Strategie din 23 decembrie 2014

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul IPrincipalele acte normative referitoare la sistemul judiciar

Capitolul IIPrezentarea contextului actual. Definirea problemelor

Capitolul IIIStrategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020

1.Viziune (concept), misiune, valori

2.Principii generale

3.Direcţii de acţiune, obiective strategice şi obiective specifice

4.Implicaţii pentru buget (proiecţii bugetare)

5.Implicaţii juridice

6.Monitorizare, evaluare, revizuire

7.Procesul de consultare

Abrevieri

INTRODUCERE

Asigurarea unui act de justiţie eficient, accesibil şi de calitate reprezintă o aşteptare legitimă a cetăţenilor unei societăţi întemeiate pe respectul normei de drept. Modul în care este înfăptuită justiţia influenţează în mod direct coordonatele fundamentale de funcţionare a societăţii româneşti, precum separaţia puterilor în stat, securitatea juridică, dezvoltarea economică. Toate aceste elemente sunt reflectate, în final, în standardul de viaţă al cetăţenilor.

Provocările secolului al XXI-lea în domeniul justiţiei necesită răspunsuri pe măsură din partea instituţiilor şi organismelor responsabile pentru administrarea sistemului judiciar şi realizarea actului de justiţie, bazate pe managementul strategic integrat, gestionarea eficientă a resurselor, recurgerea la mijloace inovative de soluţionare a problemelor justiţiei.

În acest context, Ministerul Justiţiei (MJ), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), cu structurile sale specializate - Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), au agreat elaborarea şi asumarea unei strategii comune pentru dezvoltarea sistemului judiciar.

Demersul autorităţilor competente este în acord cu recomandările Comisiei Europene formulate în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV)*1), cu principalele recomandări formulate de experţii Băncii Mondiale în cadrul proiectului "Analiza funcţională a sectorului justiţiei din România" (Judicial Funcţional Review)*2), precum şi cu recomandări şi concluzii formulate în cadrul altor proiecte recente privind funcţionarea optimă a sistemului judiciar român.

Astfel, Raportul MCV din 18 iulie 2012*3) recomandă luarea unor ample măsuri de dezvoltare a sistemului judiciar, printre care "adoptarea şi punerea în aplicare a unui plan comun şi cuprinzător de asigurare a punerii în aplicare a tuturor celor patru coduri şi a tuturor aspectelor relevante ale reformei structurale şi procedurale, ale ajustărilor din domeniul resurselor umane şi ale investiţiilor în infrastructura judiciară; restructurarea instanţelor şi a parchetelor, precum şi refacerea echilibrului dintre numărul de angajaţi şi volumul de muncă, pe baza, în special, a revizuirii modului de funcţionare a sistemului judiciar din România şi a proiectului referitor la volumul optim de muncă în instanţe, derulat (...) cu finanţare de la Banca Mondială". În completare, Raportul MCV din 22 ianuarie 2014*4) menţionează în notă pozitivă procesul de elaborare a Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar.

În cuprinsul proiectului "Analiza funcţională a sectorului justiţiei din România" experţii Băncii Mondiale fac o serie de recomandări privind managementul strategic, eficienţa, calitatea şi accesul la justiţie, cu scopul de "a permite autorităţilor române să formuleze un plan de acţiune menit să îmbunătăţească funcţionarea sistemului judiciar". În plus, optimizarea activităţii instanţelor are în vedere alocarea resurselor şi structura instanţelor, indicatorii de performanţă din instanţe, standardele de timp, calitatea datelor şi sistemul ECRIS, instanţele-pilot, formarea profesională, îmbunătăţirea organizatorică şi a capacităţii CSM de gestionare a acestor aspecte.

În egală măsură, la elaborarea prezentei strategii a fost avută în vedere propria viziune a instituţiilor responsabile asupra obiectivelor care trebuie îndeplinite în vederea eficientizării sistemului judiciar şi îmbunătăţirii calităţii şi accesului la actul de justiţie.

Strategia a fost definitivată în cadrul grupului de lucru alcătuit din reprezentanţi ai MJ, CSM, ÎCCJ, PÎCCJ, DNA, DIICOT, după consultarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi reprezentanţilor profesiilor juridice, organizate în mod autonom.

Capitolul IPrincipalele acte normative referitoare la sistemul judiciar*5)

A. Cadrul juridic general:

1.Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

2.Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

3.Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare;

4.Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare;

5.Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

B. Cadrul juridic specific noilor coduri:

1.Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;

2.Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările şi completările ulterioare;

3.Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

4.Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare;

5.Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare;

6.Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările ulterioare;

7.Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare;

8.Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, cu modificările ulterioare;

9.Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, cu modificările şi completările ulterioare;

10.Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;

11.Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu completările ulterioare.

C. Cadrul juridic specific unor profesii organizate în mod autonom:

1.Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată;

2.Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

3.Legea nr. 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare;

4.Ordonanţa Guvernului nr. 75/2000 privind organizarea activităţii de expertiză criminalistică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 488/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

5.Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, aprobată prin Legea nr. 156/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

6.Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare;

7.Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completările ulterioare;

8.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

9.Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare;

10.Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

11.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2010, cu modificările ulterioare.

Capitolul IIPrezentarea contextului actual. Definirea problemelor

Sistemul de justiţie reprezintă pilonul de bază al statului de drept şi, implicit, al unei societăţi democratice stabile şi responsabile. Fără un sistem de justiţie modern, adaptat cerinţelor societăţii contemporane (reducerea duratei proceselor, jurisprudenţă unitară, integritate, transparenţă etc.) şi capabil să răspundă provocărilor viitorului, nu se poate asigura fundamentul dezvoltării economice şi sociale a societăţii româneşti.

Crearea unui sistem judiciar modern, eficient şi transparent implică atât îmbunătăţirea cadrului normativ şi instituţional aferent, cât şi implementarea unor standarde de management la nivelul instituţiilor sistemului judiciar, care să confere calitate actului de justiţie.

Procesul de modernizare a sistemului judiciar din ultimii ani, reprezentat în principal de adoptarea a patru noi coduri, a înregistrat progrese incontestabile, recunoscute ca atare şi în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Cu toate acestea, provocările care stau în faţa sistemului judiciar pe calea eficientizării şi funcţionării la parametri optimi sunt în continuare numeroase, sistemul trebuind să facă faţă noilor provocări generate de schimbările la nivel legislativ şi de asigurarea resurselor necesare aplicării acestuia.

Totodată, prin investirea în capacitatea instituţională a sistemului judiciar se va asigura şi atingerea obiectivului general de creare a unei administraţii publice mai eficiente, prin îmbunătăţirea capacităţii de formulare şi implementare a politicilor publice în domeniu, sporirea transparenţei activităţii judiciare, precum şi prin creşterea calităţii serviciilor publice furnizate cetăţenilor.

Analizele efectuate la nivelul Ministerului Justiţiei, având ca surse de fundamentare rapoarte de activitate ale Ministerului Justiţiei elaborate în ultimii ani, rapoarte privind starea justiţiei (elaborate de CSM), studii de impact, cercetări sociologice, documente cu caracter strategic asumate de conducerea Ministerul Justiţiei (Strategia Naţională Anticorupţie - SNA, Memorandumul privind pregătirea sistemului judiciar pentru intrarea în vigoare a noilor coduri), analize interne şi externe, în special recentele rapoarte ale Băncii Mondiale şi ale Comisiei Europene, observaţii şi propuneri ale practicienilor în domeniul justiţiei sau ale organismelor profesionale, au stat la baza identificării contextului actual şi a principalelor obiective.

Probleme abordate:

● Necesitatea eficientizării justiţiei prin: crearea şi implementarea unui sistem de management strategic la nivelul sistemului judiciar*6), pe de o parte, şi optimizarea managementului instanţelor şi parchetelor, pe de altă parte. De asemenea, este avută în vedere definitivarea procesului de punere în aplicare a noilor coduri şi, în acest scop, pregătirea în continuare a sistemului judiciar, în ansamblul său. Comunicarea eficientă dintre Guvern şi sistemul judiciar este esenţială pentru furnizarea unor informaţii relevante pentru dezvoltarea politicilor publice privind justiţia. Totodată, există o imperioasă nevoie de date statistice îmbunătăţite la nivelul sistemului judiciar, inclusiv cu caracter deschis (accesibile publicului).

● Consolidarea instituţională a sistemului judiciar: modernizarea sistemului judiciar reprezintă unul dintre obiectivele de referinţă la nivel naţional, care poate fi susţinut dacă principalele instituţii din cadrul sistemului vor fi în continuare consolidate. Consolidarea instituţională a sistemului judiciar nu este posibilă fără investiţii solide. Se va acorda o importanţă deosebită componentei investiţionale, îndeosebi în infrastructura fizică a instanţelor şi parchetelor.

● Integritatea sistemului judiciar: consolidarea integrităţii sistemului judiciar atât în ansamblu, cât şi la nivel individual implică şi o creştere a transparenţei acestuia, dezvoltarea unei culturi a integrităţii prin formarea iniţială şi continuă. Rapoartele privind starea justiţiei elaborate anual de către Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi rapoartele Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare identifică toate aceste aspecte şi subliniază necesitatea unei cooperări interinstituţionale adecvate, a conlucrării dintre factorii de decizie din cadrul sistemului judiciar, puterea executivă şi legislativă. Transparenţa, integritatea şi responsabilitatea sunt şi valori fundamentale ale noii Strategii Naţionale Anticorupţie 2012-2015*7) (SNA), dar şi ale Strategiei de întărire a integrităţii în justiţie 2011-2016 (aprobată de Plenul CSM la data de 22 noiembrie 2011).

● Calitate şi transparenţă în actul de justiţie: îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie vizează reducerea duratei de soluţionare a litigiilor, unificarea jurisprudenţei, dar şi modernizarea statutului unor profesii juridice organizate în mod autonom. Dacă premisele legislative pentru celeritatea soluţionării cauzelor au fost asigurate prin adoptarea noilor coduri, acestea trebuie secondate de utilizarea bunelor practici de reducere a amânării judecării cauzelor. Practica judiciară neunitară rămâne una dintre principalele probleme ale sistemului judiciar din România. Transparenţa actului de justiţie implică publicarea hotărârilor judecătoreşti relevante, precum şi implementarea unui sistem de accesare online a dosarelor, măsuri cu impact direct asupra percepţiei cetăţeanului cu privire la sistemul judiciar în ansamblul său. Instrumentele electronice aflate în prezent la dispoziţia sistemului judiciar, prin care se asigură publicarea online a motivărilor hotărârilor judecătoreşti şi a altor date relevante privind cauzele de pe rolul instanţelor, de interes pentru public, trebuie net îmbunătăţite pentru a servi scopului pentru care au fost create: pe de o parte, unificarea jurisprudenţei, iar pe de altă parte, asigurarea transparenţei şi a încrederii în actul de justiţie*8).

● Accesul la justiţie: filosofia celor patru noi coduri se bazează în mare parte pe nevoia de a asigura un acces sporit la justiţie, împreună cu reducerea duratei procedurilor judiciare şi simplificarea acestora. De asemenea, din analiza datelor colectate la nivelul Ministerului Justiţiei rezultă că situaţia actuală a sistemului de ajutor public judiciar şi de asistenţă juridică din oficiu necesită îmbunătăţire, astfel încât să se asigure un control şi o calitate sporită a serviciilor prestate în cadrul acestui sistem.

Capitolul IIIStrategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020

1.Viziune (concept), misiune, valori

Viziune (concept): modernizarea sistemului judiciar, prin implementarea unui sistem de management strategic în domeniul justiţiei, utilizarea eficientă a resurselor, recurgerea la soluţii inovative de creştere a performanţei sistemului judiciar român, precum şi a accesibilităţii sale faţă de cetăţean

Misiunea sistemului judiciar este de a îndeplini un act de justiţie eficient şi accesibil, realizat în condiţii de independenţă, integritate, stabilitate legislativă şi instituţională, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Valori:

● eficienţă în gestionarea resurselor şi a actului de justiţie;

● transparenţa instituţiilor şi a procedurilor judiciare;

● integritatea şi responsabilitatea actorilor implicaţi în înfăptuirea justiţiei;

● respectul faţă de cetăţean, în calitate de beneficiar final al serviciului public de justiţie.

2.Principii generale

Fiecare acţiune cuprinsă în prezenta strategie se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esenţială pentru realizarea unui sistem judiciar modern:

–respectarea statului de drept şi a supremaţiei legii;

–garantarea unei reale separaţii şi a echilibrului puterilor în stat, prin consolidarea independenţei şi integrităţii puterii judecătoreşti;

–asigurarea stabilităţii cadrului normativ şi instituţional;

–cooperarea loială dintre instituţiile cu atribuţii în administrarea sistemului judiciar şi înfăptuirea justiţiei;

–respectarea drepturilor omului;

–adoptarea celor mai bune practici europene legate de funcţionarea sistemului judiciar;

–aplicarea principiilor de management integrat;

–asigurarea transparenţei actului de justiţie;

–consolidarea dialogului cu profesiile organizate în mod autonom şi cu societatea civilă, precum şi implicarea acestora în procesul de modernizare a sistemului judiciar.

3.Direcţii de acţiune, obiective strategice şi obiective specifice

A. Eficientizarea justiţiei ca serviciu public

1.Crearea şi implementarea unui sistem unitar de management strategic la nivelul sistemului judiciar

a)înfiinţarea unui consiliu strategic format din conducerea la vârf a MJ, CSM, MP, ÎCCJ*9);

b)specializarea persoanelor care gestionează implementarea managementului strategic la nivelul sistemului judiciar (MJ-MP-CSM-ÎCCJ) în metode şi tehnici de management organizaţional;

c)introducerea unei aplicaţii IT (analiză şi prognoză, pornind de la datele statistice) care să contribuie la procesul decizional în cadrul sistemului judiciar; asigurarea secvenţialităţii utilizării datelor statistice în managementul strategic;

d)dezvoltarea integrată a sistemului de statistică judiciară la nivel interinstituţional (MJ-CSM-MP-ÎCCJ)*10). Definirea mai clară şi mai eficientă a indicilor statistici; optimizarea culegerii, prelucrării şi gestionării datelor relevante.

──────────

Rezultat: sistem de management strategic şi operaţional integrat la nivelul sistemului judiciar.

2.Definitivarea procesului de punere în aplicare a noilor coduri (civil/penal, de procedură civilă/penală)

a)asigurarea resurselor umane, materiale şi IT necesare implementării noilor coduri;

b)continuarea formării profesionale a magistraţilor şi a personalului auxiliar din instanţe (în corelare cu obiectivul E.3);

c)prezervarea stabilităţii cadrului normativ şi implicarea sistemului judiciar în evaluarea şi formularea propunerilor de amendamente la noile coduri în mod integrat; definitivarea procesului de adoptare a legislaţiei subsecvente, necesară punerii în aplicare a noilor coduri;

d)pregătirea sistemului de probaţiune pentru implementarea noilor reglementări;

e)pregătirea sistemului penitenciar pentru implementarea noilor reglementări;

f)continuarea mediatizării şi diseminării informaţiilor cu privire la principalele instituţii şi prevederi introduse de noile coduri (inclusiv de noul Cod al insolvenţei);

g)realizarea unor evaluări periodice a modului de implementare a noilor coduri prin intermediul unui mecanism interinstituţional de monitorizare a implementării noilor coduri.

Rezultat: sistem judiciar pregătit pentru punerea în aplicare a noilor coduri.

3.Optimizarea organizării şi funcţionării instanţelor şi parchetelor:

a)optimizarea managementului instanţelor şi parchetelor, prin asigurarea unui just echilibru între responsabilizarea conducerii instanţelor şi parchetelor şi degrevarea acesteia de sarcini administrative curente [în corelare cu obiectivul B.1.d)];

b)dezvoltarea abilităţilor magistraţilor şi personalului auxiliar în domeniul managementului schimbării, managementului instanţei şi al fluxului de dosare;

c)alocarea judicioasă şi utilizarea eficientă a resurselor financiare;

d)instituirea într-o serie de instanţe-pilot a sistemului bugetelor bazate pe rezultate, pentru a corela cerinţele bugetare şi alocarea resurselor cu rezultatele dorite; definirea unor metodologii clare şi selectarea riguroasă a indicatorilor;

e)alocarea judicioasă a resurselor umane, în funcţie de necesităţile sistemului judiciar, volumul de activitate, specializarea resurselor umane, gradul de complexitate a cauzelor şi alte criterii de performanţă;

f)adaptarea şi optimizarea aplicaţiei "ECRIS" (îmbunătăţirea generală a funcţionalităţilor aplicaţiei, perfecţionarea motoarelor de căutare, optimizarea introducerii datelor, îmbunătăţirea componentelor aplicaţiei care generează date statistice, formarea specializată a personalului care gestionează şi utilizează aplicaţia, îmbunătăţirea sistemului IT integrat în cadrul Ministerului Public, promovarea ataşării datelor şi informaţiilor în sistem electronic, în special în cazul dosarelor penale);

g)degrevarea instanţelor şi parchetelor prin promovarea, în continuare, a medierii ca metodă alternativă de soluţionare a litigiilor;

h)identificarea de soluţii normative în caz de jurisprudenţă unitară, aplicată în situaţii litigioase repetitive, în scopul degrevării instanţelor.

Rezultat: eficacitatea şi eficienţa activităţii instanţelor şi parchetelor - îmbunătăţite; durata de soluţionare a dosarelor - redusă.

4.Îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi creşterea şanselor de reintegrare socială a persoanelor private de libertate

a)consolidarea sistemului penitenciar potrivit standardelor internaţionale în materie;

b)dezvoltarea programelor educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială din perioada detenţiei şi informarea opiniei publice;

c)dezvoltarea capacităţii instituţionale şi interinstituţionale în domeniul reintegrării sociale a persoanelor private de libertate;

d)dezvoltarea capacităţii instituţionale şi interinstituţionale prin introducerea unor instrumente informatice integrate, de raportare, analiză, măsurare, planificare, previzionare şi managementul performanţei;

e)asigurarea resurselor umane necesare desfăşurării activităţilor specifice şi formarea profesională a acestora la nivelul standardelor în materie.

Rezultat: condiţii de detenţie conforme cu standardele internaţionale; persoane condamnate pregătite pentru reintegrarea socioprofesională/pentru preluarea acestora într-un circuit de asistenţă postdetenţie.

5.Optimizarea cadrului legislativ şi instituţional privind organizarea şi exercitarea profesiilor juridice organizate în mod autonom

Rezultat: cadru normativ şi instituţional referitor la profesiile juridice organizate în mod autonom, îmbunătăţit.

B. Consolidarea instituţională a sistemului judiciar

1.Consolidarea cadrului legislativ aferent sistemului judiciar, cu respectarea principiilor stabilităţii şi predictibilităţii normelor

a)Consolidarea statutului magistraţilor şi îmbunătăţirea modalităţilor de recrutare, evaluare şi promovare a magistraţilor;

b)Introducerea asigurării profesionale a magistraţilor;

c)Consultarea sistemului judiciar în procesul de revizuire a Constituţiei atunci când modificările vizează funcţionarea sau eficienţa sistemului judiciar, statutul judecătorilor şi/sau procurorilor, principiile statului de drept.

d)Delimitarea atribuţiilor în cadrul instituţiilor sistemului judiciar, inclusiv a celor administrative [în corelare cu obiectivul A.3.a)]; identificarea procedurilor necontencioase şi a procedurilor ce nu impun în mod obligatoriu intervenţia unui magistrat în vederea degrevării acestora.

Rezultat: cadru legislativ aferent sistemului judiciar, îmbunătăţit.

2.Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi decizionale a CSM, INM, SNG

a)consolidarea, în continuare, a capacităţii instituţionale a CSM, INM şi SNG;

b)consolidarea Inspecţiei Judiciare;

c)creşterea capacităţii CSM de reacţie la fenomenele de dezvoltare instituţională a sistemului judiciar; eficientizarea pârghiilor de apărare a reputaţiei magistraţilor şi independenţei justiţiei;

d)fluidizarea procesului decizional în cadrul CSM;

e)transparentizarea procedurii de selecţie a reprezentanţilor societăţii civile în CSM, alături de clarificarea rolului acestora în cadrul CSM; iniţierea unui dialog cu Senatul cu privire la procedura de numire a acestor reprezentanţi.

Rezultat: CSM, INM şi SNG - consolidate din punct de vedere funcţional şi organizatoric.

3.Consolidarea capacităţii administrative a Ministerului Justiţiei şi instituţiilor din subordinea şi din coordonarea sa

a)dezvoltarea biroului de statistică judiciară la nivelul MJ - parte a unui sistem integrat şi coordonat la nivelul întregului sistem judiciar [în corelare cu Obiectivul A.1.d)];

b)consolidarea sistemului de probaţiune prin reorganizarea Direcţiei de probaţiune şi punerea în aplicare, în continuare, a măsurilor de pregătire profesională a personalului din probaţiune şi de consolidare a statutului său;

c)consolidarea capacităţii instituţionale a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, a sistemului registrului comerţului şi a sistemului informatic integrat al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului;

d)eficientizarea activităţii de expertiză criminalistică, în acord cu standardele internaţionale în materie;

e)consolidarea capacităţii instituţionale a MJ de analiză a activităţii profesiilor juridice organizate în mod autonom;

f)consolidarea şi eficientizarea sistemului administraţiei penitenciare [în corelare cu obiectivele A.2.e) şi A.4]; reabilitarea reţelei de penitenciare prin identificarea de forme alternative de finanţare (spre exemplu: fonduri europene, lansarea unor parteneriate de tip public-privat, modernizarea şi eficientizarea energetică a spaţiilor existente, implementarea noilor tehnologii, de natură a optimiza utilizarea alocaţiilor bugetare aferente îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie şi siguranţă); consolidarea şi extinderea capacităţii centrelor educative şi a centrelor de detenţie pentru minori;

g)consolidarea sistemului informatic judiciar [în corelare cu obiectivul B.5.c)];

h)eficientizarea activităţii de analiză şi avizare a proiectelor de acte normative.

Rezultat: eficienţă crescută a MJ şi a instituţiilor din subordinea şi din coordonarea sa.

4.Creşterea gradului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni

a)dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii şi a confiscărilor dispuse în cazul infracţiunilor grave, inclusiv cele de corupţie, precum şi a stadiului valorificării acestor bunuri confiscate (măsură inclusă în SNA);

b)înfiinţarea în subordinea Ministerului Justiţiei a agenţiei dedicate gestionării bunurilor sechestrate în cadru procesual-penal - AMO - Assets Management Office;

c)diseminarea bunelor practici în materia identificării, confiscării şi valorificării bunurilor provenite din infracţiuni de corupţie (măsură inclusă în SNA);

d)dezvoltarea unui parteneriat cu administraţia publică locală în domeniul recuperării creanţelor.

Rezultat: Valoare sporită a confiscărilor notificate la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi a sumelor de bani recuperate la bugetul de stat; sistem operaţional de recuperare a creanţelor.

5.Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor şi parchetelor

a)îmbunătăţirea infrastructurii instanţelor şi parchetelor (de exemplu, "Justice District", continuarea şi finalizarea tuturor obiectivelor de investiţii în sediile instanţelor, finanţate de Programul Băncii Mondiale privind reforma sistemului judiciar);

(i)efectuarea unui bilanţ al principalelor obiective de investiţii în infrastructura fizică a instanţelor şi parchetelor;

(ii)centralizarea nevoilor de infrastructură fizică de la instanţe şi parchete;

b)asigurarea unui nou sediu pentru ÎCCJ;

c)finalizarea procesului de informatizare*11) a instanţelor şi parchetelor [în corelare cu obiectivul B.3.g)];

d)dezvoltarea sistemului de management electronic al documentelor la nivelul instanţelor şi parchetelor (arhivarea electronică a dosarelor*12);

e)revizuirea hărţii judiciare*13);

f)dezvoltarea unei politici de resurse umane la nivelul sistemului judiciar.

Rezultat: infrastructură consolidată la nivelul instanţelor şi parchetelor; gestionare mai eficientă a resurselor alocate; scheme de personal reechilibrate.

C. Integritatea sistemului judiciar

1.Consolidarea integrităţii în cadrul sistemului judiciar prin promovarea măsurilor anticorupţie şi a standardelor etice profesionale

a)continuarea monitorizării SNA cu privire la sistemul judiciar*14);

b)identificarea şi soluţionarea blocajelor în cadrul procedurilor disciplinare şi al cazurilor de corupţie din sistemul judiciar;

c)consolidarea capacităţii şi a rezultatelor Inspecţiei Judiciare: creşterea vitezei de reacţie, prin asigurarea celerităţii procedurilor de verificare şi control cu privire la constatările referitoare la comportamentul profesional şi personal al magistraţilor, evaluat în cadrul competenţelor specifice Inspecţiei Judiciare;

d)continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate şi soluţionarea de către instanţe a faptelor de mare corupţie, inclusiv din rândul reprezentanţilor sistemului judiciar;

e)introducerea sondajelor periodice, care să includă întrebări despre corupţia din sistemul judiciar şi percepţia generală cu privire la corectitudinea/etica judiciară.

Rezultat: nivel de integritate a sistemului judiciar, îmbunătăţit.

2.Modernizarea statutului unor profesii juridice organizate în mod autonom (arbitri, avocaţi, experţi, notari, practicieni în insolvenţă, executori judecătoreşti, traducători şi interpreţi) şi al mediatorilor, în scopul consolidării standardelor etice:

a)promovarea standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul tuturor profesiilor juridice şi al mediatorilor;

b)analize cu privire la activitatea profesiilor juridice organizate în mod autonom. Dezvoltarea de mijloace de depistare şi soluţionare a plângerilor vizând încălcări ale standardelor etice.

Rezultat: nivel de integritate a profesiilor juridice organizate în mod autonom şi al mediatorilor, îmbunătăţit.

D. Asigurarea transparenţei şi informatizării actului de justiţie (Open Justice)

1.Publicarea hotărârilor judecătoreşti motivate*15)

a)implementarea unui program informatic îmbunătăţit pentru accesarea jurisprudenţei naţionale relevante, cu motoare eficiente de căutare;

b)continuarea publicării hotărârilor judecătoreşti ale ÎCCJ, integral, pe pagina de internet a instanţei supreme; optimizarea paginii de web a ÎCCJ;

c)continuarea activităţii de elaborare şi publicarea buletinelor periodice de jurisprudenţă la nivelul curţilor de apel şi ÎCCJ. Evaluarea eficienţei acestora.

Rezultat: program informatic îmbunătăţit; acces la practica relevantă a instanţelor şi unificarea practicii judiciare (în corelare cu obiectivul E.2).

2.Îmbunătăţirea mecanismelor de furnizare a informaţiilor pentru părţi şi a accesului la actele din instanţe în timp util*16)

──────────

a)îmbunătăţirea sistemului care permite evidenţierea circuitului dosarelor în instanţe, accesibil publicului;

b)publicarea online a informaţiilor şi documentelor relevante pentru justiţiabil, în timp real şi în format accesibil cetăţeanului.

Rezultat: acces online la justiţie îmbunătăţit.

E. Îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie

1.Reducerea duratei procedurilor judiciare

a)diseminarea şi utilizarea bunelor practici de reducere a amânărilor judecării cauzelor;

b)pregătirea şi desfăşurarea şedinţelor de management al dosarelor, în conformitate cu noile coduri de procedură;

Rezultat: proceduri judiciare derulate într-un termen rezonabil.

2.Unificarea practicii judiciare

a)consolidarea rolului ÎCCJ ca instanţă de unificare a practicii judiciare şi for de ultim control;

b)formarea profesională a magistraţilor cu privire la jurisprudenţa naţională;

c)publicarea hotărârilor relevante ale instanţelor judecătoreşti (în corelare cu obiectivul D.1);

d)întocmirea şi distribuirea de ghiduri tematice la nivelul parchetelor şi instanţelor (de exemplu, dispunerea soluţiilor de netrimitere în judecată pe criterii de oportunitate).

e)monitorizarea practicii judiciare şi sesizarea în fază incipientă a practicii neunitare, în vederea soluţionării chestiunilor ce suportă mai multe interpretări.

Rezultat: jurisprudenţă unitară.

3.Pregătirea profesională interdisciplinară a participanţilor la înfăptuirea actului de justiţie

a)continuarea formării profesionale a magistraţilor, inclusiv formarea specializată a acestora, a personalului auxiliar din cadrul sistemului judiciar şi a profesiilor juridice organizate în mod autonom cu privire la interpretarea şi aplicarea noilor coduri [în corelare cu obiectivul A.2.b)];

b)continuarea formării profesionale a magistraţilor şi a profesiilor juridice organizate în mod autonom cu privire la jurisprudenţa naţională şi europeană [în corelare cu obiectivul E.2.b)];

c)formarea profesională a magistraţilor şi a altor categorii de personal din cadrul sistemului judiciar în materia managementului juridic şi judiciar [în corelare cu obiectivul A.1.b)];

d)dezvoltarea programelor de formare şi practică pentru studenţii în drept.

Rezultat: formarea profesională a participanţilor la înfăptuirea actului de justiţie, adaptată la cerinţele sistemului judiciar modernizat.

4.Îmbunătăţirea activităţii de executare a hotărârilor judecătoreşti

a)accelerarea procedurii de executare a hotărârilor judecătoreşti, prin punerea efectivă în aplicare a prevederilor noului Cod de procedură civilă;

b)îmbunătăţirea cadrului normativ referitor la organizarea şi funcţionarea corpului executorilor judecătoreşti (în corelare cu obiectivul C.2).

Rezultat: hotărâri judecătoreşti executate în mod efectiv şi într-un termen rezonabil.

E. Garantarea accesului liber la justiţie

1.Consolidarea sistemului de acordare a asistenţei juridice

a)dezvoltarea şi aplicarea de politici îmbunătăţite de acordare a asistenţei juridice, de evaluare a calităţii asistenţei oferite şi de plată către cei care oferă aceste servicii; consolidarea componentelor esenţiale ale asistenţei - financiară şi calitativă;

b)îmbunătăţirea bazei de date cu privire la asistenţa juridică, incluzând informaţii despre cine primeşte asistenţa, cine este angajat să o ofere şi onorariile stabilite;

c)înfiinţarea unor birouri/servicii de consiliere juridică şi informare a cetăţenilor, accesibile înainte de a apela la instanţă şi promovarea activităţii acestora;

d)consolidarea colaborării cu organizaţiile societăţii civile în vederea dezvoltării serviciilor de asistenţă juridică gratuită pentru grupuri vulnerabile.

Rezultat: Asistenţă juridică adecvată nevoilor cetăţeanului.

2.Îmbunătăţirea mijloacelor de comunicare externă a sistemului judiciar. Activităţi de prevenire a infracţionalităţii, inclusiv a corupţiei:

a)stabilirea unei strategii de comunicare publică unitară la nivelul sistemului justiţiei. Consolidarea compartimentelor de comunicare din cadrul instituţiilor sistemului judiciar şi formarea personalului specializat;

b)implementarea Memorandumului comun MJ-CSM-PÎCCJ-MEN privind educaţia juridică în şcoli;

c)accesul gratuit al publicului la legislaţia actualizată;

d)întocmirea şi distribuirea de broşuri şi ghiduri de educaţie juridică a publicului, pe teme specifice; evaluarea periodică a impactului şi eficienţei acestora. Diversificarea posibilităţilor de informare online pentru cetăţeni;

e)îmbunătăţirea mecanismelor de furnizare a informaţiilor pentru publicul larg care să ajute cetăţenii şi justiţiabilii să aibă acces la actele din instanţe în timp util (de exemplu, facilităţi de căutare extinsă şi notificare)*17);

f)programe de informare şi educare a cetăţenilor cu privire la accesul la justiţie şi competenţa instanţelor şi parchetelor, standardizarea cererilor, publicarea şi informarea cetăţenilor cu privire la circuitul şi modalitatea de soluţionare a cererilor;

g)dezvoltarea de parteneriate cu ONG-urile şi implicarea societăţii civile în special în programele de informare şi educare a cetăţenilor;

h)prevenirea infracţionalităţii prin popularizarea standardelor de integritate şi a măsurilor anticorupţie.

Rezultat: cultură juridică consolidată în societatea românească; grad ridicat de acces al publicului la informaţii privind starea justiţiei; îmbunătăţirea indicatorilor de percepţie publică privind încrederea în justiţie.

4.Implicaţii pentru buget (proiecţii bugetare)

Implementarea strategiei se va realiza în limitele strategiei fiscal-bugetare în vigoare. Finanţarea se va asigura din bugetele instituţiilor implicate, în limita sumelor aprobate anual pentru această destinaţie.

În vederea îndeplinirii obiectivelor prezentei strategii vor fi avute în vedere surse de finanţare alternative celor de la bugetul de stat, precum fondurile structurale aferente perioadei 2014-2020 sau finanţarea externă oferită de alţi donori (spre exemplu, Banca Mondială, Mecanismul financiar norvegian, proiectele destinate sistemului judiciar român din cadrul "Programului de cooperare elveţiano-român pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse", asistenţă bilaterală din partea unor state membre UE, precum proiectul "Măsuri suplimentare în vederea realizării obiectivelor de referinţă din cadrul MCV", finanţat de guvernul olandez).

Implicaţiile bugetare estimative vor fi incluse în planul de acţiune.

5.Implicaţii juridice

Strategia urmăreşte consolidarea legislativă şi instituţională a sistemului judiciar, concentrându-se îndeosebi pe măsuri de punere în aplicare a legislaţiei în vigoare.

Eventuale intervenţii legislative pot fi necesare în vederea îndeplinirii unor obiective specifice din strategie (e.g. consolidarea instituţională, promovarea măsurilor de integritate în sistemul judiciar, garantarea accesului liber la justiţie).

6.Monitorizare, evaluare, revizuire

Monitorizarea strategiei se va realiza pe baza planului de acţiune, care va prezenta obiectivele generale, obiectivele specifice, acţiunile care trebuie întreprinse pentru atingerea obiectivelor enunţate, termenele de realizare, instituţiile responsabile, resursele necesare, estimate, precum şi indicatorii de performanţă.

Îndeplinirea obiectivelor strategice va fi urmărită de către Comisa de monitorizare, care va fi alcătuită din reprezentanţi ai MJ, CSM, ÎCCJ, PÎCCJ, DNA.

La nivel tehnic, în vederea monitorizării strategiei, se va constitui un grup de lucru, având în componenţă experţi din cadrul instituţiilor de mai sus, care va fi coordonat de Ministerul Justiţiei.

Comisia de monitorizare va fi convocată de ministrul justiţiei trimestrial sau ori de câte ori consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la solicitarea celorlalte instituţii.

La reuniunile grupului de lucru menţionat mai sus pot fi invitaţi reprezentanţi ai tuturor puterilor în stat, ai asociaţiilor profesionale şi ai societăţii civile*18).

Gradul de implementare a strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte semestriale de monitorizare, definitivate în cadrul grupului de lucru tehnic mai sus amintit şi asumate de Comisia de monitorizare. În baza rapoartelor de monitorizare, grupul de lucru poate propune revizuiri periodice ale strategiei şi ale planului de acţiune.

7.Procesul de consultare

În etapa de redactare a proiectului strategiei, Ministerul Justiţiei a primit contribuţii de la Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Organismele profesionale ale avocaţilor, notarilor, executorilor judecătoreşti, mediatorilor au fost, de asemenea, consultate, iar unele dintre ele au formulat propriile observaţii.

După analiza şi integrarea observaţiilor primite de la instituţiile şi organismele menţionate mai sus, proiectul strategiei a fost lansat în dezbatere publică, prin postarea sa pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei în perioada 10 octombrie-30 noiembrie 2014.

Două reuniuni de consultare cu societatea civilă au avut loc în perioada octombrie-noiembrie 2014*19).

Abrevieri

ANP - Administraţia Naţională a Penitenciarelor

BM - Banca Mondială

CE - Comisia Europeană

CSM - Consiliul Superior al Magistraturii

DIICOT - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

DNA - Direcţia Naţională Anticorupţie

IJ - Inspecţia Judiciară

INM - Institutul Naţional al Magistraturii

ÎCCJ - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

JFR - Judicial Funcţional Review

MCV - Mecanismul de Cooperare şi Verificare

MEN - Ministerul Educaţiei Naţionale

MJ - Ministerul Justiţiei

MP - Ministerul Public

ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

PÎCCJ - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

SNA - Strategia Naţională Anticorupţie

SNG - Şcoala Naţională de Grefieri

UE - Uniunea Europeană