Tratat din 4 iulie 2003

România şi Federaţia Rusă, denumite în continuare părţi contractante,

convinse de necesitatea realizării unei politici active, orientată spre viitor, de prietenie şi colaborare fructuoasă între România şi Federaţia Rusă, bazată pe egalitate, parteneriat, încredere şi avantaj reciproc în toate domeniile,

confirmându-şi adeziunea faţă de obiectivele şi principiile înscrise în Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, Actul Final de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o Nouă Europă şi în celelalte documente ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi în cele ale Consiliului Europei,

subliniind însemnătatea schimbărilor istorice profunde care au loc în Europa şi conştiente de importanţa contribuţiei fiecărei părţi contractante la menţinerea păcii pe continentul european,

dorind să contribuie, pe toate căile, la opera de edificare a unei Europe noi, unită prin valorile comune ale democraţiei, libertăţii şi statului de drept, precum şi la consolidarea structurilor de securitate şi cooperare pe continent,

convinse că primatul dreptului internaţional în relaţiile dintre state şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului constituie o condiţie esenţială pentru edificarea noii Europe,

ţinând seama de schimbările profunde care au loc în sistemele politice şi economice din România şi Federaţia Rusă, precum şi în mecanismul colaborării bilaterale, care deschid noi posibilităţi pentru extinderea legăturilor şi a conlucrării reciproce,

având în vedere potenţialul celor două state şi posibilităţile lor pentru dezvoltarea colaborării bilaterale reciproc avantajoase,

au convenit asupra celor ce urmează:

Articolul 1

Părţile contractante dezvoltă relaţii de prietenie, cooperare, înţelegere şi respect reciproc, conducându-se în relaţiile reciproce după principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, Actului Final de la Helsinki şi ale altor documente ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi după normele general recunoscute ale dreptului internaţional.

Părţile contractante soluţionează pe calea negocierilor, în conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional, toate problemele din relaţiile lor bilaterale.

Ele reafirmă dreptul inalienabil al popoarelor de a-şi hotârî, în mod liber şi fără amestec din afară, statutul politic, de a-şi alege mijloacele de asigurare a propriei securităţi şi de a-şi asigura dezvoltarea economică, socială şi culturală.

Articolul 2

Părţile contractante reafirmă inadmisibilitatea folosirii forţei sau ameninţării cu forţa împotriva integrităţii teritoriale sau a independenţei politice a oricărui stat sau în orice alt mod incompatibil cu scopurile şi principiile Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi necesitatea soluţionării tuturor problemelor internaţionale prin mijloace paşnice.

În cazul apariţiei unor diferende sau a unor situaţii care pot ameninţa sau ameninţă pacea ori securitatea internaţională sau aduc atingere securităţii uneia ori ambelor părţi contractante, ele procedează la schimburi de păreri în scopul găsirii unor mijloace adecvate de reglementare paşnică a diferendelor sau a situaţiilor ivite, în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu documentele Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Dacă una dintre părţile contractante va face obiectul unui act de agresiune armată sau se va găsi în pericol de agresiune din partea unui stat terţ ori a unor state terţe, aceasta poate să ceară celeilalte părţi contractante să aibă loc consultări în această problemă, pentru a favoriza soluţionarea conflictului conform Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi documentelor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Articolul 3

Părţile contractante recunosc caracterul atotcuprinzător şi indivizibilitatea securităţii şi legătura indisolubilă dintre securitatea fiecăreia şi securitatea tuturor statelor participante la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi reafirmă dreptul inerent al fiecăreia de a fi liberă să îşi aleagă sau să îşi schimbe aranjamentele de securitate, inclusiv tratatele de alianţă, pe măsura evoluţiilor lor. Ele nu îşi vor întări securitatea pe seama securităţii altor state.

Ele sprijină activ dezvoltarea procesului de întărire a securităţii şi colaborării în Europa, pe baza prevederilor Actului Final de la Helsinki, a Cartei de la Paris pentru o Nouă Europă, a Cartei pentru Securitate Europeană şi a celorlalte documente ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Părţile contractante favorizează procesul de integrare europeană şi colaborează în special în vederea creării unui spaţiu unic de drept, economic şi cultural pe continentul european.

Părţile contractante susţin crearea, dezvoltarea şi activitatea eficientă a structurilor general europene şi a măsurilor de întărire a încrederii şi securităţii, în scopul prevenirii şi soluţionării pe cale paşnică a diferendelor.

Părţile contractante acordă o atenţie deosebită dezvoltării colaborării multilaterale regionale şi subregionale, ca parte integrantă a procesului general european.

Părţile contractante sprijină, prin toate mijloacele, întărirea eficienţei mecanismelor de securitate şi cooperare din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Părţile contractante întreprind eforturile privind asigurarea securităţii proprii, în conformitate cu obligaţiile asumate în plan bilateral şi multilateral, inclusiv cu cele referitoare la armamente şi forţele armate.

Cooperarea militară şi în domeniul tehnicii militare dintre părţile contractante se dezvoltă în conformitate cu obligaţiile asumate pe plan internaţional, pe baza principiului inadmisibilităţii folosirii forţei sau ameninţării cu forţa împotriva integrităţii teritoriale sau a independenţei politice a oricărui stat.

Articolul 4

Părţile contractante contribuie activ la dezarmarea nucleară, chimică şi biologică.

Ele acţionează împreună pentru lărgirea participării la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare din 1 iulie 1968 şi pentru respectarea strictă a acestuia, astfel încât numărul statelor posesoare de arme nucleare să nu crească, precum şi pentru lichidarea armelor chimice şi bacteriologice.

Părţile contractante conlucrează activ în vederea convenirii unor noi paşi pentru reducerea înarmărilor şi pentru întărirea măsurilor de încredere în Europa pe baza acordurilor internaţionale la care ele sunt părţi.

Articolul 5

Părţile contractante organizează consultări regulate, la niveluri corespunzătoare, între organele autorităţilor legislative şi executive ale României şi Federaţiei Ruse, inclusiv între ministerele afacerilor externe, asupra dezvoltării relaţiilor bilaterale, precum şi asupra problemelor importante ale vieţii internaţionale, în special ale securităţii şi cooperării în Europa.

Părţile Contractante sprijină realizarea de contacte sistematice între autorităţile publice interesate şi favorizează, în conformitate cu legislaţia lor, contactele dintre unităţile administrativ-teritoriale din România şi subiecţii Federaţiei Ruse.

Articolul 6

Părţile contractante extind relaţiile lor economice pe bază de egalitate, parteneriat şi avantaj reciproc, creând condiţii favorabile pentru promovarea unor forme moderne de schimburi comerciale şi de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică şi vor întreprinde măsuri vizând consolidarea bazei juridice pentru o astfel de conlucrare.

Părţile contractante încurajează legăturile directe şi cooperarea dintre agenţii economici din România şi Federaţia Rusă. Fiecare parte contractantă se străduieşte să îmbunătăţească condiţiile pentru activitatea, pe teritoriul său, a agenţilor economici ai celeilalte părţi contractante.

Ele încurajează dezvoltarea cooperării în domeniul investiţiilor de capital.

Părţile contractante sprijină cooperarea în domeniul ştiinţelor fundamentale şi aplicative, prin realizarea de programe şi proiecte comune, schimb de cercetători şi realizarea altor forme de conlucrare.

Articolul 7

În scopul satisfacerii necesităţilor economice ale celor două state, părţile contractante acordă o atenţie deosebită colaborării în scopul dezvoltării bazei energetice, de combustibili şi materii prime, a transporturilor, a construcţiei de maşini, a construcţiilor, a agriculturii şi industriei alimentare, a producţiei bunurilor de larg consum şi în alte domenii, inclusiv prin constituirea de societăţi şi întreprinderi mixte, bănci cu capital mixt.

Părţile contractante sprijină cooperarea în zonele economice libere de pe teritoriul lor.

Ele acţionează pentru crearea de mecanisme bilaterale de colaborare în domeniile economiei, comerţului, ştiinţei şi tehnicii, precum şi în alte domenii şi pentru creşterea eficienţei mecanismelor existente.

Articolul 8

Părţile contractante realizează o strânsă colaborare în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi al utilizării raţionale a resurselor naturale, precum şi al prevenirii şi lichidării situaţiilor excepţionale de origine naturală şi tehnologică.

Ele contribuie la extinderea colaborării bilaterale, regionale şi subregionale în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi al utilizării raţionale a resurselor naturale şi conlucrează în scopul elaborării şi realizării de programe şi proiecte speciale vizând înfăptuirea unor măsuri eficiente de protecţie a naturii, îndeosebi în zona Mării Negre.

Părţile contractante se ajută în prevenirea şi lichidarea situaţiilor excepţionale de origine naturală şi tehnologică, se informează neîntârziat asupra catastrofelor naturale şi tehnologice care pot avea urmări transfrontaliere şi asupra măsurilor întreprinse pentru înlăturarea lor, potrivit prevederilor din convenţiile internaţionale la care România şi Federaţia Rusă sunt părţi.

Părţile contractante acţionează reciproc în acţiuni comune bilaterale şi internaţionale legate de obiective cu caracter umanitar.

Articolul 9

Părţile contractante conlucrează activ atât între ele, cât şi cu alte state interesate, în scopul utilizării raţionale a resurselor economice naturale ale Mării Negre şi a potenţialului de navigaţie al Dunării şi al altor căi navigabile, pe baza înţelegerilor relevante internaţionale, multilaterale şi bilaterale.

Articolul 10

Părţile contractante dezvoltă o largă colaborare în domeniile ştiinţei, culturii şi informaţiei. Părţile contractante contribuie la stabilirea de legături directe între instituţiile de învăţământ superior, centrele de cercetare ştiinţifică, instituţiile şi oamenii de cultură şi artă, precum şi între mijloacele de informare în masă.

Fiecare parte contractantă îşi afirmă disponibilitatea de a asigura cetăţenilor interesaţi accesul larg la limba şi cultura celeilalte părţi contractante şi de a sprijini iniţiativele instituţiilor de stat şi neguvernamentale, precum şi alte iniţiative în acest domeniu.

Părţile contractante favorizează accesul reciproc la materialele de arhivă, la biblioteci şi la alte asemenea instituţii, în conformitate cu legislaţia fiecărui stat.

Articolul 11

Părţile contractante respectă, asigură şi ocrotesc, în condiţii de egalitate deplină în faţa legii, fără nici o discriminare, identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă a persoanelor care locuiesc în România şi care se consideră, conform originii lor, ca aparţinând minorităţii ruse şi, respectiv, persoanelor care locuiesc în Federaţia Rusă şi care se consideră, conform originii lor, ca aparţinând minorităţii române, indiferent de apelativul folosit în privinţa lor în societate şi de regiunile în care ele locuiesc pe teritoriul fiecărei părţi contractante.

În acest scop, părţile contractante aplică normele şi standardele Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi ale Consiliului Europei.

Articolul 12

Părţile contractante, prin organele lor competente, colaborează în soluţionarea problemelor legate de identificarea, evidenţa, amenajarea, asigurarea conservării şi întreţinerea corespunzătoare a locurilor de înhumare militare şi a monumentelor memoriale române de pe teritoriul Federaţiei Ruse şi a monumentelor şi locurilor de înhumare militare ruse de pe teritoriul României.

Articolul 13

Părţile contractante creează condiţiile necesare pentru extinderea de legături directe între organizaţiile şi asociaţiile politice, sindicale, profesionale, de femei, de tineret şi altele din ambele state.

Ele stimulează contactele directe dintre unităţile administrativ-teritoriale şi organele administraţiei publice locale din România, pe de o parte, şi subiecţii Federaţiei Ruse şi organele autoconducerii locale din Federaţia Rusă, pe de altă parte, inclusiv schimbul de experienţă privind activitatea de gospodărire urbană, serviciile comunale, menţinerea ordinii publice şi în alte domenii, în limitele competenţelor lor.

Articolul 14

Părţile contractante acţionează împreună în lupta împotriva terorismului internaţional sub toate formele şi manifestările acestuia. Ele se pronunţă pentru consolidarea colaborării internaţionale privind contracararea formelor tradiţionale şi a celor noi ale ameninţărilor teroriste, în conformitate cu prevederile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu alte norme ale dreptului internaţional.

Părţile contractante colaborează în combaterea crimei organizate, a spălării veniturilor obţinute în mod ilegal, a traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, de arme, materiale nucleare şi radioactive, a contrabandei, inclusiv a transferului ilegal peste frontieră a bunurilor culturale.

Părţile contractante perfecţionează mecanismele pentru acordarea asistenţei juridice reciproce în cauze penale, civile şi familiale.

Articolul 15

Părţile contractante încurajează extinderea contactelor dintre cetăţenii celor două state, inclusiv călătoriile lor reciproce în scopuri de afaceri, economice, culturale şi ştiinţifice, precum şi în probleme private.

Articolul 16

Părţile contractante conlucrează în organizaţiile internaţionale în care ele sunt sau vor deveni membre şi cooperează pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul acestor organizaţii internaţionale.

Articolul 17

În vederea realizării prevederilor prezentului tratat, părţile contractante încheie acordurile necesare.

Articolul 18

Prezentul tratat nu aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor părţilor contractante decurgând din alte tratate internaţionale la care ele sunt părţi.

Prezentul tratat nu este îndreptat împotriva nici unui stat terţ.

Articolul 19

Prezentul tratat se supune ratificării şi va intra în vigoare în a 30-a zi de la schimbul instrumentelor de ratificare.

Prezentul tratat se încheie pe termen de 10 ani. Valabilitatea prezentului tratat se va prelungi automat, pe perioade succesive de câte 5 ani, dacă nici una dintre părţile contractante nu va încunoştinţa în scris cealaltă parte contractantă despre intenţia de a-l denunţa, cu cel puţin un an înaintea expirării perioadei respective de valabilitate.

Semnat la Moscova la 4 iulie 2003, în două exemplare originale, fiecare în limba română şi limba rusă, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru România,

ION ILIESCU,

Preşedintele României

Pentru Federaţia Rusă,

VLADIMIR PUTIN,

Preşedintele Federaţiei Ruse