Ordonanta Nr. 61 din 24 august 1994

În temeiul prevederilor art.107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, precum şi ale art. 1 lit. b) din Legea nr. 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României emite următoarea ordonanţa:

Articolul 1

Se aprobă aranjamentul de credit stand-by, în valoare de 131,97 milioane D.S.T., precum şi facilitarea sistematica în valoare de 377,05 milioane D.S.T., acordate României de Fondul Monetar Internaţional la 11 mai 1994.

Articolul 2

Echivalentul în lei al sumei de 509,02 milioane D.S.T. se acoperă de Banca Naţionala a României şi se virează, pe măsura primirii transelor de credit, în contul nr. 1 al Fondului Monetar Internaţional deschis la Banca Naţionala a României.

Articolul 3

Rambursarea creditelor prevăzute la art. 1, plata dobinzilor şi a comisioanelor aferente, precum şi diferenţele în lei rezultate din regularizări se suporta de Banca Naţionala a României.

Articolul 4

Banca Naţionala a României va exercita toate drepturile şi va îndeplini toate obligaţiile care revin României în calitate de membra a Fondului Monetar Internaţional, inclusiv contractarea, împreună cu Ministerul Finanţelor, în numele statului, de credite pe termen mediu pentru nevoile balanţei de plati externe şi consolidarea rezervelor valutare ale tarii.

Articolul 5

Se autorizeaza Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor, şi Banca Naţionala a României sa introducă, de comun acord cu Fondul Monetar Internaţional, amendamente la textul aranjamentului stand-by care privesc detaliile acestuia şi nu sunt de natura sa sporeasca obligaţiile financiare ale României faţă de Fondul Monetar Internaţional sau sa determine condiţionari economice faţă de cele convenite iniţial între părţi.

Guvernul va informa periodic Parlamentul în legătură cu aceste amendamente în cadrul Raportului privind datoria publică interna şi externa a României.

PRIM-MINISTRU

NICOLAE VACAROIU

Contrasemnează:

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Mugur Isarescu

Ministru de stat,

ministrul finanţelor,

Florin Georgescu

Ministru de stat,

Preşedintele Consiliului

pentru Coordonare, Strategie şi

şi Reforma Economică,

Mircea Cosea

ROMÂNIA: ARANJAMENT STAND-BY a) obiectivele şi politicile pe care autorităţile din România intenţionează să le urmeze în perioada acestui aranjament stand-by; şi b) înţelegerile României cu Fondul Monetar Internaţional (Fondul) asupra examinarilor care vor fi făcute cu privire la progresul înregistrat în realizarea obiectivelor programului şi la măsurile pe care autorităţile din România le vor urma în perioada rămasă din acest aranjament stand-by. b) Nici una dintre limitele de la lit a) de mai sus nu se va aplica vreunei cumpărări, supusă răscumpărării, efectuată în baza acestui aranjament stand-by, care nu va spori disponibilităţile Fondului în moneda României peste 25% din cota. a) În cursul oricărei perioade în care datele de la sfârşitul perioadei precedente arata ca: b) dacă, oricând în cursul perioadei acestui aranjament stand-by, administraţia publică consolidata, Banca Naţionala a României, regiile autonome sau băncile comerciale proprietate de stat acumuleaza arierate externe, asa cum se descrie în paragraful 66 al memorandumului anexat; sau c) dacă, după 30 iunie 1994, România nu a eliminat licitaţiile valutare şi nu a adoptat cursul mediu la care au loc tranzacţiile valutare directe pe piaţa interbancara drept curs oficial publicat de Banca Naţionala a României şi utilizat în scopuri care să includă evaluări vamale şi raportări statistice, asa cum se descrie în paragraful 58 din memorandumul anexat; sau d) dacă, după 15 august 1994, Parlamentul României nu a adoptat legea falimentului descrisă în paragraful 50 din memorandumul anexat; sau e) dacă, după 15 noiembrie 1994, Parlamentul României nu a adoptat legea impozitului pe profit descrisă în paragraful 11 al memorandumului anexat; sau f) dacă după 15 februarie 1995 şi după 15 august 1995, până când examinarile respective preconizate în paragraful 6 al memorandumului anexat nu sunt încheiate; sau g) dacă, oricând în cursul perioadei aranjamentului stand-by, România: a) în cazul unei cumpărări neconforme prevederilor Deciziei nr. 7842 - (84/165) referitoare la liniile directoare pentru acţiunea de corectare; sau b) în cazul unei cumpărări în sprijinul operaţiunilor de reducere a datoriei şi a serviciului datoriei prevăzute în Decizia nr. 9331 -(89/167), cu modificările ulterioare; sau c) în baza subparagrafului 16 a) sau 33 a) din Decizia nr. 8955 - (88/126), cu modificările ulterioare, referitoare la facilitarea de finanţare compensatorie şi neprevăzută. b) Orice reducere în moneda României, deţinută de Fond, va diminua sumele supuse răscumpărării prevăzute la lit. a) de mai sus în conformitate cu principiile aplicate de Fond în acest scop la data reducerii.

Anexat la aceasta se afla o scrisoare cu un memorandum, purtind data de 18 aprilie 1994, semnată de ministru de stat, ministrul finanţelor al României, şi de guvernatorul Băncii Naţionale a României, prin care se solicita un aranjament stand-by şi se stabilesc:

Pentru sprijinirea acestor obiective şi politici, Fondul Monetar Internaţional acorda acest aranjament stand-by în conformitate cu următoarele prevederi:

1.În perioada de la 11 mai 1994 până la 10 decembrie 1995, România va avea dreptul să facă cumpărări de la Fond într-o sumă echivalenta cu 131,97 milioane D.T.S., sub rezerva paragrafelor 2, 3, 4 şi 5 de mai jos, fără o noua examinare din partea Fondului.

2.a) Cumpărările în baza acestui aranjament stand-by nu vor putea depăşi, fără consimţământul Fondului, echivalentul a 37,71 milioane D.S.T. până la 16 august 1994, echivalentul a 56,56 milioane D.S.T. până la 16 decembrie 1994, echivalentul a 75,41 milioane D.S.T. până la 16 mai 1995, echivalentul a 94,26 milioane D.S.T. până la 16 august 1995 şi echivalentul a 113,12 milioane D.S.T. până la 16 noiembrie 1995.

3.România nu va face cumpărări, supuse răscumpărării, în baza acestui aranjament stand-by, care vor spori disponibilităţile Fondului în moneda României peste 25% din cota:

(i)limita pentru prelucrarea datoriei întreprinderilor către bănci de către bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale pentru împrumuturile băncilor către întreprinderi, descrisă în paragraful 18 şi în anexa nr. 2 a memorandumului anexat; sau

(îi) limita pentru volumul creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat, descrisă în paragraful 19 şi în anexa nr. 3 a memorandumului anexat; sau

(iii)limita pentru stocul activelor interne nete ale sistemului bancar, descrisă în paragraful 26 şi în anexa nr. 5 a memorandumului anexat; sau

(iv)nivelul minim pentru rezervele internaţionale nete ale sistemului bancar, descris în paragraful 63 şi în anexa nr. 8 a memorandumului anexat; sau

(v)limita pentru contractarea şi garantarea unei datorii externe mai mari de un an şi până la cinci ani inclusiv, descrisă în paragraful 66 şi în anexa nr. 9 a memorandumului anexat; sau

(vi)limita pentru contractarea şi garantarea unei datorii externe mai mari de un an şi până la 12 ani inclusiv, descrisă în paragraful 66 şi în anexa nr. 9 a memorandumului anexat; sau

(vii)limita pentru soldul datoriei externe cu scadenţa iniţială de până la un an inclusiv, descrisă în paragraful 66 şi în anexa nr. 10 a memorandumului anexat nu sunt respectate; sau

(i)impune restrictii sau le intensifica pe cele existente asupra plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente; sau

(îi) introduce sau modifica practicile valutare multiple; sau

(iii)încheie acorduri bilaterale de plati care sunt incompatibile cu prevederile art. 8; sau

(iv)impune sau intensifica restricţiile asupra importurilor din motive de balanţa de plati.

În cazul în care România este împiedicată să facă cumparaturi în baza acestui aranjament stand-by datorită paragrafului 4, cumpărările vor fi reluate numai după ce a avut loc o consultare între Fond şi România şi s-a ajuns la o înţelegere a circumstanţelor în care cumpărările respective pot fi reluate.

4.România nu va face cumpărări în baza acestui aranjament stand-by în cursul oricărei perioade în care ea are o obligaţie financiară restanta faţă de Fond sau esueaza în efectuarea unei rascumparari asteptate:

5.Dreptul României de a se angaja în tranzacţiile acoperite de acest aranjament stand-by poate fi suspendat numai de ceea ce priveşte cererile primite de Fond după:

a)o ineligibilitate explicita; sau b) o decizie a Consiliului executiv de suspendare a tranzacţiilor, fie în general, fie pentru a examina o propunere facuta de un director executiv sau de directorul general în vederea suspendării sau limitării oficiale a eligibilităţii României. Atunci când înştiinţarea despre o decizie privind ineligibilitatea explicita sau despre o decizie pentru examinarea unei propuneri se face potrivit acestui paragraf 5, cumpărările în baza acestui aranjament vor fi reluate numai după ce a avut loc o consultare între Fond şi România şi s-a ajuns la o înţelegere în ceea ce priveşte circumstanţă în care cumpărările respective pot fi reluate.

6.Cumpărările în baza acestui aranjament stand-by vor fi făcute în monedele altor membri, selectate în conformitate cu politicile şi procedurile Fondului, excepţind cazurile în care Fondul, la solicitarea României, este de acord ca la data cumpărării sa furnizeze D.S.T.-uri.

7.România va plati o dobinda pentru acest aranjament în conformitate cu deciziile Fondului.

8.a) România va rascumpara suma în moneda sa, care rezultă dintr-o cumpărare în baza acestui aranjament stand-by, în conformitate cu prevederile statutului şi cu deciziile Fondului, inclusiv acelea referitoare la răscumpărare; atunci situaţia balanţei de plati şi cea a rezervelor se imbunatateste.

9.În perioada aranjamentului stand-by, România se va consulta în mod strins cu Fondul. Aceasta consultare poate include corespondenta şi vizite ale personalului Fondului în România sau ale reprezentanţilor României la Fond. România va furniza Fondului, prin rapoarte, la intervalele sau datele solicitate de Fond, acele informaţii pe care Fondul le cere în legătură cu progresul înregistrat de România în realizarea obiectivelor şi politicilor stabilite în scrisoarea şi memorandumul anexate.

10.În conformitate cu paragraful 4 al scrisorii anexate, România se va consulta cu Fondul în ceea ce priveşte adoptarea oricăror măsuri care pot fi corespunzătoare, la iniţiativa Guvernului, sau ori de cîte ori directorul general solicita o consultare atunci când oricare dintre criteriile de la paragraful 3 de mai sus nu este respectat sau când el considera ca o consulare asupra programului este de dorit.

În plus, după perioada aranjamentului stand-by, cît timp România are cumpărări nerambursate în tranşele superioare de credit, Guvernul se va consulta periodic cu Fondul, la iniţiativa sa sau la cererea directorului general, în ceea ce priveşte politica în domeniul balanţei de plati a României.

18 aprilie 1994

Stimate domnule Camdessus,

Guvernul României continua sa implementeze un program complex de reforme economice, care vizează stabilizarea economiei şi pune bazele pentru o creştere suportabila. Acest program a fost sprijinit de doua aranjamente stand-by cu Fondul Monetar Internaţional, precum şi de asistenţa tehnica a Fondului. S-a înregistrat un progres considerabil în direcţia obiectivului nostru de creare a unui cadru în care forţele pieţei sa joace un rol proeminent şi noi apreciem foarte mult sprijinul financiar şi tehnic pe care Fondul ni-l acorda.

Eforturile Guvernului pentru reforma au fost întreprinse într-un cadru extern foarte dificil, iar problemele structurale ale economiei româneşti la începutul acestei tranzitii au fost deosebit de profunde. Ca urmare, cu toate progresele înregistrate în transformarea economiei, un efort puternic de ajustare este necesar pentru a reduce inflatia şi a întări balanţa de plati. Guvernul intenţionează, de aceea, ca în 1994 şi 1995 sa continue politicile foarte prudente în domeniile fiscal, monetar şi al veniturilor şi sa completeze aceste obiective financiare cu un număr de măsuri cuprinzatoare de reforma structurală, inclusiv o accelerare a privatizării şi restructurării întreprinderilor, implementarea unor reforme substanţiale în sectorul fiscal şi financiar, precum şi crearea unei pieţe valutare interbancare. Detalii ale politicii pe care Guvernul intenţionează s-o urmeze pentru atingerea obiectivelor sale economice sunt descrise în Memorandumul privind politica economică.

Pentru sprijinirea programului sau de ajustare economică şi reforma din perioada 1994-1995, Guvernul solicita, prin prezenta, un aranjament stand-by, pe o perioadă de 19 luni, cu Fondul, într-o sumă echivalenta cu 131,97 milioane D.S.T. (17,5% din cota). Guvernul intenţionează, de asemenea, să solicite doua cumpărări egale în suma totală de 377,05 milioane D.S.T. (50% din cota) în cadrul Facilitatii de transformare sistematica (F.T.S.), în care prima cumpărare (în suma de 188,525 milioane D.S.T.) să fie facuta la aprobarea aranjamentului stand-by, iar a doua (de asemenea de 188,525 milioane D.S.T.) la încheierea primei examinari făcute de fond în cadrul aranjamentului.

Guvernul considera ca politicile şi măsurile stabilite în memorandumul anexat sunt corespunzătoare pentru atingerea obiectivelor programului sau, dar va lua orice alte măsuri suplimentare şi va cauta noi înţelegeri cu Fondul, dacă va fi necesar, pentru a menţine programul pe fagas. În orice caz, autorităţile române vor rămâne în strinsa consultare cu Fondul, în conformitate cu politicile Fondului privind aceste consultări, şi vor furniza Fondului informaţiile cerute pentru evaluarea progresului înregistrat în atingerea obiectivelor programului.

Criterii de performanţă în cadrul aranjamentului vor fi stabilite pentru activele interne nete şi rezervele internaţionale nete ale sistemului bancar, pentru creditul bancar net către bugetul general consolidat, pentru garanţiile acordate de Guvern şi preluarea de către acesta a datoriei întreprinderilor către băncile interne şi pentru datoria externa publică şi garantată public pe termen scurt, mediu şi lung, precum şi criterii de performanţă obişnuite referitoare la orice intensificare a restrictiilor valutare şi comerciale, încheierea de acorduri bilaterale de plati sau contractarea de arierate externe. Eliminarea pieţei licitaţiilor şi sprijinirea pe o piaţa valutară interbancara atotcuprinzatoare până la sfârşitul lunii iunie 1994 va constitui, de asemenea, un criteriu de performanţă, asa cum vor fi şi aprobarea de către Parlament, până la 15 august 1994, a Legii falimentului şi, respectiv, a Legii impozitului pe profit, până la 15 noiembrie 1994. Pentru a ajuta la directionarea politicilor, vor fi stabilite obiective indicative pentru baza monetara şi pentru rezervele internaţionale nete ale Băncii Naţionale a României.

Pentru a ajuta la urmărirea implementarii programului, vom efectua cu Fondul doua examinari ale evoluţiei şi politicilor economice în cadrul programului: prima, până la finele lunii februarie 1995, iar cea de-a doua, până la sfârşitul lunii august 1995. Cu ocazia primei examinari vor fi formulate obiectivele macroeconomice şi cele bugetare şi monetare pentru 1995 şi analizate previziunile financiare externe ale programului. Aprobarea de către Parlament a unui buget pentru 1995 care să fie compatibil cu obiectivele programului va constitui o condiţie pentru terminarea primei examinari. La data primei examinari vor fi stabilite criterii de performanţă cantitative pentru 31 martie, 30 iunie şi 30 septembrie 1995, împreună cu obiective indicative pentru baza monetara şi rezervele internaţionale nete ale Băncii Naţionale a României.

În plus, în cursul acestei prime examinari, o atenţie specială va fi acordată progresului înregistrat în reformele structurale, care includ, în principal, privatizarea întreprinderilor şi disciplina financiară, măsuri pentru sporirea competitivitatii şi strategia de restructurare şi privatizare a băncilor şi întărirea sectorului financiar. Evoluţia în aceste domenii va fi evaluată faţă de reperele structurale pentru aceasta examinare, care au fost stabilite în paragrafele 22 şi 32-56 din memorandumul anexat, inclusiv faţă de reperele cantitative pentru arieratele brute ale întreprinderilor şi pierderile întreprinderilor.

A doua examinare va evolua progresul realizat în continuare în atingerea obiectivelor reformei structurale iniţiate de Guvern şi se va concentra, din nou, în principal, pe implementarea măsurilor referitoare la restructurarea şi privatizarea întreprinderilor şi, respectiv, a băncilor, ca şi pe reforma sistemului de plati, acordind o deosebită atenţie reperelor structurale şi cantitative stabilite pentru aceasta a doua examinare, care sunt subliniate, de asemenea în paragrafele 22 şi 32-56 din memorandumul anexat.

Ai dumneavoastră sinceri,

Florin Georgescu,

ministru de stat,

ministrul finanţelor

Mugur Isarescu,

Guvernatorul Băncii

Naţionale a României

ANEXA:

Memorandumul privind politica economică

a Guvernului României

D-lui Michel Camdessus

Director general

Fondul Monetar Internaţional

Washington D. C. 20431

MEMORANDUM PRIVIND POLITICA ECONOMICĂ A GUVERNULUI ROMÂNIEI

I. Introducere

1.În România se afla în plină desfăşurare un program complex de reforme menit sa transforme economia tarii bazată pe sistemul de planificare centralizata într-o economie de piaţa. Guvernul a pus în practica un set de reforme cu spectru larg în domeniul legislativ şi instituţional, care au contribuit la reducerea substantiala a rolului statului în economie, Subvenţiile pentru consum au fost eliminate şi controlul preţurilor se aplică acum numai la un număr redus de bunuri de consum. Restricţiile cantitative oficiale la import au fost eliminate şi numai taxele vamale au rams pentru protejarea industriei naţionale. Sistemul financiar a fost liberalizat în mare măsura, iar băncile sunt libere sa lucreze în cadrul normal al supravegherii şi reglementării, stabilit de Banca Naţionala a României (B.N.R.). Toţi cetăţenii au acum dreptul să se lanseze în afaceri, sa concureze liber pe piaţa şi sa achizitioneze, să deţină şi sa dispună de proprietăţi. În sfârşit, Guvernul a început sa transfere activele statului către populaţie.

2.Pentru realizarea obiectivelor programului de reforma al Guvernului în 1994 şi 1995, va fi necesar să se urmeze şi să se consolideze politici macroeconomice şi structurale ferme. Eforturile Guvernului, din ultimii trei ani, de a se sprijini mai mult pe mecanismul preţurilor, cursul de schimb şi rata dobinzii pentru alocarea resurselor în economie şi pentru impunerea restrictiilor monetare au fost impiedicate, între altele, de probleme structurale profunde, inclusiv slabirea disciplinei financiare a întreprinderilor. Acestea, împreună cu socurile externe şi cu insuficienta finanţării externe, au contribuit la creşterea inflaţiei, deprecierea puternica a cursului de schimb şi nivelul scăzut al rezervelor valutare. Principalul obiectiv al politicii economice în perioada următoare este rezolvarea acestor probleme prin imbinarea politicilor financiare ferme cu accelerarea privatizării şi reformei întreprinderilor, încheind astfel etapa de stabilizare a procesului de reforma şi punând bazele unei cresteri durabile.

3.Cea mai stringenta prioritate a programului Guvernului pentru perioada 1994-1995 este declanşarea unui atac în forta asupra inflaţiei, în condiţiile în care perioada de ajustari corective ale preţurilor în economie este practic încheiată. Pentru a completa efectul antiinflationist al politicilor fiscale şi monetare, Guvernul întreprinde o serie de măsuri de impunere a unor restrictii bugetare severe asupra întreprinderilor de stat şi regiilor autonome şi de reducere substantiala a nivelului real al plăţilor restante între întreprinderi. Măsuri importante se iau pentru îmbunătăţirea disciplinei financiare a întreprinderilor care înregistrează pierderi, inclusiv amenzi asupra plăţilor restante, întărirea stimulentelor conducerii şi accelerarea privatizării şi restructurării întreprinderilor de stat. Noile măsuri menite sa imbunatateasca alocarea resurselor şi sa încurajeze creşterea economică includ liberalizarea regimului valutar, accentuarea deschiderii sistemului valutar şi de comerţ exterior, continuarea reformelor financiare şi întărirea în continuare a cadrului legal şi instituţional în vederea facilitării activităţii sectorului privat şi îmbunătăţirii concurentei în economie.

4.Guvernul considera ca una dintre cele mai bune cai de asigurare a protecţiei sociale este încurajarea unei cresteri economice sanatoase cu o inflaţie scăzută. În acelaşi timp, Guvernul este ferm în părerea ca reforma economică şi ajustarea pot reusi numai dacă se iau măsuri corespunzătoare, prin bugetul de stat şi fondurile speciale, care să stabilească ajutorul social pentru cele mai vulnerabile grupuri ale populaţiei; în acest scop, un element important al prezentului program îl constituie măsurile specifice de realizare a acestui obiectiv.

5.Obiectivele pe termen mediu ale Guvernului sunt aducerea inflaţiei sub control, încurajarea unei relansari durabile a creşterii economice şi restabilirea unei situaţii viabile a balanţei de plati. Astfel, este de asteptat ca odată încheiată faza de stabilizare a acestei ajustari, creşterea economică sa urce treptat la 4% pe un an în ultima parte a deceniului, iar rata anuală a inflaţiei sa scada la niveluri exprimate de o singura cifra. Creşterea economică durabila va necesita o sporire substantiala a investiţiilor fixe, ceea ce, în contextul constringerilor finanţării externe şi necesităţii de limitare a deficitului contului curent al balanţei de plati externe, va necesita o mai mare mobilizare a economiilor interne, în special în sectorul public şi în societăţile comerciale cu capital majoritar de stat.

6.Prin eforturile de largire a bazei exporturilor şi de creştere a eficientei în utilizarea importurilor, în condiţiile unei finanţări externe limitate, este de asteptat să se reducă deficitul contului curent al balanţei de plati externe de la circa 8% din P.I.B. în 1992 la mai puţin de 2% în 1997. Datorită incertitudinilor privind perspectiva pe termen mediu şi a concentrarii rambursarii datoriei externe către sfârşitul acestui deceniu, Guvernul intenţionează sa sporeasca rapid rezervele valutare brute ale sistemului bancar, încurajând astfel creşterea încrederii în cursul de schimb şi reducind vulnerabilitatea economiei la socurile negative externe. Obiectivul este de a atinge un nivel echivalent cu importurile pe o perioadă de cel puţin 2,5 luni, până la sfârşitul anului 1994 şi 3,3 luni până în anul 1997. Astfel, în pofida dirijarii prudente a cererii şi a eforturilor de mobilizare a acumularilor interne, nevoile României de finanţare vor rămâne, probabil, semnificative, necesitind o noua finanţare excepţionala în următorii câţiva ani. Cu toate acestea, Guvernul estimeaza ca necesitatea pentru o finanţare excepţionala va disparea până în 1998, ca urmare a îmbunătăţirii prognozate a situaţiei contului curent, a creşterii fluxului de investiţii străine directe ca răspuns la reformele economice, inclusiv liberalizarea cursului de schimb şi privatizarea întreprinderilor, ca şi a perspectivei unei oarecare posibilităţi de creştere a finanţării de pe pieţele internaţionale de capital.

7.Guvernul a supus Parlamentului, spre aprobare, Memorandumul privind politica economică împreună cu o schita a proiectului de buget pe anul 1994 şi legislaţia principala pentru creşterea veniturilor, necesară pentru realizarea bugetului pe anul 1994. Parlamentul a aprobat acest memorandum la 9 februarie 1994; textul actual a fost modificat pentru a reflecta ultimele date disponibile şi intervalul de timp scurs între prezentarea sa Parlamentului şi transmiterea către Consiliul de administraţie al F.M.I.

II. Politici structurale şi macroeconomice pentru anii 1994 şi 1995

8.Guvernul va implementa în perioada 1994-1995 un program de politici financiare şi structurale care urmăreşte reducerea substantiala a inflaţiei şi formarea unor rezerve corespunzătoare, simultan cu asigurarea condiţiilor pentru o relansare durabila a producţiei. În ceea ce priveşte inflatia, obiectivul este de a-i reduce nivelul de la un maximum de 314%, înregistrat în cele 12 luni încheiate în octombrie 1993, la circa 75% în anul ce se va încheia în decembrie 1994 şi la aproximativ 35% pentru ultimele 12 luni ale proiectului de aranjament. B.N.R. îşi va desfăşura operaţiunile de piaţa valutară astfel încât să-şi sporeasca disponibilităţile în rezerve valutare brute la 900 milioane dolari S.U.A. până la sfârşitul anului 1995, iar strategia sa de intervenţie pe piaţa valutară şi de acumulare a rezervelor va fi ghidata de sarcinile indicative pentru rezervele internaţionale nete ale B.N.R. prevăzute în anexa nr. 1.

Politica fiscală

9.Guvernul a depus eforturi susţinute în 1993 pentru a tine sub control deficitul consolidat al bugetului de stat, al bugetelor locale şi al fondurilor extrabugetare pentru servicii sociale. Astfel, deficitul bugetului consolidat în 1993 (inclusiv toate fondurile şi conturile extrabugetare) a fost 0,1% din P.I.B., în scădere faţă de 4,6% în 1992. Acest rezultat a fost obţinut mai ales prin măsuri stricte în privinta cheltuielilor şi întărirea sistemului de colectare a veniturilor. Urmare inlaturarii tuturor subvenţiilor pentru consum, începând cu mai 1993, subvenţiile totale măsurate ca procent din P.I.B. au scăzut de la 12,9% în 1992 la circa 5,5% în 1993, iar alte cheltuieli au fost sever restrânse. Capacitatea de a controla cheltuielile publice a fost intarita în continuare prin introducerea unei prevederi care permite blocarea a 40% din creşterile de cheltuieli în trimestrul IV/1993, în cazul în care veniturile vor fi sub nivelurile proiectate. În ceea ce priveşte veniturile, principala schimbare care a avut loc în 1993 a fost introducerea T.V.A. de la 1 iulie, la un nivel de 18%, ceea ce a intarit semnificativ baza de impozitare a consumului. Cu toate acestea, în 1993, veniturile bugetului consolidat au scăzut în raport cu P.I.B.

10.Pentru a asigura îndeplinirea obiectivului sau de stabilizare economică, Guvernul, deşi a prevăzut cheltuielile esenţiale pentru activităţile orientate spre reforma, în cadrul procesului de ajustare, considera esenţială continuarea unei politici de austeritate fiscală în 1994 şi, în acest scop, a elaborat măsuri ferme de limitare a deficitului bugetului consolidat în 1994 la cel mult 2,5% din P.I.B. Este, de asemenea, prevăzută continuarea îmbunătăţirii structurii cheltuielilor, ca o reflectare a economiilor ce vor fi obţinute prin politicile la care se angajează fiecare minister, şi care va fi însoţită de măsuri fiscale menite sa lărgească substanţial baza de impozitare şi astfel sa contracareze erodarea veniturilor.

11.În ceea ce priveşte veniturile, Guvernul a prezentat Parlamentului un pachet de măsuri pentru sporirea acestora, care se asteapta sa genereze încasări suplimentare de aproximativ 0,5% din P.I.B. în anul 1994, oprindu-se astfel scăderea veniturilor bugetare şi realizindu-se chiar o redresare parţială a lor ca procent în P.I.B. Aceste măsuri, în prezent aprobate de ambele Camere ale Parlamentului, includ îmbunătăţiri în impozitarea venitului agricol şi modificarea accizelor, inclusiv accize mai mari la produsele petroliere şi introducerea de noi accize pentru anumite bunuri de folosinţă îndelungată, inclusiv autoturisme de lux. Mai mult, Guvernul elaborează măsuri de reducere a evaziunii fiscale prin inasprirea metodelor de control şi colectarea mai eficienta a taxelor vamale. Aceste măsuri, coroborate cu impactul T.V.A. asupra întregului an fiscal, încasarea unor accize mai mari la produsele petroliere, pe măsura ce preţurile acestora sunt ajustate pentru a reflecta modificările cursului de schimb, preţurilor mondiale şi ale altor factori, şi estimarea unor încasări mai mari din impozitul pe profit, sunt menite sa sporeasca veniturile bugetului consolidat de la un nivel de 30,9% în P.I.B. în anul 1993, la 32,2% în anul 1994. Ca element al continuării procesului de reforma a impozitelor, Guvernul intenţionează, de asemenea, să prezinte Parlamentului un proiect de lege care va schimba fundamental sistemul de impozitare a profitului prin corectarea integrală cu inflatia a bazei de impozitare şi reducerea impozitului pentru profitul reinvestit, simultan cu eliminarea scutirilor de impozite, inclusiv a celor prevăzute în Legea investiţiilor străine pentru societăţile mixte. După aprobarea acestei noi legi a impozitului pe profit, Guvernul intenţionează sa anuleze unele impozite existente bazate pe volumul de activitate al întreprinderilor, simultan cu asigurarea condiţiilor ca impactul acestor măsuri de reforma a impozitării întreprinderilor, luate în ansamblu, sa nu ducă la reducerea veniturilor bugetului consolidat prevăzute pentru anul 1994. Adoptarea, până la 15 noiembrie 1994, a noii legi a impozitului pe profit care va asigura cel puţin protejarea integrală a bazei de impozitare împotriva inflaţiei, va constitui un criteriu de performanţă în cadrul aranjamentului propus.

12.În ceea ce priveşte cheltuielile, Guvernul considera ca este necesară continuarea reducerii cheltuielilor curente cu scopul atingerii obiectivului sau pentru deficitul bugetar şi al creării unei marje pentru resursele necesare accelerarii procesului de restructurare economică. O schita a bugetului pe anul 1994, care reflecta aceste obiective, a fost prezentată Parlamentului împreună cu acest memorandum şi aprobată la data de 9 februarie 1994. Guvernul va supune spre aprobare Parlamentului proiectul legii bugetului în totalitatea sa până la sfârşitul lunii aprilie 1994. Acest proiect de buget va reflecta rezultatele execuţiei bugetare ceva mai favorabile decît se anticipase pentru anul 1993, ceea ce a permis prevederea unor cheltuieli ceva mai mari şi a unui deficit mai mic decît se preconizase în schita de buget. Guvernul va continua sa reducă cheltuielile la bunuri şi servicii, ca şi cele pentru salarii; cu toate acestea, datorită nevoii de creştere a cheltuielilor pentru activităţile orientate spre reforma, inclusiv o marire a numărului personalului, legat de extinderea activităţii Curţii Constituţionale şi a Curţii de Conturi, ca şi a cheltuielilor pentru întreţinere şi reparaţii, ponderea acestor cheltuieli, ca procent din P.I.B., va creşte de la 11,4% în 1993 la 11,9% în 1994. Guvernul va continua sa reducă subvenţiile, inclusiv cele pentru agricultori şi alţi producători, deoarece ele deformeaza grav alocarea resurselor şi constituie o povara financiară importanţa pentru buget; subvenţiile vor scădea de la circa 5,5% în P.I.B. în anul 1993 la aproximativ 4% în anul 1994. În plus, prin îmbunătăţirea destinaţiei transferurilor sociale, Guvernul va putea limita creşterea acestora de la circa 8,9% din P.I.B. în anul 1993 la 10,7% în anul 1994, în pofida cheltuielilor mai mari datorate creşterii proiectate a numărului de şomeri şi pensionari în anul 1994, pe măsura adaptării în continuare a economiei la mecanismul de piaţa.

13.Guvernul va continua şi în anul 1994 sistemul de controlare stricta a cheltuielilor, initiat în ultimul trimestru din anul 1993, care înseamnă reducerea cheltuielilor în măsura în care veniturile nu se realizează conform prevederilor. Acest sistem va fi oficializat prin prevederile legale pertinente din Legea bugetului de stat pe anul 1994. Astfel, în anul 1994, în ceea ce priveşte cheltuielile care reprezintă mai mult de trei sferturi din totalul cheltuielilor bugetului consolidat, 10% din cheltuielile autorizate prin Legea bugetului de stat pentru primele şapte luni ale anului 1994 vor fi blocate până la 31 iulie 1994 şi vor fi dependente de realizarea veniturilor în conformitate cu prevederile din acest memorandum. Cheltuielile bugetare curente în anul 1994 vor fi astfel limitate la 15.373 miliarde lei, reprezentind circa 28,6% din P.I.P. (o creştere de 1,9% din P.I.B. faţă de nivelul din anul 1993), în timp ce cheltuielile de capital vor creşte de la 3,9% la 5,7% din P.I.B. Pentru definirea acestor limite, cheltuielile vor include toate plăţile de capital sau de dobinda efectuate de Guvern care sunt scadente dar neefectuate la datele la care aceasta limita se aplică.

14.O dată cu eliminarea subvenţiilor de consum şi intensificarea reformelor structurale, Guvernul s-a angajat sa menţină şi sa imbunatateasca protecţia socială de baza, în vederea prevenirii suferintelor inutile pentru grupurile vulnerabile ale populaţiei, în cursul tranzitiei şi după aceea. În mod special, Guvernul va continua pregatirile pentru introducerea în anul 1994 a sistemului de acordare a ajutoarelor sociale către familiile cu venituri reduse, pe baza verificării mijloacelor de trai, cu asistenţa din partea Băncii Mondiale. Datorită resurselor limitate, este esenţială îmbunătăţirea obiectivului sprijinului social actual. În cadrul bugetului consolidat prezentat mai sus, cheltuielile pentru asigurări sociale (incluzind în special pensii, ajutoare pentru persoane handicapate, ajutoare de boala şi maternitate şi ajutoare de şomaj) sunt prevăzute a reprezenta, în anul 1994, 8,2% din P.I.B. Numărul şomerilor este de asteptat sa crească în 1994, iar ajutoarele totale de şomaj se anticipeaza să fie de ordinul a 1,4% din P.I.B.; dacă aceste ajutoare sunt mai mari cheltuielile ce vor rezultă vor fi compensate de economii.

15.În plus faţă de redefinirea obiectivelor pe termen mediu pentru protecţia socială, Guvernul a considerat esenţială implementarea unor programe pe termen scurt de protecţie socială, pentru atenuarea impactului imediat al măsurilor de ajustare economică asupra populaţiei cu venituri reduse - asa cum au fost plăţile speciale de pensii şi salarii efectuate în legătură cu eliminarea subvenţiilor de consum în mai 1993 - care să se adauge recentei îmbunătăţiri a regimului alocaţiilor pentru copii prin generalizarea acestora. Mai mult, măsuri specifice de protecţie socială, ca de exemplu alocaţia pentru încălzirea locuinţelor, au fost implementate în vederea protejării celor mai vulnerabile grupuri ale populaţiei faţă de efectele măsurilor de ajustare, începând din noiembrie 1993, cu respectarea limitelor bugetare generale stabilite în acest memorandum.

16.Pe lângă politica în domeniul veniturilor şi al cheltuielilor planificate prevăzute a se aplică în anul 1994, Guvernul pregăteşte mai multe măsuri pentru situaţii neprevăzute care să fie aplicate în cazul în care veniturile şi/sau finanţarea externa în anul 1994 se vor situa sub nivelurile sau dacă evolutii neaşteptate vor conduce la cheltuieli bugetare mai mari decît cele prevăzute. Aceste măsuri, ale căror efecte sunt estimate la aproximativ 540 miliarde lei (1% din P.I.B), vor fi pregătite în următoarele domenii : accize noi sau majorate la bunurile de folosinţă îndelungată şi automobile (55 miliarde lei); rate majorate de accize la produsele petroliere şi gaze naturale (20 miliarde lei); extinderea în continuare a bazei de aplicare a T.V.A. (80 miliarde lei); un impozit redus pe veniturile persoanelor fizice, provenite din dobinzi (95 miliarde lei); reducerea personalului în sectorul de stat în cursul anului, corespunzător unei reduceri anuale de 2% (70 miliarde lei); o reducere cu 15% a subvenţiilor la producători, excepţind producătorii agricoli (165 miliarde lei); reducerea cheltuielilor de capital mai puţin esenţiale (55 miliarde lei). În cazul unei nerealizari a veniturilor şi/sau a finanţării externe care va depăşi 1% din P.I.B., vor fi implementate măsuri suplimentare care să asigure îndeplinirea obiectivului privind deficitul bugetar.

17.Programul de investiţii publice în anul 1994 se va concentra asupra necesităţilor esenţiale ale infrastructurii, în special în domeniile energetic, transporturi, lucrări edilitare şi telecomunicaţii, şi va fi finanţat cu respectarea limitelor deficitului bugetului general consolidat. Datorită faptului ca resursele pentru investiţii sunt reduse, Guvernul va acorda o deosebită atenţie asigurării concentrarii programului de investiţii publice asupra acelor proiecte de investiţii - noi şi de refacere - cu rentabilitate maxima şi va institutionaliza întocmirea unui program adecvat al investiţiilor publice. Guvernul a purtat discuţii susţinute cu Banca Mondială asupra prioritatilor în investiţiile publice, iar în mai 1993 a avut loc întîlnirea Grupului consultativ pentru solicitarea de fonduri suplimentare, pe termen mediu, pentru acest program. Analizarea de către Banca Mondială a programului de investiţii publice a constituit un element important în evaluarea proiectului politicii fiscale preconizate în contextul acestui program. O noua intilnire a Grupului consultativ este programata provizoriu, pentru iunie 1994, iar evaluarile Băncii Mondiale asupra programului Guvernului de investiţii publice curente şi de perspectiva vor constitui iarăşi un element important în evaluarea obiectivelor şi a prioritatilor fiscale pentru anul 1995 la data primei analize.

18.Guvernul este ferm angajat în accelerarea restructurării economice, dar este şi constient de faptul ca implementarea cu succes a reformei întreprinderilor şi a sistemului bancar necesita o analiza atenta a impactului acesteia asupra bugetului. Guvernul intenţionează ca în 1994 să contribuie la finanţarea restructurării întreprinderilor cu capital majoritar de stat, după cum va fi necesar, prin intermediul Fondului Proprietăţii de Stat (F.P.S.) şi al recent infiintatei Agenţii de Restructurare (a se vedea paragrafele 38 - 47 de mai jos). Agenţia de Restructurare este o agenţie specializată a Guvernului, însărcinată cu coordonarea restructurării şi redimensionarii întreprinderilor confruntate îndeosebi cu probleme comerciale grave; procesul de restructurare va primi fonduri de la F.P.S., din credite externe şi interne garantate de Guvern şi din alte surse de finanţare externa. Cheltuielile şi veniturile F.P.S. şi ale Agenţiei de Restructurare trebuie să se încadreze în limitele fiscale ale bugetului consolidat, prevăzute în acest program. Cheltuielile consolidate ale F.P.S. şi Agenţiei de Restructurare, inclusiv cheltuielile finanţate din surse externe vor fi limitate la nivelul încasărilor totale ale F.P.S. provenite din dividende şi al veniturilor din privatizare şi, mai mult , nu vor depăşi 0,8% din P.I.B. în anul 1994. Nici F.P.S. şi nici Agenţia de Restructurare nu vor emite garanţii la creditele bancare sau externe către întreprinderi. De asemenea, va fi fixată o limita de 0,5% din P.I.B. pentru garanţiile guvernamentale la creditele bancare interne necesare pentru micşorarea şi restructurarea întreprinderilor actualmente neviabile şi aceasta limita va cuprinde şi asumarea datoriei întreprinderilor către bănci în contextul atenuarii presiunilor datorate ajustarii economice. Nu se vor întreprinde acţiuni de garantare şi asumare de datorii, cu excepţia celor prevăzute în cadrul planurilor de restructurare a întreprinderilor, analizate de F.P.S. şi de Agenţia de Restructurare şi convenite cu Guvernul. Limita acestor garanţii şi asumari de datorii va constitui criterii de performanţă în cadrul proiectului de aranjament stand-by (anexa nr. 2). În sfârşit, Guvernul - în strinsa colaborarea cu F.P.S. - va asigura, în anul 1994, dacă este necesar, şi mai ales în anul 1995, disponibilizarea de fonduri, în măsura în care o injecţie de capital este justificată pentru refacerea raportului fonduri proprii/active, în funcţie de risc, ale principalelor bănci aparţinând statului, în cadrul limitelor totale pentru deficitul bugetului consolidat, stabilite în acest memorandum.

19.Deficitul bugetului consolidat pe anul 1994 de 1.329 miliarde lei va fi acoperit prin împrumuturi interne nete de 275 miliarde lei şi finanţare externa neta în valoare de 1.054 miliarde lei. Ca urmare, criteriile de performanţă ale programului se bazează pe limitele creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat (anexa nr. 3). Limitele vor fi diminuate cu sumele care depăşesc finanţarea interna nebancara şi finanţarea externa, incluse în program, precum şi cu orice obligaţie a bugetului consolidat faţă de întreprinderi sau bănci, scadenta dar neplatita.

20.Pentru anul 1995, în vederea extinderii îmbunătăţirii proiectate a balanţei de plati şi a reducerii în continuare a inflaţiei, Guvernul intenţionează sa întărească în continuare situaţia bugetului de stat. De aceea, va limita deficitul bugetului consolidat la maximum 2% din P.I.B., iar mărimea exactă a deficitului va fi determinata ţinând seama de posibilităţile de finanţare a creditului real către sectorul neguvernamental. Va fi realizată o imbunatatire substantiala a structurii bugetului, inclusiv, în special, în ceea ce priveşte realocarea cheltuielilor pentru subvenţii către investiţiile de infrastructura. Mai mult, Guvernul pregăteşte introducerea impozitului pe venitul global la jumătatea anului 1995. Obiectivele şi conţinutul politicii fiscale guvernamentale în anul 1995 vor fi discutate în cadrul pregătirii primei analize a programului, iar aprobarea unui buget pentru anul 1995 care să satisfacă obiectivele programului va constitui o condiţie de îndeplinit la data acestei prime analize.

Politica monetara şi reforma sectorului financiar

21.Guvernul considera ca implementarea consecventa de restrictii monetare stricte, însoţită de rate ale dobinzii real pozitive, este esenţială pentru asigurarea credibilitatii programului sau de stabilizare, creşterea încrederii pe plan intern în moneda naţionala şi asigurarea unui cadru adecvat pentru liberalizarea cursului de schimb valutar. Politica monetara va furniza astfel principala ancora nominală a programului de stabilizare pe anul 1994, cu sarcina ca, sprijinita de măsuri fiscale şi salariale şi de o disciplina financiară mai stricta, sa reducă substanţial rata inflaţiei. În lumina experienţei de după anul 1990, Guvernul şi B.N.R. au întreprins în ultimele luni mai multe reforme structurale în vederea îmbunătăţirii eficientei politicii monetare, prezentate în continuare.

22.În primul rind, implementarea unei politici monetare severe a fost împiedicată în trecut de lipsa disciplinei financiare în întreprinderile de stat, care a dus la creşterea rapida a plăţilor restante, deoarece întreprinderile au căutat să-şi finanteze activităţile din resurse din afară sistemului bancar. Guvernul acorda o foarte mare prioritate reducerii volumului plăţilor restante ale întreprinderilor în timpul procesului de stabilizare. În acest scop, este aplicat un program energetic în vederea impunerii unei mai stricte discipline financiare în întreprinderile proprietate de stat şi în regiile autonome, asa cum se arata în paragrafele 37-52 de mai jos, şi se asteapta ca implementarea ferma a acestor măsuri sa determine o reducere foarte substantiala în termen reali a nivelului plăţilor restante. Reducerea plăţilor restante la nivelurile stabilite în anexa nr. 4 va constitui un reper cantitativ în cadrul primei şi celei de-a doua analize a programului; mai mult, obiectivul privind plăţile restante ale întreprinderilor la 30 iunie 1994 va constitui o sarcina indicativa în cadrul programului şi, dacă aceasta nu va fi realizată, Guvernul şi B.N.R. se vor consulta cu reprezentanţii F.M.I. pentru a reexamina obiectivele financiare stabilite în acest memorandum şi vor fi propuse, dacă este cazul, modificările necesare ale criteriului de performanţă referitor la nivelul activelor interne nete ale sistemului bancar la 30 septembrie şi respectiv 31 decembrie 1994.

23.B.N.R. nu va efectua nici un fel de alte operaţiuni de compensare selectiva sau globală şi nici alte aranjamente speciale pentru a acorda credite băncilor sau direct întreprinderilor în vederea facilitării lichidării datoriei sau a creanţelor acumulate sub forma plăţilor restante între întreprinderi.

24.În al doilea rind, în vederea inlaturarii a noi obstacole în aplicarea politicii monetare, Guvernul şi B.N.R. au eliminat treptat, până la sfârşitul anului 1993, toate creditele de refinantare subvenţionate (cu excepţia volumului existent de creanţe conform Legii nr. 71/1992). Pe durata acestui aranjament propus, B.N.R. nu va acorda noi credite de refinantare cu rate ale dobinzii sub nivelul ratei de referinţa, şi nici alte credite la care dobinda să fie amînată pentru perioade mai mari de o luna.

25.În al treilea rind, conform convenţiei cu B.N.R., Guvernul a luat măsuri ferme de limitare a impactului monetar al finanţării deficitului prin transferarea unei părţi considerabile a împrumuturilor sale de la B.N.R. la C.E.C., ca şi prin transferarea majorităţii depozitelor sale de la băncile comerciale la B.N.R. Pe durata acestui aranjament propus, Guvernul va lua măsuri pentru ca mărimea datoriei sale către B.N.R. sa nu contravina restrictiilor specificate în art. 31 al statutului care reglementează operaţiunile B.N.R. (Legea nr. 34/1991), reducind astfel substanţial presiunea pe care finanţarea bugetară o exercită asupra administrării bazei monetare. Guvernul şi B.N.R. considera ca rolul B.N.R. în derularea unei politici monetare severe a fost intarit prin reformele structurale descrise mai sus, care au completat măsurile anterioare de eliminarea a plafoanelor de credit, de introducere a cerinţelor pentru rezerve în numerar şi de imbunatatire a eficientei sistemului cerinţelor pentru rezerve prin lărgirea bazei acestuia spre a include depunerile populaţiei şi prin aplicarea unor penalizări severe pentru nerespectarea acestora.

26.În acest context şi luând în considerare scăderea programata a volumului plăţilor restante între întreprinderi, Guvernul a stabilit obiectivele politicii monetare pentru 1994, bazate pe previziuni moderate ale evolutiilor preţurilor şi cererii de bani. În acest scop, programul Guvernului permite o creştere a masei monetare (exprimată în moneda naţionala) de 54% în primul semestru din anul 1994 şi 35% în cel de-al doilea semestru, care este corelata cu scăderea rapida a nivelului inflaţiei. Programul de credit pentru 1994 este menit a fi compatibil cu aceasta creştere monetara şi cu creşterea stabilită pentru rezervele internaţionale nete, dar trebuie, de asemenea, să asigure în anul 1994 o creştere corespunzătoare a nivelului real al creditului bancar către sectorul neguvernamental, inclusiv către întreprinderile de stat şi private. Activele interne nete ale sistemului bancar sunt proiectate sa crească cu aproximativ 54% şi 31% în primul şi respectiv al doilea semestru al anului 1994. Plafoanele pentru volumul activelor interne nete ale sistemului bancar vor constitui un criteriu de performanţă, asa cum se detaliază în anexa nr. 5. Datorită schimbărilor majore care afectează în prezent sistemul financiar din România, inclusiv ajustarile în ratele dobinzii şi în cursul de schimb valutar, este posibil ca cererea de bani să se abata considerabil de la proiectiile incluse în acest program. În cazul unei evolutii a cererii de bani substanţial diferita de cea anticipata în perioada care se încheie la 30 iunie 1994 (ca şi în cazul nerealizarii sarcinii indicative pentru plăţile restante ale întreprinderilor la finele lunii iunie 1994), Guvernul şi B.N.R. se vor consulta cu reprezentanţii F.M.I. în vederea reexaminarii obiectivelor financiare stabilite pentru al doilea semestru din anul 1994, incluzind propunerea oricăror modificări necesare ale criteriilor de performanţă pentru 30 septembrie şi 31 decembrie 1994. La data efectuării primei analize, se vor conveni cu F.M.I. şi obiectivele de politica monetara pentru anul 1995, ca şi criteriile de performanţă privind activele interne nete ale sistemului bancar la 31 martie, 30 iunie şi 30 septembrie 1995.

27.Deşi datele privind distribuţia creditului bancar sunt nesemnificative, B.N.R. va acorda o atenţie deosebită protejării accesului sectorului privat în curs de dezvoltare la credite bancare noi, în special prin aplicarea mai eficienta a măsurilor prudentiale care să evite dirijarea creditului către întreprinderile neviabile. Initiativele Guvernului şi ale F.P.S. de a întări disciplina financiară şi restructurarea întreprinderilor vor constitui o completare esenţială a acestor politici. În plus, la fiecare analiza a programului, F.M.I. va face o evaluare a progreselor înregistrate în identificarea şi supravegherea creşterii creditului către întreprinderile de stat şi către sectorul privat.

28.Pentru îndeplinirea obiectivelor politicii monetare în anul 1994, B.N.R. intenţionează sa continue folosirea, în special, a instrumentelor indirecte de control monetar, limitind injectia de lichiditate neta prin operaţii de refinantare la niveluri corespunzătoare obiectivelor sale monetare globale. B.N.R. va stabili, pe durata programului, obiective cantitative pentru baza monetara, ca jaloane pentru politica monetara. Obiectivele până la 31 decembrie 1994 pentru baza monetara au fost discutate cu personalul F.M.I. şi corespund programului privind politica monetara din aranjamentul propus; ele constituie sarcini indicative în cadrul programului financiar (anexa nr. 6). La data efectuării primei analize, sarcinile indicative pentru baza monetara vor fi stabilite pentru restul perioadei acoperite de aranjamentul propus.

29.Reformele prezentate mai sus, în vederea intaririi părţii structurale a politicii monetare, au ca scop facilitarea menţinerii controlului strict asupra creşterii bazei monetare, contribuind astfel la creşterea semnificativă a ratelor nominale ale dobinzilor. Acţiunile recente ale B.N.R. în aceasta direcţie au inclus reintroducerea licitaţiilor de credit în care ratele dobinzii determinate pe piaţa au depăşit substanţial rata normală de referinţa, precum şi o creştere semnificativă a ratei creditului "overdraft", având drept consecinţa o creştere puternica a ratei medii a dobinzii asupra creditelor B.N.R. În ultimele luni, B.N.R. a extins astfel folosirea licitaţiilor de credit, împreună cu aplicarea de dobinzi penalizatoare pentru creditul "overdraft", reducind utilizarea liniilor sale obişnuite de credit şi eliminând practic creditele subvenţionate. B.N.R. intareste, în continuare, tehnicile sale de refinantare prin solicitarea de garanţii corespunzătoare pentru fiecare instrument de refinantare şi prin evitarea utilizării excesive a creditului "overdraft" sau a dependentei imprudente a băncilor de acesta, prin fixarea de plafoane pentru accesul fiecărei bănci la aceasta facilitate. În plus, transferarea majorităţii depozitelor administraţiei de la băncile comerciale la B.N.R. a limitat accesul băncilor la o finanţare ieftina din aceasta sursa. B.N.R. supraveghează şi introduce proceduri stricte de control asupra sumelor în tranzit ("float") din sistemul bancar, prin intermediul penalizărilor financiare asupra sumelor excesive în tranzit ale fiecărei bănci.

30.Acţiunile de intarire a restrictiilor monetare au avut ca rezultat o creştere semnificativă a ratelor dobinzilor la băncile comerciale şi la C.E.C. la niveluri real pozitive, deoarece Guvernul şi B.N.R. au considerat aceasta ca fiind esenţială pentru întărirea încrederii în activele interne şi au acordat, în acest scop, stimulente corespunzătoare deponentilor interni. Astfel, pe baza analizata, rata medie a dobinzii de refinantarea a B.N.R. (excluzând creditele "overdraft") este actualmente de ordinul a 250%, iar ratele la creditele băncilor comerciale sunt în mod obişnuit la nivelul de 150%. Pentru a îmbunătăţi eficienta alocării creditelor şi a oferi stimulente pentru economii, B.N.R. va asigura o structura flexibila a ratelor dobinzilor şi niveluri ale acestora care să reflecte condiţiile pieţei. Dacă ratele dobinzilor băncilor comerciale se adapteaza pre lent la schimbările intervenite în ratele B.N.R., aceasta va introduce un set de măsuri suplimentare în scopul îmbunătăţirii structurii ratelor dobinzii. Asemenea măsuri pot include, între altele, transferul la B.N.R. al depozitelor administraţiei aflate încă la băncile comerciale, preluarea depunerilor de la C.E.C. şi de la alte bănci, emiterea de certificate de depozit B.N.R.cu dobinda aliniata la structura ratei dobinzii B.N.R. în vederea absorbirii lichidităţii şi, dacă este cazul, măsuri administrative cum ar fi limitarea accesului la licitaţiile de refinantare pentru băncile care nu reuşesc să-şi adapteze ratele dobinzii pentru depuneri. Pentru a facilita evaluarea periodică a evoluţiei ratelor dobinzilor, B.N.R. a introdus în februarie 1994 un sistem de urmărire sistematica şi regulată a ratelor dobinzilor care va cuprinde evolutiile ratelor reprezentative la depozite şi credite din sistemele C.E.C. şi bancar.

31.Creşterea substantiala a ratelor nominale ale dobinzilor înregistrată în ultima perioadă a generat profituri importante pentru B.N.R., care se asteapta sa ramina la niveluri mari până când inflatia se va reduce substanţial şi deci şi ratele nominale ale dobinzilor se vor reduce corespunzător. Pentru a sprijini politica de restrictii monetare, B.N.R. intenţionează sa utilizeze o parte a profiturilor sale în scopul creşterii capitalului şi rezervelor proprii la niveluri care să-i permită anularea pierderilor substanţiale din reevaluari, înregistrate în cursul ultimilor doi ani. Profitul neutilizat pentru constituirea de rezerve, anularea creanţelor restante faţă de administraţia centrala sau pentru scopurile curente ale B.N.R. va fi transferat la bugetul de stat.

32.Aplicarea efectivă în anul 1994 a controlului monetar indirect, ca şi reactia ratelor dobinzilor din sistemul financiar la acţiunea mecanismelor pieţei, vor fi usurate de înfiinţarea pieţelor de capital şi titlurilor de valoare, în special în ce priveşte instrumentele negociabile, inclusiv titlurile guvernamentale purtătoare de dobinda la nivelul ratelor pieţei. Guvernul a început emiterea acestor titluri în martie 1994 şi evoluţia acestui program va fi discutata în cadrul primei analize.

33.Guvernul şi B.N.R. sunt ferm hotariti sa înfiinţeze o piaţa moderna de capital care să faciliteze finanţarea investiţiilor de către agenţii economici şi să asigure surse nemonetare pentru finanţarea publică. În anul 1994 va fi aplicat un program care să sprijine dezvoltarea pieţei titularilor de valoare, iar Guvernul şi B.N.R. vor susţine aprobarea unei legi privind înfiinţarea Bursei de valori ca o prioritate şi punerea sa în funcţiune până la 15 noiembrie 1994, ca un reper structural, a carei realizare va fi evaluată la data efectuării primei analize în cadrul aranjamentului propus. În plus, optimizarea sistemului de plati şi cliring constituie în prezent o prioritate pentru B.N.R. şi se asteapta înregistrarea unui progres substanţial în acest domeniu până la data efectuării primei analize prevăzute de program. Ca un prim pas, B.N.R. va incuraja introducerea de către băncile comerciale a unor noi instrumente de plată care să poată fi onorate cu o întârziere minima, în vederea accelerarii plăţilor dintre clienţii diferitelor bănci. Sub egida B.N.R. va fi înfiinţat un sistem modern de plati, realizarea acestuia constituind un reper structural la data efectuării celei de-a doua analize prevăzute de program.

34.Guvernul şi B.N.R. intenţionează, de asemenea, să facă C.E.C-ul să fie mai receptiv la cerinţele forţelor pieţei. Guvernul va elabora propuneri detaliate pentru reformarea şi restructurarea activităţii C.E.C., inclusiv modificări în legislaţie care să clarifice rolul C.E.C. în cadrul sistemului bancar. Vor fi întărite stimulentele manageriale şi va fi introdus un sistem modernizat de prelucrare a datelor ca baza pentru lărgirea gamei de servicii oferite de C.E.C. În plus, Guvernul şi B.N.R. intenţionează să asigure, pe durata programului, rate ale dobinzii real pozitive pentru depunerile la termen efectuate la C.E.C, precum şi rate ale dobinzii pentru depunerile la vedere mai apropiate de rata inflaţiei decît în trecut. Progresele înregistrate în elaborarea propunerilor pentru reforma structurală a C.E.C. vor fi discutate la data primei analize în cadrul programului, iar progresele în implementarea reformei vor constitui un reper structural la data celei de-a doua analize prevăzute de program.

35.Ţinând seama de contribuţia pe care un sistem bancar sanatos o poate exercita asupra creşterii economice, B.N.R. întreprinde măsuri pentru întărirea activităţii sale curente de supraveghere bancară, În acest scop, B.N.R. primeşte asistenţa tehnica de la C.E. PHARE şi din alte surse. La începutul anului 1994 au fost emise directive de prudentialitate pentru sistemul bancar referitoare la clasificarea împrumuturilor, ca şi în ce priveşte constituirea de provizioane, necesitatea unui capital adecvat şi gradul de expunere valutară. Începând cu luna decembrie 1993, B.N.R. a initiat inspecţii la sediile băncilor de stat şi private, în vederea asigurării soliditatii financiare a acestor instituţii, ca şi a respectării de către acestea a legilor şi regulamentelor în vigoare. Succesul reformei sistemului bancar va necesita creşterea substantiala a personalului B.N.R. implicat în activitatea de supraveghere, în vederea asigurării respectării unor directive judicioase de prudenta de către bănci şi a realizării unui program corespunzător de inspecţii pe teren. De asemenea, B.N.R. şi Guvernul vor incuraja băncile importante să-şi înfiinţeze unităţi care să faciliteze restructurarea întreprinderilor şi sa întreprindă şi alte acţiuni care să întărească disciplina financiară în cadrul acestora. Pe măsura ce sfera restructurării întreprinderilor care înregistrează pierderi mari este definitivata, iar implementarea acestei acţiuni a început, creditele neperformante rămase la bănci vor fi complet provizionate şi provizioanele respective vor fi neimpozabile până cel mai tirziu în anul fiscal 1995. Supravegherea stricta de către B.N.R. are drept scop sa contracareze riscul moral potenţial în sistemul financiar ; mai mult, în cazul perturbarilor în sistemul financiar, Guvernul şi B.N.R. intenţionează sa limiteze sprijinul acordat în onoarea garanţiilor guvernamentale pentru depunerile din sistemul C.E.C., ca şi posibilitatea B.N.R. de a acorda credite de ultima instanţa.

36.Paralele cu restructurarea întreprinderilor, Guvernul şi B.N.R. vor adopta o strategie de privatizare şi restructurare a băncilor comerciale, iar pregătirea unor planuri corespunzătoare pentru aceasta va constitui un reper structural pentru prima analiza a programului. Restructurarea băncilor va fi realizată pe baza unor expertize detaliate ale bilanţurilor băncilor, efectuate de firme independente de expertiza. Pe baza rezultatului activităţilor sale de supraveghere şi a rapoartelor anuale pe 1993 şi 1994, B.N.R. va pregati evaluări în scris asupra necesităţii, volumului şi datelor recapitalizarii băncilor. Bilanţurile băncilor comerciale de stat vor fi restructurate în timp printr-o combinaţie adecvată de titluri guvernamentale şi capital nou, incluzind mai ales o infuzie de capital privat în vederea creşterii caracterului adecvat al capitalului băncilor la niveluri suficiente pentru atingerea standardelor convenite pe plan internaţional. Implementarea primului stadiu al planului de restructurare şi recapitalizare a băncilor, care este prevăzut sa includă privatizarea a doua bănci de stat până în mai 1995, va constitui un reper structural în cadrul celei de-a doua analize a programului. Acestea, împreună cu alte reforme ale sectorului financiar, vor fi elaborate împreună cu reprezentanţii Băncii Mondiale, în contextul viitorului credit pentru ajustarea sectorului financiar şi al întreprinderilor (F.E.S.A.L.).

Privatizarea reforma întreprinderilor şi disciplina financiară

37.Guvernul priveşte privatizarea activelor proprietate de stat ca esenţială pentru îmbunătăţirea eficientei şi competitivitatii economiei româneşti şi pentru relansarea unei cresteri economice substanţiale. Progrese foarte însemnate s-au înregistrat în vânzarea întreprinderilor mici către sectorul privat, ca şi în transferul proprietăţii pământului şi locuinţelor. Guvernul a privatizat marea majoritate a fondului locativ. De asemenea, au fost privatizate cele mai multe dintre fostele cooperative agricole, prin distribuirea pământului către ţărani. Aproximativ 80% din terenul arabil este în proprietate privată, restul de 20% aparţinând întreprinderilor de stat care au fost transformate în societăţi comerciale şi care vor fi privatizate la timpul potrivit. Cu toate acestea, procesul de înregistrare a terenurilor, care ar facilita vânzarea acestora, nu este încă finalizat; finalizarea sa este prevăzută pentru jumătatea anului 1994. Între timp, Parlamentul este pe cale de a încheia activitatea asupra legislaţiei care permite proprietarilor de pământ de a-l arenda sau ipoteca, drept care ar induce sporirea producţiei agricole; adoptarea şi promulgarea acestei legi este prevăzută pentru aprilie 1994. Ca o consecinţa a acestor măsuri, s-a produs deja o orientare a forţei de muncă către sectorul privat, care, la sfârşitul anului 1992, detinea 37% din totalul forţei de muncă (inclusiv sectorul privat agricol); în prezent, sectorul privat contribuie la realizarea P.I.B. cu 26%.

38.Guvernul a creat, de asemenea, cadrul instituţional pentru schimbarea formei de proprietate a întreprinderilor. În anul 1992, cele cinci F.P.P. au distribuit certificate de proprietate populaţiei adulte. Fiecare dintre cele cinci F.P.P. deţine 30% din aproximativ o cincime din numărul societăţilor comerciale. Aceste certificate au fost ridicate de aproximativ 95% din cei 18 milioane cetăţeni care aveau dreptul la ele. Certificatele pot fi transformate direct în acţiuni la diferite întreprinderi sau utilizate în participarea la licitaţiile de acţiuni în cadrul procesului de privatizare. În 1992 a fost înfiinţat şi Fondul Proprietăţii de Stat (F.P.S.), ca organism independent, răspunzător faţă de Parlament. Sarcina acestuia este de a sprijini terminarea rapida a procesului privatizării şi, ca urmare, este răspunzător pentru administrarea, controlul financiar şi vânzarea sau lichidarea celor 70 procente rămase (după preluarea de cele 5 F.P.P. a 30%) din capitalul societăţilor comerciale F.P.S. a preluat aproximativ 95% din cele peste 6.000 întreprinderi de stat; restul se prevede a fi preluat până la mijlocul lunii aprilie 1994.

39.Pentru desfăşurarea operativă a privatizării, portofoliul cumulat al întreprinderilor de stat a fost provizoriu împărţit de F.P.S. în trei categorii, funcţie de mărimea lor. F.P.S. intenţionează sa desfăşoare privatizarea acestor categorii de întreprinderi pe cai paralele; pentru fiecare categorie vor fi aplicate măsuri specifice de accelerare a privatizării. Întreprinderile mici vor fi privatizate prin metoda MEBO sau printr-o procedură de licitaţie competitivă simpla, similar cu procedura competitivă utilizata pentru vânzarea activelor întreprinderilor, şi aceste metode vor fi destinate, în principal, investitorilor români. Mai mult de 400 din cele aproximativ 2.600 de societăţi comerciale clasificate drept mici au fost privatizate până la sfârşitul lunii martie 1994. Pentru societăţile mijlocii, în număr aproximativ 2.850, responsabilitatea dirijarii privatizării a fost acordată F.P.S. şi F.P.P. Începând cu august 1991, un proiect de privatizare pilot a fost înfiinţat de Agenţia Naţionala de Privatizare (A.N.P.), implicind 32 societăţi, din care 22 au fost deja privatizate. Privatizarea băncilor şi a societăţilor comerciale mari va fi realizată de F.P.S. şi F.P.P., printr-o abordare caz cu caz. În primele 10 luni ale anului 1993, F.P.S. a publicat trei liste cuprinzând 100 întreprinderi mijlocii şi mari care urmează a fi privatizate cu prioritate.

40.Guvernul considera accelerarea privatizării ca fiind esenţială pentru restructurarea economiei româneşti, atât ca dovada a angajamentului pe termen lung al autorităţilor de a crea economia de piaţa, cît şi ca mijloc de atragere a încrederii investitorilor. Certificatele de proprietate fiind de acum distribuite populaţiei şi metodologia de privatizare a întreprinderilor de diferite marimi fiind elaborata, Guvernul reanalizeaza modalităţile menite să contribuie la simplificarea procedurilor în scopul accelerarii ritmului privatizării.

41.F.P.S. a întocmit un program de privatizare pentru anul 1994, precum şi un raport financiar anual asupra activităţilor sale din 1993. Aceste documente au fost aprobate de Parlament la 16 martie 1994 şi puse la dispoziţia F.M.I. F.P.S. intenţionează ca până la sfârşitul lunii decembrie 1994 sa privatizeze încă 1.930 de întreprinderi mici cu un capital social de 280 miliarde lei (la 31 decembrie 1992). De asemenea, F.P.S. îşi propune ca obiectiv sa privatizeze, în 1994, 403 întreprinderi mijlocii care aveau un capital social de 443 miliarde lei la 31 decembrie 1992. În sfârşit, F.P.S. intenţionează sa realizeze până la sfârşitul anului 1994 privatizarea a 35 întreprinderi mari cu capital social de 442 miliarde lei (la 31 decembrie 1992).

42.Având în vedere programele de privatizare propuse pentru întreprinderile mici, mijlocii şi mari, se prevede că un număr de întreprinderi reprezentind aproximativ o zecime din capitalul social al actualelor societăţi comerciale cu capital majoritar de stat să fie privatizate în anul 1994. Progresul semnificativ realizat în îndeplinirea obiectivelor privatizării în anul 1994 prevăzute mai sus va constitui un reper structural pentru prima analiza din cadrul programului, când vor fi discutate şi obiectivele procesului de privatizare în anul 1995. Progresele semnificative în realizarea privatizării în anul 1995 vor constitui un reper structural pentru a doua analiza din cadrul programului.

43.Guvernul considera ca progresele rapide în privatizarea întreprinderilor reprezintă calea cea mai eficienta de imbunatatire a conduitei societăţilor şi disciplinei financiare a întreprinderilor. Pentru sprijinirea acestei prioritati pe termen scurt, datorită duratei mari a procesului de privatizare, Guvernul - în colaborare cu F.P.S., în calitatea sa de acţionar principal al întreprinderilor - intenţionează să asigure luarea de urgenta a unor măsuri de imbunatatire a conduitei şi performantelor financiare în cea mai mare parte a societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat. Aceasta va fi realizată atât prin măsuri specifice de restructurare, reducere a dimensiunilor sau de închidere a întreprinderilor cu pierderi şi neviabile, cît şi prin stabilirea unor înţelegeri cu întreprinderile asupra contractelor de management. Aceasta va sprijini îmbunătăţirea disciplinei financiare a întreprinderilor şi a alocării resurselor în economie şi va pune bazele accelerarii procesului de transferare a proprietăţii. Legea privind contractele de management pentru întreprinderile de stat, aprobată de Parlament în octombrie 1993, oferă cadrul juridic pentru activitatea F.P.S. în aceasta privinta.

44.Deşi restructurarea şi reorientarea majorităţii întreprinderilor va fi realizată cu timpul de F.P.S. şi F.P.P., de actionarii privati şi de sistemul bancar, Guvernul considera ca este necesar ca în această perioadă să-şi asume un rol vizibil şi important în restructurarea, micşorarea sau închiderea unui număr semnificativ de întreprinderi cu pierderi şi/sau plati restante mari. Acestea sunt întreprinderi ale căror dificultăţi au un impact social sau sectorial prea puternic pentru a putea fi rezolvate corespunzător de actionarii privati sau de sectoarele specializate ale băncilor comerciale. Citeva din acţiunile recente şi de perspectiva în aceasta privinta sunt prezentate în paragrafele următoare.

45.În primul rind, în septembrie 1993, Ministerul Finanţelor şi B.N.R., de comun acord, au declarat în incapacitate de plată, conform Legii nr. 76/1992, 20 întreprinderi de stat cu volume mari de plati restante, în timp ce F.P.S. a initiat procedurile de lichidare pentru o alta întreprindere de stat.

46.În al doilea rind, ca un pas important în întărirea disciplinei financiare în asemenea întreprinderi, au fost "izolate" de sistemul bancar 30 întreprinderi cu plati restante mari faţă de bănci, şi puse sub supravegherea unui Comitet de Restructurare, compus din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Industriilor, B.N.R. şi F.P.S. Acest Comitet de Restructurare, care şi-a încheiat activitatea la sfârşitul anului 1993, a fost însărcinat sa decidă în ce măsura garanţiile de credite sau resursele de la F.P.S. sau de la bugetul de stat vor fi disponibilizate conform planurilor de restructurare propuse de comisii pentru aceste întreprinderi. În ultimele luni ale anului 1993, Comitetul de Restructurare, sprijinit de asistenţa tehnica, a elaborat planuri detaliate de acţiune pentru fiecare din aceste întreprinderi, aprobate ulterior de Guvern. Aplicarea acestor planuri a început în ianuarie 1994. Ca parte a acestor planuri de acţiune au fost identificate trei întreprinderi pentru care lichidarea este singura opţiune. A fost convenit cu Banca Mondială un grafic detaliat pentru închiderea sau lichidarea acestor întreprinderi, şi implementarea acestui program a început în ianuarie 1994.

47.În al treilea rind, în privinta altor întreprinderi cu capital majoritar de stat cu volum mare de pierderi sau plati restante, F.P.S. şi Agenţia de Restructurare, actionind în colaborare cu Guvernul, vor asigura condiţiile ca deciziile operative luate de fiecare întreprindere să fie puse urgent de acord cu criteriile financiare, inclusiv prin pârghia contractelor de management, cu prioritate pentru un grup iniţial de circa 250 întreprinderi cu volum mare de pierderi şi/sau plati restante. Ca parte a acestui proces de impunere a unei discipline financiare mai severe 25 societăţi comerciale care, împreună cu 5 mari regii autonome, înregistrează cel puţin 50% din pierderile nete şi peste o treime din plăţile restante ale sectorului de stat, vor fi în mod special supravegheate de F.P.S. şi Agenţia de Restructurare în primele luni ale anului 1994, şi vor fi convenite cu aceste întreprinderi planuri care să asigure performanţe financiare îmbunătăţite. Progresele semnificative în introducerea contractelor de management în sectorul de stat şi, în special, în implementarea acestui regim de supraveghere specială pentru întreprinderile selectate, ca şi analiza restructurării celor 30 întreprinderi "izolate" discutate în paragraful 46 de mai sus, vor constitui un reper structural în cadrul primei analize a programului, când vor fi discutate şi obiectivele pe anul 1995. Progresele semnificative ulterioare în restructurare şi reducerea pierderilor şi plăţilor restante, ale întreprinderilor discutate în acest paragraf, asa cum se va arata la data primei analize a programului, vor constitui un reper structural pentru cea de-a doua analiza. În aceasta privinta, reperele cantitative pentru pierderile întreprinderilor sunt stabilite în anexa nr. 7.

48.Regiile autonome sunt considerate o categorie aparte de întreprinderi datorită faptului ca ele nu sunt constituite ca societăţi pe acţiuni şi nu exista intenţia privatizării lor într-un viitor apropiat. Prin Ordonanţa nr. 15/1993, Guvernul a stabilit o noua definiţie a regiilor autonome, conform căreia acestea se vor limita la realizarea activităţii lor de baza. Un număr de asemenea regii, cum este RENEL, întreprindere de stat din domeniul energiei electrice, a început sa dea curs acestei ordonanţe prin transferarea funcţiilor şi activelor nestrategice către societăţi comerciale separate. A fost înfiinţat un grup de lucru însărcinat cu favorizarea activităţilor la care se face referire în aceasta ordonanţa, în special analizarea regiilor existente şi stabilirea activelor de care vor fi private. Ministerele importante, împreună cu Ministerul Finanţelor, vor institui controlul managerul asupra acestor întreprinderi şi vor solicita prezentarea de planuri financiare eficiente, în prima etapa pentru 50 regii autonome importante, incluzind 5 din regiile autonome cu cele mai mari volume de plati restante şi pierderi nete care au fost identificate pentru tratament prioritar în cadrul acestui proces. Modalităţile de restructurare şi reforma acestor regii sunt discutate în legătură cu diferitele acţiuni ale Băncii Mondiale. Implementarea măsurilor de reducere substantiala a numărului acestor regii - în prezent 900 - şi supunerea lor unor restrictii bugetare severe cu costuri de funcţionare şi de capital într-o relaţie corespunzătoare cu veniturile va fi, de asemenea, luată în considerare în cadrul primei analize a programului.

49.În ceea ce priveşte cadrul legal de promovare a administrării eficiente a întreprinderilor, Guvernul a luat o serie de măsuri pentru a impune penalizări legale mai severe întreprinderilor care nu respecta disciplina financiară. În acest scop, Legea nr. 76/1992 aprobată în iulie 1992 prevede posibilitatea creditorilor de a popri activele interne ale debitorilor. În iulie 1993, această lege a fost amendata în vederea intaririi prevederilor sale, între altele prin aplicarea unei dobinzi la plăţile restante existente între întreprinderi şi o prevedere similară se aplică şi plăţilor restante din impozite; în luna ianuarie 1994 ratele acestor dobinzi au fost majorate şi reprecizate la un nivel de 0,4% pe zi. În acelaşi timp, o penalizare substantiala sub forma unor reduceri a nivelului salariilor care nu sunt supuse impozitului suplimentar pe salarii va fi aplicată întreprinderilor creditoare care continua sa vinda companiilor care nu-şi achită obligaţiile faţă de ele şi contractează astfel plati restante.

50.Legea falimentului, considerată de Guvern parte integrantă a cadrului juridic desemnat sa sprijine disciplina financiară, este prevăzută a fi adoptată de Parlament cu maxima prioritate. Guvernul va cauta să obţină aprobarea Parlamentului până la 15 august 1994 ca un criteriu de performanţă în cadrul aranjamentului propus. Această lege va permite creditorilor sa initieze proceduri de declarare a falimentului în cadrul tribunalelor româneşti oricărei persoane juridice (inclusiv întreprinderi comerciale) şi, de asemenea, va legaliza procedurile de încasare a sumelor de la debitori, rezolvarea în cele din urma a creanţelor faţă de debitori şi va prevedea un plan de reorganizare şi prioritate în distribuirea activelor pentru creanţele creditorilor ulteriori falimentului. Până atunci, creditorii iniţiază în mod efectiv acţiuni de declarare a debitorilor în stare de faliment conform Codului comercial existent. Este în pregătire un proiect de lege pentru înfiinţarea tribunalelor comerciale în vederea facilitării consolidării legislaţiei falimentului şi simplificarii procesului de obţinere a reparaţiilor pentru creditori conform Legii nr. 76/1992 ; adoptarea şi aplicarea acestei legi constituie o prioritate de prim ordin pentru Guvern şi este de asteptat să aibă loc până la jumătatea anului 1994. Până la adoptarea acestei legi, Ministerul Justiţiei a aprobat o procedură de reorganizare a tribunalelor civile existente în sensul creării unor secţii separate care să se ocupe de litigiile comerciale; implementarea acestei proceduri a început în ultima parte a anului 1993. Guvernul cauta în prezent surse de asistenţa tehnica în vederea pregătirii judecătorilor pentru aceste tribunale.

51.În sfârşit, B.N.R. elaborează propuneri de încurajare a apariţiei pieţei efectelor comerciale pentru a face creditul dintre întreprinderi transparent şi mai eficient, şi evoluţia acestei pieţe va fi discutata la data primei analize a programului. Guvernul intenţionează ca prin aceste măsuri sa reducă progresiv interesul întreprinderilor de a-şi finanta activitatea prin arierate.

52.Dacă măsurile descrise mai sus se vor dovedi necorespunzătoare pentru reducerea arieratelor, Guvernul va lua măsuri suplimentare directe pentru a se asigura ca întreprinderile publice din sectorul nefinanciar (regiile autonome) nu acorda noi credite întreprinderilor debitoare şi ca ele însele îşi plătesc la timp datoriile către furnizori şi va lua măsuri similare şi faţă de societăţile comerciale de stat aflate sub control, asa cum se prevede în Legea nr. 76/1992. Penalizările financiare aferente arieratelor vor fi, de asemenea, intensificate pentru a preveni orice noua formare a acestora.

Preţuri şi salarii

53.Procesul liberalizarii preţurilor este în prezent aproape încheiat în ce priveşte comerţul cu amănuntul, cu excepţiile prezentate mai jos, iar Guvernul nu va reintroduce controale asupra preţurilor. Mai curînd Guvernul va lua noi măsuri pentru a-şi reduce participarea la procesul de negociere a preţurilor, cu scopul final al inlaturarii tuturor controalelor şi notificărilor prealabile ale modificărilor de preţuri. La 1 mai 1993 Guvernul a înlăturat practic toate subvenţiile rămase la bunurile de consum; totuşi, rămâne în vigoare un sistem de control şi supraveghere a preţurilor pentru în număr redus de bunuri de consum. Guvernul s-a angajat sa reducă subvenţiile la producător în anul 1994 - conform schitei de buget - şi din nou în anul 1995. Controalele rămase asupra preţurilor pentru bunurile de consum care au fost subvenţionate până la 1 mai 1993 au fost inlaturate în marea lor majoritate la începutul lunii aprilie 1994 şi sistemul existent de supraveghere a preţurilor pentru produsele menţionate în Hotărârea Guvernului nr. 206/1993 şi în Hotărârea Guvernului nr. 45/1994 va fi în curînd limitat în continuare la produsele şi serviciile realizate de monopolurile naturale şi la produsele şi serviciile subvenţionate.

54.Guvernul considera esenţială asigurarea protecţiei consumatorilor şi a altor clienţi împotriva practicilor neloiale ale monopolului. De asemenea, recunoaşte necesitatea rezolvarii urgente a necesităţii intaririi concurentei reale, inclusiv în ceea ce priveşte cumpărarea şi vânzarea de produse agricole, prin aceasta sporindu-se stimulentele pentru producători şi evitindu-se preţurile necorespunzător de mari pentru consumatori. În viitorul imediat, concentrarile de forta pe piaţa vor continua să fie tratate prin proceduri ad-hoc, însă Guvernul intenţionează ca până la 15 aprilie 1994 să prezinte Parlamentului o lege a concurentei după modelul vest-european şi american şi sa creeze şi să asigure cu personal o autoritate însărcinată cu aplicarea acestei legi. O dată cu creşterea autorităţii respective va inceta responsabilitatea Ministerului Finanţelor în domeniul supravegherii preţurilor, aceasta trecind în sarcina noii autorităţi. Promulgarea legii concurentei şi crearea autorităţii menţionate vor constitui un reper structural în cadrul primei analize a programului.

55.Guvernul considera ca fiind foarte importanţa pentru întreprinderi libertatea de a introduce în preţurile lor costurile aferente importurilor, pentru a se evita variatii mari ale preţurilor şi apariţia efectelor perturbatoare ale unei abordari eşalonate. În special, Guvernul s-a angajat sa continue ajustarea preţurilor tuturor produselor energetice livrate agenţilor economici, pentru a se menţine paritatea cu preţurile internaţionale.

56.O politica a veniturilor bazate pe impozite este considerată de Guvern ca fiind esenţială pentru stoparea presiunii inflationiste şi promovarea competitivitatii economiei româneşti. Guvernul intenţionează sa continue aplicarea actualei scheme de indexare în perspectiva a salariilor, în vederea realizării cresterilor permise în legea privind fondul de referinţa al salariilor pentru toţi angajaţii întreprinderilor de stat şi ai administraţiei publice. Întreprinderile vor continua să fie supuse unui impozit suplimentar punitiv (cu cote mergind până la 500%) asupra cresterilor de salarii peste suma de referinţa. Pentru a se evita spirala preţuri-salarii, în special în lumina inflaţiei care reflecta creşterile corective de preţuri, coeficientul de indexare va continua să fie destinat asigurării unei compensaţii parţiale pentru creşterile de preţuri. În plus, Guvernul va continua sa urmărească îndeaproape evoluţia fondului de salarii al fiecărei întreprinderi, pentru a se asigura ca plafoanele de salarii funcţionează într-un mod care stimuleaza reducerea excesului de personal, acolo unde este cazul.

Sectorul extern

57.Pentru îmbunătăţirea situaţiei balanţei de plati şi furnizarea de stimulente adecvate sectoarelor exportatoare, Guvernul întreprinde în prezent o serie de acţiuni pentru reforma pieţei valutare şi unificarea cursului de schimb, în cadrul unei politici financiare restrictive adecvate. Elementele iniţiale ale reformei, care au fost implementate până la 12 aprilie 1994, au inclus: modificarea mecanismului de determinare a cursului de schimb prin licitaţii astfel încât să se acopere integral piaţa licitaţiilor; canalizarea tuturor tranzacţiilor comerciale oficiale, inclusiv a celor pentru importul de petrol, prin licitaţii; asigurarea accesului liber al întreprinderilor la licitaţiile valutare; şi autorizarea băncilor comerciale naţionale şi străine din România de a cumpara valuta în nume propriu, în cadrul limitelor prudentiale instituite săptămînal asupra poziţiilor lor valutare deschise. B.N.R. va evita sa intervină direct pe piaţa, cu excepţia cumpărărilor ocazionale pentru constituirea rezervelor oficiale şi pentru efectuarea de operaţiuni ocazionale de reglare şi nu va da niciodată sfaturi participanţilor la tranzacţii, astfel încât cursul de schimb să fie determinat exclusiv de piaţa. Funcţionarea pieţei valutare va fi urmărită cu grija pentru a se asigura ca ea reflecta pe deplin forţele pieţei. Punctele de referinţa în aceasta privinta vor include în special primele din birourile de schimb, volumele tranzactate pe piaţa, accesul liber al întreprinderilor la valuta fără intervenţii sau intirzieri, eliminarea lipsei de valuta pentru plăţile curente ale întreprinderilor şi competitivitatea cursului de schimb. Autorităţile vor furniza F.M.I. informaţii complete despre evoluţia pieţei, inclusiv prin participarea reprezentantului F.M.I. în România la licitaţii şi prin consultaţii la piaţa asupra experienţei lor în evoluţia pieţei. În perioada anterioară reformei mecanismului de licitaţie descrisă mai sus, politica valutară şi monetara a fost directionata spre eliminarea treptata a diferenţei dintre cursul determinat prin licitaţie şi cursul paralel neoficial. După aceasta reforma a licitaţiilor, aceste politici continua să aibă drept scop menţinerea relativ mica a diferenţei dintre cursul stabilit la licitaţie şi cel al birourilor de schimb, La această dată, cursul de schimb la licitaţie este de 1.679 lei/dolar S.U.A., iar cursul mediu de cumpărare şi vînzare la birourile de schimb este de aproximativ 1.666 lei - 1719 lei/ dolar S.U.A. Până la jumătatea lunii aprilie 1994 vor fi luate măsurile necesare pentru legalizarea tranzacţiilor directe între bănci şi între bănci şi birourile de schimb, astfel încât aceste tranzacţii directe să se desfăşoare în paralel cu piaţa oficială a licitaţiilor. Guvernul intenţionează sa elimine rapid restricţiile valutare care interzic întreprinderilor cu restante la plăţile interne sa cumpere valuta la licitaţie.

58.Cu asistenţa tehnica acordată în continuare de Fond, până la sfârşitul lunii iunie 1994 va fi operationala o piaţa valutară interbancara atotcuprinzatoare a tranzacţiilor directe, care va înlocui actualele licitaţii şi la care vor participa direct atât birourile de schimb, cît şi băncile comerciale. Piaţa valutară interbancara va avea următoarele caracteristici: tuturor participanţilor autorizaţi care vor include băncile autorizate să efectueze operaţiuni valutare şi tuturor birourilor de schimb autorizate li se va permite sa cumpere sau sa vinda valuta direct de la şi către orice alt participant autorizat, la cursuri liber negociate, fără limitări (dar ţinând cont de faptul ca autorităţile pot impune limite prudentiale pentru poziţia valutară a participanţilor autorizaţi). Eliminarea licitaţiilor valutare şi adoptarea cursului mediu la care au loc tranzacţiile valutare directe pe piaţa interbancara drept curs oficial publicat de B.N.R. şi utilizat pentru scopuri care să includă evaluări vamale şi raportări statistice, până la 30 iunie 1994, vor constitui un criteriu de performanţă pentru tragerea din august 1994 în cadrul aranjamentului propus.

59.Persoanelor juridice li se va permite sa cumpere valuta de la orice banca autorizata în scopul efectuării de plati pentru tranzacţii internaţionale curente autorizate. B.N.R. a mărit limita asupra accesului la valuta al rezidenţilor persoane fizice pentru efectuarea de călătorii în străinătate şi recent a modificat specificarea acestei limite astfel încât ea se stabileşte în dotări S.U.A. la nivelul de 500 dolari S.U.A./persoana anual. Sumele care depăşesc aceasta limita indicativa vor fi puse la dispoziţie cu prezentarea dovezilor ca persoanele respective au nevoie de valuta pentru anumite tranzacţii curente autorizate, cum ar fi studii, îngrijire medicală şi călătorii. Guvernul intenţionează sa anuleze până la sfârşitul perioadei aranjamentului stand-by propus toate acordurile bilaterale de plati în vigoare şi sa lichideze soldurile cu B.I.C.E./C.A.E.R., care constituie restrictii valutare conform art. 14 al Statutului F.M.I. Ca un criteriu de performanţă, în perioada aranjamentului stand-by Guvernul nu va încheia acorduri bilaterale de plati care contravin prevederilor art. 8 al Statutului F.M.I. În plus, tot ca un criteriu de performanţă, Guvernul nu va introduce noi restrictii valutare sau practici valutare multiple şi nici nu le va intensifica sau modifica pe cele existente, după cum nu va institui sau intensifica nici o restrictie la import din motive de balanţa de plati, în perioada aranjamentului.

60.Guvernul a liberalizat în mare măsura sistemul comerţului exterior. Toate interdicţiile şi contingentele la export au fost inlaturate, cu excepţia unei liste restrânse de bunuri supuse controlului preţurilor interne sau deficitare, dăunătoare mediului, considerate strategice, sau pentru care restricţiile sunt cerute de ţările importatoare. La export se vor menţine temporar interdicţii la grîu, unt, anumite minerale, ca şi contingentele la îngrăşăminte chimice şi unele uleiuri minerale. Guvernul, actionind conform angajamentelor sale internaţionale, s-a angajat deplin sa elimine aceste interdicţii şi contingente la export până la sfârşitul anului 1995, pe măsura ce controalele corespunzătoare de preţuri sunt inlaturate sau pe măsura ce oferta interna se imbunatateste şi nu va introduce noi licenţe de export. În vederea intaririi concurentei, accizele pentru anumite bunuri cum ar fi băuturile alcoolice, tutunul şi televizoarele vor fi modificate până la jumătatea anului 1994 pentru a se elimina discriminarea faţă de produsele de provenienţă străină. Guvernul a eliminat suprataxa la import de 30% în octombrie 1993. Pentru a asigura deplina participare a tarii la sistemul comercial multilateral, ca o economie de piaţa, Guvernul a solicitat renegocierea Protocolului de aderare la G.A.T.T. şi cauta sa renegocieze un protocol-standard cu angajamente bazate pe o lista de concesii tarifare.

61.Exporturile au crescut cu 14% în 1993, datorită, în parte, reorientarii comerţului către pieţele occidentale iar importurile au crescut cu 6%, reflectând parţial o creştere a importurilor de cereale pentru refacerea stocurilor. Prin îmbunătăţirea deficitului comercial, deficitul contului curent a scăzut cu 0,2 miliarde dolari, ajungind la 1,5 miliarde dolari (aproximativ 5,5% din P.I.B.) în 1993. În anii 1994-1995 se prognozeaza o creştere a exporturilor cu aproximativ 8% anual, reflectând devalorizarea leului, efectul acordului interimar cu C.E.E., devenit efectiv în mai 1993 şi acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate de către S.U.A. în octombrie 1993. Importurile sunt prognozate sa crească foarte puţin în această perioadă, reflectând devalorizarea reală a leului şi impactul politicilor financiare restrictive. Deficitul contului curent este astfel prognozat la aproximativ 0,8 miliarde dolari S.U.A. (circa 3,5% din P.I.B.) în 1994 şi 1995.

62.Se asteapta ca investiţiile străine directe sa joace un rol important în restructurarea economiei, ca şi în limitarea datoriei externe. Pentru a atrage investitorii străini, România a liberalizat substanţial regimul investiţiilor străine directe, eliminând limitarile asupra repatrierii dividendelor şi veniturilor, permitind efectuarea de investiţii străine directe în practic toate sectoarele şi eliminând limitele asupra participării capitalului străin într-o societate comercială înfiinţată în România. Ca o consecinţa a continuării şi extinderii acestei politici liberale şi a eforturilor în direcţia accelerarii privatizării, se asteapta o creştere a fluxurilor de investiţii străine cu 80% în anul 1994 şi mult mai substantiala în următorii ani.

63.Guvernul prevede o creştere a rezervelor valutare brute ale sistemului bancar cu 0,4 miliarde dolari S.U.A. anual în perioada 1994 - 1995, adică la un nivel care să acopere 3,1 luni de importuri până la sfârşitul anului 1995. În concordanta cu acest obiectiv final, au fost stabilite obiective trimestriale privind nivelul rezervelor internaţionale nete, care vor fi un criteriu de performanţă (anexa nr. 8). În plus, rezervele internaţionale nete ale B.N.R. sunt programate sa crească cu 211 milioane dolari S.U.A. în anul 1994 şi cu 450 milioane dolari S.U.A. în anul 1995 şi obiectivele trimestriale pentru aceste rezerve vor constitui sarcini indicative (anexa nr. 1).

64.Luând în considerare creşterea planificata a rezervelor valutare, necesităţile totale de finanţare sunt prognozate la un nivel de 1,6 miliarde dolari S.U.A. în anul 1994 şi de 18,6 miliarde dolari S.U.A. în anul 1995. Au fost identificate surse de finanţare în valoare de aproximativ 1,5 miliarde dolari S.U.A. în anul 1994 şi de 1,6 miliarde dolari S.U.A. în anul 1995, în principal de la F.M.I., B.I.R.D. (transa a doua S.A.L ssi împrumutul F.E.S.A.L), B.E.R.D./B.E.I. şi surse bilaterale, altele decît membrii G-24/C.E. În consecinţa, va exista necesitatea unei finanţări suplimentare de aproximativ 300 milioane dolari S.U.A. în anul 1994-1995. Guvernul a solicitat recent noi angajamente din partea C.E./G-24 pentru acoperirea acestei diferenţe.

65.Primirea la timp a finanţării externe constituie o componenta importanţa a programului guvernamental de ajustare şi stabilizare. Progresul în primirea finanţării externe, în special împrumutul F.E.S.A.L. şi creditele C.E./G-24, va fi considerat în cadrul ambelor analize ale programului. În cazul unei insuficiente finanţări externe, Guvernul va acţiona rapid şi ferm în direcţia inaspririi politicilor fiscale şi monetare pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor programului.

66.Guvernul îşi propune să urmeze o politica prudenta de gestionare a datoriei în vederea limitării creşterii datoriei externe corespunzător capacităţii de plată a României, acordind o atenţie deosebită structurii datoriei şi vârfului în rambursarea creditelor, prevăzut pentru anul 1999. Astfel, se propune ca plafoanele la contractarea şi garantarea datoriei publice externe cu scadente de 1-5 ani şi de 1-12 ani (inclusiv datoria contractată sau garantată de băncile comerciale aparţinând statului) sa constituie criterii de performanţă conform anexei nr. 9. Vor fi considerate, de asemenea, drept criterii de performanţă plafoanele pentru împrumuturile contractate sau garantate public cu scadente sub un an, cu excepţia finanţării importurilor obişnuite, asa cum se arata în anexa nr. 10. În sfârşit, va constitui un criteriu de performanţă şi neacumularea de arierate externe de către bugetul consolidat, B.N.R., regiile autonome sau băncile comerciale proprietatea statului. Pentru a se asigura încadrarea în aceste limite, Guvernul va urmări îndeaproape contractarea sau garantarea datoriei externe de către sectorul public.

Anexa 1

OBIECTIVELE INDICATIVE

pentru nivelurile minime ale rezervelor internaţionale nete ale B.N.R.

Rezervele internaţionale nete ale B.N.R. sunt formate din activele de rezerva minus pasivele care afectează rezervele.

Pentru scopurile programului, activele de rezerva sunt definite ca incluzind: aur monetar, disponibilitati în DST, orice poziţie a transei de rezerva la F.M.I. şi disponibilităţile în valută convertibilă ale B.N.R. Sunt excluse din rezervele brute activele pe termen lung, activele în moneda neconvertibila şi metalele preţioase altele decît aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un preţ de înregistrare de 362,18 dolari S.U.A. uncia. La 30 septembrie 1993, activele de rezerva ale B.N.R., conform definitiei de mai sus, se ridicau la 913 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 852 milioane dolari S.U.A.

Pentru scopurile programului, pasivele care afectează rezervele sunt definite ca incluzind: credite primite, depozite, swap şi angajamente la termen în valute convertibile către rezidenţi şi nerezidenti, care au o scadenta iniţială de până la un an inclusiv, ca şi angajamentele decurgind din creditele F.M.I. şi creditele punte de la B.R.I., indiferent de scadenta lor. La 30 septembrie 1993, pasivele afectează rezervele B.N.R., conform definitiei de mai sus, se ridicau la 1.645 milioane dolari S.U.A.

Toate activele şi pasivele exprimate în alte valute convertibile decît dolarul S.U.A., inclusiv DST, vor fi convertite în dolari S.U.A. la respectivele lor cursuri de schimb din 30 septembrie 1993. Toate modificările în definirea şi evaluarea activelor sau pasivelor, ca şi detaliile operaţiunilor de vînzare, cumpărare sau swap de aur vor fi comunicate personalului F.M.I.

Obiectivele vor fi majorate cu suma cu care intrările nete din împrumuturile externe pentru bugetul consolidat depăşesc nivelurile specificate în anexa nr. 3. Îndeplinirea obiectivelor respective va fi urmărită pe baza datelor din conturile B.N.R., transmise lunar Fondului de aceasta în forma prevăzută într-un memorandum tehnic separat.

Anexa 2

LIMITE

pentru preluarea la bugetul consolidat a datoriei întreprinderilor către bănci şi emiterea de garanţii guvernamentale pentru creditele bancare acordate întreprinderilor

Pentru scopurile programului, preluarea la bugetul consolidat a datoriei întreprinderilor către bănci şi emiterea de garanţii pentru preluarea acestei datorii în circumstanţe viitoare, precis formulate, sunt considerate echivalente. La 30 septembrie 1993, volumul creditelor bancare interne către întreprinderi, garantate de stat, se ridica la 128,4 miliarde lei, exclusiv creditele prevăzute în proiectul de lege referitor la preluarea la buget a datoriei întreprinderilor, transmis Parlamentului înainte de 10 decembrie 1993.

Limitele se aplică tuturor prelucrarilor la bugetul consolidat a datoriei întreprinderilor către bănci care cad sub incidenţa proiectelor legislative înaintate Parlamentului după 9 decembrie 1993, ca şi tuturor garanţiilor noi pentru creditele băncilor româneşti acordate întreprinderilor. Bugetul consolidat este definit în anexa nr. 3.

Datele pentru urmărirea acestui obiectiv vor fi furnizate F.M.I., lunar, de Ministerul Finanţelor, în forma stabilită într-un memorandum tehnic separat.

Anexa 3

LIMITE

ale creditului net al sistemului bancar către bugetul consolidat

Bugetul consolidat include bugetul de stat, bugetele autorităţilor locale, fondurile pentru protecţie socială, alte fonduri extrabugetare prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 1993, fondul de reevaluare a stocurilor, fondul de reevaluare a stocului de aur şi argint, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanţelor în afară cadrului bugetar, echivalentul în lei al împrumuturilor externe cu care se finanţează alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor, fondurile corespunzătoare în lei provenite din veniturile aduse de împrumuturile externe, bugetele F.P.S. şi ale Agenţiei de Restructurare. Orice noi fonduri create în perioada programului în vederea derulării unor operaţiuni de natura fiscală - conform definitiei acestora din Manualul privind Statistica Finanţelor Administraţiei F.M.I. - vor fi incluse în definitia bugetului consolidat.

Pentru scopurile programului, creditul net al sistemului bancar către bugetul consolidat se defineste ca incluzind toate creanţele sistemului bancar asupra bugetului consolidat, mai puţin depozitele statului la sistemul bancar. Creanţele băncilor asupra Guvernului rezultind din prevederile Legii nr. 7/1992 sunt excluse din definitia creanţelor asupra Guvernului. Împrumuturile Guvernului către bănci cu rate ale dobinzii mai mici decît rata de referinţa a B.N.R., pentru finanţarea creditarii agenţilor economici, sunt excluse din definitia depozitelor guvernamentale; o lista convenită a conturilor care vor fi considerate în cadrul acestui program drept depozite guvernamentale este prezentată într-un memorandum tehnic separat.

Pentru scopurile programului, limitele creditului net către bugetul consolidat vor fi diminuate la paritate cu fiecare suma care este transferata din contul tranzitoriu al B.N.R. de reevaluare a aurului către orice cont, altul decît contul corespondent permanent de reevaluare din bilanţul B.N.R.

Pentru scopurile programului, limitele creditului net către bugetul consolidat vor fi diminuate la fiecare data de verificare cu suma cu care volumul plăţilor restante ale Guvernului către rezidentii interni depăşeşte volumul acestor restante la 31 decembrie 1993.

Pentru scopurile programului, limitele creditului net către bugetul consolidat vor fi diminuate cu creşterea cumulată a volumului datoriei guvernamentale deţinute de sectorul public nebancar. Datoria guvernamentală deţinută de acest sector se ridica, la 30 septembrie 1993, la 1,7 miliarde lei. În plus, limitele creditului net către bugetul consolidat vor fi diminuate cu contravaloarea în lei a intrărilor din împrumuturile externe pentru bugetul consolidat, care depăşesc 131 milioane dolari în primele şase luni ale anului 1994, 251 milioane dolari în primele noua luni ale anului 1994 şi 394 milioane dolari în întregul an 1994.

Datele referitoare la creanţele şi angajamentele sistemului bancar către bugetul consolidat sunt preluate din bilanţurile B.N.R. şi ale băncilor comerciale şi vor fi furnizate lunar F.M.I. de către B.N.R. într-o formă stabilită într-un memorandum tehnic separat. Datele referitoare la transferurile aferente conturilor de reevaluare a aurului vor fi furnizate lunar F.M.I. de către B.N.R. Datele privind volumul arieratelor şi al datoriei publice către sectorul nebancar, ca şi datele referitoare la intrările din creditul extern net către bugetul consolidat vor fi furnizate lunar F.M.I. de către Ministerul Finanţelor.

Anexa 4

REPERE CANTITATIVE

pentru volumul de plati restante (arierate) ale întreprinderilor de stat

Părţile restante ale întreprinderilor de stat sunt definite ca suma a tuturor obligaţiilor de plată cu termene depăşite ale întreprinderilor de stat către creditorii interni (indiferent de forma de proprietate), dar excluzând obligaţiile restante către bănci. Obligaţii restante sunt toate obligaţiile de plată înregistrate de o întreprindere ca restante în cadrul termenilor unui contact sau, dacă nu este suficient nici un termen contractual, de la 30 de zile în sus, fără reducere pentru sumele datorate întreprinderii debitoare. Întreprinderile proprietate de stat sunt definite ca totalitatea regiilor autonome, societăţilor comerciale şi oricăror alte întreprinderi în care Guvernul sau F.P.S. au interes majoritar.

În scopul urmăririi programului, volumul plăţilor restante va fi majorat cu o sumă corespunzătoare aplicării oricărui program global sau parţial de compensare a arieratelor întreprinderilor. Un program de compensare a volumului arieratelor este definit ca orice activitate organizată pentru a acorda credite sau subvenţii băncilor în scopul de a permite întreprinderilor să se imprumute, cu dobinzi mai mici decît media ratelor dobinzilor încasate de B.N.R. pentru creditele acordate prin liniile sale de credit şi prin licitaţiile de credit, pentru a-şi plati obligaţiile restante către orice creditor.

Obiectivele vor fi urmărite prin intermediul datelor colectate trimestrial de Direcţia generală a contabilităţii din Ministerul Finanţelor şi transmise Fondului în forma stabilită printr-un memorandum tehnic separat. Ori de cîte ori schimbările din practicile contabile şi în grupul întreprinderilor care raportează Direcţiei generale a contabilităţii vor induce modificări în definitia datelor, Ministerul Finanţelor va transmite o notificare Fondului şi va furniza acestuia un raport trimestrial, întocmit atât pe baza vechii definiţii, cît şi a celei noi.

Anexa 5

LIMITELE

pentru activele interne nete ale sistemului bancar

Activele interne nete ale sistemului bancar (inclusiv ale băncilor comerciale nou-înfiinţate) sunt definite ca diferenţa între angajamentele sistemului bancar faţă de sectorul public nebancar (Masa monetara - M2 -) şi rezervele internaţionale nete, ambele exprimate în moneda naţionala. Masa monetara include depozitele în valută ale rezidenţilor, dar exclude depozitele instituţiilor monetare străine sau ale altor nerezidenti. Rezervele internaţionale nete sunt definite în anexa nr. 8.

Pentru scopurile programului, rezervele internaţionale nete şi acele componente ale masei monetare care sunt exprimate în valută vor fi transformate în lei la cursurile de schimb de înregistrare conţinute într-un memorandum tehnic separat.

Limitele vor fi diminuate cu suma cu care intrările nete din împrumuturile externe pentru bugetul consolidat depăşesc nivelurile specificate în anexa nr. 3.

Limitele vor fi urmărite pe baza datelor din conturile băncilor şi ale sistemului bancar, furnizate lunar Fondului de către B.N.R., în forma stabilită într-un memorandum tehnic separat.

Anexa 6

OBIECTIVELE INDICATIVE

pentru paza monetara

Baza monetara este definită ca fiind suma banilor în circulaţie în afară B.N.R. şi a depozitelor băncilor comerciale la B.N.R. Pentru scopurile programului, depozitele băncilor la B.N.R. nu includ angajamentele B.N.R. înregistrate ca:

(i)fondul de stat în valută; (îi) depozitele băncilor pentru fixing; şi (iii) contul general al trezoreriei.

Datele despre baza monetara vor fi urmărite pe baza bilanţului lunar al B.N.R. şi vor fi furnizate Fondului în forma convenită. La 30 septembrie 1993, banii în circulaţie în afară B.N.R. insumau 882,3 miliarde lei, iar depozitele băncilor comerciale la B.N.R. se ridicau la 127,2 miliarde lei. Estimarile volumului bazei monetare derivate din conturile B.N.R. vor fi furnizate Fondului, săptămînal.

Anexa 7

REPERE CANTITATIVE

pentru nivelurile cumulate maxime ale pierderilor nete la un grup de întreprinderi de stat

Pierderile nete ale grupului de întreprinderi cu pierderi mari sunt definite ca pierderile unui grup stabilit de 30 întreprinderi de stat cărora le revin cel puţin 50% din pierderile nete ale tuturor întreprinderilor de stat în primele noua luni ale anului 1993.

Întreprinderile incluse în acest grup vor fi reconsiderate în cadrul primei analize a programului. Pierderile nete sunt definite ca suma tuturor cheltuielilor, impozitelor pe circulaţia mărfurilor, accizelor şi impozitelor pe spectacole minus suma tuturor veniturilor şi subvenţiilor primite pentru pierderi aferente producţiei vîndute şi încasate, exprimate în moneda naţionala. În categoria întreprinderilor de stat intra toate societăţile comerciale sau alte întreprinderi cu capital majoritar deţinut de stat (inclusiv F.P.S. şi orice alta agenţie guvernamentală) şi regiile autonome.

Schimbările maxime menţionate mai sus vor fi cumulate şi vor fi urmărite pe baza datelor colectate lunar de Direcţia generală a contabilităţii din Ministerul Finanţelor. Ori de cîte ori apar schimbări în practicile contabile şi în grupul întreprinderilor care raportează Direcţiei generale a contabilităţii şi care induc modificări în seriile de date, Ministerul Finanţelor va informa Fondul şi va furniza acestuia, trimestrial, date calculate atât pe baza vechii definiţii, cît şi a celei noi.

Anexa 8

OBIECTIVE

pentru nivelurile minime ale rezervelor internaţionale nete ale sistemului bancar

Rezervele internaţionale nete cuprind activele de rezerva, mai puţin pasivele care afectează rezervele.

Pentru scopurile programului, activele de rezerva vor fi definite ca incluzind aurul monetar, disponibilităţile D.S.T., orice poziţie a transei rezerva la F.M.I. şi disponibilităţile de valute liber convertibile ale B.N.R. şi ale băncilor comerciale. Din activele de rezerva vor fi excluse : activele pe termen lung, activele exprimate în valute neconvertibile, metalele preţioase, altele decît aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un preţ de înregistrare de 362,18 dolari S.U.A. uncia. La 30 septembrie 199, activele de rezerva ale sistemului bancar, definite ca mai sus, se ridicau la 1.675 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 852 milioane dolari S.U.A.

Pentru scopurile programului, pasivele care afectează rezervele vor fi definite ca angajamente exprimate în valute convertibile, ale B.N.R. şi ale băncilor comerciale faţă de nerezidenti, cu o scadenta iniţială de până la 1 an inclusiv şi aranjamentele aferente creditelor primite de la F.M.I. şi împrumuturile punte de la B.R.I., indiferent de scadenta acestora. La 30 septembrie 1993, pasivele României care afectează rezervele, conform definitiei de mai sus, se ridicau la suma de 1.432 milioane dolari S.U.A.

Toate activele şi pasivele exprimate în alte valute convertibile decît dolarul S.U.A., inclusiv în D.S.T., vor fi transformate în dolari S.U.A. la cursurile lor de schimb în vigoare la 30 septembrie 1993. Orice modificare în definirea sau evaluarea activelor sau pasivelor, precum şi detaliile oricăror operaţiuni de vînzare, cumpărare sau operaţiuni de swap de aur vor fi comunicate personalului F.M.I.

Sarcinile vor fi majorate cu suma cu care intrările nete din împrumuturi externe pentru bugetul consolidat depăşesc nivelurile specificate în anexa nr. 3.

Îndeplinirea obiectivelor va fi urmărită pe baza datelor din conturile sistemului bancar, furnizate lunar Fondului de către B.N.R. în forma stabilită într-un memorandum tehnic separat.

Anexa 9

LIMITELE

pentru contractarea şi garantarea de datorie externa pe termen mediu şi lung

Limitele se aplică la contractarea şi garantarea de datorie externa de către bugetul consolidat, B.N.R., regiile autonome şi băncile comerciale la care Guvernul sau F.P.S. au participare de capital majoritara, cu scadentele iniţiale între 1 an şi 12 ani. Bugetul consolidat este definit în anexa nr. 3. Limitele nu includ pasivele care afectează rezervele internaţionale, asa cum sunt definite în anexa nr. 8. Datoria care intra sub incidenţa acestor limite va fi evaluată în dolari S.U.A. la cursul de schimb de la data la care contractul sau garanţia intră în vigoare.

Încadrarea în aceste limite va fi urmărită pe baza datelor furnizate lunar Fondului de către Ministerul Finanţelor şi B.N.R. în forma stabilită într-un memorandum tehnic separat.

Anexa 10

LIMITELE

pentru datoria externa pe termen scurt

Limitele se aplică la volumul datoriei pe termen scurt, cu scadente iniţiale de până la 1 an inclusiv, contractată sau garantată de bugetul consolidat (definit în anexa nr. III), B.N.R., regiile autonome şi băncile comerciale, în care statul sau F.P.S. are o participare majoritara de capital. Datoria pe termen scurt include toate obligaţiile pe termen scurt, altele decît creditele normale de import; soldurile existente ale aranjamentelor bilaterale de plati sunt incluse în datoria pe termen scurt. Limitele nu includ pasivele care afectează rezervele sistemului bancar, asa cum sunt definite în anexa nr. 8. Datoria care intra sub incidenţa acestor limite va fi exprimată în dolari S.U.A. la cursul de schimb în vigoare.

Încadrarea în aceste limite va fi urmărită pe baza datelor furnizate lunar Fondului de către Ministerul Finanţelor şi B.N.R. în forma stabilită într-un memorandum tehnic separat.

Anexa 11

REZUMATUL

criteriilor de performanţă şi al reperelor cantitative şi structurale

Criterii de performanţă

Limite pentru activele interne nete ale sistemului bancar.

Nivelurile minime pentru rezervele internaţionale nete ale sistemului bancar.

Limite pentru creditul net al sistemului bancar către bugetul consolidat.

Limite pentru volumul datoriei externe pe termen mediu şi lung, contractată sau garantată.

Limite pentru datoria externa pe termen scurt.

Limite pentru prelucrarea la bugetul consolidat a datoriei întreprinderilor către bănci şi pentru emiterea de garanţii guvernamentale la creditele bancare către întreprinderi.

Neacumularea de plati restante la datoria externa.

Neintroducerea sau neintensificarea de restrictii valutare, practici valutare multiple sau restrictii asupra importurilor din motive de balanţa de plati F.M.I.

Intrarea în funcţiune a unei pieţe valutare interbancare atotcuprinzatoare până la sfârşitul lunii iunie 1994.

Aprobarea de către Parlament a Legii falimentului până la 15 august 1994.

Aprobarea de către Parlament a Legii impozitului pe profit până la 15 noiembrie 1994.

Repere structurale pentru prima analiza (februarie 1995)

Aprobarea de către Parlament a unui buget satisfăcător pentru anul 1995.

Aprobarea de către Parlament a unei legi privind înfiinţarea bursei de valori şi aplicarea prevederilor ei până la 15 noiembrie 1994.

Promulgarea Legii concurentei şi înfiinţarea autorităţii competente.

Elaborarea planurilor privind restructurarea şi privatizarea băncilor comerciale.

Realizarea unor progrese semnificative în procesul de privatizare a întreprinderilor în anul 1994 şi stabilirea obiectivelor pentru anul 1995.

Analiza stadiului restructurării celor 30 întreprinderi "izolate"; extinderea supravegherii financiare pentru a cuprinde cel puţin 250 societăţi comerciale care, împreună cu un grup de 50 regii autonome, deţin cel puţin 50% din pierderile nete de 30% din arieratele sectorului de stat; realizarea unor progrese semnificative de către F.P.S. şi Agenţia de Restructurare (care acţionează în cooperare cu Guvernul) în asigurarea punerii urgente de acord a deciziilor operative luate în aceste întreprinderi cu criteriile financiare, în special prin intermediul contractelor de management, şi stabilirea obiectivelor în aceasta direcţie pentru anul 1995.

Repere structurale pentru cea de-a doua analiza (august 1995)

Crearea unui sistem modern de plati sub egida B.N.R.

Realizarea unor progrese semnificative în implementarea reformei structurale a C.E.C.

Implementarea primei faze a planului de restructurare şi recapitalizare a băncilor, care este de asteptat sa includă şi privatizarea a doua bănci cu capital de stat.

Progrese semnificative în ce priveşte privatizarea întreprinderilor de stat în anul 1995.

Realizarea în continuare a unor progrese semnificative în restructurarea şi reducerea volumului pierderilor şi arieratelor grupului de 250 societăţi comerciale şi 50 regii autonome incluse în prima analiza.

Repere cantitative pentru analizele programului

Volumul arieratelor întreprinderilor de stat.

Volumul pierderilor nete ale unui grup de întreprinderi de stat.

Obiective indicative

Baza monetara.

Rezervele internaţionale nete ale B.N.R.

Anexa 12

TABELUL Nr. 1

ROMÂNIA : PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI

Sursa: autorităţile române şi estimări F.M.I.

1) Media ponderată a preţurilor bunurilor şi serviciilor vândute şi respectiv prestate de întreprinderi de stat şi cooperative şi a preţurilor practicate pe piaţa ţărănească până la sfârşitul anului 1990; indicele preţurilor de consum începând cu ianuarie 1991.

2) Bugetul consolidat.

3) Din motive statistice, P.I.B. nominal estimat pentru anul 1993 cuprinde un grad ridicat de incertitudine; ponderea din P.I.B. în anii 1993 şi 1994 va fi interpretată prudent, deşi modificările în ponderile celor doi ani sunt indicative pentru tendinţele proiectate.

4) Exclus comerţul în ruble transferabile.

5) Devize convertibile, inclusiv acreditive şi plăţi datorate pentru importurile primite.

6) Inclusiv bănci comerciale, din care s-au scăzut angajamentele lor pe termen scurt.