Codul aerian
Codul aerian din 5 decembrie 1953
al R.P. Române
- Emitent
- Consiliul de Stat
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 56 din 30 decembrie 1953
Textul actului · 112 articole
100%
al R.P. Române
R. P. Română este singura şi deplina suverană asupra spaţiului său aerian.
Spaţiul aerian al R. P. Române este spaţiul cuprins în limitele şi deasupra teritoriului R. P. Române.
Spaţiul aerian al R. P. Române cuprinde:
a)spaţiul de circulaţie aeriană;
b)zone rezervate pentru lucru aerian;
c)zone interzise.
Se numeşte "spaţiu de circulaţie aeriană" porţiunea din spaţiul aerian unde se permite, în aer şi pe terenurile destinate decolărilor şi aterizărilor, circulaţia tuturor aeronavelor, indiferent de apartenenţa şi de natura activităţii lor de zbor.
Se numesc "zone rezervate pentru lucrul aerian" porţiunile din spaţiul aerian rezervate unor activităţi aeronautice determinate (zone de şcoala, de sport aeronautic, de încercare şi omologare a aeronavelor şi alte asemenea).
Se numesc "zone interzise" porţiunile din spaţiul aerian unde aeronavele nu au dreptul să circule.
Zonele rezervate pentru lucrul aerian şi zonele interzise se stabilesc prin Hotărîre a Consiliului de Miniştri.
În spaţiul de circulaţie aeriană se pot stabili zone condiţionate, în care aeronavele vor zbura respectînd anumite condiţiuni.
În spaţiul aerian al R. P. Române se desfăşoară activităţi aeronautice civile şi militare.
Dispoziţiunile prezentului cod se aplică tuturor activităţilor aeronautice civile, precum şi tuturor persoanelor şi mijloacelor cuprinse în cadrul acestor activităţi.
Activităţile aeronautice militare sînt reglementate prin dispoziţiuni aparte.
Activitatea aeronautică civilă a R. P. Române are ca scop:
a)realizarea şi dezvoltarea continua a transporturilor aeriene publice de călători şi încărcătura (trafic aerian public);
b)realizarea şi dezvoltarea aeronauticei utilitare în sprijinul economiei naţionale şi a ridicării nivelului de trai al poporului muncitor prin deservirea industriei, agriculturii, silviculturii, pisciculturii, acţiunilor medico-sanitare, cercetărilor ştiinţifice, lucrărilor de aerofotogrametrie, şi alte asemenea;
c)realizarea şi dezvoltarea activităţii aeronautice sportive de masa şi a acţiunilor şi manifestaţiilor aeronautice cultural-educative.
Activitatea aeronautică civilă din R. P. Română se realizează prin ministere şi instituţii de stat, Sfaturi populare, organizaţii, întreprinderi precum şi persoane particulare.
În dispoziţiunile prezentului cod, ministerele, instituţiile, organizaţiile sau întreprinderile care conduc o activitate aeronautică civilă în temeiul unor legi speciale sau convenţii internaţionale şi au în subordinea lor formaţii de aeronautică civilă, sînt denumite generic "unităţi centrale de aeronautică civilă".
Unităţile centrale de aeronautică civilă pot executa numai zborurile care fac obiectul activităţii lor specifice, înscrise în legile lor de organizare şi funcţionare sau în convenţiile internaţionale.
Organul de stat care reglementează, coordonează şi controlează întreaga activitate aeronautică civilă din aer şi de pe sol din spaţiul de circulaţie aeriană a R. P. Române este Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene, prin Direcţia Generală a Flotei Aeriene Civile.
Reglementarea şi controlul circulaţiei aeriene într-o zona rezervată unei activităţi aeronautice civile se face de către unitatea centrala pentru care s-a rezervat zona respectivă, cu respectarea condiţiilor tehnice minimale stabilite de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
Activitatea aeronautică civilă internaţională se desfăşoară în spaţiul aerian al R. P. Române pe cai aeriene sau în zone stabilite pentru aceasta activitate. Ea este reglementată conform prevederilor acordurilor şi convenţiilor aeriene internaţionale încheiate de R. P. Română, de dispoziţiile prezentului cod şi potrivit Hotărîrilor Consiliului de Miniştri privitoare la fixarea regimului de zbor al aeronavelor în R. P. Română.
Toate mijloacele aeronautice civile ale R. P. Române, inclusiv terenurile, construcţiile şi instalaţiile de la sol, sînt proprietate de stat.
Fac excepţie:
a)aeronavele civile, echipamentele de bord şi instalaţiile aeronautice care aparţin întreprinderilor de transporturi aeriene înfiinţate prin convenţii internaţionale încheiate de R. P. Română;
b)aeronavele civile, echipamentele de bord, construcţiile şi instalaţiile aeronautice care fac obiectul unei proprietăţi cooperatiste-colectiviste;
c)aeronavele civile şi echipamentele de bord proprietate particulară.
Aeronavele civile, echipamentele de bord şi de aerodrom, terenurile, construcţiile şi instalaţiile aeronautice civile intra în inventarul unităţilor centrale de aeronautică civilă, potrivit legilor lor de organizare şi potrivit dispoziţiilor privitoare la dobîndirea mijloacelor de baza şi transmiterea folosinţei acestor mijloace.
Pentru realizarea sarcinilor ce le revin, organele administraţiei de stat instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile care nu sînt unităţi centrale de aeronautică civilă conform dispoziţiilor art. 5 aliniatul 2, pot dobîndi aeronave civile, echipamente de bord şi de aerodrom, terenuri, construcţii şi instalaţii aeronautice civile, cu acordul şi în condiţiile de păstrare şi folosire stabilite de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
Particularii pot dobîndi aeronave civile şi echipamente de bord prin Hotărîre a Consiliului de Miniştri, care va stabili, de la caz la caz, condiţiile de păstrare şi folosire a lor.
Mijloace aeronautice prevăzute în prezentul articol nu pot fi ipotecate, gajate sau urmărite, fără deosebire de titlul de creanţa.
Dispoziţiile legilor române se aplica şi aeronavelor civile neînmatriculate în R. P. Română, precum şi echipajelor şi călătorilor aflaţi la bordul lor în tot timpul cît aceste aeronave zboară în spaţiul aerian al R. P. Române, cu derogările stabilite prin acordurile şi convenţiile aeriene internaţionale încheiate de R. P. Română.
Actele şi faptele juridice petrecute la bordul aeronavelor civile înmatriculate în R. P. Română, precum şi condiţia juridică a încărcăturii lor la bord, în timpul unui zbor internaţional dincolo de graniţele R. P. Române, sînt reglementate după legile R. P. Române.
Daunele cauzate pe sol de aeronavele civile române sau de la bordul aeronavelor civile române într-un zbor internaţional dincolo de graniţele R. P. Române, sînt supuse legislaţiei statului pe teritoriul căruia s-au produs, cu excepţia cazurilor prevăzute în acorduri şi convenţii internaţionale încheiate de R. P. Română.
Sînt aeronave civile toate aparatele de zbor (mai grele sau mai uşoare decît aerul) destinate circulaţiei aeriene de persoane sau bunuri, cu excepţia aparatelor de zbor deţinute şi folosite de forţele aeriene militare.
Clasificarea aeronavelor civile este stabilită în Anexa Nr.1 a prezentului cod.
Construcţia aeronavelor destinate unei activităţi aeronautice civile poate fi întreprinsă în R. P. Română numai pe baza avizului tehnic, prealabil al Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene.
Omologarea şi recepţia aeronavelor destinate unei activităţi aeronautice civile, precum şi folosirea materialelor accesorii pentru zbor se fac în conformitate cu normele tehnice de admisibilitate la zbor a aeronavelor civile, care vor fi aprobate prin Hotărîre a Consiliului de Miniştri.
Orice aeronava civilă construită sau importata în R. P. Română trebuie să fie recunoscută aptă pentru zbor printr-un certificat de navigabilitate, care se eliberează pe o perioada determinată.
Eliberarea, echivalarea, prelungirea şi retragerea certificatelor de navigabilitate pentru aeronavele care circulă în spaţiul de circulaţie aeriană se face de către Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene în condiţiile stabilite de acest minister.
Pentru planoarele sportive, precum şi pentru paraşutele şi aerostatele destinate unei activităţi aeronautice sportive, eliberarea, echivalarea, prelungirea şi retragerea certificatelor de navigabilitate se face de către unitatea centrală de aeronautică sportivă.
Aparatele de lansare la zbor a aeronavelor civile vor fi folosite numai pe baza de certificate eliberate în aceleaşi condiţii ca şi certificatele de navigabilitate pentru aeronavele civile.
Evidenţa dreptului de navigabilitate a aeronavelor civile, prevăzute în art. 13 aliniatul 2, construite sau importate în R. P. Română, este ţinută de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene în registrul de evidenţă a navigabilităţii aeronavelor civile.
După eliberarea certificatelor de navigabilitate, toate aeronavele civile se înmatriculează de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene în registrul unic de înmatriculare al aeronavelor civile.
Toate aeronavele înmatriculate în registrul unic de înmatriculare al aeronavelor civile vor purta însemnul de naţionalitate şi pavilionul R. P. Române, descrise în Anexa Nr. 2 a prezentului cod.
În baza înmatriculării, Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene eliberează aeronavelor un certificat de înmatriculare, atribuindu-le totodată şi o marca de ordine. Însemnul de naţionalitate şi marca de ordine constituie însemnele de înmatriculare ale aeronavelor civile şi vor fi înscrise pe corpul lor, astfel ca ele să poată fi identificate din aer şi de la sol. În afară de însemnele de înmatriculare, aeronavele civile pot purta pe corpul lor, cu aprobarea Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene şi alte însemne, culori sau inscripţii, cu condiţia ca acesta să nu împiedice identificarea din aer sau de la sol a însemnelor de înmatriculare.
Dovada naţionalităţii române şi a caracterului civil al unei aeronave construită sau importata în R. P. Română, se face prin certificatul de înmatriculare.
Valabilitatea certificatului de înmatriculare al unei aeronave civile române încetează din momentul radierii aeronavei, de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene, din registrul unic de înmatriculare al aeronavelor civile.
Mutaţiile şi modificările prin care trece o aeronava pînă la radierea sa, vor fi consemnate în mod obligatoriu în registrul unic de înmatriculare al aeronavelor civile şi în certificatul respectiv de înmatriculare, fiind opozabile faţă de terţi numai prin îndeplinirea acestor formalităţi.
Din momentul înmatriculării unei aeronave civile în R. P. Română, înmatriculările anterioare ale acesteia în registrele altor state nu mai sînt luate în considerare de R. P. Română. De asemenea, nu sînt recunoscute de R. P. Română înmatriculările aeronavelor civile române în alte state, dacă ele nu au fost radiate în prealabil din registrul unic de înmatriculare al aeronavelor civile.
Decolarea şi efectuarea de zboruri în spaţiul de circulaţie aeriană a aeronavelor civile înmatriculate în R. P. Română este admisă numai cu documente de bord.
Sînt documente obligatorii de bord ale unei aeronave civile în spaţiul de circulaţie aeriană:
–certificatul de înmatriculare;
–certificatul de navigabilitate;
–planul de zbor şi carnetul de drum sau ordinul de misiune, după natura zborului efectuat;
–autorizaţia radio de bord, jurnalul radio de bord şi codurile de telecomunicaţii aeronautice pentru aeronavele dotate cu aparatura radio de bord.
Lipsa acestor documente atrage reţinerea aeronavei la sol de către organele autorizate în acest scop, pînă la obţinerea unei aprobări speciale de decolare data în condiţiile stabilite de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
La aerodromul de reşedinţa, aeronavele civile vor avea, în mod obligatoriu, documente de aeronava constînd din livretul cerului şi livretul motoarelor, ce se eliberează odată cu certificatul de navigabilitate.
În afară de documentele de bord şi de aeronava, aeronavele civile vor mai avea după natura activităţii lor şi a misiunii executate şi alte documente specifice de bord (documente la bord), a căror lipsa sau neregula nu atrage reţinerea aeronavei la sol.
Formularele documentelor de bord, la bord şi de aeronava, stabilirea şi modul de eliberare a documentelor specifice la bord, eliberarea carnetului de drum şi a jurnalului radio de bord, precum şi regulile după care se fac înscrierile în ele, se vor fixa de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene, în colaborare cu unităţile centrale de aeronautică civilă.
Autorizaţia pentru aparatura radio de bord a aeronavelor civile se eliberează de Ministerul Postelor şi Telecomunicaţiilor.
Toate documentele de bord şi documentele de aeronava ale unei aeronave civile radiate din registrul unic de înmatriculare, vor fi depuse la Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene în termen de 15 zile şi vor fi păstrate în evidenta cel puţin 5 ani de la data radierii aeronavei.
Personalul aeronautic civil al R. P. Române se compune din:
a)personal aeronautic civil navigant;
b)personal aeronautic civil nenavigant.
Pentru a putea face parte din personalul aeronautic civil al R.P.R. şi a îndeplini funcţiile corespunzătoare în zbor şi la sol se cere:
1.cetăţenia română;
2.documentul respectiv de calificare.
Documentul de calificare, prevăzut la pct. 2 al acestui articol, este un document nominal ce se eliberează şi se prelungeşte pe perioade de 1 an.
Condiţiile de pregătire, de examinare şi calificările respective pentru întreg personalul aeronautic civil navigant şi nenavigant al R.P.R., se stabilesc şi se realizează de către Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene, cu excepţia condiţiilor de pregătire, de examinare şi a calificărilor respective pentru personalul aeronautic sportiv navigant şi nenavigant al R.P.R., care activează în zonele rezervate sportului aeronautic şi care se stabilesc şi se realizează de unitatea centrala de aeronautică sportivă.
Examinarea psiho-fizica a personalului aeronautic civil se va face de centrul medical unic al aeronauticei civile, organizat în cadrul Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene, care va funcţiona în colaborare cu Institutul de Fiziologie al Academiei R.P.R.
Eliberarea, echivalarea, prelungirea, preschimbarea, suspendarea şi retragerea documentelor de calificare ale întregului personal aeronautic civil navigant şi nenavigant al R.P.R. se fac de către Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene, cu excepţia documentelor de calificare ale personalului aeronautic sportiv al R.P.R. care activează în zonele rezervate sportului aeronautic şi care se eliberează, se prelungesc, se preschimba, se suspenda şi se retrag de unitatea centrala de aeronautică sportivă.
Documentele sportive eliberate de unitatea centrala de aeronautică sportivă pentru personalul aeronautic civil navigant de pe planoarele de performanta şi aerostatele libere, sînt valabile în întreg spaţiu aerian al R.P.R.
Personalul aeronautic civil navigant şi nenavigant al R.P.R. este obligat, în raport cu calificarea sa, să-şi ridice permanent pregătirea sa tehnica de specialitate, teoretică şi practica, precum şi să-şi menţină la zi cunoştinţele de legislaţie aeronautică. Toate acestea se vor verifica cu ocazia prelungirii, echivalării şi preschimbării documentelor de personal aeronautic civil.
Documentul de calificare al personalului aeronautic civil este un document obligatoriu pentru durata activităţii de zbor pentru personalul aeronautic civil navigant şi pe durata activităţii de aerodrom pentru personalul aeronautic civil nenavigant.
Lipsa sau neregula documentului de calificare atrage suspendarea imediata din activitate a personalului aeronautic civil, pînă la intrarea lui în legalitate.
Personalul aeronautic civil se împarte pe clase, după specialitate şi calificare, în raport cu pregătirea sa tehnica şi practica, în condiţiile ce se vor stabili de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene, cu acordul organelor în drept.
Cetăţenii altor state pot fi autorizaţi să facă parte din personalul aeronautic civil al R.P.R., pe baza dispoziţiilor unor acorduri sau convenţii internaţionale, încheiate de R.P.R. sau pe baza unei Hotărîri a Consiliului de Miniştri. Acestui personal i se va elibera documentul de calificare de personal aeronautic civil prin echivalarea documentelor ce le deţine.
Personalul aeronautic civil navigant cuprinde:
A) Personalul ce constituie echipajul de conducere de la bordul aeronavelor civile: piloţi, navigatori, radiotelegrafişti, mecanici de bord şi orice alt personal care participa la conducerea aeronavei; B) Personalul tehnic sau auxiliar de la bordul aeronavelor civile, care, neparticipînd la conducerea lor, exercita la bord servicii cu privire la călători, încărcătura sau aparatura specială a aeronavelor în zbor, operaţiunile de control după revizii, reparaţii şi întreţinerea curenta a aeronavelor, precum şi operaţiunile de recepţie şi de control a aeronavelor în vederea eliberării sau prelungirii certificatului lor de navigabilitate.
Personalul aeronautic civil navigant prevăzut la lit. A şi B devine profesionist prin angajarea sa pentru îndeplinirea funcţiunilor aeronautice respective.
Elevii şcolilor de pregătire a personalului aeronautic civil navigant, pe durata instructajului practic de zbor, sînt asimilaţi cu personalul aeronautic civil navigant, în condiţiile stabilite prin dispoziţii speciale.
Orice alta persoana la bordul unei aeronave civile se considera călător şi nu are calitatea de personal navigant.
În documentul de calificare al personalului aeronautic civil navigant se va înscrie categoria, clasa şi tipul aeronavei la bordul căreia poate funcţiona titularul documentului respectiv. Numai personalul calificat pentru zborurile de călători este autorizat să conducă aeronave care au călători la bord.
Întreaga activitate de zbor a personalului aeronautic civil navigant, începînd de la data efectuării primului zbor la o şcoala de aeronautică civilă, se consemnează într-un carnet individual de zbor, care se completează şi se păstrează conform dispoziţiilor în vigoare.
Carnetul de zbor este documentul obligatoriu pentru stabilirea vechimii ca personal aeronautic civil navigant la calcularea anilor de pensie şi va face dovada în orice situaţie pentru activitatea aeronautică depusa de titular.
Aeronavele civile care în afară de pilot mai au nevoie şi de alte persoane pentru efectuarea zborului în bune condiţii, sînt deservite de un echipaj. Echipajul unei aeronave civile cuprinde echipajul de conducere şi personalul tehnic sau auxiliar de la bord.
La bordul aeronavelor în verificare tehnica se interzice participarea altor persoane, în afară de echipaj.
Prin certificatul de navigabilitate se stabileşte compunerea pe funcţiuni a echipajelor aeronavelor civile, după clasa şi categoria acestor aeronave.
Pilotul unic sau pilotul prim al unei aeronave civile, calificat pentru categoria, clasa şi tipul acesteia, este comandantul ei.
Calitatea de comandant de aeronava începe din momentul preluării aeronavei în vederea executării misiunii şi se păstrează pînă în momentul predării aeronavei, la terminarea misiunii. La bord, comandantul de aeronava este investit cu atribuţii de delegat de stare civilă şi de ofiţer de miliţie judiciară.
Comandantul aeronavei care remorchează alte aeronave este comandantul acestora pînă la declanşarea lor.
Comandantul de aeronava răspunde de pregătirea fiecărui zbor în parte.
El este obligat în acest scop:
a)să stabilească împreună cu întreg echipajul elementele de navigaţie şi de zbor şi să constate starea normală şi pregătirea corespunzătoare a persoanelor care compun echipajul;
b)să verifice documentele de bord ale aeronavei;
c)să verifice starea tehnica a aeronavei, a motoarelor, instalaţiilor şi a aparaturii de bord;
d)să constate dacă alimentarea aeronavei cu combustibil şi lubrefianţi este suficienta pentru îndeplinirea misiunii;
e)să verifice îndeplinirea condiţiilor cerute de certificatul de navigabilitate al aeronavei privitoare la încărcătura, precum şi justa ei repartizare.
Comandantul de aeronava trebuie să refuze decolarea dacă constata nereguli cu ocazia îndeplinirii sarcinilor prevăzute în prezentul articol.
În timpul misiunii, comandantul de aeronava răspunde faţă de organul care i-a încredinţat misiunea, de executarea ei în bune condiţii, de stricta respectare a dispoziţiilor prezentului cod privitor la zboruri şi a normelor de circulaţie aeriană, de comportarea şi disciplina echipajului în zbor şi la sol, precum şi de folosirea şi păstrarea aeronavei în bune condiţii de zbor.
În timpul escalelor sau oricăror altor aterizări pe durata misiunii, răspunderea comandantului de aeronava încetează cu privire la aeronava, călători şi încărcătura, din momentul predării ei comandantului de aerodrom, după coborirea întregului echipaj şi a persoanelor îmbarcate. Responsabilitatea comandantului este angajată, din nou, în momentul reluării în primire a aeronavei.
La aterizare, comandantul de aeronava este obligat să prezinte comandantului de aerodrom documentele de bord ale aeronavei sale, precum şi documentele la bord.
În cursul zborului comandantul de aeronava nu-şi poate delega atribuţiile sale. Dacă însă comandantul de aeronava este împiedicat, din orice cauza, în cursul zborului sau la sol să-şi îndeplinească funcţia şi în lipsa desemnării prealabile a unei alte persoane pentru a-l înlocui, funcţia de comandant de aeronava va fi exercitată de ceilalţi membrii ai echipajului, în ordinea următoare: pilot, navigator, mecanic de bord, radiotelegrafist, personalul auxiliar.
Dispoziţiile date de comandantul de aeronava în timpul zborului trebuie să fie executate întocmai, de toate persoanele îmbarcate.
Comandantul de aeronava are putere disciplinară nelimitată pentru realizarea misiunii în bune condiţii, putînd aplica împotriva persoanelor ce nu executa dispoziţiile sale, măsurile pe care le va crede de cuviinţă. El poate debarca pe orice membru al echipajului şi pe orice călător la o escală intermediară, pentru motive determinate de securitatea zborului şi de păstrarea ordinei în aeronava. Deasemenea, pentru salvarea aeronavei, el poate ordona delestarea ei.
În caz de primejdie, comandantul de aeronava este dator să ia toate măsurile pentru salvarea călătorilor, echipajului şi a încărcăturii. El nu poate părăsi aeronava decît ultimul.
Comandantul unei aeronave civile îşi menţine, în cazul unui accident de zbor, toate îndatoririle sale pînă în momentul cînd organul în drept îl eliberează de misiunea pe care urma să o îndeplinească cu aceasta aeronava.
Dacă împotriva R.P.R. se îndreaptă acţiuni militare, comandantul aeronavei civile este obligat să ia toate măsurile necesare pentru a împiedica pe inamic să captureze aeronava, documentele de bord şi documentele la bord, echipajul, călătorii şi încărcătura sa.
La sol, comandantul de aeronava are obligaţia:
a)să întreprindă demersurile necesare în cazul unei reţineri a aeronavei sale sau în cazul unor măsuri luate cu privire la echipaj, călători sau încărcătura;
b)să ia în numele deţinătorului aeronavei sau în numele proprietarilor de mărfuri aflate la bord, orice măsuri necesare şi indispensabile executării sau continuării zborului în bune condiţii. În acest scop comandantul de aeronava are dreptul să încheie acte şi convenţii.
În caz de avarii, de aterizări forţate şi alte asemenea, comandantul de aeronava, ţinînd însă seama de interesul deţinătorului aeronavei, precum şi de interesele proprietarilor de mărfuri aflate la bord, va fi în drept să ia toate măsurile cerute de situaţie, urmînd a le justifica ulterior.
În lipsa unei împuterniciri speciale, comandantul de aeronava nu are voie să înstrăineze sub nici o forma aeronava, părţi din aeronava sau orice alte bunuri din inventarul ei.
Prin derogare de la art. 27, se poate însărcina în funcţia de comandant de aeronava şi o alta persoana decît pilotul unic sau pilotul prim al aeronavei. În acest caz, pilotul unic sau pilotul prim al aeronavei va îndeplini funcţia de pilot comandant de bord.
Obligaţiile şi răspunderile pentru executarea misiunii se împart între comandantul de aeronava şi pilotul comandant de bord, după cum urmează:
–pilotul comandant de bord, de la decolare şi pînă la aterizare, este însărcinat şi răspunde de conducerea tehnica şi de securitatea aeronavei în zbor, putînd lua orice măsuri pentru realizarea securităţii zborului. În caz de primejdie el nu poate părăsi aeronava decît ultimul;
–comandantul de aeronava este însărcinat şi răspunde, în conformitate cu dispoziţiile prezentului cod, de executarea misiunii în bune condiţii pentru toate celelalte operaţiuni care nu privesc conducerea propriu zisă şi securitatea aeronavei în zbor.
În zborurile de verificare şi control tehnic al aeronavelor sau în vederea eliberării şi prelungirii certificatelor de navigabilitate, tehnicianul care executa aceste operaţiuni este şi comandantul aeronavei.
Personalul aeronautic civil nenavigant, care poate exercita funcţii aeronautice pe un aerodrom din R.P.R., cuprinde personalul tehnic nenavigant calificat pentru categoria şi clasa aerodromului, lucrînd direct la pregătirea tehnica, conducerea şi menţinerea securităţii zborurilor pe aerodrom şi în zona aerodromului.
Conducerea activităţii aeronautice pe un aerodrom civil este încredinţată unui comandant de aerodrom.
Personalul tehnic care deserveşte aparatura de producţie a circulaţiei aeriene de pe teritoriu, în afară zonei de aerodrom, se asimilează cu personalul aeronautic de aerodrom.
Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene stabileşte, pe funcţiuni, compunerea minima şi atribuţiile personalului aeronautic civil nenavigant pentru aerodromurile civile ce sînt deschise traficului aerian public (aeroporturi) conform dispoziţiilor art. 44 din prezentul cod, precum şi compunerea şi atribuţiile personalului nenavigant din afară zonelor de aerodrom, care deserveşte aparatura de protecţie a circulaţiei aeriene din R.P.R.
Normarea acestui personal se va face conform legislaţiei în vigoare.
Comandantul unui aerodrom civil are următoarele atribuţii:
1.conduce întreaga activitate de zbor din aer şi de la sol, de pe aerodrom şi din zona de aerodrom;
2.administrează terenul din inventarul aerodromului în numele deţinătorului acestuia;
3.veghează la respectarea măsurilor luate pentru degajarea terenurilor de obstacole care pun în primejdie circulaţia aeriană, în conformitate cu art. 47.
Comandantul de aerodrom este obligat să cunoască în amănunt întreaga situaţie administrativă, topografica şi climatologica a aerodromului sau şi a zonei de aerodrom.
Pe aerodromurile deschise traficului aerian public (aeroporturi), comandantul de aerodrom este organul Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene. Pe celelalte aerodromuri, comandanţii de aerodrom aparţin unităţilor centrale de aeronautică civilă care deţin aerodromurile respective. Pe terenurile de aeronautică civilă deţinute conform dispoziţiilor art. 9 alineatul 2 al prezentului cod, conducerea activităţii aeronautice se va face potrivit unor dispoziţii speciale date, de la caz la caz, de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
Comandantul de aerodrom poate delega atribuţiile sale organelor tehnice în subordine. În condiţii meteorologice grele, operaţiunile de decolare sau primirea aeronavelor la aterizare se fac, întotdeauna, sub conducerea directa a comandantului de aerodrom.
În lipsa comandantului de aerodrom sau în imposibilitatea acestuia de a-şi exercita funcţia, atribuţiile de comandant vor fi exercitate de către dispecerul de circulaţie aeriană, dacă o alta persoana nu a fost dinainte desemnată pentru a-l înlocui.
La instalaţiile de protecţie a circulaţiei aeriene care se afla pe teritoriu, în afară zonelor de aerodrom şi care sînt deservite de un personal aeronautic civil nenavigant, şefii de staţie conduc şi administrează întreaga activitate a acestor instalaţii.
Comandantul de aerodrom are sub ordinele sale întregul personal tehnic şi administrativ al aerodromului, precum şi personalul de paza civilă sau militarizata de pe aerodrom, cu excepţia organelor vamale, sanitare şi de miliţie, care funcţionează conform dispoziţiilor primite de la organele administraţiei de stat de care depind. Dispoziţiile date de comandant în exercitarea atribuţiilor sale sînt obligatorii faţă de toate persoanele aflate pe aerodrom. Deasemenea, pe aerodromuri şi în timpul circulaţiei aeronavelor în zona de aerodrom, toate echipajele aeronavelor civile, indiferent de categorie sau de apartenenţa, sînt subordonate comandantului de aerodrom.
Comandantul de aerodrom este deţinătorul sigiliului aerodromului şi este singurul în drept să vizeze la plecare şi la sosire documentele de bord prezentate de comandanţii de aeronava, răspunzînd de exactitatea verificărilor făcute cu ocazia acordării vizelor. Comandantul de aerodrom este în drept să retina orice aeronava dacă constata lipsa sau neregula documentelor de bord sau dacă reţinerea aeronavei s-a făcut ca măsura preventivă pentru securitatea zborului.
Comandantul de aerodrom răspunde de realizarea în bune condiţii a întregii activităţi aeronautice din zona sa de activitate, de stricta respectare a normelor de circulaţie aeriană şi de aerodrom, de comportarea şi de disciplina organelor sale în subordine, precum şi de buna funcţionare a tuturor instalaţiilor de aerodrom şi din zona de aerodrom, necesare realizării activităţii respective. El poate lua orice măsuri pentru înlăturarea pericolelor sau obstacolelor periculoase pentru circulaţia aeriană.
Pe aerodrom răspunderea comandantului de aerodrom în privinţa aeronavelor, echipajelor, călătorilor şi încărcăturii, începe din momentul în care a încetat, potrivit art. 29, răspunderea comandantului de aeronava şi ia sfîrşit după cum urmează:
–în ce priveşte persoanele şi încărcătura: la ieşirea lor de pe aerodrom, în zborurile interne sau la predarea lor organelor vamale, în zborurile internaţionale;
–în ce priveşte aeronavele: la predarea lor organelor de miliţie ale aerodromului, după ce în prealabil echipajul a fost debarcat şi aeronavele au fost închise în prezenta comandanţilor de aeronava, după terminarea operaţiunilor de garare a lor.
Comandantul de aerodrom este obligat să încheie procese verbale de constatare a abaterilor sau infracţiunilor cu caracter aeronautic, pe care le va comunica imediat, atît unităţii de care depinde, cît şi Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene.
Personalul navigant profesionist din aeronautica civilă beneficiază, pentru uzura datorită eforturilor şi riscurilor zborului, prin derogare de la dispoziţiile de drept comun, de un regim special de executare a muncii de indemnizaţii de zbor, de protecţia şi stimularea muncii, de odihna, de asigurare pentru deces sau incapacitate de muncă şi de pensionare pentru bătrîneţe, stabilit pe cale de legi speciale.
Prin "pensionare pentru bătrîneţe" a personalului navigant profesionist din aeronautica civilă se înţelege pensionarea la care are dreptul acest personal deîndată ce a împlinit vechimea calculată conform uzurii în munca aeronautică, fără a se cere şi o limita de vîrstă.
Personalul navigant profesionist din aeronautica civilă, care îşi pierde capacitatea de muncă în interes de serviciu, beneficiază de cote superioare de pensie pentru invaliditate, în cazul unor accidente de aeronautică sau boli profesionale. Deasemenea familia personalului navigant profesionist din aeronautica civilă, decedat în timpul serviciului, beneficiază de cote superioare de pensie pentru pierderea susţinătorului. Aceste cote de pensie se stabilesc prin legi speciale.
Întreg personalul aeronautic civil din R.P.R. va purta în exerciţiul funcţiunii uniforma aeronauticei civile stabilită printr-un regulament ce se aproba de Consiliul de Miniştri.
Decolările şi aterizările aeronavelor civile în R.P.R. nu se pot executa decît pe terenurile afectate aeronauticei civile, potrivit dispoziţiilor prezentului cod.
Aceste terenuri, denumite generic "terenuri de aeronautică civilă", sînt aerodromurile şi terenurile de lucru sau terenurile auxiliare.
Terenurile afectate, chiar pe timp limitat, decolărilor şi aterizărilor unor aeronave civile şi dotate cu construcţiile şi instalaţiile necesare circulaţiei aeriene (infrastructura aeronautică), sînt "aerodromuri".
Aerodromurile dotate cu construcţii şi instalaţii pentru deservirea transportului public de călători şi încărcătura (trafic aerian public) se mai numesc şi "aeroporturi".
Terenurile demarcate pentru zbor, dar nedotate cu nici o infrastructura sau dotate cu construcţii sau instalaţii sumare pentru desfăşurarea unei activităţi aeronautice, sînt "terenuri de lucru" sau "terenuri auxiliare".
Prin derogare de la dispoziţiile prezentului articol, aeronavele civile mai pot decola şi ateriza pe orice terenuri de pe teritoriul R.P.R., în următoarele cazuri:
a)aterizările datorate unor cauze de forţă majoră;
b)executarea unor misiuni speciale, specifice în carnetul de drum al aeronavei;
c)zborurile de performanta efectuate de planoare sau aerostate.
Pentru stabilirea de către orice organ a amplasamentelor tuturor terenurilor de aeronautică civilă din R.P.R., precum şi pentru experimentarea lor în cuprinsul spaţiului de circulaţie aeriană, este necesar avizul prealabil al Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene.
Un teren devine teren de aeronautică civilă prin declararea sa ca atare şi nu poate fi folosit de aeronave decît după omologarea şi deschiderea sa circulaţiei aeriene. Terenurile de aeronautică civilă supuse experimentării în vederea omologării lor, nu pot fi folosite decît de aeronavele civile cu care se procedează la experimentarea acestor terenuri.
Declararea, experimentarea, omologarea şi dezafectarea terenurilor de aeronautică civilă destinate traficului aerian public sau destinate aviaţiei utilitare, precum şi a acelora deţinute conform art. 9 alineatul 2, se fac de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
Deschiderea aerodromurilor civile pentru traficul aerian public (aeroporturi), precum şi închiderea lor pentru acest trafic, se face prin Hotărîre a Consiliului de Miniştri, la propunerea Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene.
Aerodromurile civile deschise traficului aerian public intern pot fi deschise traficului aerian internaţional, dacă ele îndeplinesc condiţiile cerute de normele internaţionale pentru navigaţia şi circulaţia aeriană.
Deschiderea pentru circulaţia aeriană a terenurilor de aeronautică utilitara şi a acelora deţinute conform art. 9 aliniatul 2, se face de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
Declararea, experimentarea, deschiderea şi dezafectarea terenurilor de aeronautică civilă neprevăzute în aliniatele 2, 3 şi 5 din prezentul articol se fac de către unităţile centrale de aeronautică civilă în condiţiile tehnice minimale stabilite de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene şi cu înştiinţarea acestui minister. În cazul cînd un teren aparţinînd unei alte unităţi centrale de aeronautică civilă, este supus dezafectării pentru respectarea dispoziţiilor art. 66 alineatul 1, se va cere aprobarea Consiliului de Miniştri.
Terenurile omologate se clasează pe categorii şi clase, potrivit destinaţiei lor şi pe baza capacităţii lor de folosire în condiţiile tehnice stabilite de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
Terenurile de aeronautică civilă, omologate şi clasate, nu pot fi deschise şi folosite pentru circulaţia aeriană decît pe baza de certificate pe termen de un an, care se eliberează, se prelungesc, se suspenda sau se retrag de către unităţile centrale de aeronautică civilă prevăzute la alineatele 2, 5 şi 6 din prezentul articol.
Amenajarea, dotarea şi întreţinerea aerodromurilor civile deschise traficului aerian public (aeroporturi) se fac de către Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
Amenajarea, dotarea şi întreţinerea terenurilor deţinute de unităţile centrale de aeronautică civilă se fac de către deţinătorii lor, în condiţiile tehnice minimale stabilite de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene, ţinîndu-se seama de categoria şi clasa terenurilor respective.
Pe aerodromurile deschise traficului aerian public (aeroporturi) unde funcţionează mai multe activităţi aeronautice civile, dintre care unele nu sînt afectate traficului aerian public, unităţile centrale de aeronautică au dreptul ca, de acord cu Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene, să facă construcţii şi instalaţii necesare desfăşurării activităţii lor, în măsura în care acestea nu periclitează securitatea comunicaţiilor şi transporturilor aeriene.
Amenajarea, dotarea şi întreţinerea terenurilor de aeronautică utilitara şi a terenurilor deţinute în condiţiile stabilite la art. 9 alineatul 2, se fac de către deţinătorii lor sub îndrumarea directa a Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene. Terenurile comunale şi raionale de aeronautică utilitara se amenajează şi se întreţin de Sfaturile Populare.
Amenajarea terenurilor tuturor aerodromurilor civile din R.P.R. se face pe baza de studii şi expertize geotehnice, ale căror rezultate vor fi trecute în mod obligatoriu în fişele de omologare şi de clasare a acestor aerodromuri.
Construcţiile şi instalaţiile de protecţia circulaţiei aeriene din afară zonelor de aerodrom nu se pot aşeza şi pune în funcţie, pentru aeronautica civilă, decît cu avizul prealabil al Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene şi în condiţiile tehnice şi de organizare stabilite de acest minister.
Pentru grăbirea operei de ridicare şi de înfrumuseţare a oraşelor din R.P.R. vor putea participa la amenajarea, dotarea şi întreţinerea terenurilor de aeronautică civilă, prin înţelegere, de la caz la caz, cu deţinătorii acestor terenuri.
Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene este în drept să facă trecerea unui teren de la o clasa şi categorie superioară la o clasa şi categorie inferioară, pentru toate terenurile omologate de aeronautică civilă din R.P.R., dacă se constata că terenul nu mai corespunde condiţiilor stabilite pentru clasarea, amenajarea, dotarea sau întreţinerea sa minimală. Deasemenea, Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene are dreptul să suspende, pe timp limitat sau nelimitat, folosirea instalaţiilor terestre de orice fel destinate aeronauticei civile, în cazul în care aşezarea sau funcţionarea lor contravine condiţiilor pentru realizarea securităţii navigaţiei şi circulaţiei aeriene. În aceste cazuri, Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene este în drept a completa amenajările, construcţiile şi instalaţiile de aeronautică civilă de pe întreg teritoriul cuprins în spaţiul de circulaţie aeriană şi poate proceda la modificări de orice fel ale acestora, în vederea realizării securităţii comunicaţiilor şi transporturilor aeriene.
Pentru realizarea securităţii decolărilor şi aterizării aeronavelor, precum şi pentru asigurarea bunei folosiri a amenajărilor, construcţiilor şi instalaţiilor aeronautice de pe teritoriu, se vor fixa pe terenurile de aeronautică civilă şi în jurul acestora, din momentul declanşării lor şi potrivit destinaţiei pentru care ele vor fi omologate, zone de siguranţa.
Condiţiile de fixare a zonelor de degajări de obstacole (servituţi aeronautice), pe categorii de aerodromuri, se stabilesc prin Hotărîre a Consiliului de Miniştri. Culturile autorizate în cuprinsul aerodromurilor civile din R.P.R. sînt numai culturile de plante destinate înţelenirii acestor terenuri şi întreţinerii lor.
La degajări de obstacole se procedează şi pe timpul experimentării terenurilor de aeronautică civilă, pe un termen de cel mult un an de la alegerea terenului.
Amenajările, construcţiile şi instalaţiile menţinute sau realizate de alţii decît de organele Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene, prin nerespectarea dispoziţiilor prezentului articol, vor putea fi desfiinţate sau reduse pe baza unei ordonanţe prezidenţiale.
În zonele aerodromurilor deschise traficului aerian sau în apropierea instalaţiilor aeronautice de pe căile aeriene, construcţiile şi instalaţiile electrice sau staţiile de radio ce pot tulbura comunicaţiile radioelectrice ale aeronauticei civile, se vor aşeza şi pune în funcţiune numai de acord cu Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
Aşezarea noilor construcţii şi instalaţii radioelectrice de aeronautică civilă, precum şi amplasarea noilor aerodromuri civile destinate a fi dotate cu aparatura radioelectrica, se vor face de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene de acord cu Ministerul Postelor şi Telecomunicaţiilor şi Comitetul de Stat al Planificării.
Transmiterea folosinţei aerodromurilor civile şi a instalaţiilor aeronautice de pe teritoriul R.P.R., precum şi dezafectarea sau schimbarea destinaţiei lor, se fac potrivit dispoziţiilor legale în vigoare şi cu avizul Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene.
Dacă o unitate centrala de aeronautică civilă încetează să mai folosească instalaţii aeronautice pe aerodromuri sau în afară zonelor de aerodrom, fără să le mai transmită altor unităţi centrale de aeronautică civilă, instalaţiile trec în folosinţa Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene.
Terenurile aerodromurilor civile ce se deschid traficului aerian public (aeroporturi), cu întreaga lor infrastructura trec în folosinţa Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene.
Sfaturile Populare, ministerele, instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile care se ocupa cu lucrări edilitare şi de sistematizare a oraşelor din R.P.R., vor supune spre avizare Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene, înainte de definitivare, toate lucrările lor ce interesează amenajarea, dotarea, degajarea şi organizarea terenurilor de aeronautică civilă din R.P.R.
Dispoziţiile prezentului cod privitoare la terenurile de aeronautică civilă se aplica prin asemănare hidroscalelor civile şi planurilor de apa ce pot fi folosite de aeronave civile.
Circulaţia aeronavelor civile izolate sau în grup, în spaţiul aerian al R.P.R., se efectuează în conformitate cu dispoziţiile prezentului cod, ale Hotărîrilor Consiliului de Miniştri privitoare la fixarea regimului de zbor al aeronavelor în R.P.R., cu prevederile Instrucţiunilor elaborate pentru aplicarea acestor Hotărîri, precum şi cu normele tehnice stabilite de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
Hidroavioanele civile, pe timpul cît circula pe apa, sînt supuse normelor aplicabile vaselor maritime sau fluviale.
Zborurile aeronavelor civile din spaţiul aerian al R.P.R. se clasifica:
a)în funcţie de condiţiile meteorologice şi de vizibilitate;
b)în funcţie de depărtarea la care se executa zborul, faţă de aerodromul de plecare;
c)în funcţie de regularitatea lor.
În funcţie de condiţiile meteorologice şi de vizibilitate, zborurile se împart în: zboruri la vedere (sau de navigaţie observată) şi zboruri instrumentale (în condiţiile de vizibilitate redusă).
Zborurile de noapte şi zborurile peste marea libera, în afară apelor teritoriale, se consideră zboruri instrumentale. Prin zbor de noapte se înţelege zborul unei aeronave civile de la ora cînd apune şi pînă la ora cînd răsare soarele (după ora oficială a teritoriilor survolate).
În funcţie de depărtarea la care se exercita zborul, faţă de aerodromul de plecare zborurile se împart în:
a)zboruri în zone de aerodrom, efectuate deasupra aerodromurilor şi într-o zona înconjurătoare fixată pentru fiecare aerodrom în parte;
b)zboruri în afară zonei de aerodrom.
În funcţie de regularitate, zborurile se împart în:
a)zboruri regulate, executate conform unor orarii şi pe itinerarii prestabilite;
b)zboruri ocazionale, executate la cerere sau după nevoi pe orice itinerarii autorizate în spaţiul aerian (rute aeriene).
Zborurile în afară zonei de aerodrom, regulate sau ocazionale, pot fi interne şi internaţionale.
Pentru realizarea securităţii zborurilor executate în afară zonei de aerodrom, se crează în R.P.R., pe itinerariile de zbor parcurse în mod obişnuit de aeronavele civile, o reţea de cai aeriene pe parcursul cărora va fi asigurată permanent protecţia radioelectrica a aeronavelor. Căile aeriene interne şi internaţionale ale R.P.R. se fixează prin Hotărîre a Consiliului de Miniştri, la propunerea Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene şi a Ministerului Forţelor Armate.
Zborurile regulate, pentru toate aeronavele civile din R.P.R., indiferent de categorie şi naţionalitate, se pot efectua numai pe căile aeriene.
În spaţiul de circulaţie aeriană, toate zborurile din afară zonelor de aerodrom nu se pot executa decît pe baza unui plan de zbor, indiferent de scopul şi de condiţiile în care urmează să se desfăşoare aceste zboruri.
Planul de zbor este întocmit de comandantul de aeronava şi se aproba de comandantul de aerodrom.
Nici o aeronava nu poate decola fără autorizaţia de plecare data de comandantul de aerodrom, în urma controlului efectuat asupra documentelor de bord şi a îndeplinirii condiţiilor stabilite în certificatul de navigabilitate privitoare la încărcătura şi la repartizarea acesteia în aeronava. În transporturile speciale prevăzute la art. 80 litera c, comandantul de aerodrom poate aproba decolarea aeronavei pe simpla certificare a comandantului de aeronava în ce priveşte misiunea şi încărcătura, fără a proceda la verificarea lor. În acest caz, comandantul de aeronava răspunde singur de exactitatea celor declarate de el.
Comandantul de aeronava este obligat în zborurile din afară zonei de aerodrom să treacă în carnetul de drum al aeronavei toate cele survenite la bord sau constatate de la bord, care se petrec în timpul executării misiunii şi răspunde de exactitatea consemnărilor făcute. Aceste consemnări fac proba oficială în faţa oricăror organe pentru dovedirea actelor şi faptelor respective.
În spaţiul de circulaţie aeriană, aeronavele civile nu au radio la bord vor circula numai la vedere.
În zborurile la vedere comandantul de aeronava (pilotul comandant de bord) are iniţiativa conducerii aeronavei sale, conform normelor de circulaţie aeriană. În zona de aerodrom, pentru decolare şi aterizare, comandantul de aeronava (pilotul comandant de bord) este obligat să respecte dispoziţiile date de comandantul de aerodrom sau de împuterniciţii săi, răspunzînd de aplicarea lor.
În zborurile instrumentale, comandantul de aeronava (pilotul comandant de bord) este obligat să respecte întocmai dispoziţiile primite de la organele de protecţie a circulaţiei aeriene şi răspunde numai de aplicarea conformă a acestora. În cazul întreruperii sau imposibilităţii de stabilire a comunicaţiilor aer-sol, comandantul de aeronava este ţinut să respecte planul de zbor pînă la primul aerodrom prevăzut pentru aterizare.
Comandantul de aeronava nu poate deroga de la normele de circulaţie aeriană din aer şi de la sol decît din cauza unor condiţii meteorologice sau tehnice excepţionale sau pentru înlăturarea unui pericol iminent, urmînd ca, prin radio, să comunice imediat derogările făcute, iar la terminarea misiunii să justifice măsurile luate.
Zborurile tehnice pentru încercare sau probele de omologare şi recepţie a aeronavelor, motoarelor sau instalaţiilor de bord, precum şi zborurile efectuate pentru deplasarea aeronavelor în vederea reperării lor, se vor executa în spaţiul de circulaţie aeriană cu avizarea prealabilă a Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene.
Planoarele de performanta şi de antrenament care executa zboruri termice în nori sînt exceptate de la dispoziţiile aliniatului 1 al prezentului articol, zborul lor fără vizibilitate fiind reglementat prin dispoziţii speciale pentru realizarea siguranţei circulaţiei aeriene.
În timpul zborurilor deasupra localităţilor şi aglomeraţiilor de oameni (adunări, spectacole în aer liber şi alte asemenea), aeronavele civile trebuie să aibă o astfel de înălţime încît să poată ateriza fără risc, cu motoarele oprite, pe aerodrom sau în afară localităţii.
Înălţimile de siguranţă, atît deasupra localităţilor şi aglomeraţiilor de oameni cît şi pe rută, sînt fixate prin normele de circulaţie aeriană.
În timpul zborului sînt interzise la bord acţiuni şi manevre de orice fel ce ar putea periclita situaţia aeronavei a ocupanţilor şi a încărcăturii ei sau a persoanelor şi bunurilor de la sol şi care nu au de scop evitarea unui pericol iminent pentru siguranţa zborului. Zborurile acrobatice sînt interzise în spaţiul de circulaţie aeriană fără o autorizaţie data de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
Aruncarea oricăror bunuri din aeronavele civile, cu excepţia delestarilor prevăzute la art. 30 şi a celor necesare navigaţiei baloanelor libere, stabilite prin normele de circulaţie a aerostatelor, paraşutarea, remorcarea unei alte aeronave sau obiect de orice fel (panouri, afişe şi alte asemenea), ridicarea sau depunerea la sol din zbor a unor bunuri de orice fel neprevăzute de documentele la bord ale aeronavei, sînt interzise fără o autorizaţie prealabilă din partea Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene sau din partea unităţii centrale de aeronautică civilă căreia aparţine aeronava.
Aruncarea sau căderea unor bunuri de orice fel de la bord, dau dreptul la despăgubiri pentru pagubele pricinuite la sol, indiferent de cauzele care au determinat aruncarea sau căderea.
Pe aerodromurile civile deschise traficului aerian public (aeroporturi) şi pe terenurile de aeronautică utilitara pot decola şi ateriza orice aeronave, fără deosebire de apartenenţa sau de natura activităţii lor de zbor, în funcţie de capacitatea de primire sau de folosire a acestor terenuri. În vederea aterizării şi decolării în bune condiţii a aeronavelor civile pe aerodromurile deschise traficului aerian public, se pot stabili pentru personalul aeronautic civil navigant condiţiuni speciale de aterizare şi decolare, în funcţie de pregătirea sau de experienţa acestui personal.
Decolarea şi aterizarea aeronavelor civile pe aerodromurile civile deschise traficului aerian (aeroporturi) se fac într-o ordine de prioritate stabilită de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
Pe celelalte terenuri de aeronautică civilă decolarea şi aterizarea aeronavelor se face în condiţii stabilite de organele care deţin aceste terenuri, cu respectarea dispoziţiilor prezentului cod.
Pe terenurile de aeronautică utilitara doar demarcate pentru zbor, pe care nu funcţionează un personal aeronautic civil nenavigant, responsabilitatea comandantului de aeronava la aterizare este cea stabilită de normele de circulaţie aeriană pentru aterizarea în teren necunoscut.
Aeronavele care executa misiuni de ajutor rapid, misiuni de combatere a calamităţilor, misiuni speciale de stat şi de control aeronautice pot decola şi ateriza pe orice terenuri de aeronautică civilă.
Deţinătorii terenurilor de aeronautică civilă din R.P.R. au datoria, la cererea comandanţilor de aeronave, să dea asistenţă oricărei aeronave aterizate pe terenul lor. Deasemeni, pe întreg teritoriul R.P.R., organele locale ale puterii de stat, la cererea comandanţilor de aeronave, vor da asistenţă oricăror aeronave aterizate în situaţiile prevăzute la art. 42 alineatul 5 din prezentul cod.
Securitatea, disciplina şi regularitatea zborurilor în aer şi la sol se asigura în spaţiul de circulaţie aeriană al R.P.R. prin sistemul de lucru al protecţiei circulaţiei aeriene pentru aeronautica civilă.
Protecţia circulaţiei aeriene, prevăzută la alineatul 1, se realizează prin:
a)luarea de la sol a tuturor măsurilor operative de conducere, de dirijare radioelectrica, de disciplina şi de coordonare a circulaţiei aeronavelor prin servicii de dispeceri centrale, regionale şi de aerodrom;
b)organizarea primirii şi difuzării informaţiilor meteorologice, prin reţeaua meteorologica a Institutului Meteorologic Central;
c)organizarea primirii şi difuzării înştiinţărilor către navigatorii aerieni, prin Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
Organizarea, îndrumarea, coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a circulaţiei aeriene în spaţiul de circulaţie aeriană, se asigura fără întrerupere de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene, care va elabora normele generale necesare, în concordanta cu normele tehnice internaţionale.
Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene coordonează unitar dirijarea radioelectrica şi în cazurile cînd aceasta, pe baza unor autorizaţii speciale sau convenţii internaţionale, se asigura total sau parţial de către alte unităţi aeronautice civile sau întreprinderi de transport.
Nici o altă cale aeriană nu poate fi deschisă pentru circulaţia aeriană pînă ce nu s-a amenajat, în prealabil, la sol, aparatura necesară dirijării radioelectrice a aeronavelor, pe întregul ei parcurs.
Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene tine în registrul unic de staţii radioelectrice din aeronautica civilă evidenta tuturor instalaţiilor radioelectrice de bord şi de pe teritoriu destinate activităţii aeronautice civile din R.P.R., deţinătorii acestor instalaţii fiind obligaţi, după înscrierea lor în registrul unic, să comunice Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene orice mutaţii sau schimbări ce pot modifica organizarea şi funcţionarea serviciilor de dispeceri pentru protecţia circulaţiei aeriene.
Deservirea meteorologica a aeronavelor civile se face în mod gratuit de Institutul Meteorologic Central, în condiţiile tehnice stabilite de acord cu Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
Previziunile meteorologice pentru zboruri se vor da în mod obligatoriu oricărei aeronave înainte de decolare, pentru fiecare aerodrom de escală din planul de zbor, precum şi pentru aerodromurile de degajare pe care funcţionează staţii meteorologice.
Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene determina aşezarea şi categoria staţiilor meteorologice pentru aeronautica civilă. Staţiile meteorologice de pe aerodromuri sînt subordonate, în ce priveşte funcţionarea lor în cadrul protecţiei circulaţiei aeriene, serviciilor de dispeceri.
În timpul zborurilor, comandantul de aeronava (pilotul comandant de zbor) este obligat, dacă aeronava are radio la bord, să transmită serviciului de dispeceri cu care este în legătura fenomenele meteorologice pe care le observa.
Unităţile centrale de aeronautică civilă care deţin în spaţiul de circulaţie aeriană terenuri de aeronautică civilă sau planuri de apa, precum şi toţi comandanţii aerodromurilor sau hidroscalelor civile din R.P.R. sînt obligaţi să comunice Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene informaţiile de orice fel necesare transmiterii "înştiinţărilor către navigatorii aerieni", pentru realizarea securităţii zborurilor.
În spaţiul de circulaţie aeriană, Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene poate stabili condiţii speciale şi restricţii de zbor în anumite zone de circulaţie intensă, în vederea securităţii zborurilor.
Comandanţii de aerodrom, în scopul garantării securităţii aeriene, pot suspenda temporar activitatea de pe aerodromul ce se află sub conducerea lor, conformîndu-se normelor stabilite de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
Orice zbor al unei aeronave civile înmatriculată în R.P.R., care trece dincolo de graniţele R.P.R., precum şi orice zbor al unei aeronave neînmatriculate în R.P.R., care executa un zbor cu sau fără escală în spaţiul aerian al R.P.R., se considera un zbor internaţional.
Zborurile internaţionale executate după orare şi pe itinerarii prestabilite (zboruri regulate), se efectuează în spaţiul aerian al R.P.R. pe baza de acorduri aeriene bilaterale şi convenţii aeriene multilaterale, încheiate de R.P.R.
Zborurile internaţionale ale aeronavelor civile române neprevăzute în acorduri aeriene bilaterale sau convenţiuni aeriene multilaterale încheiate de R.P.R., se aproba de Ministerul Afacerilor Externe, la propunerea Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene pentru toate zborurile şi la propunerea unităţii centrale de aviaţie sportivă în cazul zborurilor sportive sau de interes sportiv.
Zborurile internaţionale ale aeronavelor civile neînmatriculate în R.P.R., care circula în spaţiul aerian al R.P.R. în cadrul unor curse neprevăzute în acorduri aeriene bilaterale sau convenţii aeriene multilaterale încheiate de R.P.R. (zboruri ocazionale), se vor efectua numai pe baza unei autorizaţii prealabile, data de la caz la caz, denumita "autorizaţie de survol".
Autorizaţiile de survol se eliberează de Ministerul Afacerilor Externe.
Ministerul Afacerilor Externe cu avizul Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene poate reduce formalităţile de survol pentru aeronavele neînmatriculate în R.P.R., care executa zboruri ocazionale în tranzit sau cu escală tehnica, precum şi pentru zborurile sportive de performanta sau de raiduri în spaţiul aerian al R.P.R.
În zborurile ocazionale, documentele de bord şi documentele la bord ale aeronavelor civile neînmatriculate în R.P.R. sînt luate în consideraţie în spaţiul aerian al R.P.R. prin faptul emiterii autorizaţiei de survol.
În zborurile ocazionale, pentru aeronavele civile de orice categorie şi naţionalitate, autorizaţia de survol va constitui un document obligatoriu de bord, iar în caz de imposibilitate de eliberare a acestui document la decolare, autorizaţia de survol va fi consemnată de comandantul aerodromului de plecare în carnetul de drum.
În cazul în care în cursul unui zbor internaţional documentele de bord - cu excepţia autorizaţiei de survol - ale unei aeronave neînmatriculată în R.P.R., au fost pierdute sau au ajuns la termenul de expirare a valabilităţii lor în timp ce aeronava se găsea în spaţiul aerian al R.P.R., Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene la cererea organului competent pentru aviaţia civilă a statului unde este înmatriculată aeronava, poate autoriza decolarea şi zborul pînă la ieşirea ei din spaţiul aerian al R.P.R., în condiţiile stabilite între cele doua organe de stat.
Dacă într-un zbor internaţional, o aeronava civilă, de orice categorie sau naţionalitate, nu are ca document obligatoriu de bord patenta de sănătate, consemnările de ordin sanitar prevăzute în convenţiile sanitare internaţionale vor trebui făcute în carnetul de drum.
Pentru planoarele sau baloanele libere, neînmatriculate în R.P.R., care intra în spaţiul aerian al R.P.R. fără autorizaţie de survol cu ocazia executării unui zbor de performanta, Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene de acord cu unitatea centrala de aeronautică sportivă va stabili de la caz la caz condiţiile tehnice în care aeronavele respective îşi vor putea relua zborul.
Aeronavele civile, de orice categorie şi naţionalitate, care în cursul unui zbor internaţional intra în spaţiul de circulaţie aeriană al R.P.R., trebuie să facă pe teritoriul R.P.R. prima aterizare pe un aerodrom vamal.
Deasemenea, aeronavele civile care părăsesc teritoriul R.P.R. trebuie să efectueze ultima lor decolare de pe un aeroport vamal. Prin aeroport vamal se înţelege orice aerodrom deschis traficului aerian public internaţional pe care funcţionează organele vamale ale R.P.R. Pe aeroporturile vamale funcţionează şi controlul aeronautic sanitar şi fito-sanitar, la care vor fi supuse toate aeronavele civile care efectuează un zbor internaţional.
În cazul aterizărilor neprevăzute ale aeronavelor civile, de orice categorie şi naţionalitate, în afară aeroporturilor vamale, în cursul unui zbor internaţional, comandantul de aerodrom este obligat să intre prin orice mijloc în legătura cu Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene şi cu organele locale ale puterii de stat care vor proceda faţă de aeronava, de încărcătura şi de călători, la luarea măsurilor necesare pentru asigurarea controlului vamal. Cheltuielile pricinuite cu ocazia acestui control special, vor fi suportate de către unităţile sau persoanele cărora aparţin aeronavele respective.
Aeronavele civile neînmatriculate în R.P.R., care fac escală pe un aerodrom deschis traficului aerian public (aeroport), se vor supune regimului de taxe pentru aterizare, garare şi întreţinere în vigoare. Sînt scutite de taxe de aterizare şi garare aeronavele sportive în zboruri internaţionale de concursuri, de raiduri sau de performanta.
Înainte de a-şi continua zborul, orice aeronava civilă neînmatriculată în R.P.R. poate fi supusă la proba de către organele tehnice ale Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene, dacă aeronava a fost accidentată şi reparată în R.P.R. sau dacă la aeronava au fost constatate defecte tehnice ce ar putea micşora siguranţa circulaţiei aeriene.
Normele privitoare la efectuarea zborurilor internaţionale ale aeronavelor civile neînmatriculate în R.P.R., precum şi modificările acestora, vor fi comunicate, prin avize speciale, navigatorilor aerieni, de către Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene organizează şi dirijează toate operaţiile de căutare, salvare şi asistenţă a aeronavelor civile în primejdie sau accidentate în spaţiul aerian şi pe teritoriul R.P.R.
Fiecare unitate centrala de aeronautică civilă trebuie să fie dotată cu mijloace de căutare şi salvare corespunzătoare activităţii sale, pentru a putea colabora în caz de nevoie la efortul colectiv de căutare şi salvare a aeronavelor civile în primejdie sau accidentate.
Comandantul unei aeronave civile care primeşte semnalul de primejdie din partea altei aeronave sau din partea unui vas în primejdie, precum şi comandantul care descoperă o aeronava accidentată sau orice alt sinistru, este obligat, în măsura posibilităţilor ce le are, să le vina în ajutor, fără însă a periclita siguranţa aeronavei sale şi a persoanelor de la bord.
Dacă nu poate proceda la salvarea celor în primejdie, comandantul va menţine legătura permanenta prin radio cu aceştia, va determina locul primejdiei şi va anunţa prin radio sau la primul aerodrom situaţia constata de el.
Faptele petrecute în aer sau la sol, care decurg dintr-o activitate de zbor a personalului aeronautic civil şi care au ca urmare rănirea grava sau moartea uneia sau mai multor persoane sau avarierea unei aeronave civile, în aşa fel, încît aceasta să nu poată fi reparată cu mijloace obişnuite de depanare, sînt "accidente de zbor".
Deteriorările sau penele aeronavelor civile care nu provoacă răniri grave de persoane sau avarierea navelor în structura lor şi care pot fi reparate cu mijloace obişnuite de depanare, sînt "accidente de zbor".
Toate accidentele de zbor survenite în spaţiul de circulaţie aeriană vor fi anchetate de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene cu participarea în comisia de ancheta şi a unui delegat al unităţii căreia aparţine aeronava.
Accidentele survenite aeronavelor civile în zonele rezervate pentru formaţiunile unităţilor centrale de aeronautică civilă, vor fi anchetate de unitatea centrala de aeronautică civilă respectivă, în aceleaşi condiţii ca şi acelea din spaţiul de circulaţie aeriană.
Incidentele de zbor sînt supuse cercetării deţinătorilor aeronavelor în cauza.
Deţinătorii de aeronave civile sînt obligaţi să comunice imediat şi prin orice mijloace Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene toate accidentele de zbor survenite în cadrul activităţii lor, în vederea centralizării şi ţinerii evidentei, precum şi pentru a se putea trage învăţămintele folositoare realizării siguranţei zborului.
Modul amănunţit de tratare a tuturor accidentelor şi incidentelor de zbor, a instructajului necesar legat de problema accidentelor, precum şi tratarea persoanelor, încărcăturii şi a actelor unei aeronave accidentate, se vor stabili printr-un regulament de tratare a accidentelor de zbor, aprobat prin Hotărîre a Consiliului de Miniştri.
În cazul avarierii unei aeronave civile sau a imposibilităţii acesteia de a-şi continua zborul datorită decesului, rănirii sau îmbolnăvirii persoanelor care fac parte din echipaj, organele locale ale puterii de stat sînt obligate să dea ajutorul necesar, să ia asupra lor paza aeronavei şi să comunice imediat cele întîmplate unităţii de aeronautică civilă cea mai apropiată, prin mijloacele de comunicare cele mai rapide ce le stau la îndemînă.
Aceasta unitate va lua imediat legătura cu unitatea centrala de aeronautică civilă căreia îi aparţine aeronava accidentată.
Orice persoana care observa sau găseşte o aeronava civilă accidentată sau epava unei aeronave pe teritoriu sau pe mare, este obligat să anunţe neîntîrziat organele locale ale puterii de stat şi Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
Asistenţa şi salvarea aeronavelor civile pe mare sînt supuse normelor de asistenţă şi salvare stabilite pentru vasele maritime.
În caz de sinistre sau calamitaţi sau în cazuri de ajutor imediat sau de nevoia unei participări excepţionale a aeronauticei civile, Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene poate mobiliza orice aeronava civilă înmatriculată în R.P.R. pentru a lua parte la acţiunea respectivă.
Transporturile aeriene se efectuează în R.P.R. în următoarele scopuri:
a)pentru deservirea traficului de călători şi încărcătura (bagaje, mărfuri, expediţii poştale, precum şi orice alte bunuri care pot face obiectul unui transport aerian public), prin curse regulate sau ocazionale de trafic aerian public;
b)pentru deservirea misiunilor utilitare (în slujba activităţilor industriale, agriculturii, silviculturii, sănătăţii poporului, cercetărilor ştiinţifice şi alte asemenea), sub forma de transporturi aeriene utilitare;
c)pentru deservirea intereselor superioare de stat (curier aerian intern, curier diplomatic şi alte asemenea) sau privind ordinea de stat, sub forma de transporturi speciale;
d)pentru deservirea necesităţilor proprii de serviciu ale unităţilor aeronautice civile.
Cursele regulate de transport aerian public pot fi suplimentate, în cel mult 2 ore după plecarea ultimei curse regulate, dacă mai rămîne de transportat 50% din încărcătura specifica pentru transportul cursei regulate.
Cursele suplimentare beneficiază de acelaşi regim ca şi cursele regulate.
Nu se pot efectua în R.P.R. transporturi aeriene civile publice, transporturi aeriene utilitare sau transporturi speciale decît în cadrul unităţilor centrale de aeronautică civilă autorizate în acest scop prin legile lor de organizare. Întreprinderile de transporturi aeriene publice nu pot funcţiona decît în cadrul Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene sau tutelate de acest minister sau pe baza de convenţii internaţionale.
Transporturile aeriene regulate publice se realizează potrivit planului de linii comerciale aeriene stabilit de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
Liniile comerciale aeriene nu pot fi deschise exploatării de întreprinderile de transporturi aeriene decît după crearea căilor respective, conform dispoziţiilor art. 54 alineatul 5 şi art. 62 alineatul 3 din prezentul cod şi după experimentarea sau recepţionarea lor de către Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
Transporturile aeriene civile publice şi utilitare se efectuează pe baza dispoziţiilor de planificare, la propunerea Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene.
Transporturile aeriene publice de călători şi încărcătura se realizează în cadrul întreprinderilor de transporturi aeriene pe baza de contract, prin care întreprinderea se obliga să transporte călătorii şi încărcătura pe calea aerului la destinaţie, iar călătorii sau expeditorii încărcăturii sînt obligaţi să plătească întreprinderii costul transportului conform tarifului. Contractul de transport aerian se considera încheiat în momentul cînd întreprinderea eliberează documentele de transport călătorului sau expeditorului încărcăturii.
Transporturile aeriene poştale din R.P.R. se considera transporturi aeriene publice şi se realizează pe baza de convenţii încheiate între Ministerul Postelor şi Telecomunicaţiilor şi întreprinderile de transporturi aeriene, cu avizul Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene. Transporturile aeriene efectuate exclusiv pentru difuzarea presei în regiunile greu accesibile altor mijloace de transport se considera transporturi aeriene utilitare.
Transporturile aeriene utilizare se realizează, fie pe baza de contracte încheiate între cei interesaţi şi întreprinderile de transport aeriene, fie pe baza de convenţii încheiate cu organele administraţiei de stat, instituţiile sau întreprinderile interesate, de către unităţile centrale de aeronautică civilă autorizate prin legile lor de organizare de a executa asemenea transporturi cu mijloace proprii, fie prin transporturi de serviciu în cadrul unităţilor centrale de aeronautică civilă pentru deservirea nevoilor lor utilitare.
Transporturile de serviciu sînt gratuite şi nu se pot realiza decît cu mijloace proprii. Zborul aeronavelor civile deţinute în condiţiile art. 9 alineatul 2 se considera întotdeauna transport de serviciu.
Tarifele şi dispoziţiile tarifare pentru transporturile aeriene publice şi pentru transporturile aeriene utilitare, executate de întreprinderile de transporturi aeriene, se stabilesc în conformitate cu legile în vigoare.
Preţul prestaţiilor efectuate prin transporturile aeriene utilitare se poate stabili şi pe calea convenţiilor încheiate în acest scop, calculul respectiv putînd reprezenta valoarea integrala sau parţială a prestaţiilor, în funcţie de interesele generale ale statului, deservite prin transporturile aeriene utilitare.
Durata unui transport aerian de călători se socoteşte din momentul în care călătorul, în posesia documentelor de transport, a fost preluat la plecare de către împuterniciţii transportatorului, fie la aerodrom, fie prin mijlocul de transport pe care transportatorul i l-a pus la dispoziţie pentru a sosi la aerodrom şi pînă în momentul cînd, la destinaţie, călătorul a ieşit de pe aerodrom sau a coborît din mijlocul de transport ce i s-a pus la dispoziţie de către transportator.
Durata unui transport aerian pentru încărcătura se socoteşte din momentul înregistrării şi primirii ei efective, de către transportator sau de către împuterniciţii acestuia şi pînă în momentul predării, la sosire, fie destinatarului în transporturile interne, fie organelor vamale în transporturile internaţionale, fie organelor poştale în transporturilor aero-poştale de orice fel.
Întreprinderile de transporturi aeriene sau unităţile centrale de aeronautică civilă, care sînt autorizate conform legii lor de organizare să execute transporturi aeriene publice sau utilitare, sînt în drept să refuze un transport:
a)dacă transportul este anulat sau suspendat, fie în urma unor dispoziţii legale sau administrative de stat, fie din cauza unor condiţii tehnice sau meteorologice excepţionale sau neprevăzute;
b)dacă persoanele ce urmează a călători se încadrează în categoria celor pentru care nu se permite deplasarea pe calea aerului, (persoanele în stare de ebrietate sau într-o stare psihică anormală, persoanele cu boli contagioase sau cu plăgi deschise, persoanele care nu vor să se supună dispoziţiilor obligatorii pentru călători în timpul zborului şi alte situaţii stabilite prin instrucţiuni);
c)dacă bunurile date la transport sînt interzise, fie ca ele sînt prohibite prin dispoziţiile legale sau administrative în vigoare, fie ca ele reprezintă un pericol pentru securitatea zborului sau pentru transportul călătorilor şi a încărcăturii (arme, muniţii, explozibile, aparate de radioemisie, materii uşor inflamabile, corozive sau toxice şi alte asemenea);
d)dacă transportul nu se poate efectua din cauza lipsei mijloacelor de transport sau din cauza neîndeplinirii condiţiilor stabilite pentru transportul aerian privitoare la caracteristicile, greutatea şi dimensiunile încărcăturii sau dacă încărcătura aeronavei a fost completată conform prevederilor certificatului de navigabilitate;
e)dacă transportul se referă la o încărcătura ce face obiectul monopolului unui alt mijloc de transport.
Nu sînt socotite a face parte din obiectele interzise la transportul aerian, materialul de semnalizare (rachete, pistoale pentru rachete şi alte asemenea) şi instalaţiile de radio de bord care sînt folosite pentru conducerea şi securitatea zborului. Aparatele fotografice, cinematografice şi de radio-recepţie, precum şi armele de vînătoare sînt autorizate la transportul aerian, dacă acestea sînt ambalate şi înregistrate printre coletele date la transport.
Obiectele de valoare şi metalele preţioase sînt autorizate la transportul aerian, cu condiţia de a fi asigurate.
În transporturile aeriene civile asigurarea călătorilor este obligatorie. Ea se contractează în transporturile aeriene publice odată cu contractul de transport, iar în transporturile aeriene utilitare, în transporturile de serviciu, fie direct de călător, fie de organele administraţiei de stat, instituţiile, organizaţiile sau întreprinderile pentru care se efectuează zborul.
Se interzice plecarea în zbor a unui călător, dacă obligaţiile prevăzute în prezentul articol nu sînt îndeplinite.
Călătorii şi expeditorii de încărcătura sînt datori să respecte întocmai prevederile prezentului cod şi normele de reglementare pentru transportul aerian ce le-au fost aduse la cunoştinţă prin contractul de transport aerian public sau prin convenţia de transporturi aeriene utilitare. În caz contrar transportatorul este în drept, independent de aplicarea dispoziţiilor art. 100, să rezilieze contractul sau convenţia de transport aerian, fără restituirea sumei depuse de călători sau de expeditorii de încărcătura.
Transportatorul are asupra încărcăturii drepturile unui creditor gajist pentru asigurarea tuturor creanţelor născute din contractul de transport aerian public sau convenţiunea de transport aerian utilitar. Aceste drepturi încetează cînd încărcătura a fost predată destinatarului, în transporturile aeriene interne sau organului vamal, în transporturile aeriene internaţionale.
Expeditorul poate dispune asupra bunurilor sale transportate pînă cînd acestea sînt predate destinatarului, în transporturile aeriene interne sau organului vamal, în transporturile aeriene internaţionale.
În cazul anulării sau suspendării totale a zborului, transportatorul este obligat să restituie imediat, la cererea călătorilor sau expeditorilor de încărcătura, suma pe care aceştia au plătit-o la contractarea transportului aerian public sau utilitar.
Dacă zborul a fost întrerupt, transportatorul este obligat să ducă călătorul sau încărcătura pînă la locul de destinaţie cu cel mai rapid mijloc de transport public, iar dacă călătorul sau expeditorul încărcăturii refuza acest mijloc de transport, să-i restituie plata transportului pe calea aerului pentru porţiunea de drum neefectuată, prevăzută în contractul de transport aerian public sau convenţiunea de transport aerian utilitar. Costul asigurării călătorilor sau încărcăturii nu se restituie.
Coborirea voluntară a călătorilor, precum şi coborirea încărcăturii, conform dispoziţiei expeditorului, la o escală anterioară decît celei pentru care s-a emis documentul de transport sau coborirea călătorilor şi a încărcăturii în urma unor abateri şi infracţiuni de la normele de transport aerian nu dau dreptul la restituirea costului transportului.
Pe baza unei înţelegeri speciale cuprinse în contractul sau convenţiunea de transport, transportatorul îşi poate lua obligaţiunea să transporte călătorii şi încărcătura nu numai pe calea aerului ci, parte de drum şi cu ajutorul altor mijloace de transport.
În cazul unor transporturi mixte (în aer, pe uscat, pe apa), dispoziţiunile prezentului cod se aplica porţiunii de transport efectuat pe calea aerului.
Dispoziţiunile generale privitoare la transporturile aeriene publice şi utilitare se aplica şi transporturilor aeriene speciale şi de serviciu, în măsura în care dispoziţiuni speciale nu au prevăzut altfel.
Convenţiunile privitoare la stabilirea condiţiunilor tehnice şi comerciale de exploatare a transporturilor aeriene publice internaţionale (curse regulate, suplimentare şi ocazionale), stabilite în cadrul acordurilor bilaterale sau convenţionale aeriene multilaterale încheiate cu R.P.R., se încheie, se modifica sau se denunţă de către întreprinderile de transporturi aeriene cu avizul Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene, în măsura în care acordurile sau convenţiunile respective nu conţin clauze contrarii.
Transporturile aeriene nereglementate prin acorduri sau convenţiuni internaţionale încheiate cu R.P.R. sunt supuse dispoziţiilor art. 67 alin. 4 din prezentul cod.
Dreptul de a îmbarca şi debarca călători, precum şi dreptul de a încarca şi descărca orice fel de încărcătura care face obiectul unui transport aerian între doua puncte ale teritoriului R.P.R. (cabotaj aerian), este interzis aeronavelor neînmatriculate în R.P.R., exceptîndu-se cazurile stabilite pe cale de acorduri sau convenţiuni internaţionale încheiate de R.P.R.
În cazul în care o aeronava civilă provoacă în timpul activităţii de zbor moartea sau rănirea persoanelor îmbarcate la bordul ei sau daune corporale sau materiale, persoanele ce nu se afla la bord, ministerul, instituţia, Sfatul Popular, organizaţia, întreprinderea sau persoana care exploatează sub orice forma aeronava, poarta răspunderea tuturor daunelor cauzate, conform regimului general de răspundere stabilit de legislaţia R.P.R. în vigoare. Se exceptează cazul în care se dovedeşte că dauna se datorează intenţiei sau neglijenţei grave a celui dăunat, precum şi cazurile altfel reglementate prin dispoziţiunile prezentului cod. Prin activitatea de zbor a unei aeronave civile se înţelege orice activitate rezultată din momentul pregătirii aeronavei pentru zbor şi pînă în momentul garării aeronavei.
În cazul în care dăuna a fost provocată de un tren aerian, răspunderea o poarta cel care exploatează aeronava remorcher, dacă nu se stabileşte culpa datorată unei alte aeronave din componenta trenului.
Responsabilitatea celor care exploatează aeronave civile pentru daunele cauzate prin ciocnirea între doua sau mai multe aeronave în aer sau la sol, se stabileşte în raport cu culpa comandanţilor de aeronava. În cazul în care niciunul dintre comandanţii de aeronava nu poarta răspunderea ciocnirii sau nu se poate stabili aceasta răspundere, fiecare dintre cei care exploatează aeronavele respective va suporta daunele ce s-au cauzat aeronavei proprii, personalului îmbarcat, încărcăturii şi terţilor. Dispoziţiunile prezentului alineat se aplica şi accidentelor provocate unei aeronave în zbor sau pe sol de către o alta aeronava, prin stînjenirea zborului sau rulajului normal, fără a fi existat o ciocnire între ele.
Cei care exploatează aeronave civile pentru efectuarea transporturilor aeriene de orice fel răspund în condiţiile stabilite de prezentul cod pentru daunele corporale şi materiale cauzate călătorilor şi încărcăturii, pe toată durata transportului, astfel cum ea a fost definită la art. 87.
În transporturile de încărcătura, despăgubirile sînt datorate de transportator pentru pierderea sau stricăciunile aduse încărcăturii şi se stabilesc după cum urmează:
1.pentru pierderea încărcăturii a carei valoare a fost declarată, despăgubirea va reprezenta valoarea declarată a bunurilor în momentul predării lor la transport, fără ca aceasta valoare să poată depăşi pe cea reală;
2.pentru pierderea încărcăturii a carei valoare nu a fost declarată la predare, despăgubirea va reprezenta valoarea reală în momentul pierderii;
3.pentru pierderea bagajelor înregistrate, primite la transport fără valoare declarată, despăgubirea se va stabili după criteriile şi în limitele fixate prin instrucţiuni ale Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene, aprobate prin Hotărîre a Consiliului de Miniştri;
4.pentru stricăciunile aduse încărcăturii, despăgubirea va fi egala cu valoarea pe care aceasta a pierdut-o prin stricăciunile aduse.
În transportul aerian, transportatorul nu răspunde de bagajele de mina ce nu i-au fost date în primire.
În cazurile prevăzute la art. 92 alineatul 1 şi 2, dacă expeditorii de încărcătura nu mai folosesc transportul aerian, răspunderea transportatorului se menţine pînă la restituirea efectivă a încărcăturii, expeditorilor.
În transportul aerian, transportatorul este aparat de răspundere pentru pierderea sau avarierea încărcăturii dacă pierderea sau avarierea se datorează:
1.intenţiei sau neglijenţei expeditorului de încărcătura sau destinatarul, în special dacă expeditorul nu se conformă normelor privitoare la transportul aerian stabilite de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene;
2.calamităţilor naturii, dacă pierderea sau avarierea nu s-a produs în timpul zborului;
3.anumitor însuşiri ale bunurilor transportate care au provocat spargerea, coroziunea, aprinderea, explozia, alterarea sau alte asemenea;
4.lipsei de ambalaj sau ambalajul insuficient sau defectuos, pentru încărcătura la care ambalajul este obligatoriu;
5.scăderii normale a bunurilor transportate, în limita unor coeficienţi stabiliţi de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene;
6.măsurilor luate de comandantul de aeronava, de comandantul de aerodrom, de organele de miliţie, de organele fiscale sau organele vamale, în aplicarea dispoziţiilor legale prin care se interzice transportul unor obiecte sau prin care transportul acestora este supus unor anumite condiţii, ori cu prilejul nerespectării de către călători a aceloraşi dispoziţii.
Călătorii şi expeditorii de încărcătura care aduc sub orice forma stricăciuni aeronavelor, vehiculelor, instalaţiilor sau oricăror altor bunuri din inventarul celor care executa transportul aerian, sînt obligaţi, la cerere, să despăgubească pe deţinător cu valoarea daunelor cauzate.
Întreprinderile de transporturi aeriene sau unităţile centrale de aeronautică civilă autorizate prin legile lor de organizare să execute transporturi aeriene publice sau utilitare, pot fi trase la răspundere pentru nerespectarea la timp a transporturilor convenite cu călătorii şi expeditorii de încărcătura. Ele sînt aparate de răspundere numai:
a)în caz de întîrzieri motivate de interese de stat;
b)în caz de întîrzieri motivate din cauza de forţă majoră sau pentru realizarea securităţii zborurilor.
În transporturile aeriene, este nulă orice convenţie încheiată între transportator şi călători sau expeditorii de încărcătura prin care s-ar modifica răspunderile stabilite prin dispoziţiile prezentului cod.
Pentru transporturile aeriene utilitare şi aeropoştale se aplica dispoziţiile prezentului cod privitoare la răspunderi, ele putîndu-se completa, potrivit specificului diferitelor activităţi, în cadrul convenţiilor speciale încheiate conform prevederilor art. 84 alineatul 2 şi 3.
Cererile de despăgubire în materie de transporturi aeriene vor fi adresate transportatorului în termen de 6 luni, iar cele izvorîte din transporturile mixte (apa, aer, uscat) în termen de un an.
În acelaşi termen, transportatorul are dreptul să ceara despăgubiri de la călători şi expeditorii de încărcătura.
Cererile de despăgubiri vor fi însoţite de documentele de transport. În lipsa acelor documente, se vor lua ca baza pentru rezolvarea cererii preţurile oficiale şi dacă asemenea preţuri nu exista, preţurile pieţii. Se va tine seama de starea bunului în momentul producerii pagubei.
Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă după cum urmează:
1.în caz de avarii sau pierderi parţiale ale încărcăturii, din ziua predării acesteia la destinatar.
La predare se va constata avaria sau pierderea parţială, prin proces-verbal semnat de destinatar şi predător;
2.în caz de pierdere totală a încărcăturii, precum şi în caz de nepredarea ei la timp, din ziua în care a expirat termenul cînd aceasta trebuia să fie predată la destinaţie;
3.în toate celelalte cazuri, din ziua cînd au avut loc faptele care au dat naştere la pretenţii.
Cererile de restituire a costului transporturilor aeriene anulate sau suspendate vor fi introduse în cel mult 15 zile de la data cînd transportul a fost anulat sau suspendat.
Transportul este obligat să cerceteze reclamaţiile şi să comunice reclamanţilor, în termen de cel mult 30 de zile de la primirea reclamaţiilor, admiterea sau respingerea acestora, dacă este vorba de transporturi aeriene propriu-zise. Pentru reclamaţiile relative la transporturile mixte (aer, uscat, apa) termenul de răspuns este de cel mult 60 zile.
Dacă cererea a fost respinsă sau lăsat fără răspuns, reclamantul are dreptul să pornească acţiune în termen de 2 luni de la primirea răspunsului sau din ziua cînd acest răspuns trebuia primit. Acţiunea în justiţie sau la Arbitrajul de Stat (după competenta), se intentează la instanţa domiciliului transportatorului.
Acţiunile pentru daune izvorîte din transporturile aeriene se prescriu în termen de un an, iar cele izvorîte din transporturi mixte (aer, uscat, apa) se prescriu în termen de doi ani.
Pentru daunele cauzate de aeronave civile în aer sau pe sol în alte împrejurări decît transportul aerian, cererile de despăgubiri şi rezolvarea lor urmează regimul stabilit de legislaţia generală în vigoare.
Activitatea aeronautică sportivă se desfăşoară pe baza principiilor şi dispoziţiilor prezentului cod aerian, a instrucţiunilor şi normelor sale dezvoltatoare şi potrivit legislaţiei aeronauticii sportive.
Unităţile de aeronautică sportivă sînt obligate să sigure pentru deces sau pentru incapacitate de muncă - în afară de personalul aeronautic civil navigant profesionist - pe toţi sportivii care se formează sau se antrenează în cadrul lor. Se interzice plecarea în zbor a acestui personal dacă asigurarea nu s-a efectuat.
Orice manifestaţie aeronautică sportivă ce urmează a se desfăşura pe un aerodrom deschis traficului aerian public (aeroport) sau în spaţiul de circulaţie aeriană, se poate tine numai cu aprobarea şi în condiţiile stabilite de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene. Controlul desfăşurării manifestărilor de aeronautică sportivă este în sarcina unităţii organizatoare.
Transporturile de personal aeronautic sportiv cu aeronavele civile deţinute de unităţile de aeronautică sportivă pentru formare, pentru antrenament sau pentru manifestaţii sportive şi concursuri de aeronautică sportivă sînt considerate transporturi de serviciu.
Pe baza de instrucţiuni se fixează obligaţiile tuturor cetăţenilor pentru realizarea disciplinei şi siguranţei zborului, precum şi pentru asigurarea pazei şi întreţinerii întregului inventar al aeronauticei civile din R.P.R., fixîndu-se faptele ce constituie abateri de la aceste instrucţiuni, sancţiunile ce urmează a se aplica pe cale administrativă în limita unor amenzi stabilite prin dispoziţii speciale, precum şi organele care constata abaterile respective.
Procesele verbale de constatare a abaterilor se iau în examinare sau se încheie de către comandanţii de aeronava, de comandanţii de aerodrom, de organele de control ale Ministerului Transporturilor Navale şi Aeriene şi de organele de control ale unităţilor centrale de aeronautică civilă, în limita atribuţiilor şi competentelor stabilite prin dispoziţiile prezentului cod, ale Hotărîrilor Consiliului de Miniştri şi ale ordinelor, instrucţiunilor şi normelor dezvoltatoare. Aceste organe aplica amenda printr-o încheiere motivată pe scurt.
Împotriva procesului verbal de aplicare a sancţiunii, cel amendat poate face întîmpinare în termen de 15 zile de la primirea procesului verbal de amendare.
Amenzile aplicate se executa potrivit legilor de procedura fiscală.
Nerespectarea dispoziţiilor codului de faţă, în măsura în care nerespectarea constituie o infracţiune, se pedepseşte potrivit legilor penale.
Aplicarea dispoziţiilor prezentului cod în ce priveşte programarea, autorizarea şi controlul zborurilor în spaţiul aerian al R.P.R. se va face potrivit unor Hotărîri ale Consiliului de Miniştri privitoare la fixarea regimului de zbor al aeronavelor în R.P.R.
Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene în colaborare cu unităţile centrale de aeronautică civilă va elabora proiectele de Decrete, de Hotărîri ale Consiliului de Miniştri, instrucţiunile şi normele de dezvoltare şi aplicare a prevederilor Codului Aerian.
Instrucţiunile şi normele de dezvoltare şi de aplicare ale Codului Aerian vor fi obligatorii faţă de toate organele administraţiei de stat, instituţiile, organizaţiile obşteşti, întreprinderile şi cetăţenii de pe întreg teritoriul R.P.R.
În vederea folosirii raţionale a personalului aeronautic civil, Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene, în colaborare cu unităţile centrale de aeronautică civilă vor efectua recenzarea întregului personal aeronautic civil navigant şi nenavigant din R.P.R., indiferent de ministerele, instituţiile, Sfaturile Populare, întreprinderile şi organizaţiile obşteşti în care prestează munca, precum şi a tuturor cetăţenilor care au prestat o muncă de specialitate în aeronautică cel puţin 3 ani, exceptîndu-se militarii activi din cadrul Forţelor Armate ale R.P.R.
Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene şi unităţile centrale de aeronautică civilă în colaborare cu Ministerul Învăţămîntului tehnic superior aeronautic, pentru pregătirea de cadre, de ingineri, tehnicieni şi specialişti de înalta calificare, necesari aeronauticei civile din R.P.R.
Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene şi unităţile centrale de aeronautică civilă, prin Academia R.P.R., vor organiza şi asigura munca de documentare, studii, cercetări şi experimentări în toate sectoarele aeronautice şi pe specialităţi, pentru ca activitatea ştiinţifică aeronautică să se ridice la un nivel superior.
Codul Aerian al R.P.R. intră în vigoare de la data publicării lui. Pe data publicării prezentului cod, se abrogă orice dispoziţii contrare.
Clasificarea aeronavelor
┌ 1) Smeul de
│ peste 5 kg)
┌ Nepropulsată │ ┌ planor terestru
┌ I. Aerodina │ de un organ │ 2) Planorul │ hidroplanor
│ (aeronava │ motor. │ └ (motoplanor)
│ mai grea │ │
│ decît aerul). │ │ ┌ numai paraşuta care
│ │ │ │ nu este destinată
│ │ │ 3) Paraşuta │ ca echipament de
│ │ │ │ bord pentru salvare
│ │ │ │ şi care serveşte
│ │ │ │ deplasării voite şi
│ │ │ │ într-un scop presta-
│ │ │ │ bilit a unor persoane
│ │ │ │ sau bunuri în spaţiul
Aeronava │ │ └ └ aerian
│ │
│ │ ┌ avion terestru
│ │ ┌ 1) Avion │ hidroavion
│ │ │ └ avion amfibiu
│ │ │
│ │ │ ┌ autogir terestru
│ │ Propulsat de │ 2) Autogir │ hidroautogir
│ │ un organ │ └ autogir amfibiu
│ │ motor. │
│ │ │ ┌ helicopter terestru
│ │ │ 3) Helicopter │ hidrohelicopter
│ │ │ └ helicopter amfibiu
│ │ │
│ │ │ ┌ ornitopter terestru
│ │ │ 4) Ornitopter │ hidroornitopter
│ └ └ └ ornitopter amfibiu
│
│ ┌ Balon liber ┌ balon liber sferic
│ ┌ Nepropulsat │ └ balon liber nesferic
│ II. Aerostat │ de un organ │
│ (aeronava mai │ motor. │ Balon captiv ┌ balon captiv sferic
│ uşoară decît │ 1) Balon └ └ balon captiv nesferic
└ aerul). │
│ Propulsat de ┌ dirijabil rigid
│ un organ │ dirijabil semi-
│ motor. │ rigid
└ 2) Dirijabil. └ dirijabil suplu
Descrierea pavilionului şi stabilirea însemnului de naţionalitate
al aeronavelor civile din R.P.R
1.Pavilionul aeronavelor civile din R.P.R. se stabileşte după cum urmează:
A. Pentru aerodine
–Pavilionul este tricolor (albastru, galben şi roşu), are formă dreptunghiulară, iar culorile sale sînt însemnate vertical din 3 benzi identice pe cele două feţe ale direcţiei, culoarea albastră fiind aşezată la axul de articulaţie al direcţiei. Pe banda galbenă a pavilionului va fi aşezată la mijloc stema R.P.R.
Centrul dreptunghiului este aşezat la jumătatea distantei dintre extremitatea superioară a direcţiei şi ampenajul orizontal.
Dimensiunile dreptunghiului sînt în funcţie de mărimea direcţiei şi anume: partea superioară din latura mare a dreptunghiului este cît lăţimea direcţiei, iar latura mică este 2/3 din latura mare.
Paraşutele nu poartă pavilion, ci numai însemnul de naţionalitate.
B. Pentru aerostate
–Pavilionul va fi dreptunghiular ca şi cel prevăzut la lit. A, aşezîndu-se deasupra însemnului de naţionalitate al aeronavei în condiţiile tehnice stabilite de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene.
Descrierea însemnului de naţionalitate al aeronavelor civile române
Aeronavele civile înmatriculate vor purta pe corpul lor, ca însemn de naţionalitate română, o grupă de litere stabilită de Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene în concordanţă cu convenţiile internaţionale.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.