Hotărâre nr. 1.007 din 4 octombrie 2001

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 26 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor,

Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

Articolul 1

Se aprobă Strategia Guvernului privind informatizarea administraţiei publice, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Articolul 2

Finanţarea acţiunilor prevăzute în strategia menţionată la art. 1 se va efectua în limita fondurilor ce vor fi aprobate anual, prin legea bugetului de stat, cu aceasta destinaţie.

Articolul 3

Strategia prevăzută la art. 1 se actualizează anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei Publice.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NASTASE

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei publice,

Octav Cozmanca

Ministrul pentru coordonarea

Secretariatului General al Guvernului,

Petru Şerban Mihailescu

Ministrul comunicaţiilor

şi tehnologiei informatiei,

Dan Nica

Anexa 1

STRATEGIA GUVERNULUI

privind informatizarea administraţiei publice

Scurta prezentare

În ultimii ani un proces de reforma radical a modificat profund cadrul general de referinţa pentru activităţile guvernamentale, generand o schimbare semnificativă.

Acest impetuos proces de innoire cere acţiuni ferme de directionare şi de conducere. Problemele nu constau în numărul iniţiativelor avute, care sunt impuse de prevederile legislative, de reglementările specifice şi de planul lor de aplicare, ci într-o lipsa generalizata de integrare, de uniformizare a scopului urmărit, de o viziune unitară şi, mai ales, de o utilizare inadecvata a oportunitatilor oferite de tehnologia informatiei şi comunicaţiilor.

Reformele trebuie să demareze apelul la schimbare în structura organizatorică a administraţiei publice. Dintr-o administraţie dirijata, descendenta, segmentata dorim sa devină o administraţie orizontala, de deservire, cu un schimb intensiv de informaţii atât între toate părţile sale componente, cat şi cu exteriorul. O schimbare de acest fel corespunde transformarii organizatorice pe care noile tehnologii o provoacă şi o permit în egala măsura.

Din acest motiv utilizarea corespunzătoare, atât intensiv, cat şi extensiv, a noilor tehnologii informationale este esenţială pentru implementarea reformei guvernamentale.

Acţiunile necesare pentru atingerea acestor obiective trebuie să devină operationale imediat, să fie implementate urgent şi să îşi dovedească eficienta prin servicii corespunzătoare acordate cetăţenilor şi agenţilor economici, în sensul de a răspunde satisfăcător cerinţelor sociale crescande, atât ca exigenta, cat şi ca răspândire, în ceea ce priveşte schimbarea şi modernizarea.

Aceste acţiuni nu pot fi lansate izolat, ci trebuie să constituie un set de iniţiative organice şi coerente care să cuprindă infrastructura, instrumentele de lucru, sistemele de distribuţie, conţinutul, managementul schimbării şi modificările legislative.

Acţiunile şi instrumentele necesare implementarii Planului de acţiune constituie parte integrantă a politicii de creare a societăţii informationale pe care Guvernul o promovează şi aceasta nu numai datorită beneficiilor aduse oamenilor printr-o calitate sporită, eficienta crescută a serviciilor publice, ci şi datorită rolului determinant pe care innoirea guvernarii îl poate juca în răspândirea la scara socială, în cele mai diverse categorii ale populaţiei, culturii, metodelor şi experienţei noii economii digitale.

1.Introducere

Strategia propusă nu se referă la algoritmul general de dezvoltare a societăţii informationale, ci, în mod exclusiv, la acele aspecte, asociate generic în termenul IAP (sau "e-Administraţie"), care se referă la utilizarea metodelor specifice tehnologiei informationale în modernizarea administraţiei noastre şi care cuprinde următoarele categorii de acţiune:

a)informatizarea, desemnată pentru creşterea eficientei operationale în cadrul organismelor administraţiei publice centrale şi locale;

b)informatizarea serviciilor având ca beneficiari cetăţenii şi agenţii economici, fapt care implica adesea integrarea serviciilor prestate de administraţia publică centrala şi locală;

c)asigurarea accesului la informaţii prin tehnologii informationale pentru utilizatorii finali ai serviciilor administraţiei publice centrale.

Până în prezent computerizarea aplicată de organismele administraţiei publice centrale a fost cu precădere de primul tip şi, în general, a funcţionat sub o responsabilitate sectoriala, la nivel de departament/agenţie/minister sau doar la nivelul administraţiei publice centrale.

Strategia Guvernului privind IAP, propusă, accentueaza acţiunile de tipul celor prevăzute la lit. b) şi c), acestea având un impact şi o relevanta directe pentru utilizatori; propune, de asemenea, implicarea tuturor administraţiilor publice centrale şi locale şi a tuturor instituţiilor publice: judeţe, municipii, oraşe, şcoli, spitale, unităţi locale de sănătate publică, oficii de muncă, camere de comerţ şi altele, practic orice agenţie sau organizaţie care exercită funcţii de furnizare de servicii publice către populaţie sau agenţi economici.

Pentru a realiza un program integrat de IAP trebuie trecut rapid la o noua faza, în care toate administraţiile publice centrale şi locale sunt autorizate şi au capacitatea de a se angaja în cooperarea informationala de pe poziţii de egalitate.

Aceasta noua faza va avea un protagonist situat ierarhic deasupra administraţiei publice locale, care, într-un sistem descentralizat, va exercita din ce în ce mai mult un rol operational, de front-office (la ghiseu), având rol de interfata în serviciile publice, în timp ce organismele administraţiei publice centrale sunt destinate sa acţioneze ca back-office (în spatele ghiseului).

Alegerea autorităţilor administraţiei publice locale ca prim factor în procesul de intermediere dintre cetăţeni, agenţi economici şi administraţia publică centrala este o opţiune exclusiv politica. Proiectarea arhitectonica corecta a unui sistem informaţional la nivel naţional nu va exclude posibilitatea ca şi alte entităţi, care nu fac parte din administraţie, să poată juca un rol esenţial de intermediere, cu eficienta sporită.

Fiecare autoritate a administraţiei publice centrale sau locale va fi astfel chemată sa elaboreze planuri de acţiune care, împreună, trebuie să formeze un plan de modernizare generală a administraţiei publice centrale, invingand astfel viziunea sectoriala rezumata la exercitarea sarcinilor instituţionale proprii şi la furnizarea de servicii proprii.

Aceste acţiuni vor fi coordonate şi finanţate ca parte a aceluiaşi program şi conduse în spiritul unui profund respect pentru autonomia locală, dar cu angajarea tuturor unităţilor administrative locale pentru îndeplinirea unor obiective comune, utilizând instrumente corespunzătoare de modernizare atât operational, cat şi organizaţional.

2.Conceptul de informatizare a administraţiei publice (IAP)

Toate proiectele inovatoare de anvergura trebuie să fie susţinute de o viziune clara care să specifice obiectivele generale ce trebuie atinse. Strategia Guvernului propusă cetăţenilor şi care poate fi realizată datorită posibilităţilor actuale ale tehnologiei informationale poate fi rezumata în cele ce urmează, astfel:

● Cetăţenii pot beneficia de orice servicii publice la care au dreptul printr-o cerere adresată oricărui birou administrativ autorizat sa exercite serviciile respective, indiferent de domiciliu sau de competenţa judiciară teritorială.

● Când solicita un serviciu, în afară actelor personale de identitate, cetăţeanul nu trebuie să furnizeze alte informaţii personale care sunt deja în baza de date a oricărei administraţii publice. O dată ce respectivul cetăţean a fost identificat, sistemul informaţional al ghiseului trebuie să fie capabil să asigure, direct de la orice agenţie sau departament care le deţine, toate informaţiile necesare pentru autorizarea exercitării serviciilor solicitate.

● Cetăţenii nu trebuie să ştie cum se organizează statul pentru acordarea serviciilor sau care este departamentul la care solicită aceasta, ci pot solicita un serviciu exclusiv pe baza propriilor necesitaţi şi fără sa ştie cu ce se ocupa fiecare organism.

● Cetăţenii trebuie să poată sesiza administraţia o singură dată, la momentul producerii evenimentului, despre orice schimbare intervenita în viaţa lor sau - în măsura în care poate fi relevanta - despre viaţa unor terţe persoane. Aceasta sesizare va produce automat efecte corespunzătoare. Administraţia va păstra pentru fiecare cetăţean un fisier separat, permitandu-i acestuia sa transmită schimbarea intervenita către toate organismele interesate şi sa activeze serviciile corespunzătoare.

Elaborarea Strategiei Guvernului privind IAP trebuie să decurgă din aceasta viziune. Implementarea lui va necesita însă existenta unor preconditii, dintre care cele mai importante sunt:

● Toate organismele trebuie să fie echipate cu un sistem informaţional desemnat nu doar sa automatizeze funcţiile şi procedurile interne şi serviciile către utilizatori, ci şi furnizarea de servicii direct de la sistemele informationale ale altor unităţi ale administraţiei publice centrale.

● O reţea de utilizatori echivalenti trebuie să interconecteze sistemele operationale ale tuturor unităţilor administraţiei publice centrale, fără nici o ierarhie care să reflecte o suprastructura instituţională sau organizatorică. Limitarile sau constrangerile interactiunii dintre sisteme trebuie să fie generate exclusiv de natura serviciului solicitat.

● Toate administraţiile care activează în spatele ghiseului (back-office), cum ar fi cele care, din motive de statut instituţional, deţin arhive care conţin informaţii necesare furnizarii atât către propriile servicii, cat şi pentru alte unităţi ale administraţiei publice centrale, vor permite accesul gratuit şi permanent, la propriile servicii, al tuturor unităţilor administrative care activează ca interfata (frontoffice), permitand astfel acestora din urma sa furnizeze servicii fără a cere cetăţenilor informaţii pe care administraţia deja le deţine.

● Administraţiile de interfata trebuie să îndeplinească integrarea serviciilor administraţiilor din spatele ghiseului în scopul de a furniza servicii complete conform nevoilor cetăţenilor şi nu conform unor aranjamente organizaţionale ale unităţilor furnizoare de servicii.

● Identificarea (autentificarea identităţii) persoanei care solicită un serviciu (persoana fizica sau juridică) şi verificarea autorizarilor necesare trebuie să fie efectuate conform unei proceduri unitare pe întreg teritoriul tarii, utilizând mijloace de identificare independente de tipul serviciului solicitat, cu scopul de a asigura accesibilitatea tuturor serviciilor la orice ghiseu din ţara. În acel moment cartea electronică de identitate (I.D. card) va fi instrumentul de lucru preferat pentru accesul la diverse servicii publice.

Strategia Guvernului consta într-o serie de acţiuni proiectate, coordonate şi directionate către atingerea acestor obiective. Strategia nu se limitează la proiectarea unor sisteme informationale şi de telecomunicaţii, ci, în acelaşi timp, solicita perfectarea cadrului legal care să facă asemenea acţiuni posibile şi, mai ales, crearea unor structuri organizaţionale suplimentare corespunzătoare, atât pentru elaborarea strategiei, cat şi pentru implementarea proiectelor, care să cuprindă un mare număr de unităţi ale administraţiei publice centrale ce vor purta în egala măsura responsabilitatea asupra rezultatelor.

Acest raport propune o serie de iniţiative compatibile cu un plan de acţiune pe termen scurt, de la 10 la 12 luni, cum ar fi:

● indicarea instrumentelor organizatorice şi operationale ce trebuie pregătite şi atribuţiile acestora;

● completarea infrastructurii preliminare necesare unui plan de acţiune pe termen mediu sau lung;

● o scurta descriere a catorva proiecte ce pot fi finalizate în perioada propusă, având asigurate instrumentele operationale şi de coordonare.

Planul de acţiune pe termen scurt se concentreaza pe proiecte la care participa unele entităţi ale administraţiei publice centrale şi administraţiei publice locale şi pentru care Cabinetul primului-ministru trebuie să asigure suportul de promovare, orientare şi coordonare.

Planul suplimenteaza şi nu înlocuieşte programul de introducere a tehnicii de calcul pe care fiecare minister şi l-a propus şi îl realizează în mod independent; acesta va conduce, în special, la orientarea lor către obiectivele sinergetice şi către asigurarea unor servicii complete în strânsă colaborare cu alte organisme ale administraţiei publice centrale.

Conform obiectivelor impuse de Uniunea Europeană proiectele pe termen scurt sunt orientate cu precădere către accesul permanent la informaţiile deţinute de administraţia publică centrala, dar, mai ales, la propriile servicii şi la colaborarea cu acestea, prin crearea unui set de portaluri.

3.Instrumente organizatorice şi operationale

Modernizarea administraţiei publice centrale, pe baza tehnologiilor informationale actuale, implica atât o serie de acţiuni administrative, cat şi schitarea unei strategii, crearea infrastructurii tehnologice care să permită aplicarea lor, şi identificarea instrumentelor organizatorice şi operationale necesare atingerii obiectivelor propuse.

Furnizarea de servicii complete către unele unităţi ale administraţiei publice centrale diferite implica îndeplinirea interoperabilitatii totale a sistemelor informationale centrale cu cele ale administraţiilor publice locale, care sunt desemnate din ce în ce mai mult să asigure coordonarea directa a serviciilor furnizate către cetăţeni sau agenţi economici, devenind astfel interfata administraţiei publice centrale.

Elaborarea şi implementarea Strategiei Guvernului privind IAP, respectiv a planului de acţiune, necesita acţiuni organizatorice care să garanteze fezabilitatea proiectelor. În mod special va fi necesară crearea unei autorităţi pentru activităţi de tehnologie informationala în administraţia publică, care va funcţiona în cadrul şi în subordinea Ministerului Administraţiei Publice şi în coordonarea tehnica a Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi a Ministerului Administraţiei Publice, având în structura proprie doua departamente principale:

● o unitate de elaborare a strategiei de tehnologie informationala pentru administraţia publică centrala;

● o unitate de management a programului.

3.1.Unitatea de elaborare a strategiei

Ministerul Administraţiei Publice va crea o unitate permanenta pentru aplicarea Strategiei Guvernului privind IAP.

Sarcina acestei unităţi, aflată în subordinea Ministerului Administraţiei Publice şi în coordonarea Ministerului Administraţiei Publice şi a Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, va consta în formularea viziunii de ansamblu şi în elaborarea strategiei privind IAP în România, în special cu referire la interoperabilitatea şi integrarea administraţiilor publice locale între ele şi cu administraţia publică centrala şi având drept obiectiv asigurarea unei funcţionari unitare şi a accesibilitatii cetăţenilor şi agenţilor economici la toate serviciile sistemului informaţional naţional. Unitatea se va consulta cu reprezentanţii administraţiei publice locale în cadrul unor forumuri instituţionale corespunzătoare.

Unitatea va avea capacitatea de a mobiliza suficiente resurse şi utilităţi pentru a îndeplini permanent următoarele sarcini:

● formularea, completarea şi îmbunătăţirea Strategiei Guvernului privind IAP;

● comunicarea interna şi externa a strategiei;

● identificarea modalităţilor şi serviciilor de infrastructura pentru interconectarea tuturor departamentelor administraţiei publice centrale şi interoperabilitatea sistemelor lor operationale;

● elaborarea specificatiilor pentru serviciile asigurate între unităţile administraţiei, atât cele locale, cat şi centrale, care trebuie să fie accesibile permanent, precum şi schimbările de legislaţie şi de reglementare necesare pentru aceasta.

În perioada acestei faze iniţiale a planului de acţiune şi până când va fi creata şi va deveni operationala Unitatea Permanenta de Coordonare a Programului, unitatea de elaborare a strategiei va îndeplini, de asemenea, şi funcţiile acesteia în scopul îndeplinirii obiectivelor pe termen scurt ale planului.

Acţiunea 3.1.1. Dezvoltarea planului de acţiune

Unitatea va proiecta şi va susţine dezvoltarea planului de acţiune privind IAP atât pe termen scurt, cat şi pe termen mediu şi lung. Planul de acţiune va elabora programe anuale de lucru care să identifice şi sa descrie proiectele tehnologiei informationale care vor fi realizate pe parcursul derulării planului, organismele implicate, costurile, finanţarea şi planificarea în timp.

Consolidarea planului de acţiune pe termen scurt - trim. IV/2001

Planul de acţiune pe termen mediu - trim. I/2002

Acţiunea 3.1.2. Comunicarea strategiei

Unitatea va proiecta un plan de comunicare care să facă cunoscute strategia şi liniile directoare ale planului de acţiune şi sa atenţioneze administratorii asupra acţiunilor ce trebuie să fie realizate de administraţiile publice locale şi agenţii economici.

Planul de comunicare - trim. I/2002

Acţiunea 3.1.3. Studiul de fezabilitate al reţelei naţionale Unitatea va avea drept sarcina elaborarea procedurilor specifice pentru crearea infrastructurii tehnologice abilitate sa îndeplinească planul de acţiune.

În acest moment prioritatea o constituie crearea, pe baza reţelelor existente, a unei reţele naţionale de tehnologie informationala care să aibă capacitatea de a interconecta toate unităţile administraţiei publice locale şi centrale, proiectata după modelul Internet/Intranet, şi care să asigure schimbul interdepartamental de aplicaţii pentru servicii între toate componentele reţelei, aflate pe palier de egalitate.

Interconectarea tuturor reţelelor existente răspunde cerinței de integrare a serviciilor naţionale în folosul cetăţenilor şi de menţinere a caracterului lor unitar şi uniform la nivel naţional, mai ales în contextul descentralizării accentuate şi răspunzând nevoilor crescande ale cetăţenilor privind libertatea de mişcare informationala.

Crearea unei reţele naţionale de tehnologie informationala se va realiza folosind o arhitectura multicelulara/multinodala, care să asigure integrarea/interoperabilitatea actualelor reţele naţionale/judeţene/locale, reţele specializate profesionale sau alte categorii şi reţele dedicate ale unor sectoare administrative. Varianta optima va fi stabilită sub coordonarea specialiştilor din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei.

Acoperirea totală a teritoriului naţional pentru acele regiuni care până acum nu au fost deservite prin iniţiative anterioare şi care să corespundă planificarii de interconectare generală la nivel naţional va necesita o acţiune secundară utilizând setul de proceduri prevăzute la cap. 4.

Studiu de fezabilitate - trim. II/2002

Acţiunea 3.1.4. Specificaţiile serviciilor

Conectarea fiecărei unităţi administrative la reţea va insemna asumarea sarcinii de a furniza aplicatiile necesare celorlalte unităţi, în cadrul unui plan de dezvoltare gradual, agreat împreună cu administraţiile utilizatoare, şi coordonate în mod obligatoriu la nivel central şi local.

Specificaţiile serviciilor vor conţine în mod expres şi precizări legale referitoare la confidenţialitatea informaţiilor şi de aceea nu vor putea fi lăsate la libera alegere a unităţilor implicate.

Unitatea utilizatoare va menţiona expres informaţiile, felul serviciilor şi nivelul lor de confidenţialitate, pe care fiecare unitate administrativă le poate pune la dispoziţie permanent în scopul de a permite integrarea funcţională.

Specificaţiile pentru aplicatiile de baza ale serviciilor - trim. II/2002

Acţiunea 3.1.5. Managementul de proiect pe termen scurt

Până în momentul în care unitatea de management a programului va deveni funcţională va trebui înfiinţată de urgenta o unitate operationala concentrata pe asigurarea managementului de proiect pe termen scurt, cu următoarele sarcini:

● activarea prompta a proiectelor aprobate;

● coordonarea implementarii acestora;

● monitorizarea stadiului în care se afla.

Un "cabinet directional" va trebui instituit de urgenta în cadrul Ministerului Administraţiei Publice pentru promovarea, orientarea şi stimularea acţiunilor prevăzute, monitorizand permanent stadiul în care se afla acestea şi asigurând coordonarea necesară între diferite proiecte.

Planul de acţiune pe termen scurt, care acoperă, în special, revigorarea, coordonarea şi sinergia tuturor iniţiativelor organismelor administraţiei publice centrale, luate în mod individual, nu poate fi complet fără o structura dedicata în mod expres îndeplinirii acestor funcţii, încă de la început.

De asemenea, trebuie monitorizat permanent stadiul în care se afla planul de acţiune la un moment dat. Aceasta este determinata de necesitatea ca interconectarea tuturor unităţilor administrative implicate să fie operationala (persoanele de contact trebuie să fie identificate) şi de gradul înalt de corelare care trebuie asigurat între diferitele proiecte.

Pe de o parte, o administraţie data va fi afectată de numărul de proiecte diferite, iar pe de altă parte, unele aspecte pentru care sunt prevăzute acţiuni specifice (semnatura digitala, cartea de identitate electronică "ID card", interconectarea administrativă etc.) necesita aportul mai multor unităţi care trebuie coordonate, nu numai între ele, fiecare cu fiecare, ci şi cu proiectele specifice cu care interactioneaza. Aceste interactiuni, care constituie în fapt principala valoare adăugată specifică planului de acţiune pe termen scurt, se impun a fi conduse printr-o activitate operationala specifică.

3.2.Unitatea de management a programului

Crearea programului de activitate, derivat din strategia Guvernului, respectiv din planul de acţiune, va insemna de fapt lansarea programelor de tehnologie informationala cu participarea mai multor organisme ale administraţiei publice centrale şi locale.

Este necesară instituirea unui organism executiv independent, cu abilitaţi pentru managementul de program, format din specialişti desemnaţi de Ministerul Administraţiei Publice şi de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi localizat în cadrul Ministerului Administraţiei Publice.

Acest organism se va preocupa de coordonarea şi managementul de proiect pentru toate activităţile care implica organisme ale administraţiei publice centrale şi locale şi va fi responsabil pentru atingerea obiectivelor planului de acţiune. Acesta va conduce direct integrarea subproiectelor realizate independent de diferite organisme, atât în ceea ce priveşte planificarea, cat şi condiţiile tehnice şi functionale.

Organismul nu va furniza servicii şi nu va conduce sisteme sau infrastructuri, dar poate îndeplini în mod direct sarcina de a desemna proiectele secundare necesare pentru atingerea obiectivelor şi care nu pot fi atribuite organismelor administraţiei publice centrale participante, ca şi orice alte activităţi care pot constitui un factor comun al tuturor administraţiilor participante la fiecare proiect.

Acţiunea 3.2. Managementul programului de activitate

Managementul operational al programului de activitate va fi atribuit unui organism permanent creat în cadrul Ministerului Administraţiei Publice cu avizul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei. Acest organism va asigura abilitatile profesionale necesare exercitării noilor misiuni.

Unitatea de management a programului devine operationala - trim. IV/2001.

4.Acţiuni de infrastructura: reţeaua naţionala

Infrastructura tehnologică necesară pentru realizarea planului de acţiune conţine o reţea naţionala de tehnologie informationala, o reţea extranet guvernamentală completa care să interconecteze toate sistemele informationale ale administraţiei publice centrale şi locale cu o alta de tip Internet şi care să poată furniza protocoale echivalente tip Internet pentru toate domeniile administrative.

4.1.Stadiul actual al reţelelor

Initiativele referitoare la reţea, aflate în prezent în uz, reprezintă o imagine complexa, care face necesar ca rolul de coordonare şi directionare să fie jucat de un organism competent:

● Singura reţea actuala guvernamentală acorda servicii de transport, asigurând reţelele intraguvernamentale şi serviciile de interoperabilitate, care pot susţine relaţia standard dintre administraţii. Calitatea de membru în reţeaua unica a administraţiei publice este obligatorie doar pentru organismele administraţiei publice centrale. Extinderea preconizata trebuie să permită o completa utilizare ca o reţea clasa IP, pentru a abilita administraţiile publice locale să aibă acces la serviciile unităţilor administraţiei publice centrale.

● În prezent se creează sau au fost deja create numeroase reţele teritoriale utile, promovate în general de către administraţiile judeţene sau de către alte autorităţi locale: municipii, oraşe, comune etc.

● Multe unităţi ale administraţiei publice centrale se straduiesc sa creeze în mod independent reţele de sector pentru interconectarea serviciilor lor descentralizate (Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Finanţelor Publice, pentru a enumera doar câteva); practic, la nivel local acest lucru creează o situaţie complexa de necoordonare.

Lipsa liniilor directoare şi a unui organ de coordonare a interconectarii complete a tuturor reţelelor administraţiilor publice ameninta cu apariţia unor situaţii de conflict între managerii diferitelor reţele (între managerii reţelei administraţiei publice şi cei ai reţelelor judeţene).

4.2.Reţeaua naţionala a administraţiei publice

Stadiul actual al tehnologiei şi pieţei face ca interconectarea rapida a tuturor organismelor administraţiei publice centrale şi locale, prin reţea extranet organizată după un model de interoperabilitate, care să asigure aşezarea tuturor beneficiarilor pe palier de egalitate, să fie un obiectiv realist.

Obiectivul Strategiei Guvernului privind IAP este acela de a conecta toate organismele administraţiei publice centrale în semestrul II/2003. Reţeaua naţionala de tehnologie informationala poate fi creata prin doua acţiuni coordonate:

● în primul rând să se realizeze interoperabilitatea dintre reţelele judeţene şi reţeaua unica a administraţiei publice centrale;

● în al doilea rând să se creeze o reţea extranet virtuala, care să acopere întreg teritoriul tarii, pentru acele judeţe care nu sunt încă deservite de alte iniţiative locale.

Realizarea interoperabilitatii în reţelele teritoriale existente (acţiunea 6.1.1) este o preconditie pentru descentralizarea multor funcţii administrative, la care autorităţile administraţiei publice centrale şi locale trebuie să participe efectiv, parţial cu stimulente financiare, pentru judeţele ale căror obiective nu corespund întocmai obiectivelor lor instituţionale.

Acoperirea teritorială naţionala a autorităţilor administraţiei publice locale va fi realizată printr-o acţiune secundară, urmând modelul propus la pct. 4.3, făcând disponibilă o singura reţea extranet.

Astfel va fi posibila utilizarea unei singure infrastructuri pentru a construi reţele de sector pe care organismele administraţiei publice centrale le realizează în prezent prin forte proprii, obtinandu-se astfel economii considerabile.

4.3.Reţeaua extranet a administraţiilor publice locale

Piaţa serviciilor IP oferă acum soluţii care acum cativa ani erau inaccesibile, pentru crearea unor reţele informationale fără a investi în infrastructura fizica. Furnizorii de servicii Internet (ISP) şi operatorii de telecomunicaţii oferă acum servicii de acces la Internet, servicii de creare a unor reţele virtuale private (VPN) şi altele; practic, ei au un catalog complet de servicii necesare pentru realizarea de reţele Intranet sau extranet ale oricărei organizaţii. Aceste servicii constituie cu siguranţa modalitatea necesară pentru interconectarea pe palier de egalitate a tuturor administraţiilor publice.

Acţiunea 4.3.1. Reteua extranet a administraţiilor publice locale

Reţeaua extranet care se preconizeaza să fie creata va fi un multifurnizor virtual de tip IP (furnizor de informaţii) dedicat administraţiei publice locale, realizată printr-un contract de interconectare între furnizori.

Reţeaua extranet va fi creata prin trecerea în revista a furnizorilor ce garantează servicii de un nivel standard IP minim şi interoperabilitate totală între autorităţile administraţiei publice centrale, folosind serviciile de tip IP ale oricăruia dintre furnizorii de pe lista.

Contractul de interconectare şi interoperabilitate dintre furnizori este identic din punct de vedere tehnic şi managerial cu cel pe baza căruia funcţionează Internetul. Pentru toate aceste scopuri şi intentii reţeaua este echivalenta cu o reţea Internet privată pentru administraţia publică.

Pentru a pătrunde pe lista furnizorii vor trebui sa îndeplinească cerinţe de natura economică, de acoperire teritorială şi de nivel standard minim impus al serviciilor garantate.

Autorităţile administraţiei publice locale îşi vor alege furnizorul de servicii de pe lista, folosind propriile criterii la compararea ofertelor de pe piaţa, asigurând garanţia nivelului serviciilor şi a interoperabilitatii cu toate celelalte administraţii.

Integrarea reţelei extranet cu reţelele existente se va face respectând acelaşi model. Managerii reţelelor judeţene, de exemplu, vor fi consideraţi fie ca făcând parte din lista, fiind integrati deci automat în reţeaua extranet, fie drept clienţi ai unora dintre furnizorii de pe lista. Reţeaua unica a administraţiei publice va fi astfel considerată în mod special, conform acestui model, ca furnizorul de servicii de acces la organismele administraţiei publice centrale.

În acest context fiecare administraţie publică locală poate selecta o reţea la care să se conecteze, dintre cele incluse în sistemul naţional de interconectare, fără sa prejudicieze capacitatea sa de a oferi serviciile specificate la nivel naţional tuturor celorlalte organisme ale administraţiei publice centrale.

Realizarea reţelei naţionale -trim. IV/2002 -trim. III/2003

5.Acţiuni ale administraţiei publice centrale

Proiectele propuse pe termen scurt sunt în totalitate vizate în conformitate cu obiectivele impuse de Uniunea Europeană în cadrul iniţiativei "e-Europe", pentru a permite accesul electronic atât la informaţii, cat şi la serviciile principalelor organisme, prin crearea unui set de portaluri.

Portalurile sunt propuse, de asemenea, ca un mijloc de accesibilitate, mai ales în combinaţie cu noile servicii de înaltă eficienta, către alte instrumente, cum ar fi semnatura electronică şi cartea de identitate electronică (I.D. card), care sunt deja sau în curs de a fi prevăzute de lege, dar care, altfel, ar putea părea inaccesibile şi inutile cetăţenilor şi agenţilor economici.

Pe parcursul planului de acţiune pe termen scurt ar fi nerealist să se ceara crearea unui portal care să ofere o integrare totală a serviciilor diferitelor organisme ale administraţiei publice centrale, asa cum este prevăzut în viziunea de perspectiva a programului "e-Government". Vor fi însă posibile, paralel cu emiterea reglementărilor de rigoare, standardizarea interfetei portalurilor diferitelor organisme ale administraţiei publice centrale şi realizarea procedurilor pentru un acces unitar atât la portalurile de informaţii, cat şi la cele de furnizare de servicii de la principalele organisme.

Pentru a obţine rezultatele preliminate pe termen scurt (până la sfârşitul anului 2002) trebuie să se înceapă cu proiectele care sunt deja convenite: înainte de toate însă este importanţa alocarea resurselor necesare pentru conceperea proiectelor deja localizate la nivelul diverselor organisme individuale ale administraţiei publice centrale, în măsura în care obiectivele conţinute în plan sunt incompatibile cu termenele prea mari, necesare obţinerii alocării de resurse din surse interne şi/sau externe.

5.1.Portalurile de informaţii

Trebuie încurajate crearea arhivelor, garantarea calităţii datelor conţinute şi permiterea accesului larg şi complet la acestea prin intermediul portalurilor de informaţii, care usureaza accesul prin Internet şi explorarea bazei de date a administraţiei publice.

Organismele individuale ale administraţiei publice centrale care deţin baze de date relevante pentru cetăţeni şi agenţi economici îşi vor crea separat aceste portaluri; totuşi ele trebuie să respecte setul comun de reglementări ce vor fi stabilite pentru crearea portalurilor publice.

Acţiunea 5.1.1. Specificaţii pentru portaluri

Obiectivele acestei acţiuni sunt:

● elaborarea unui standard comun pentru crearea portalurilor de informaţii ale organismelor administraţiei publice centrale;

● elaborarea unei liste cuprinzând bazele de date de importanţa naţionala, care să fie accesibila prin Internet, şi a planului de implementare a acestei măsuri;

● monitorizarea stadiului de atingere a obiectivelor planului.

Studiu de fezabilitate - trim. III/2002

Acţiunea 5.1.2. Portalul unic de reglementări juridice

În prezent exista mai multe bănci principale de date legislative şi juridice şi un număr considerabil de altele secundare, cu moduri diferite de accesibilitate şi fără nici un fel de procedura care să le permită sa devină unitare.

Se va crea un portal unic pentru a facilita şi unifica accesul la documentaţia juridică, legislativă şi de reglementări, disponibilă deja pe nenumarate web-site ale diverselor instituţii.

Identificarea documentelor va fi standardizata, permitand utilizatorilor să le exploreze, cunoscând căile şi conexiunile de referinţa dintre documente, reducand la minimum prelucrarea manuală a textelor de publicat.

Pe lângă crearea unui puternic motor de căutare, proiectul va elabora instrumentele necesare pentru simplificarea editării textelor atât din punct de vedere al conformitatii cu regulile tehnico-legislative, cat şi al compatibilitatii formatului standard, constituind un instrument de tehnologie informationala care să răspundă cerinţelor de reordonare şi identificare a legilor codificate care deja sunt în vigoare.

Din acest moment se va institui o banca de date cuprinzând legislaţia primara şi secundară care să permită o rapida localizare, după subiect sau domeniu, a tuturor documentelor pertinente, potentand utilizarea cuvintelor cheie sau a codurilor semantice pentru căutare strict directionata, după subiect şi după locaţia tuturor documentelor referitoare la un domeniu dat.

Mai mult, se prevede elaborarea unui instrument care să usureze evidenta legilor în cadrul legal existent în funcţie de codul alocat, utilizând atât tehnicile cunoscute de marcare a textului, cat şi tehnicile hipertext, astfel încât să fie facilitate deopotrivă atât orientarea în "labirintul legislativ", cat şi elaborarea coordonata a textelor de lege. Utilizarea tehnologiei informationale va permite depistarea automată a legilor din care decurge textul respectiv.

Disponibilitatea serviciilor - trim. IV/2002

Acţiunea 5.1.3. Banca de date a Ministerului Justiţiei

Ministerul Justiţiei deţine o banca centrala de date juridice care conţine documente legislative, juridice şi de pregătire juridică provenind de la diverse surse. Sistemul de căutare, care trebuie să conţină o arie larga de funcţii, necesita o modernizare morala şi tehnologică.

Arhitectura sistemului va fi adaptată la tehnologiile Internetului pentru a mari accesibilitatea, a oferi gratuit aceste servicii şi a permite indexarea documentelor prin motorul de căutare al portalului legal unic.

Disponibilitatea serviciilor - trim. IV/2002

Acţiunea 5.1.4. Monitorul Oficial al României

Obiectivul acestei acţiuni este acela de a permite accesul on-line la Monitorul Oficial al României, cu indexarea motorului de căutare al Portalului Legal Unic.

Disponibilitatea serviciilor - trim. IV/2002

5.2.Portaluri de servicii

Portalurile pentru furnizarea serviciilor nu vor permite numai accesul la informaţii, ci şi solicitarea interactiva de servicii sau efectuarea de tranzacţii. Planul de acţiune vizează crearea unui portal de servicii către cetăţeni, unul pentru servicii către agenţi economici, un portal specializat pentru servicii de angajare a forţei de muncă şi unul special pentru certificari.

Una dintre trăsăturile-cheie ale introducerii portalurilor este standardizarea sistemelor de accesare, autentificarea ulterioară şi autorizarea solicitărilor de servicii.

Accesul la portalurile de servicii va necesita, de asemenea, utilizarea semnaturilor digitate ca mijloace legale de validare a declaraţiilor transmise.

Cartea de identitate electronică (I.D. card) este un card de plastic prevăzut cu un chip electronic, folosit ca instrument de editare şi autentificare a semnaturilor, poate fi utilizat ca mijloc de identificare în vederea accesarii portalurilor de servicii. Aceasta va evita proliferarea cardurilor specializate; altfel, în absenta unei soluţii standard, fiecare organism al administraţiei publice va putea crea propriul card de acces la serviciile sale.

Acţiunea 5.2.1. Portalul de servicii unitare pentru cetăţeni

Crearea unui portal care să materializeze accesul nelimitat al cetăţenilor la serviciile unitare integrate constituie scopul final al Strategiei Guvernului privind IAP, respectiv al planului de acţiune. Proiectul este cel mai complex din punct de vedere organizatoric şi tehnic, iar realizarea lui va atrage într-o faza iniţială numeroase şi importante impedimente şi constrângeri.

Realizarea portalului va necesita mai întâi completarea şi unificarea reţelei naţionale de interconectare a tuturor administraţiilor publice centrale şi completarea sistemului unitar de înregistrări de stare civilă, ceea ce constituie un obiectiv pe termen lung; pe termen scurt vor fi luate măsuri preliminare, preparatorii, cum ar fi studiul de fezabilitate şi procedurile de licitaţie deschisă, necesare pentru ca proiectul sa devină operational pentru un prim grup de servicii.

Studiul de fezabilitate - trim. III/2002

Specificaţiile şi procedurile pentru licitaţia deschisă - trim. II/2003

Dezvoltarea serviciilor iniţiale - trim. II/2004

Integrarea serviciilor către cetăţeni se poate realiza pe termen scurt numai printr-o coordonare unitară a proiectelor pe care administraţiile publice centrale le-au demarat deja separat.

În prima faza a operaţiunii de instalare a portalului de servicii pentru cetăţeni se va realiza un portal unic pentru administraţia publică centrala, plasat între cetăţeanul-utilizator şi siteurile, existente deja, ale Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale etc., având sarcina de a uniformiza procedura de utilizare şi de a standardiza cel puţin funcţiile de identificare a cetăţeanului şi de autorizare a accesului la aceste servicii.

Cetăţenii vor putea folosi portalul unic pentru a găsi formulare, oferite ca tipizate de către organismele administraţiei publice centrale, pentru a le completa şi a inainta diverse rapoarte şi declaraţii, precum şi pentru a transmite cereri de solicitare a unor diferite servicii.

Portalul unic va institui un sistem unic de autentificare şi autorizare pentru toate departamentele administraţiei publice centrale şi va folosi cartea electronică de identitate (I.D. card) ca unicul mijloc de recunoaştere, iar semnatura digitala va conferi autenticitatea declaraţiilor la care acest lucru este obligatoriu.

Astfel organismele administraţiei publice centrale se pot uni şi pot folosi în comun serviciile autorităţii de certificare.

Studiul de fezabilitate - trim. I/2002

Implementarea serviciului - trim. IV/2002

Acţiunea 5.2.2. Portalul serviciului de certificare

Aceasta acţiune urmăreşte sa implice organismele administraţiei publice centrale care deţin bănci de date dintre cele mai semnificative în realizarea scopurilor propuse privind autocertificarea (Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti etc.). Fiind deja informatizate într-un stadiu mai mult sau mai puţin avansat, acestea vor fi implicate într-un proiect comun de accesibilitate on-line, în scopul de a permite autocertificarea pe care legislaţia o prevede, cu respectarea legilor referitoare la confidenţialitatea datelor personale.

Mai întâi se va crea un portal unic pentru administraţiile implicate, cu acces limitat la funcţionarii publici ai administraţiilor care solicită acest lucru, abilitandu-i pe aceştia atât pentru verificarea pe loc a informaţiilor de autocertificare necesare acordării unui serviciu, cat şi pentru a proceda la verificări ulterioare, inclusiv a celor privind autenticitatea stampilelor de pe declaraţiile de autocertificare. Portalul va avea, de asemenea, un sector informaţional şi va oferi un instrument operativ pentru afişarea informaţiilor necesare verificării.

În a doua faza a proiectului portalul va fi capabil să ofere servicii direct accesibile procedurilor de tehnologie informationala ale administraţiilor ce solicita acest lucru, asigurând astfel accesul total automatizat la administraţiile abilitate să ofere astfel de certificari.

Pentru ca acest proiect să ofere accesul complet la toate principalele date de certificare va fi necesară includerea registraturilor civile municipale printre administraţiile accesibile. Cu excepţia cazurilor de acces doar la registratura locală a organismului solicitat, în general acest lucru se va putea realiza o dată cu definitivarea proiectului de integrare a registrelor civile în sine.

Faza 1: acces interactiv - trim. IV/2002

Faza 2: acces automat - trim. III/2003

Acţiunea 5.2.3. Portalul pentru servicii de angajare a forţei de muncă

Portalul pentru servicii de angajare a forţei de muncă va servi la găsirea de slujbe şi de solicitanţi on-line. Acesta este unul dintre serviciile vizate pentru Sistemul Informaţional al Muncii. Proiectul urmăreşte ca acest serviciu sa devină operational mai devreme atât la nivel local, cat şi la cel naţional.

Judeţele pot realiza şi demara un portal local, activând astfel serviciul între judeţele limitrofe, iar apoi, în cooperare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, vor furniza un serviciu la nivel naţional.

Acest proiect necesita o puternica coordonare cu administraţiile judeţene. În consecinţa, va fi susţinut prin ajutoare financiare din partea autorităţilor locale, care trebuie să stimuleze instituirea acestor sisteme interoperationale.

Serviciul naţional de identificare a locurilor de muncă - trim. IV/2002

Acţiunea 5.2.4. Portalul pentru servicii către agenţi economici

Acest proiect va realiza strict interoperabilitatea între unităţile Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, pe de o parte, şi Registrul Camerei de comerţ şi industrie, pe de altă parte. Sistemele informationale ale acestor organisme vor asigura permanent concordanta stricta a datelor conţinute de arhivele lor.

Agenţii economici, utilizând un set unitar de formulare, vor putea transmite printr-un singur portal diferitelor organisme, tipizatele de raportare cerute de lege. Portalul va verifica veridicitatea informaţiilor raportate faţă de cele conţinute în Registrul C.C.I.R. şi va transmite organismelor respective datele solicitate în mod expres.

De asemenea, portalul va oferi serviciile necesare pentru autentificarea şi autorizarea accesului, precum şi pentru confirmarea rapoartelor, graţie semnăturii digitale, permitand astfel transmiterea declaraţiilor semnate şi care, în acest mod, vor deveni în mod legal valabile.

Portalul pentru servicii către agenţi economici - trim. IV/2002

6.Acţiuni ale administraţiilor judeţene şi locale

6.1.Rolul judeţelor în strategia Guvernului, respectiv în planul de acţiune

Administraţiile publice locale constituie un pas esenţial în implementarea Strategiei Guvernului privind IAP, din următoarele motive:

● Judeţele au un rol crucial în acţiunea efectivă de descentralizare a administraţiei în domeniul serviciilor publice (munca, învăţământ, finanţe, sănătate etc.).

● Judeţele pot juca un rol din ce în ce mai important, atât la nivel naţional, cat şi european, în dezvoltarea societăţii informationale la nivel local, prin dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor.

● Judeţele pot activa, împreună cu propriile administraţii publice locale (municipale, orăşeneşti, comunale), adoptarea cooperării administrative şi integrarea furnizarii de servicii.

Judeţele, în concordanta cu propria viziune şi strategie, vor decide asupra unei mari părţi a acestor iniţiative, în mod individual şi separat.

Planul de acţiune pe termen scurt se referă mai ales la initiativele ce sunt necesar a fi instituite şi la procedurile de coordonare şi cooperare dintre judeţe în scopul de a garanta omogenitatea serviciilor pe plan naţional, schimbul interactiv de idei, resurse şi experimente, precum şi realizarea de economii.

Coordonarea dintre judeţe va maximiza recuperarea investiţiilor în inovarea tehnologică pe care Guvernul intenţionează sa o promoveze la nivel local; deci o condiţie necesară o constituie transferul resurselor de la administraţia publică centrala la cele judeţene.

Acţiunea 6.1.1. Interoperabilitatea reţelelor judeţene Judeţele joaca un rol esenţial în crearea principalelor infrastructuri şi servicii necesare pentru implementarea sistemului informaţional unitar al României.

Multe judeţe au promovat şi parţial deja au constituit reţele destinate sa interconecteze propriile administraţii publice locale.

În acelaşi scop exista şi alte organisme şi administraţii publice locale care au promovat reţele locale la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor.

O principala sarcina în cadrul planului de acţiune consta în interconectarea şi asigurarea interoperabilitatii tuturor acestor reţele cu reţeaua unica a administraţiei publice, în scopul de a crea o reţea naţionala, permitand ca toate unităţile şi administraţiile publice locale, împreună cu organismele administraţiei publice centrale, sa opereze interactiv de pe picior de egalitate şi să facă schimb de aplicaţii necesare serviciilor furnizate.

Studiul de fezabilitate (acţiunea 3.1.3) - trim. II/2002

Reţeaua naţionala - trim. II/2002 - trim. II/2003

Acţiunea 6.1.2. Servicii secundare şi servicii în sprijinul descentralizării

Managerii reţelelor naţionale vor trebui sa furnizeze, prin propriile aplicaţii, toate serviciile aplicative secundare, precum şi pe cele ce susţin descentralizarea, pentru a permite cooperarea aplicativa şi armonioasă dintre administraţiile publice locale şi centrale, indiferent de reţeaua la care fiecare dintre ele este conectata; acest lucru va fi menţionat în studiul de fezabilitate (acţiunea 3.1.3).

Prioritatea maxima va fi acordată serviciilor descentralizate din domeniul muncii (Portalul serviciilor de angajare a forţei de muncă, acţiunea 5.2.3), finanţelor publice, sănătăţii etc., precum şi cele referitoare la integrarea registrelor civile.

Serviciile de sustinere primara - trim. IV/2002 - trim. II/2003

Constituirea reţelei naţionale, care este un obiectiv comun la nivel naţional şi o acţiune esenţială pentru infrastructura şi care la rândul sau constituie o condiţie preliminară a Strategiei Guvernului, va fi coordonata şi condusă de unitatea de elaborare a strategiei (acţiunea 3.1), în componenta sa urmând să fie reprezentate atât autorităţile administraţiei publice centrale, cat şi cele locale, evitandu-se astfel competiţia neloială dintre managerii diferitelor reţele.

Proiectul sinergic prevede măsuri pe care judeţele trebuie să le ia în mod independent, pentru ca obiectivul strategic urmărit să fie susţinut şi finanţat de către cei vizati.

6.2.Informatizarea administraţiei publice locale

Administraţiile publice locale, în special cele municipale, sunt personajele principale în Strategia Guvernului privind IAP; ele sunt acelea care vor trebui sa creeze interfata, ghiseele pentru furnizarea serviciilor unitare către cetăţeni.

Date fiind diferenţele de mărime, de ocupare a forţei de muncă şi de capacitate de a utiliza tehnologia moderna, trebuie lansata o strategie care să nu accentueze şi mai mult diferenţele, la nivelul serviciilor locale, dintre diversi cetăţeni şi agenţi economici, în funcţie de locul unde activează.

Trebuie accelerate nu numai computerizarea completa a organismelor administraţiei publice locale, ci şi conectarea lor la una dintre reţelele regionale accesibile la nivel local; mai presus de orice, în acelaşi timp trebuie accelerata posibilitatea transmiterii on-line a serviciilor standard, definite clar pentru fiecare tip de organism al administraţiei publice centrale (acţiunea 3.1.4).

Principala problema consta sau în stimularea preluării soluţiilor tehnologiei informationale adoptate deja de către alte administraţii publice locale sau unităţi ale administraţiei publice centrale ori în oferirea unor soluţii la cheie, inclusiv a serviciilor de sustinere aferente.

Pentru administraţiile municipale o importanţa specială o prezintă transmiterea serviciilor de registratura şi stare civilă, în concordanta cu nevoia generală de integrare la nivel naţional a registrelor şi cu nevoia specifică de sustinere a portalului pentru serviciul de certificare, propus la acţiunea 5.2.2.

Trebuie susţinută, de asemenea, dezvoltarea reţelelor civile de către reţelele administrative orăşeneşti, reţele care pot furniza nu numai servicii publice, dar care încurajează şi participarea cetăţenilor, promovand aspectele sociale şi productive ale reţelei.

Acţiunea 6.2.1. Dezvoltarea reţelelor civice

Dezvoltarea reţelelor civice va cuprinde următoarele tipuri de servicii:

● furnizarea de servicii on-line (acţiunea 5);

● servicii pentru participarea cetăţenilor în activitatea administrativă şi în procesul decizional;

● servicii pentru instruire, utilizarea nonprofitului şi sectorul organizaţiilor neguvernamentale, care să furnizeze servicii publice pentru întărirea coeziunii sociale, pentru promovarea dezvoltării statutului socioeconomic, pentru dezvoltarea cooperării productive dintre ţinerii angajaţi în activităţi nou-apărute.

Obiectiv: conectarea tuturor registrelor de stare civilă - trim. II/2002 - trim. IV/2003

Obiectiv: furnizarea de servicii on-line societăţii civile - trim. IV/2002 - trim. II/2004

7.Integrarea registrelor de stare civilă

Actuala fragmentare a dosarelor cu înregistrări de stare civilă şi familie, existente la nivelul tuturor municipiilor, oraşelor şi comunelor, constituie unul dintre principalele obstacole în realizarea practica a Strategiei Guvernului privind IAP, conform căreia cetăţeanul:

● nu este obligat sa furnizeze informaţii care sunt deja în posesia administraţiei publice, nici chiar în forma de autocertificare;

● poate anunta autorităţile, o singură dată, despre orice modificare survenită în datele sale personale, de cele mai multe ori aceasta reprezentând o schimbare inclusă în registrul de stare civilă;

● poate beneficia de servicii din partea administraţiei publice numai prin simpla accesare, fizica sau virtuala, a oricărui ghiseu, indiferent de locul sau de rezidenţă.

Realizarea integrării înregistrărilor municipale de stare civilă constituie desigur o provocare, care implica nu numai complicatii legislative şi organizaţionale enorme, ci şi unele probleme de tehnologie informationala şi de sistem.

Acţiunile propuse în cap. 6 oferă o soluţie problemelor conectarii autorităţilor publice locale; chiar dacă se conecteaza la o reţea teritorială sau la una dedicata unui anume tip de categorie socială, acestea vor fi capabile, utilizând serviciile reţelelor respective, sa opereze interactiv de pe palier de egalitate cu toate celelalte administraţii publice locale şi cu organismele administraţiei publice centrale, în cadrul reţelei unice a administraţiei publice.

7.1.Interactiunea dintre administraţiile publice centrale şi locale

Respectând condiţiile de securitate şi de confidenţialitate impuse de lege, solicitarile şi tranzacţiile efectuate dusintors între administraţiile publice centrale şi cele locale pot fi afectate, cel puţin din punct de vedere tehnic, direct şi fără intermediar, de către serviciile cu valoare adăugată oferite de managerii reţelei judeţene, teritoriale sau de alta categorie la care municipiul, oraşul sau comuna este conectata.

Din acel moment, fără a se afecta securitatea şi confidenţialitatea, restricţiile legislative şi de autorizare, care în prezent limitează schimbul de informaţii on-line dintre administraţiile publice locale şi alte organisme guvernamentale centrale şi locale, vor fi astfel eliminate.

Acţiunea 7.1. Accesul la serviciul de certificare a înregistrărilor de stare civilă

În condiţii similare de securitate şi confidenţialitate garantată autoritatea locală trebuie să asigure prin serviciile sale accesul la toate datele relevante scopului certificării pe care le deţin, pentru a permite funcţionarea completa a portalului serviciului de certificare (acţiunea 5.2.2).

Transmiterea informaţiilor de certificare - trim. II/2002 - trim. I/2003

7.2.Indexul registrelor de stare civilă

Un sistem unitar al registrelor de stare civilă presupune crearea şi coordonarea unui index al rezidenţilor, un index al înregistrărilor de stare civilă, care este necesar atât pentru a localiza, cat şi pentru a verifica şi a păstra conţinutul datelor personale la nivel naţional. Indexul este conectat la codul unic de identificare a cetăţeanului, în prezent denumit codul numeric personal.

Indexul nu va conţine datele personale ale cetăţeanului, care aparţin exclusiv oraşului de rezidenţă, ci doar un minimum de date necesare pentru localizarea unor astfel de informaţii sau pentru un acces rapid la ele.

Acţiunea 7.2. Dezvoltarea şi managementul indexului înregistrărilor de stare civilă

Indexul înregistrărilor de stare civilă va fi dezvoltat şi coordonat de Ministerul Administraţiei Publice printr-un serviciu accesibil on-line pentru toate autorităţile publice locale, care vor fi antrenate în acţiunea de creare şi de actualizare a indexului naţional.

De aceea municipiile, oraşele şi comunele vor fi solicitate sa comunice prin reţea, direct sau indirect, managerului de index doar acele schimbări din datele personale, care vor produce schimbări în index, ca: naşteri, decese, schimbări de domiciliu şi orice alte informaţii relevante care au legătură cu redactarea documentelor de identitate.

Orice alte servicii disponibile din partea managerului de index, cum ar fi medierea accesului la fişierele administraţiei publice centrale pentru administraţiile publice locale şi viceversa sau medierea în anunţarea unor evenimente personale, vor fi furnizate autorităţilor publice locale în concordanta cu algoritmul logic stabilit şi nu în mod exclusiv.

Indexul va face posibila furnizarea de servicii către cetăţeni, oferindu-le acestora o viziune unitară asupra înregistrărilor de stare civilă în totalitatea lor, incluzând serviciile electorale, cartea de identitate (I.D. card) şi alte servicii legate de rezidenţă.

Dezvoltarea şi managementul indexului - trim. IV/2002

7.3.Anunţarea schimbărilor din datele personale

Anunţarea schimbărilor survenite în registrul de stare civilă va fi facuta managerului de index de la nivelul autorităţilor locale fie direct, fie prin serviciul de notificare a evenimentelor, utilizându-se în acest scop aceleaşi proceduri folosite pentru anunţarea oricăror alte organisme interesate ale administraţiei publice centrale.

Un serviciu general de notificare a evenimentelor care poate produce schimbări în datele personale din registrul de stare civilă sau în statutul familial este nu numai de dorit, ci şi indispensabil, pentru a se asigura faptul ca informaţiile despre fiecare cetăţean, deţinute de toate organismele administraţiei publice centrale sau locale, în scopul îndeplinirii sarcinilor specifice, sunt corecte şi actualizate.

Tehnologia actuala permite crearea unor sisteme general valabile de notificare a evenimentelor către toate organismele interesate implicit de aceste schimbări survenite.

Acţiunea 7.3. Serviciul naţional de notificare a evenimentelor

Un serviciu de notificare a evenimentelor va fi instituit ca un serviciu cu valoare adăugată al reţelei naţionale.

Ca infrastructura, managerii fiecăreia dintre reţelele componente vor coopera între ei, astfel încât evenimentele vor putea fi anunţate nu numai administraţiei publice centrale, ci şi administraţiilor publice locale interesate.

Serviciul de notificare a evenimentelor - trim. II/2002 - trim. II/200......

8.Sistemul de schimburi interactive dintre registrele de proprietate şi autorităţile administraţiei publice locale

Aceasta acţiune consta în completarea sistemului pentru schimburi interactive de date dintre registrele de proprietate şi administraţiile publice locale. Obiectivele proiectului sunt:

● să facă accesibile serviciile oficiilor teritoriale, cum sunt: verificarea şi certificarea registrelor de proprietate, verificarea registrelor de ipoteca, schimbările survenite în procedurile de înregistrare şi în registrele de proprietate, atât cetăţenilor, cat şi administraţiilor publice locale;

● sa creeze un serviciu la nivel naţional care să susţină constatarea, validarea şi actualizarea taxelor de proprietate, care ulterior să fie folosite de către administraţiile publice locale, cetăţeni, agenţi economici, notari publici, specialişti etc;

● să facă accesibile pentru întregul teritoriu naţional toate băncile de date cadastrale derivate din registrele de proprietate, ca o baza comuna de informare în scopul dezvoltării evaluării şi planificarii teritoriale.

Acţiunile vor determina:

● Întărirea sistemului Ministerului Finanţelor Publice, extinzand conexiunile sale la nivelul tuturor autorităţilor locale şi creând poluri locale de concentrare la nivel de judeţe. Fluxul de informaţii va deveni de tip "dus-întors", prin schimburi interactive reale de informaţii între autorităţile locale şi direcţiile judeţene, atât în ceea ce priveşte datele, cat şi accesibilitatea şi folosirea în comun a băncilor de date.

● Crearea unui serviciu la nivel naţional care să susţină constatarea, validarea şi actualizarea taxelor municipale de proprietate, extins nu doar la nivelul administraţiilor publice locale, ci şi la cetăţeni şi specialişti. Acest lucru se va realiza prin:

–extinderea sistemului de schimburi interactive dintre registrele de proprietate şi autorităţile locale - directionat mai ales către cele din urma - pentru a se accesa serviciile de roluri şi taxe, utile în verificarea varsarii taxelor municipale de proprietate către stat, ajutand astfel la accesul direct la fişierele Ministerului Finanţelor Publice;

–crearea unui portal - fereastra a taxelor de proprietate, destinat, în special, cetăţenilor, agenţilor economici, tehnicienilor, specialiştilor, finantistilor şi notarilor - cu funcţii specifice formalităţilor de evidenta exactă a proprietăţilor. Fereastra taxelor de proprietate va permite utilizatorilor să solicite informări asupra situaţiei individuale proprii, referitoare la rolurile şi taxele datorate, să le compare cu alte poziţii din registrul de proprietate, sa evalueze dobânzile aferente, să constate eventualele contradictii şi sa reclame administraţiei publice locale poziţiile contradictorii privind registrul de proprietate şi/sau asupra rolului şi taxelor datorate. Acest lucru va face posibila verificarea tuturor contradictiilor şi actualizarea datelor referitoare la proprietar, coduri de taxe, orice proprietate neinregistrata ori care nu are o declaraţie de impunere aferentă sau cu inadvertente între registrul de proprietate şi datele de evidenta la nivel de localitate.

Acţiunea 8. Sistemul de schimburi interactive dintre registrul de proprietate şi autorităţile locale

Sistemul de schimburi dintre registrul de proprietate şi municipalitate - trim. III/2002

9.Cartea de identitate electronică (I.D. card)

Cartea de identitate electronică (I.D. card) va fi folosită nu doar ca document de identitate personal, dar şi ca singurul card multifunctional de acces la toate serviciile administrative on-line ce solicita un anumit grad de identificare a utilizatorului.

Semnatura digitala continuta de cardul electronic I.D. va fi principalul mijloc de acces garantat la informaţiile şi serviciile on-line furnizate de agenţiile publice şi private şi poate asigura valabilitatea legală a documentelor transmise electronic.

În scopul distribuirii acestor carduri municipalitatile vor trebui sa întocmească propriile registre de stare civilă adresabile prin indexul registrelor de stare civilă (cap. 7.2) şi vor trebui sa anunţe Ministerul Administraţiei Publice - Serviciul de evidenta informatizata a persoanei numai asupra evenimentelor care produc schimbări în index, fără să fie nevoite sa apeleze la alte servicii auxiliare.

Acţiunea 9.1. Testarea procedurii de emitere

Până la finalizarea studiului de fezabilitate coordonat de Ministerul Administraţiei Publice, în colaborare cu câteva administraţii municipale, va începe un proiect-test privind procedura de emitere a cărţilor de identitate electronice (I.D. cards).

Este prevăzută distribuirea a 100.000 de carduri I.D. către municipiile participante.

Pe perioada acestei faze de lucru serviciile implicate vor fi cele locale, care au fost dezvoltate şi funcţionează în cadrul municipalitatilor participante.

Emiterea a 100.000 carduri I.D. - trim. III/2002

Acţiunea 9.2. Faza a doua de emitere

Când prima faza va fi finalizată vor fi emise 1.000.000 de carduri I.D. care vor putea fi utilizate pentru accesul la serviciile de la nivel naţional.

Se va efectua un studiu care să menţioneze serviciile la scara naţionala ce vor putea fi accesate de posesorii cardurilor electronice I.D. şi va fi planificat un program de dezvoltare a cel puţin unui astfel de serviciu. Pentru ca proiectul sa constituie un succes pentru comunitatile locale este esenţial ca testarea să fie extinsă suficient de mult pentru a garanta transparenta proiectului şi pentru ca noul card, care va fi un sistem de identificare la nivel naţional, sa reprezinte, de asemenea, încă de la început un instrument de acces la serviciile cetăţeneşti care nu pot fi accesate utilizând actele de identitate actuale obişnuite.

Specificaţiile pentru serviciul naţional - trim. II/2002

Realizarea serviciului naţional - trim. II/2003

Emiterea a 1.000.000 de carduri I.D. - trim. IV/2003

10.Promovarea semnăturii digitale

Aceasta acţiune intenţionează sa promoveze răspândirea şi utilizarea semnăturii digitale.

După formarea registrului oficial al certificatorilor abilitaţi şi asigurarea operabilitatii acestora semnatura digitala va deveni o realitate, fiind utilizabila nu numai de către cetăţeni sau agenţi economici, ci mai ales de către persoane fizice cu împuternicire de semnatura.

Initiativele promotionale vor servi, de asemenea, la accelerarea utilizării semnaturilor digitale de persoane fizice şi juridice, în special în relaţia lor cu administraţia publică prin intermediul portalului descris la cap. 5.2.

Apoi se va constitui un fond destinat dotării unităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu certificate de semnatura digitala pentru angajaţii lor. Semnatura va face parte integrantă şi va fi inclusă în cartea de identitate electronică I.D. pentru angajaţii care vor poseda deja un asemenea card.

Semnatura digitala pentru angajaţi - trim. II/2002

Promovarea utilizarîi portalurilor - trim. IV/2002

11.Informatizarea managementului documentelor

Serviciile de registratura informatizata a documentelor, în versiunea lor cea mai avansată, vor face posibile câteva performanţe inovatoare. În afară de posibilitatea de a inregistra documentele de hârtie tradiţionala prin birourile de registratura obişnuite, acestea vor face posibila: înregistrarea electronică a documentelor; conectarea directa a serviciului de registratura la sistemul de completare şi arhivare; forme de acces mai eficiente şi o mai mare transparenta a actelor administrative; furnizarea de elemente ajutatoare utile la efectuarea controlului managementului; testarea aplicatiilor electronice în coordonarea fluxului de documente.

În acest context inovator este necesară fundamentarea unei acţiuni de extindere a aplicatiilor şi de instruire a personalului.

Acţiunea 11.1. Serviciile de registratura informatizata a documentelor

Înfiinţarea serviciilor de registratura informatizata a documentelor la nivelul principalelor administraţii publice locale (judeţe şi oraşe mari) pentru toate tipurile de formulare prevăzute în proiect, inclusiv obţinere, completare, inaintare şi înregistrare)

Sistemele de înregistrare - trim. IV/2002

Acţiunea 11.2. Integrarea serviciilor de registratura informatizata a documentelor

Conectarea sistemelor locale, prin intermediul reţelei naţionale, la serviciile de registratura ale organismelor administraţiei publice centrale va crea astfel o reţea de manipulare a documentelor, constituind o condiţie preliminară pentru folosirea programului de informatizare a registraturilor, în scopul asigurării transparenţei.

Integrarea sistemelor - trim. II/2003

Acţiunea 11.3. Transmiterea datelor structurate

Proiecte-pilot de la nivelul administraţiilor centrale şi locale pentru transmiterea principalelor informaţii într-o formă structurată, utilizând standardele de piaţa.

Proiectul-pilot - trim. IV/2002

12.Procurarea electronică "e-Procurement"

Aceasta acţiune este menita sa difuzeze, sa promoveze şi sa dezvolte comerţul electronic "e-Commerce" ca instrument de lucru guvernamental pentru achiziţia de bunuri şi servicii. Noul instrument ar putea servi la atingerea catorva obiective:

● reducerea cheltuielilor pentru procurarea de bunuri şi servicii de către administraţia publică;

● orientarea şi accelerarea procedurilor;

● asigurarea transparenţei totale la licitaţii;

● deschiderea pieţei de desfacere mai competitive.

Acţiunea 12. Procurarea electronică "e-Procurement"

Reglementările legale în vigoare şi cele în curs de adoptare vor face posibila procurarea electronică, mai ales în sensul de a introduce noi prevederi privind ţinerea licitaţiilor on-line şi asigurarea balanţei cerere-oferta în timp real, asigurând astfel permanent organismelor guvernamentale condiţii optime de piaţa. Publicarea caietelor de sarcini pentru licitaţii poate, de asemenea, să fie facuta prin sistemele informationale electronice, iar reglementările vor fi emise în asa fel încât să facă noua metoda compatibila cu actualele legi financiare.

Printr-o măsura administrativă se vor institui doua comitete de coordonare care să monitorizeze şi sa ghideze acest proces de transformare din cadrul administraţiei publice centrale.

Aceleaşi proceduri pot fi adoptate şi de către administraţiile publice locale pe bază de voluntariat.

Pregătirea sistemelor şi procedurilor - trim. II/2002

Lansarea sistemului "e-Procurement" - trim. IV/2002

13.Activităţi de instruire şi specializare

Introducerea tehnologiei informationale în birourile de lucru la toate nivelurile creează necesitatea unei instruiri corespunzătoare a funcţionarilor publici. Nefamiliarizarea lor cu potenţialul oferit de noile tehnologii şi lipsa instruirii aferente pot duce la o reactie de respingere din partea acestora, afectand efectul scontat al substantialelor investiţii făcute de Guvern în acest domeniu.

Astfel conducerea de tip informaţional trebuie să conducă la:

● ridicarea nivelului de competenţa în utilizarea tehnologiei informationale atât pentru cei care au deja abilitaţi, cat şi pentru cei care utilizează pentru prima data un calculator;

● creşterea productivitatii tuturor celor care lucrează cu calculatorul;

● realizarea unei amortizari serioase a investiţiilor făcute în tehnologia informationala;

● asigurarea ca toţi utilizatorii de calculatoare înţeleg cum poate fi eficient folosită tehnologia informationala şi ca aceştia sunt familiarizati cu problemele de calitate implicite;

● crearea de abilitaţi care să determine pe oricine, indiferent de nivelul şi felul şcolarizării, sa doreasca sa devină o parte a "Societăţii informationale".

Mulţi funcţionari publici (estimare 30% din numărul lor total) sunt deja familiarizati cu instrumentele tehnologiei informationale. Acest lucru este în stricta concordanta cu răspândirea folosirii calculatorului personal în cadrul administraţiilor publice, care în prezent este variabila. Programul de răspândire a instrumentelor tehnologiei informationale şi a reţelelor informationale trebuie însoţit de un program de instruire în operarea pe calculator.

Acţiunea 13.1. Instruirea primara

Aceasta acţiune se concentreaza pe instruirea funcţionarilor publici ca utilizatori ai tehnologiei informationale, având doua aspecte:

–furnizarea cunoştinţelor de baza privind operarea pe calculator tuturor funcţionarilor publici;

–creşterea nivelului cunoştinţelor celor care deja au notiuni de baza.

Cursurile de instruire şi perfecţionare vor urma modelul "Licenţei Europene de Operare pe Computer" (ECDL) care a fost adoptat ca standard de guvernele mai multor tari. Ministerul Educaţiei şi Cercetării trebuie să recomande aceasta abordare tuturor liceelor cu profil tehnic; ECDL a fost propus tuturor statelor membre ale U.E. ca certificat standard pentru calificarea de baza în utilizarea calculatorului.

Planul asigura fiecărui funcţionar public un curs de instruire de 30 de ore atât pentru incepatori, cat şi pentru avansati. Cursurile ECDL vor fi adaptate problemelor speciale legate de motivarea funcţionarilor publici. Pentru a evita luarea oamenilor de la locul de muncă pe perioada instruirii se va recurge - acolo unde va fi posibil - la metodele învăţământului la distanta.

Cursurile vor consta, în mare parte, în practica efectivă pe calculator şi vor necesita structuri adecvate pe întregul teritoriu al tarii. Centre cu laboratoare pentru instruirea şi certificarea ECDL vor fi înfiinţate în toate municipiile reşedinţa de judeţ şi în multe licee, ca şi în câteva departamente universitare.

În prima faza în program vor fi implicaţi aproximativ 250.000 de angajaţi publici.

Acţiunea 13.2. Cursuri de specializare

Aceasta acţiune urmăreşte sa accentueze şi sa imbunatateasca abilitatile specifice cadrelor de conducere responsabile cu infrastructura tehnologiei informationale, mai ales managerii de reţea, personalul de înregistrare a documentelor şi personalul de la ghiseele de relaţii cu publicul, pentru a se familiariza cu noile servicii şi a le face eficiente în slujba cetăţenilor, prin familiarizarea acestora cu ultimele inovaţii tehnologice şi legislative.

Cursurile de specializare vor utiliza materialele metodologice de instruire editate special de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi de Ministerul Administraţiei Publice, acestea urmând să fie predate managerilor de reţea. Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei vor finaliza o convenţie de cooperare pentru acordarea de consultanţa necesară organizării acestor cursuri la nivel naţional.

14.Tabel recapitulativ - costuri (în milioane dolari S.U.A.)

Cost 3.1: Unitatea de elaborare a strategiei 1,5

Cost 3.2: Unitatea de management a programului 3,0

Cost acţiune 3: Structuri operationale 4,5

Cost acţiune 4: Reţeaua naţionala 7,5

Cost 5.1: Portaluri informationale 8,8

Cost 5.2: Portaluri de servicii 22,3

Cost acţiune 5: Portaluri ale administraţiei publice centrale 31,1

Cost 6.1: Servicii judeţene 50,0

Cost 6.2: Computerizarea administraţiilor publice locale 95,0

Cost acţiune 6: Administraţiile publice locale 145,0

Cost 7.1: Accesul la serviciile de stare civilă 10,0

Cost 7.2: Indexul înregistrărilor de stare civilă 6,5

Cost 7.3: Serviciul de notificare a evenimentelor 15,0

Cost acţiune 7: Integrarea registrelor de stare civilă 31,5

Cost acţiune 8: Registrul de proprietate 50,0

Cost 9.1: Testarea cardurilor electronice de identitate 17,5

Cost 9.2: Emiterea cardurilor şi furnizarea serviciilor 13,0

Cost acţiune 9: Cartea electronică de identitate (I.D. card) 30,5

Cost acţiune 10: Semnatura digitala 13,0

Cost acţiune 11: Managementul fluxului de documente 5,0

Cost acţiune 12: Procurarea electronică "e-Procurement" 2,5

Cost 13.1: Instruirea de baza 25,0

Cost 13.2: Cursurile de specializare 12,0

Cost acţiune 13: Instruirea funcţionarilor publici 37,0

TOTAL COST: 357,6