Decizie nr. 149 din 7 martie 2013

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Liviu Herghelegiu în Dosarul nr. 5.500/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 56D/2013.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autorul excepţiei a depus note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât autorul acesteia solicită modificarea dispoziţiilor Legii nr. 317/2004, în sensul reglementării dreptului de recurs al persoanei în favoarea căreia se pronunţă hotărârea de respingere a sesizării cu privire la abaterile disciplinare săvârşite de către judecători şi procurori.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 5.500/2/2012, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Liviu Herghelegiu într-o cauză având ca obiect o cerere de anulare a unei rezoluţii prin care s-a dispus respingerea sesizării formulate în vederea exercitării acţiunii disciplinare prevăzute la art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, respectiv nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textele criticate încalcă dispoziţiile constituţionale invocate, întrucât dau dreptul de a contesta rezoluţia de respingere a sesizării numai persoanei care a formulat-o, nu şi celei împotriva căreia a fost formulată, aceasta din urmă neavând astfel posibilitatea de a ataca conţinutul motivării rezoluţiei de respingere, care, chiar dacă este pronunţată în favoarea sa, poate conţine afirmaţii incorecte, de natură a afecta evoluţia profesională viitoare a celui în cauză.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, prin textele criticate nefiind încălcate dispoziţiile art. 21 şi 52 din Constituţie.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că magistratul în favoarea căruia a fost pronunţată rezoluţia de respingere nu are un interes în contestarea acesteia, întrucât soluţia îi este favorabilă. Se susţine că, pe de altă parte, faptul că judecătorul sau procurorul în favoarea căruia a fost pronunţată soluţia de respingere a sesizării nu are dreptul de a formula contestaţie împotriva considerentelor acesteia nu exclude controlul unei astfel de rezoluţii pe calea dreptului comun, respectiv prin aplicarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Avocatul Poporului apreciază că textele criticate sunt constituţionale. Se susţine că magistratul în favoarea căruia este pronunţată rezoluţia de respingere a sesizării nu poate justifica un interes în promovarea unei căi de atac împotriva acestei rezoluţii, motiv pentru care nu poate fi reţinută încălcarea prin dispoziţiile criticate a prevederilor art. 21 şi 52 din Constituţie. Se arată, în subsidiar, că autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică o omisiune legislativă, aceea de a nu fi fost conferit dreptul de a contesta rezoluţia de respingere anterior arătată şi magistratului în favoarea căreia a fost pronunţată, aspect ce nu este de competenţa Curţii Constituţionale, conform dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, care prevăd că instanţa de contencios constituţional se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor normative cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 317/2004. Prin republicarea Legii nr. 317/2004 şi renumerotarea corespunzătoare a textelor, art. 46 alin. (5) a devenit art. 47 alin. (5), astfel încât Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, care au următorul cuprins: "(5) Rezoluţia de respingere a sesizării prevăzută la alin. (1) lit. c) şi alin. (4) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile."

Se susţine, în esenţă, că textele criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 52 cu privire la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică, în realitate, o omisiune legislativă, aceea de a nu fi incluse printre titularii dreptului de a contesta rezoluţia de respingere a sesizării ce are ca obiect săvârşirea unor abateri disciplinare de către un judecător sau procuror şi alte persoane interesate, în afara autorului acestei sesizări. Or, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Liviu Herghelegiu în Dosarul nr. 5.500/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 martie 2013.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop