de condiţiile pieţei, precum şi a adaosului comercial declarat al unităţilor de desfacere.

Adaosul comercial se stabileşte de agentul economic şi se diferentiaza în funcţie de reţeaua de desfacere - cu ridicată, mic gros, cu amănuntul, de alimentaţie publică -, precum şi de natura produselor şi categoria de încadrare a unităţilor pe baza brevetelor de funcţionare.

Articolul 12

Pentru produsele şi serviciile la care nu exista cel puţin trei agenţi economici, la cele subvenţionate temporar de la buget, precum şi la unele produse importante în consumul populaţiei - la care se impune a fi preţuri unice pe ţara - preţurile cu amănuntul şi tarifele pentru populaţie se stabilesc de guvern, pe baza propunerilor făcute de Ministerul Finanţelor - Departamentul pentru prognoza, urmărirea şi liberalizarea preţurilor, în urma negocierilor cu agenţii economici.

Articolul 13

În conformitate cu programul privind protecţia socială a populaţiei se stabilesc următoarele măsuri:

a)la energia electrica şi termica, chiriile pentru locuinţe, combustibilii pentru încălzit şi prepararea hranei, abonamentele pentru transport călători, prevăzute în anexa nr. 4, preţurile şi tarifele pentru populaţie, în vigoare la data prezentei hotărîri, rămîn nemodificate. La aceste produse şi servicii, diferenţele de preţ se acoperă temporar de la bugetul de stat;

b)la produsele alimentare de baza, unele produse industriale şi servicii importante în consumul populaţiei, prevăzute în anexa nr. 5, influentele din noile preţuri cu amănuntul şi tarife - care rămîn nemodificate un an - se compensează prin acordarea unei sume fixe lunare acordate pe o persoană, suportate de unităţile la care beneficiarii sînt încadraţi, sau, după caz, din buget. Aceasta compensare se acordă salariaţilor din unităţile cu capital de stat şi cele bugetare, beneficiarilor ajutorului de şomaj, pensionarilor de asigurări sociale de stat şi IOVR şi pentru sotiile de militari în termen, beneficiare de ajutor social. Cuantumul compensatiei se stabileşte în raport de influentele provenite din majorarea preţurilor, nivelul şi structura unui consum normal, calculat pe o persoană, pe baza bugetelor de familie;

c)bursele, alocaţiile de hrana pentru consumuri colective şi ajutoarele sociale plătite de la bugetul de stat se vor majoră în mod corespunzător modificării preţurilor, în care scop se vor face propuneri guvernului, în termen de 15 zile;

d)pentru produsele şi serviciile prevăzute în anexa nr. 6, ale căror preţuri şi tarife evolueaza în mod liber, se va calcula trimestrial indicele mediu previzibil, de creştere a preţurilor şi tarifelor, care va sta la baza indexării salariilor şi pensiilor.

Indicele previzibil al creşterii preţurilor şi tarifelor se va calcula de Ministerul Finanţelor - Departamentul pentru prognoza, urmărirea şi liberalizarea preţurilor, împreună cu Ministerul Comerţului şi Turismului şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Nivelul compensaţiilor prevăzute la lit. b) de mai sus şi indicele cu care se indexează salariile şi pensiile se aproba de guvern;

e)se recomanda unităţilor din sectorul privat şi cooperatist, precum şi caselor de pensii din alte sectoare decît cel de stat, sa compenseze în mod corespunzător prevederilor de la lit. b), c) şi d) de mai sus efectele majorărilor de preţuri şi tarife din fondurile financiare proprii;

f)stabilirea de către guvern de noi niveluri de dobinzi care să asigure protejarea economiilor populaţiei depuse la Casa de Economii şi Consemnaţiuni.

Articolul 14

Preţurile cu amănuntul la bunurile de consum provenite din import se formează ţinînd seama de preţurile externe în valută franco frontiera română, exprimate în lei la cursul în vigoare, taxele vamale, comisionul societăţii de export-import, adaosul societăţilor comerciale şi impozitul pe circulaţia mărfurilor stabilit de Ministerul Finanţelor în funcţie de natura produselor şi raportul dintre cerere şi oferta.

Capitolul 4Cursul valutar şi decontarea operaţiunilor de export-import

Articolul 15

La 1 noiembrie 1990 cursul în lei al dolarului S.U.A. şi al rublei transferabile se stabileşte la 35 lei.

Cursul în lei al dolarului S.U.A. şi al celorlalte valute convertibile se modifica săptămînal de Banca Naţionala a României în funcţie de evoluţia cursurilor valutare pe pieţele internaţionale şi metodologia stabilită în acest scop împreună cu Ministerul Finanţelor.

Articolul 16

Sumele în valută încasate sau plătite din activităţi de export-import, servicii internaţionale, turism, credite şi dobinzi externe, servicii necomerciale şi alte operaţiuni valutare se decontează şi se evidenţiază în lei la cursul stabilit de Banca Naţionala a României conform art. 15 de mai sus.

Articolul 17

Contravaloarea în lei a mărfurilor exportate se decontează agenţilor economici pe baza preţurilor externe în valută franco frontiera română şi a cursului în lei al valutei.

Ministerul Finanţelor poate acorda scutiri de la plata impozitului pe circulaţia mărfurilor la produse prelucrate, livrate la export. Acest sistem se va aplica pînă la introducerea taxei pe valoarea adăugată, cînd întregul mecanism de stimulare a exportului va fi revizuit.

Articolul 18

Diferenţele în lei rezultate la importuri între preţul extern în valută franco frontiera română exprimat în lei la cursul în vigoare şi preţurile interne prevăzute la produsele din anexa nr. 1 la prezenta hotărîre se decontează de beneficiarii importurilor la şi de la un fond de regularizare constituit în cadrul bugetului de stat.

Articolul 19

De la 1 ianuarie 1991 se introduce treptat convertibilitatea leului în cadrul licitaţiilor valutare organizate de Banca Naţionala a României sau împuterniciţii acesteia. În acest scop Ministerul Finanţelor şi Banca Naţionala a României vor elabora un program de introducere a convertibilitatii leului, corelat cu creşterea rezervelor valutare.

În cadrul licitaţiilor valutare se fac următoarele operaţiuni:

a)se cumpara valuta oferită de agenţii economici indiferent de forma de proprietate, de alte persoane juridice române şi de cetăţenii români rezidenţi în România;

b)se vinde valuta către agenţii economici, alte persoane juridice române şi cetăţeni români rezidenţi în România în vederea satisfacerii unor necesitaţi pentru efectuarea de importuri, călătorii în străinătate, participari la congrese, conferinţe şi alte manifestări ştiinţifice, culturale şi de alta natura, plata biletelor de călătorie în trafic internaţional, precum şi pentru alte activităţi.

Cursul în lei al valutelor care formează obiectul tranzacţiilor în cadrul licitaţiilor valutare se stabileşte pe baza raportului dintre cerere şi oferta.

Banca Naţionala a României poate interveni în cadrul licitaţiilor valutare numai în scopul protejării cursului monedei naţionale.

Fondurile în valută pentru intervenţii în cadrul licitaţiilor valutare se formează pe seama sumelor în valută cumpărate de Banca Naţionala a României la aceste licitaţii, precum şi din sumele în valută prevăzute cu aceasta destinaţie prin balanţa de plati.

Capitolul 5Urmărirea şi controlul preţurilor şi tarifelor

Articolul 20

Divergenţele dintre agenţii economici cu privire la nivelul preţurilor şi tarifelor supuse negocierii, precum şi sesizările din partea beneficiarilor ca la unele produse se practica de către unii producători preţuri libere fără sa existe cel puţin trei agenţi economici pentru acelaşi tip de bun, lucrare sau serviciu, ori solicita sau se practica preţuri de specula sau de monopol, se arbitreaza în vederea soluţionării de Ministerul Finanţelor - Departamentul pentru prognoza, urmărirea şi liberalizarea preţurilor, împreună cu părţile interesate. La arbitrare se va tine seama şi de preţurile practicate la produse similare pe piaţa externa.

Articolul 21

Agenţii economici au obligaţia sa aducă la cunoştinţa beneficiarilor preţurile şi tarifele, prin cataloage sau liste de preţuri, marcarea sau inscriptionarea preţurilor pe produs şi prin afişarea vizibila a preţurilor şi tarifelor la locurile de vînzare sau prezentare.

Articolul 22

Agenţii economici au obligaţia să respecte preţurile şi tarifele înscrise în contractele încheiate cu beneficiarii, pentru cantităţile, volumul prestării, calitatea execuţiei şi celelalte condiţii avute în vedere la negocierea preţurilor şi tarifelor.

Articolul 23

Urmărirea evoluţiei preţurilor şi tarifelor, calculul şi publicarea indicilor de preţuri şi tarife vor fi realizate de Comisia Naţionala pentru Statistica împreună cu Ministerul Finanţelor - Departamentul pentru prognoza, urmărirea şi liberalizarea preţurilor. În vederea realizării acestor sarcini în cadrul Comisiei Naţionale pentru Statistica se înfiinţează o Direcţie de statistica a preţurilor şi tarifelor cu un număr de 30 de posturi, peste numărul actual aprobat, şi se majorează în medie cu 5 posturi direcţiile judeţene de statistica şi Direcţia municipala de statistica Bucureşti.

Articolul 24

Unităţile de stat, cooperatiste, private şi mixte, care efectuează activităţi productive, comerciale, de alimentaţie publică şi de servicii, sînt obligate sa pună la dispoziţia organelor statistice toate informaţiile necesare pentru înregistrarea evoluţiei preţurilor şi tarifelor.

Articolul 25

Ministerul Finanţelor va prezenta guvernului, o dată cu propunerile privind bugetul de stat, prognoza evoluţiei preţurilor şi tarifelor în exerciţiul următor, precum şi măsurile economico-financiare necesare pentru realizarea indicilor de preţuri preconizati.

Articolul 26

Ministerul Finanţelor - Departamentul pentru prognoza, urmărirea şi liberalizarea preţurilor înfăptuieşte, prin organele de specialitate din aparatul central şi teritorial, controlul general al procesului de formare şi corecta aplicare a preţurilor şi tarifelor în economie, respectarea reglementărilor legale cu privire la loialitatea concurentei, combaterea practicării preţurilor de specula şi de monopol, luînd măsuri de sancţionare a abaterilor constatate, potrivit legii.

Sumele încasate necuvenit prin practicarea de preţuri nelegale, de specula, de monopol sau ca urmare a concurentei neloiale se vărsa integral la bugetul de stat.

Capitolul 6Dispoziţii finale

Articolul 27

Prevederile prezentei hotărîri se aplică începînd cu data de 1 noiembrie 1990.

Contractele încheiate anterior acestei date, în derulare, se realizează în condiţiile de preţ rezultate din negocierea părţilor.

În perioada 1 noiembrie - 31 decembrie 1990 agenţii economici vor negocia noile preţuri, urmînd ca regularizarea diferenţelor de preţuri să se facă începînd cu data aplicării acestei hotărîri.

Articolul 28

Regiile autonome şi societăţile comerciale vor trece la determinarea noilor preţuri, în conformitate cu prevederile prezentei hotărîri, asigurindu-se o confruntare şi transmitere reciprocă a datelor între furnizori şi beneficiari, pentru luarea în considerare a efectelor modificării preţurilor la materiile prime, materiale, subansamble etc. în preţurile produselor finale.

Articolul 29

Regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat vor inventaria şi reevalua stocurile de materii prime, materiale, combustibili şi alte produse existente la data de 31 octombrie 1990, potrivit normelor Ministerului Finanţelor.

Articolul 30

Reglementările privind preţurile de deviz sînt cele prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr. 449 din 27 aprilie 1990 referitoare la întocmirea devizelor în activitatea de investiţii şi reparaţii.

Articolul 31

Preţurile la produsele de tehnica militară destinate exclusiv sectorului de apărare se stabilesc potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 826/25 iulie 1990.

Articolul 32

Ministerul Finanţelor, Ministerul Resurselor şi Industriei, Ministerul Comerţului şi Turismului, celelalte ministere şi organe centrale, prefecturile şi Primăria municipiului Bucureşti vor urmări şi acţiona pentru aplicarea măsurilor de liberalizare a preţurilor prevăzute în prezenta hotărîre.

Articolul 33

Prevederile contrare prezentei hotărîri nu se aplică.

PRIM-MINISTRU

PETRE ROMAN

Anexa 1

LISTA

preţurilor cu ridicată la materii prime de baza, din ţara şi din import

Notă *) În cazul echipamentelor cu un singur indicator de maxim se aplică numai preţul pentru putere în orele de virf.

Preţuri de livrare pentru energia termică

Anexa 2

LISTA

cotelor de impozit pe circulaţia mărfurilor pentru produse, lucrări executate şi servicii prestate

a)vînzările produselor de orice fel obţinute în ţara;

b)produsele din import;

c)realizarile unităţilor de alimentaţie publică;

d)serviciile prestate şi lucrările executate, pentru terţi, la intern.

3.Sînt exonerate de la plata impozitului pe circulaţia mărfurilor:

a)produse ale industriei extractive, cu excepţia ţiţeiului, gazelor naturale şi sarii;

b)energia electrica şi termica;

c)produsele agricole;

d)produsele livrate la rezerva de stat şi rezerva de mobilizare pe perioada cît au acest regim;

e)produsele de tehnica militară;

f)produsele aprovizionate de către unităţile comerciale la preţuri cu impozit pe circulaţia mărfurilor şi revindute ca atare;

g)produsele şi serviciile utilizate în consum propriu.

4.Pentru produsele livrate sau comercializate din producţia interna, lucrări executate şi servicii prestate la intern, impozitul pe circulaţia mărfurilor se calculează prin aplicarea cotelor din prezenta anexa asupra preţului cu care se livreaza sau se comercializează produsele şi, respectiv, asupra preţului de deviz sau tarifului, după caz.

5.Impozitul pe circulaţia mărfurilor pentru produsele din import, utilizate de agenţii economici pentru nevoile proprii, se calculează prin aplicarea cotelor prevăzute în prezenta anexa asupra valorii în vama, la trecerea în producţie sau la investiţii, a produselor respective, iar pentru produsele din import revindute la intern, asupra preţului de vînzare. Pentru produsele vîndute în valută, impozitul pe circulaţia mărfurilor se plăteşte în valută. Pentru produsele din import desfăcute pe valuta, cotele de impozit pe circulaţia mărfurilor se reduc cu 50%.

6.Impozitul pe circulaţia mărfurilor se datorează din ziua încasării contravalorii produsului, lucrării executate sau serviciului prestat şi se vărsa la bugetul statului semidecadal în termen de 3 zile de la expirarea semidecadei, cu excepţia impozitului pe circulaţia mărfurilor datorat de persoanele fizice, care se vărsa lunar, în termen de 3 zile de la expirarea lunii.

Ministerul Finanţelor, în cazuri bine justificate, poate stabili şi alte termene de plată în funcţie de volumul impozitului pe circulaţia mărfurilor, distanta la care se afla unitatea plătitoare de impozit faţă de unitatea la care se efectuează vărsămîntul sau de alte situaţii specifice fiecărui plătitor.

Zilele legale nelucrătoare nu se iau în considerare la stabilirea termenelor de plată.

7.Pentru produsele, lucrările executate şi serviciile prestate care nu sînt prevăzute în prezenta anexa, cotele de impozit pe circulaţia mărfurilor se stabilesc de Ministerul Finanţelor.

8.Unităţile de nevăzători sînt scutite de la plata impozitului pe circulaţia mărfurilor, iar cele de invalizi beneficiază de o reducere a cotelor de impozit cu 50%.

9.Obligaţia calculării şi varsarii la buget a impozitului pe circulaţia mărfurilor revine unităţilor plătitoare de impozit.

Neplata impozitului în termenele stabilite atrage majorarea sumei de plată cu 0,05% pentru fiecare zi întîrziere.

Calculul majorărilor se face din ziua următoare expirării termenului de plată şi pînă la inclusiv ziua plăţii impozitului datorat. În cazuri bine justificate, Ministerul Finanţelor poate aproba reducerea sau scutirea de plată a majorărilor de întîrziere.

10.Pentru corecta determinare a impozitului pe circulaţia mărfurilor, unităţile plătitoare au obligaţia sa ţină distinct evidenta acestuia.

11.Controlul asupra respectării prevederilor din prezenta anexa se face de Ministerul Finanţelor şi organele sale teritoriale.

12.Diferenţele în minus constatate la verificarea impozitului se plătesc în termen de 2 zile de la data încheierii actului de control, împreună cu majorările de întîrziere aferente, iar cele în plus se restituie în acelaşi termen sau se compensează cu plăţile următoare, la cererea unităţilor plătitoare de impozit.

13.Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă potrivit legii penale nu sînt considerate infracţiuni:

a)ţinerea eronată sau necorespunzătoare a evidentelor privind calculul şi determinarea impozitului pe circulaţia mărfurilor datorat bugetului statului;

b)refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control documentele privind evidenta impozitului pe circulaţia mărfurilor.

Contravenţiile de la lit. a) şi b) de mai sus se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei.

Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se fac de persoanele din cadrul Ministerului Finanţelor sau organelor sale teritoriale împuternicite în acest scop de conducerea acestuia.

14.În măsura în care nu se dispune altfel, contravenţiilor prevăzute la pct. 13 li se aplică dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

15.Contestaţiile privind stabilirea şi încasarea impozitului pe circulaţia mărfurilor şi a majorărilor de întîrziere se depun în termen de 30 de zile de la data înştiinţării unităţii plătitoare de impozit şi se rezolva de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrare. Împotriva deciziei date se poate face contestaţie la Ministerul Finanţelor, care cel mult în 40 de zile de la înregistrare este obligat sa o soluţioneze. Soluţia data este definitivă.

Depunerea contestaţiei nu suspenda obligaţia plătitorilor cu privire la virarea la bugetul statului a sumelor datorate potrivit prezentei hotărîri.

16.Contestaţiile cu privire la stabilirea impozitului pe circulaţia mărfurilor şi a majorărilor de întîrziere sînt supuse unei taxe de timbru de 2% calculată la suma contestată. Aceasta taxa nu poate fi mai mica de 50 lei.

Taxa de timbru se datorează indiferent dacă o alta contestaţie, cu acelaşi obiect, înregistrată şi rezolvată anterior a fost taxată.

În vederea calculării taxei de timbru, unităţile plătitoare de impozit sînt obligate sa specifice în scris cuantumul sumei contestate.

În situaţia admiterii integrale sau parţiale a contestaţiei, taxa de timbru se restituie proporţional cu reducerea sumei contestate.

17.Ministerul Finanţelor va emite instrucţiuni cu privire la modul de calcul şi evidenta a impozitului pe circulaţia mărfurilor, care vor fi publicate în Monitorul Oficial.

18.Pe data punerii în aplicare a dispoziţiilor prezentei hotărîri se abroga Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1276/1962 privind impozitul pe circulaţia mărfurilor, Hotărîrea guvernului nr. 784/1990 privind impozitul pe circulaţia mărfurilor la produsele desfăcute de societăţile comerciale şi de persoanele fizice sau juridice autorizate, altele decît unităţile de stat, precum şi orice alte prevederi contrare.

Anexa 3

LISTA

materiilor prime din industria extractiva la care se acordă temporar subvenţii de la bugetul de stat

1.Lignit din cariera

2.Lignit din subteran

3.Cărbune brun

4.Huila energetica spalata

5.Huila energetica sortata

6.Huile mixte şi slam

7.Huila cu sist de Banat

8.Huila bruta de Valea Jiului

9.Huila spalata pentru cocs

10.Huila spalata pentru semicocs

11.Antracit

12.Cupru în concentrate de cupru

13.Cupru în rest concentrate

14.Plumb în concentrate de plumb

15.Plumb în rest concentrate

16.Zinc în concentrate de zinc

17.Zinc în rest concentrate

18.Minereu de fier bulgari în stare uscata

19.Minereu de fier marunt şi concentrate, în stare uscata

20.Concentrat de zirconiu

21.Concentrat de ilmenit

Anexa 4

LISTA

produselor şi serviciilor destinate populaţiei la care preţurile cu amănuntul şi tarifele nu se modifica şi la care se acordă subvenţii de la buget

1.Energie electrica

2.Energie termica

3.Lemn de foc

4.Cărbune şi brichete din cărbune

5.Petrol lampant

6.Combustibil lichid de calorifer

7.Gaze naturale

8.Gaze lichefiate

9.Chirie pentru locuinţe

10.Transport fluvial în Delta pentru localnici

11.Abonamentele pentru transportul de călători urban şi interurban

Anexa 5

LISTA

produselor şi serviciilor de baza în consumul populaţiei la care majorarea preţurilor şi tarifelor va fi compensata prin adaosuri la salarii şi pensii

1.Pîine şi produse de panificatie (exclusiv produsele de patiserie)

2.Făina şi gris

3.Malai

4.Paste fainoase

5.Orez

6.Carne taiata şi subproduse comestibile de bovine, porcine, ovine şi

pasare

7.Preparate din carne, cu excepţia specialitatilor (salam tip Sibiu, muschi

Montană, muschi picant Azuga) şi a altor specialităţi similare

8.Conserve din carne şi mixte (carne cu legume)

9.Peste şi conserve din peste

10.Grăsimi animale şi vegetale

11.Lapte şi produse din lapte, cu excepţia specialitatilor de brînzeturi

fermentate (tip Camembert, Rocquefort etc.)

12.Oua

13.Zahăr

14.Conserve de legume şi fructe

15.Fasole boabe

16.Cartofi de toamna

17.Medicamente de uz uman şi vata medicinala

18.Servicii medicale

19.Sapun de rufe şi de toaleta, cu excepţia produselor din import

20.Detergenti

21.Articole pentru nou-născuţi

22.Confecţii pentru copii

23.Tricotaje pentru copii

24.Încălţăminte pentru copii

25.Unele tesaturi pentru copii (finet, diftina)

26.Paturi şi pleduri pentru copii

27.Uniforme şcolare

28.Cărţi şcolare

29.Caiete, maculatoare, rechizite şcolare (inclusiv ghiozdane şi serviete)

Anexa 6

LISTA

produselor şi serviciilor destinate populaţiei la care modificările de preţuri şi tarife se vor lua în calcul la indexarea salariilor şi pensiilor

I. Produse alimentare

1.Cartofi timpurii şi de vara

2.Legume proaspete

3.Fructe proaspete

4.Struguri de masa

5.Produse zaharoase, cu excepţia specialitatilor de ciocolata

6.Sucuri şi siropuri din producţia interna

7.Băuturi răcoritoare şi ape minerale din producţia interna

II. Produse nealimentare

8.Confecţii textile, exclusiv cele executate pe comanda şi măsura

individuală

9.Tricotaje, exclusiv cele executate pe comanda şi măsura individuală

10.Ciorapi şi sosete

11.Încălţăminte, exclusiv cea executată pe comanda şi măsura individuală

12.Soda de rufe

III. Servicii

13.Transport de călători pe calea ferată, auto şi fluvial

14.Servicii de posta şi telecomunicaţii

15.Abonamente radio-TV

16.Servicii de întreţinere, curatare şi reparare a imbracamintei, incalta

mintei şi lenjeriei

17.Contribuţia părinţilor la crese şi grădiniţe

18.Unele servicii de igiena (tuns, barbierit etc.)

19.Cazare în unităţi hoteliere, cu excepţia celor de lux

20.Cinematografe, teatre şi muzee