Decizie nr. 1.037 din 9 octombrie 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. 1 teza întâi, alin. 2^1, alin. 3 şi art. 460 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Societatea Comercială BRD - Groupe Societe Generale S.A. - Sucursala Iaşi în Dosarul nr. 2.145/189/2007 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă.

La apelul nominal răspund, pentru autorul excepţiei, domnii avocaţi Valeriu Stoica şi Cătălina Dicu, din cadrul Baroului Bucureşti. Lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul pentru autoarea excepţiei, domnul avocat Valeriu Stoica solicită admiterea excepţiei aşa cum a fost formulată, expunând, pe larg, motivele de neconstituţionalitate invocate în faţa instanţei de fond. Arată că validarea popririi, în actuala reglementare, are, în privinţa terţului poprit, natura juridică a unei veritabile sancţiuni civile, acesta fiind ţinut să suporte din fondurile proprii plata creanţei creditorului popritor, în măsura în care nu a făcut consemnarea sau, după caz, plata din sumele datorate debitorului. Se arată că, deşi instanţa supremă a stabilit, prin Decizia nr. 4 din 21 septembrie 2008 a Secţiilor Unite, că validarea popririi pe sumele viitoare are natura unei măsuri de conservare, iar nu de executare a terţului poprit, urmare modificării textelor ce fac obiectul excepţiei, măsura validării popririi a devenit o veritabilă măsură de executare din moment ce prin hotărârea de validare, fiind titlu executoriu contra terţului poprit, se ajunge ca acesta să plătească creditorului popritor din fondurile proprii. Depune concluzii scrise în sensul celor arătate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă, arătând că ceea ce se pune în discuţie în cauză este interpretarea, respectiv aplicarea textelor criticate în speţa dedusă judecăţii. Apreciază că cele statuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la interpretarea normelor ce fac obiectul excepţiei îşi păstrează valabilitatea.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 2 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 2.145/189/2007, Tribunalul Vaslui - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. 1 teza întâi, art. 399 alin. 2^1, art. 399 alin. 3 şi art. 460 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Societatea Comercială BRD - Groupe Societe Generale S.A. - Sucursala Iaşi.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că art. 460 alin. 4 din Codul de procedură civilă este neconstituţional, deoarece, în temeiul acestuia, instanţa judecătorească pronunţă o hotărâre care constituie titlu executoriu împotriva terţului poprit ca sancţiune nu pentru încălcarea obligaţiilor acestuia, săvârşită până la data validării, ci pentru o încălcare eventuală pe care acesta ar putea să o săvârşească după pronunţarea hotărârii de validare. Se ajunge astfel ca instanţa "să sancţioneze terţul poprit cu obligarea de a plăti în locul debitorului poprit, sub riscul executării sale silite, pentru o faptă ulterioară pronunţării hotărârii, şi asupra căreia judecătorul nu a statuat, iar terţul poprit nu şi-a putut exercita dreptul la apărare". Aşa fiind, aplicarea în practică a textelor de lege criticate este de natură să genereze "grave abuzuri împotriva terţului poprit", un exemplu în acest sens fiind, potrivit susţinerilor autorului excepţiei, cazul în speţă, în care "intimata BCR a susţinut, iar instanţele care s-au pronunţat [...] şi-au însuşit această opinie, că hotărârea de validare a popririi constituie titlu executoriu împotriva terţului poprit chiar şi în condiţiile în care hotărârea de validare nu instituie nicio obligaţie concretă de plată în sarcina terţului poprit, ci se mărgineşte numai să dispună validarea popririi pe conturile debitorului deschise la terţul poprit. Or, pentru ca terţul poprit să fie ţinut să plătească, el însuşi, din fondurile proprii, creanţa creditorului popritor, trebuie ca el să beneficieze de un proces echitabil, respectiv de dreptul de apărare, în cadrul căruia să se stabilească în mod concret obligaţiile ce-i revin, precum şi cuantumul sumei datorate". În acelaşi sens sunt neconstituţionale, în opinia autoarei excepţiei, şi dispoziţiile art. 399 alin. 1 teza întâi, art. 399 alin. 2^1 şi art. 399 alin. 3 din Codul de procedură civilă, în condiţiile în care hotărârea pronunţată în procedura de validare a popririi reprezintă titlu executoriu împotriva terţului poprit.

Tribunalul Vaslui - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate. Astfel, în cauza în care s-a pronunţat hotărârea care constituie titlu executoriu s-a respectat terţului poprit dreptul la un proces echitabil.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că textele de lege criticate nu constituie un obstacol privind exercitarea dreptului la apărare, întrucât oferă părţilor posibilitatea de a-şi valorifica pretenţiile sau de a dovedi netemeinicia pretenţiilor adversarului, inclusiv posibilitatea de a fi asistate de un avocat.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 399 alin. 1 teza întâi, art. 399 alin. 2^1, art. 399 alin. 3 şi art. 460 alin. 4 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins:

–Art. 399 alin. 1 teza întâi, alin. 2^1 şi alin. 3: "Împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 281^1, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum şi în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege. [...]

De asemenea, după ce a început executarea silită, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie, dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.

În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac."

–Art. 460 alin. 4: "După validarea popririi, terţul poprit va proceda, după caz, la consemnarea sau plata prevăzută la art. 456, în limita sumei determinate expres în hotărârea de validare. În caz de nerespectare a acestor obligaţii, executarea silită se va face împotriva terţului poprit, pe baza hotărârii de validare ce constituie titlu executoriu."

În opinia autoarei excepţiei, textele de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 privind dreptul la apărare. Se invocă totodată dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că motivele invocate nu privesc probleme de constituţionalitate, ci de interpretare şi aplicare a legii în cauza dedusă judecăţii. Astfel, în opinia autoarei excepţiei, normele criticate sunt neconstituţionale în măsura în care conduc la situaţia în care terţul poprit să plătească, el însuşi, din fondurile proprii, creanţa creditorului popritor, cu toate că nu a beneficiat de un proces echitabil, în cadrul căruia să se stabilească în mod concret obligaţiile ce-i revin, precum şi cuantumul sumei datorate.

Asemenea critici nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, astfel cum este aceasta stabilită de art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, ci a instanţelor judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzei. De altfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, "asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti", a statuat în acest sens, prin Decizia nr. IV din 21 septembrie 1998 a Secţiilor Unite, publicată în Buletinul Jurisprudenţei pe anul 1998, că "validarea popririi asupra unui cont lipsit de disponibil bănesc nu obligă banca terţ poprit să efectueze plăţi din fondurile proprii ori să răspundă dacă debitorul urmărit îşi va închide contul, ci, eventual, deschide cont la altă bancă. Validarea unei atari popriri se justifică numai pentru a se da posibilitatea ca eventualele intrări de sume în cont să fie puse la dispoziţia creditorului, ţinându-se seama că operaţiunile de intrare-ieşire a sumelor din conturile bancare pot avea loc într-un ritm mult prea rapid pentru a putea fi corelate cu posibilitatea obţinerii de către creditor a unei hotărâri judecătoreşti definitive de validare a popririi."

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 399 alin. 1 teza întâi, art. 399 alin. 2^1, art. 399 alin. 3 şi art. 460 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Societatea Comercială BRD - Groupe Societe Generale S.A. - Sucursala Iaşi în Dosarul nr. 2.145/189/2007 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 octombrie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta